Multumiri

Degi in 6nal frecare scriitor este rispunzitor pentru ceea ce a creat, este

n€loie de multi susfiner€ pentnr a transforma c€ea ce €l \i imagineazi inci4i adedrate $ a le pune la dispozifia cititorilor. Vreau sn le mulgumesc ace-

lora care au aurt grijd de mine qi de scrierile mele in procesul publcnriiPrintr€ primi oarneni faF d€ care Bunt indatorat este agentul meu,

Aamn Priest. Pe Aamn l-am intilnit pentru pdma dati in 1975 cand miallam in New York cu afaceri, iar el tocmai ilj punea pe picioarc agengia lite-rari, lucrand dintr-un mic birou de pe East Fonieth Street. Inse eu nu m;apucasem inci si scriu 9i abia in 1982 mi-a vAndut doui mmane, punAnd ast-fel bazele unui paneneriat care a dumt doud decenii gi douisprezece romane.

Ag€ntul literar se indeletnicegte cu o a.lchimie ciuda6, combinand cuvin-te gi dolari cu dorinla, pline de speranfn, ca in final se cre€ze aura strelucitoa-re a scriitorulur, care si serveasci ambele interese. E o pmfesie enigmaticn ce

implic; un cumul complex d€ r€lalii inue autor ti agent 9i publicist 9i public.Aaron, a fost norocul meu si ajung in biroul teu acum dounzeci 5i 5apte

de ani. Dinm toate beneficiile evident€ pe care le-am obginut din aceastiintdlnire, existi unul care le int€ce pe toate: datodti gie eu mi-am putut face

o carieri in rompania indme a limbii €ngleze. Asta inci mi se pare extraordi-nar. l1i sunt pe deplin recunorcitor pentru cd m!-ai ofcrir privilegiul de a fi unromancier,

in afard de asta, anii in sine au legat aceasd prietenie, in momente glelesau uqoare, din Texas pir.i,in Manhatt,J.. Mil Cmcia ni arnbo.

Pe paranrsul scrierii acestor doudsprezece romane, cam toati lumea dinbiroul lui Aa$n m-a ajutat. Mu\umirile mele lui Mo\ Friedrich pentru luareainifiati\,€i chiar atunci cand iniliativa conteaze atit de mult; lui Lury Childscar€ abord€azd anxietatea atat de natural ti !rcsc; lui FrancesJalecMller acir€i contlibuie deosebita nu €ste uitati; ti Lisei Erbach-Vance care este ceamai elicienr4, incrczabar€ ti minunate penoana cu car€ am lucrat lTeodati.

Mdte mu\umiri lui Iarry Kinhbaum 5i Maureen Mahon Egen care m-auadus la Warner Book cu E€i romane ln urmd. Nu e de ici, de colo si i1i puiincr€derca lntr-un scriitor qi apoi sn trnieEti suiqurile ti cobor{udle cader€i lui.Implicarea necesari penmr ac€alta nu ar trebui niciodati uitad li nici nu este.

Mr{umesc luiJamie Raab pentru ci ti-a bdtut capul cu propunerile qi

termenele limiti ti editarea, $ lui Ha eyi]ane Kowa.l qi Sonei Vogel pentmcd s-au ocupat de mar€a de detalii care cu siguranp apar in sutele de paginiale unei ci4i.

$i o mrnlumire specide n adresez editoruluiJessica Papin caff a urmrritEr.i incetarc cel mai bun rornan din prima variand a acestui manuscris. Iimullumesc,JessicE pentru indrumarea ta genemasi ti atenti.

Copitolul I

Benny Chalmers se holbi pe fereastra deschisi a camio-netei sale. Purta o cemale kaki cu mineci lungi, murdari gi

pitati de sudoare, blugi soioqi ti o pereche de cizme obosite

de cowboy, inaJte pini aproape de genunchi. Avea fap rogie

din pricina celor patruzeci qi unu de ani petrecufi in soarele

linuhtui de granit6, dar fruntea I era albi ca a unui cadavru,

pe po4iunea unde fusese protejat; de Fpca lui, marcaStetson.

Era ora trei qi douizeci dupi-amiazi gi Chalmers stitea inmilocul a aproximativ opt hectare $ jumitate de pi.mintarid, cunoscut ecologigtilor sub numele de cAmpiile din Sudul

Texasului, gi tuturor celorlal;i oameni sub numele de finutulBrush. ln jur, pe o raze de trei sute de kilomeui, nu era mainirnic, cu excepia unor ferme izolate. Ele se allau aprcape de

granila cu Mexicul la doar doui sute de metri distanli.Soarele ardea. Cit puteai vedea cu ochii, in orice direclie,

era un peisaj arid, nes{lrgit, de tufiguri de gheara mAgei gi tufe

de cactugi, de inilimea unui om.

Chalmers ii privea pe aa4uttos in timp ce inci.rcau 126 de

vite de rasd mixtd in camionul siu special. Fusese angajat si.leduci la o alti fermi l1ngi Bandera, trei sute de kilometri maila nord. Vitele erau jinute intr-un mare labirint de prcuri,Iicut din 1wi vechi qi ruginite. O rampi lungi din fier 9i lemn

era atezate inne prcuri gi panea din spate a remorcii masi-

vului camion Wilson, cu trei punfi ti douisprezece ro;i.

E David Lindsey

Un elicopter tocmai aterizi intr-o tornadi de praf, la osuti de metri in stinga lui Chalmers. Din elicopter cobori,ritrei bdrba$ care puriau arme, bocanci $ bine-cunoscuta uni-formi de culoare verde-inchis a Grinicerilor Statelor Unite.Erau interesali s6-i vad6, pe aaqueros irrcdrcind vitele gi erau deasemenea interesali de echipameptr:l lui Chalmers.

- Fir-ar si fie, mormni Chalmers, rnijind ochii din pricinasoarelui.

Vitele zguduiau gi balansau trailerul uria.g in timp ce urcaupe rampi gi se adunau in pintecele cavernos al camionului.Cele care erau inci in farcuri se inv.Aneau qi se agitau in pra-firl fierbinte, srArnind un nor greu deasupra zonei de incircare.

Chalmers transporta vite pentru ferrnierii de la granip depeste'douizeci gi doi de ani. El cunogtea mai bine decet orici-ne altcinwa drumurile lituralnice de pri care treceau pe ladiverse ferme indepinate intre El Paso gi Brownwille. Deasemenea, gtia piste de aterizare ascunse gi cunogtea activita-tea din ce in ce mai intensi a gri.nicerilor din cauza cregteriicontrabandei cu droguri gi a traficului de persoane la granilade sud a Statelor Unite. Totodati gtia ci qansele lui scad dince in ce mai mult.

ii privea pe cei trei gri.niceri coco;a;i in spatele remorcii,privind in trei direcfi diferite prin ochelarii de soare. Vorbeauintre ei li.ri si se uite unul la altul, in tirnp ce pralirl ridicat deopera;iunea de incircare plutea deasupra lor ii se depunea peuniformele care, frind umede, din cauza transpira$ei abun-dente, se pitau.

Pentnr un.moment grinicerii dispiruri dup6 o laturd acamionului cu remorci, lung de douizeci de metri. inmomenhr.l in care revenirS, din spatele cabinei roqii a camio-nului Mack, se uitari citre Chalmers qiJ salutari.. Acestarispunse la salut, sco;indu-gi mAna butucinoasi pe fereas-tra rchiculului-

L€gile Acerii 9

- ldroq bnieli, qpuse printre dinqi.

Se intoarse gi privi din nou prin parbriz holbAndu-se laceala prdfoasi, la vite qila aa4uos. Dar nu se relaxi pini nuauzi motorul elicopterului, care p6rAia ugor in incercarea de a

se ridica. igi gtene fruntea cu maneca largi a dm4ii.Chalmers mai lXcuse trafic de carne vie, opera;iunile fiind

gindite cu pricepere qi executate rapid. Pentru a pdci.li na-

surile ciinilor Patmlei de Granili, construise doui containere

in acoperigul curbat al remorcii sale,

Containerele aveau o inilfime de gaizeci de centimetri

(ceva mai mult decit avea nevoie un om si. incapi intins pe

spate), un meftu ti taptezeci de centimetri lungime gi gaizeci

de centimetri lifme. Transmitea aer condiionat din cabini incontainere gi instalase in interiorul lor nigte rezervoare ingus-

te de api, dotate cu furtunuri pentru ca cei ascunqi si poatibea. Un om putea si tri.iasci cu uqurinli trei zile in ingenioa-

sele containere, Ii.ri si se resimtd prea mult.

Nurnai doi oameni puteau fi luali in container la un trans-

port. Liwarea era garantati. Dar costa mult. $i Chalmers gtia

al naibii de bine ce insemna asta. Oricine venea la el gi era

dispus si ii pliteasci prepl, trebuia s5. aibi un araajament

serios pentru cind ajungea in State, nu doar o slujbi. intr-ospelunci de fast-food. El oferea servicii de excepEie in traficulde persoane. $i afacerea sa mergea ca pe roate. Ficuse

aproape 750 000 de dolari in gase luni. Bani gheap.

Spre seard, Benny Chalmers terminase cu hA4ogiria,folosind, pe post de birou capota camionetei fermierului. Cei

doi igi sr6nseri m6.inile, dup6 care Chalmers spuse ci se duce

si ia o imbuci.turi chiar in camionul siu, urmAnd apoi siplece, Apleci.ndu-se in fap camionului, se uiti cum fermierulgi ingrijitorii de la fermi se indepirtau de larcurile pentru vite,pentru a pregiti cite r€morci pentru transportul cailor.

10 David Lindsey

O jumitate de ord. mai tirziu Chalmers stitea la margineatufisurilor, purtAnd o conversalie serioasd in spanioli cu patrucoioti mexicani. Camionul stitea nernigcat in lumina crepus-culari din spatele siu, cu lumini.le sale de chihlimbar carestriluceau ca nigte panglici lungi de jdratic. Coioi adevira,tiurlau qi alergau in noaptea intunecati a degenului. Coiolii cucare avea de-a face Chalmers erau bdrbaf firi suflet, cu maimulgi bani decat pHtea guvernul Statelor Unite agenliilorpentru menginerea legii gi ordinii. Cumpiraseri cea mai buniaparaturi. electronici pe care tehnologia o putea produc€ si

erau gata si demonstreze ci operatiunile lor nu vor da greq.

Acetti traficanli mexicani pripidi;i erau dotati cu microfoanegi ci5ti mai ceva ca niqte tineri care cintd la MTV

Chalmers ranspira, era agitat, dorindu-qi mult si nu fiacceptat aceast; incircAturi speciali. Se hotirAse se renunfedupi aceasti u.ltimi. aventuri. Acest transport ar fi trebuit sifie ultima sa afacere necurati.. Pupiu.l care pirea s!. fie qefirl

operatiunii vorbi incet in microfonul curbat adus aproape degura sa. Cu tolii se intoarseri gi priviri spre sud, spre riu qi

spre Mexic. Linigte. Un minut. Doua. Trei. Cinci. Vizuri cutotii lumina albastri distinctivi. a elicopterului inainte de a-lauzi, cu motorul seu silenfios care, la distanti, nu ficea maimult zgomot ca o simpld tuse.

Deodati, Chalmers sim;i cd va fi mult mai complicat. Maivizuse aceasti malinirie a vizduhului doar o singuri. datiilainte, dar auzise o mul;ime de povegti despre ea, Al fi pututsi ceari de doud ori preful pe care il ceruse. Dumnezeule!

Elicopterul negru aterizi pe o figie de nisip din albia riu-lui, se opri nu mai mult de un minut, apoi se ridicd din nou qi

dispiru in intuneric. Lgteptari. CurAnd, ci.tiva oameniapirurd din tufigurile soioase gi inaintad cu mare griji, canigte umbre dezlipite din neant.

Legile tecedi 1l

Erau trei bdrbali insogif de algi doi care purtau cagule

negr€. Birbalii cu cagule erau imbrica,ti mai bine decat cei-

lalli gi comunicau doar prin semne. igi putea da seama ce

aceitia vedeau prin pinza ciudati a cagulelor. Cel mai bine

fzcut dintre birbalii cu cagule avea in mAni o plasi din plas-

tic ieftin, in care erau cateva fructe de mango qi portocale.

Una dintre cele trei escorte vorbi cu lmecherul MTV si

apoi micul giinar aflat la conducere se intoarse spre Chalmers

gi ii vorbi intr-o englezi perfecti qi ldri accent.

- OK, Titicu', cArii el, e OK pentru noi. N-avem nimicde-a face cu ceila.li.

Chalmers ificuviin;i din cap gi pustiul ii inmAnd un plicgros. Chalmers scoase calm din buzunar o lanterni mici. si

incepu si numere. Nu-i pisa citugi de pujin cdli oameni

stiteau dupi fundul lui. tgi urmirea interesul. Toli banii erau

acolo. igi ridici privirea.

Bine.

Hai si-i incdrcim pe oamenii iqtia, spuse puqtiul.

Cei doi birba! cu cagule se cilirari pe marginea re-

morcii qi se tiriri cu picioarele inainte in miculul comparti-

ment de deasupra remorcii pentru vite. Nu mai scoteau nici ovorbi, odati ajungi in containere.

Chalmers, a;ezat pe sinele din exterionrl remorcii, incepu

si le explice cum si actioneze gurile de ventilatie si furtunurilede api.

Se ficuse doui qi jumitate dimineala, cind Chalmers

ajunse si liweze vitele la un alt grup de prcuri izolate de la

Braden Ranch, la sud-vest de Bandera. Era Texas Hill Countrycu dealuri rotunde acoperite de stejari gi o centuri. dejnepenide munte. Riul Medina cra atdt de aproape incit ii pureai

simli mirosul.' in intunericul diminelii proaspete, Chalmers ii spuse fer-

mierului ci trebuie si rAnduiasci weo cAteva lucruri in

12 David Lindsey

remorci inainte de a pleca, igi lui la rwedere gi privi cumfarurile ultimului pick-up se indepirteazi pe drumul pietruitcare urca din vale.

Apoi Chalmers se intoarse gi igi cocoli trupul greoi peginele remorcii, urcindu-se deasupra ei. Cu un clinchet micdesficu doui guruburi gi ridici panoul care ascundea celedoui cubicule.

- Estn biztL spuse el gi cobori din nou pe gine.

Dejos privi cum primr.rl om se rdsucea afard din container,Nu mai purta caguli, iar asta il ficu irnediat pe Chalmers si.devini atent. in timp ce primul birbat il ajuta pe cel de-al doi-lea - de asemenea liri caguli acum - si se extragA cu greudin lateralul remorcii pentru vite, Chalmers observi ci acestaera in mod cert mai tAnir qi mai musculos. Avea alura unuibodyguard.

Erau amo4ili gi se miqcau incet, dar pAni la urmi. reugirisd i9i glseasci drumd cAtre sol. Chiar daci, era'intuneric,Chalmers igi tinea intenfionat capul jos ci.nd bodyguardulscoase un telefon celular gi formi un numir. Birbatul mai invirsti se indepirti pu;in de camion, isi deslZcu fermoarulpantalonilor gi se upri in intuneric, cu spatele la ei.

Chalmers ficea mare caz ci ar fi ocupat sE aratjeze cevala capitul remorcii, dar nu pierdu din ochi miinile tindrului.in acest moment Chalmers nu mai era util, devenise mai de-grabi un risc. Cend beftatul termini. conversayia, se indrep-ti spre Chalmers.

- ln ce parte este drumr:I? intrebi acesta in englezi,- Chiar in spatele tAu, spuse Chalmers, cu o privire aler-

ti, inclinAnd din cap citre poteca pietruiti din tufiguri. pri-virea sa se indrepd rapid spre poreci,

- I-n reguld, spuse birbatul, iar vocea sa orprima atitmultumire, cat fi despaqire.

I€gile tacerii 13

- lgteapti o jumitate de o16, adiugi acesta, apoi se in-toarse gi se indrepti spre celilalt birbat, care se legina inainte

qi inapoi.Schimbari citeva vorbe gi apoi, firi si se intoarcd, se

indepinari in intunericul de cobalt indrept6ndu-se in direcgia

singurului drum care pornea din vale,

Cha.lmers se apleci incet spre o ladi de scule aflati sub

scara pladormei sale qi scoase un binoclu. Se indepirti de

camion gi se agezi pe pimAnt, cu picioarele strinse sub el gi cu

coatele odihnindu-se pe genunchi. Duse binoclul la ochi gi iifocalizi pe qei doi birbafi car€ se conturau intr-o lumindverde, uqor incefotati, din cauza lentilelor pentru vederea de

noapte, Erau inci impreuni. Nu se uitau inapoi.

Cu o milisecundi inainte de a o simgi, sesizi leava groasi

gi rece, apisAnd puternic pe urechea sa dreapti. $tiu. I se

pirea ci nu mai are geutate, iar trupul siu greoi gi imbitrAnitleviti uqor. Apoi se opri la ciliva centimetri deasupra p6-

mantului, teava rece implantatd in urechea sa fiind singuml

lucru care il impiedica si cadi. inci ii privea pe cei doi bdrbaliindepinAndu-se in lumina difuzi in momentul ir care capul

ii explodi.

Copitolul 2

Automobilul Lincoln Navigator urci pe poteca de maca-

dam pAni la un drum pietruit, mai larg, mai drept gi mai lin.Apoi {Icu la drcapta $ prinse imediat vitezn. in sparcle StM-ului,pralirl se ridica in intunericul claq unde strilucirea lunii in altreilea pitrar il prindea $ il transforma inr-un vdl de pudriargintie, care plutea in noapte gi apoi se scufunda incet pier-zindu-se in peisajul intunecat.

Cind Navigatorul ajunse pe autostradi, coti la st6.nga $ se

indrepti spre vest. Birbatul de pe scaunul pasagerului din faliii didu doui pungi de hArtie cu hambulgeri omului din spate-

le siu, care nu mdncase nimic in ultimele douisprezece ore,

cu exccp;ia citowa fructe de mango 9i portocale.Pe misuri ce maSina inainta pe autostrada sinuolsi citre

Hill Country, cei doi birbali de pe banchbta din spate mi.n-cau, uitAndu-se prin parbriz la farurile care stripung€au intu-nericul. Cu to$ ascultau comunicirile concise in limba spa-

niold care veneau dirupre echipamennrl complex ascuns sub

panoul de bord gi in consola dintre cele doui scaune din fa1i.

Spa;iul era atat de aglomerat, incit pirea a fi o cabinide avion.

Purtind calti gi microfon, pasagerul de pe scaunul din fa$.rostea din cAnd in cdnd un cuvant sau doui, intr-o spaniolifadi, liri intona;ie, schimbind uneori frecvenple. Pe consola

centrali, ecranul unui computer ah{a o harti. cu o rezolu;ie de

o precizie remarcabili ti un punct rofu strilucitor carc

L€8ile 6c€di 15

staiona in colful din dreapta sus' Evolu$a automobilului era

reprezentati in centrul din stinga jos al ecranului printr-un

punct ver,cle care pulsa, croindu-'i drum pe o traiectorie

neregulati citre colgul din dreapta sus'

Virari spre nord,

- Ce-i cu bnie;ii iia? intrebi in englezi birbatul mai in

virsti, refcrindu-se la ceva ce auzise la radio'

Din acest moment, dorea si vorbeasci in englezi Si se

obignuiasci. GAtul ii era amo4it 9i hainele ii miroseau a bile-

gar de vac6. Si cilitoreasci in acoperigl unui camion de vite

nu era modul lui de deplasare obignuit'

- Sunt pe Pozilii amAndoi

- Ai verificat echiPamentul cu ei?

- De mai multe ori.

Birbanrl mai in virsti ofti dezgustat li arunci rcstul de

hamburger in pungi Al naibii hamburger! Se gterse la gure

cu gervelelul de hArtie. ii va sta in stomac ca o piatr6' Amnci

punga pe podea. Ai naibii hamburgeri americani idiof!

- Qi ceitalli doi? intrebi el.

- La fel.

- La fel ce? se riloi.

- Sunt gata. Echipamentele lor sunt bine Pusc la punct'

A'gteaPti vegti de la tine

Afari, peisajul era iluminat de luna strilucitoare care aler-

ga odati cu ei. Dealurile pireau de mirimea unor pirarnide'

ttunjite qi deghizate de timp, kilometru dupi kilometru' Din

cAnd in cind acestea se terminau brusc ;i se deschidea cAte o

vale, iar alteori cimpuri 9i uneori pajigti se rostogoleau sub

lumina lunii. Pe alocuri, in depirtare, ferestrele unor ferme

solitare ardeau ca ni$e nestemate izolate'

- Cnnd planifici a;a cera, in aceasti tari, spuse citre nimeni

in particulaq privind afari pe fereastri, nu pof fi niciodati des-

nrl de precaut. in cazul acesta nu poli fi niciodat'6 Prea atent'