Multiplele personalități din fiecare.doc

8/18/2019 Multiplele personalități din fiecare.doc

1/34


2/34

MULTIPLELE

PERSONALITĂŢIDIN FIECARE

DeOana,

CAIANEMUS


3/34

Eşti gata să transcenzi multiplele personalităţi din tine

E!ti gata să stai "a#ă $n "a#ă cu tineEşti gata să te recunoşti

Înainte de toate, împătă!e"# #$m î% &ăd e$ pe D$mne'e$, m$%($mind$)i în a#e%a!i timp

pent$ tot #eea #e "$nt !i ea%i'e'*

Nu e%istă un ri&al al lui Dumnezeu' Unicul ri&al e!ti tu cu multiplele talepersonalită#i ne(transcense ( mintea ta nestăp)nită de tine*

Cu to#ii a&em un trecut, un loc de unde am plecat $nainte să a+ungem aici*Departe de mine criticile de orice "el, $mpărtă!esc $ntr(un mod inocent cu toatăucuria mea ceea ce &ia#a m(a $n&ă#at p)nă la cei -- !i un pic de ani ai mei dec)nd sunt pe această iuită planetă, !coala su.etului meu* Nu am ne&oie să măcrezi, nu caut asta* /ot ceea ce caut să "ac este doar să $mpărtă!esc, că oricumam mult, mult timp lier*

0n călătoria a.ării ade&ărului elierator, am $n#eles că acest loc, 1ăm)ntul,este un "el de !coală pentru mine, !i nu numai pentru mine, !i mă decisesem sămă desc2id să $n#eleg tot ceea ce are să mă $n&e#e această !coală dec)t să

răm)n locată $n drame, "rici de tot "elul, "rustrări, ne(e%perien#ă proprie de&ia#ă* 0mi amintesc că tremuram $n "a#a oricărei drame, "rici de orice "el,tremuram de parcă ziceai că $n cine !tie ce "rig mă a.am, ine$n#eles 3ind lacăldură* Iar $n tremurul acela mă desc2ideam total să $n#eleg lec#ia mea* Imediatdispărea tremuratul, iar $n acela!i timp c)nd dispărea tremuratul $n#elegeam totce puteam $n#elege* Acum, urma să 3u de acord cu tot ce mi se re&ela pentru amă putea eliera total de dramă, "rustrare* 1rin nematurizarea 3in#ei mele latoate ni&elele, cu nai&itatea că totul este roz $n această lume $n care to#i $mipăreau e%per#i $n de(ale trăirii, ca orice puiu# $ncrezător $n ei, lăs)ndu(măorientată de to#i cei ce mă $ncon+urau către &ia#ă !i trăire, $ntr(un punct crucialpentru mine, am descoperit că nu e%istă un ri&al al lui Dumnezeu* Cu trecereaanilor mi se con3rma Dumnezeu ca Unicul A /ot 4i A /oate Cuprinzător,

Atotputernic, mi se con3rma ca Unicul, nerăm)n)nd nimic $n a"ara luiDumnezeu, nici măcar un ri&al 5 cel mult e%ista $n El dacă a!a &isa6$!iimagina6alegea* Dar $n a"ara 7ui să e%iste un ri&al sau ce&a c)t de mic sau maimare dec)t El Nu' Ar &rea El, dar a!a ce&a nu e%istă 5 am oser&at' 1rin noi Eleste capail să trăiască a!a ce&a dacă &rea8 !i o !i "ace $n di"erite "eluri, de alt"el,dar cu un respect dincolo de cu&inte "a#ă de El ca Marele Sine, c)t !i "a#ă de ElMicul Sine 9eu, tu, toate &ietă#ile:* Mi(am dat seama imediat că singurul ri&al allui Dumnezeu sunt eu, multiplele personalită#i din mine ne(transcense, minteamea ne"olosită de mine*

0n căutările mele spre elierarea "ricilor de tot "elul am găsit că nu e%istă unri&al al lui Dumnezeu, numit Satana, Dia&ol, acesta 3ind in&en#ie pentrudominarea nai&ilor8 descoperisem că nu e%istă cine&a de care să mă tem $n a"arăde "rica $nsă!i* ;ăsisem că limitele $n care trăiam erau rodul "ricilor de tot "eluladoptate de mine $n urma nematurizării, ne$ncrederii $n mine, ne$ncrederii că


4/34

&ia#a a&ea să mă ducă unde&a spre acel ce&a ce $mi lipsea ca e%perien#ă ( adică ES/E*

Cu"und)ndu(mă cu tot ceea ce sunt $n ES/E răm)n "ără cu&inte descriindu(l*Cu cu&inte nu(l pot descrie dec)t $n mod limitat, neade&ărat*


5/34

Acum, $n re&ela#iile mele ca urmare a stării 3reşti de medita#ie 5 departe deorice imagina#ie 5 am &ăzut !i &ăd clar cum $n spatele la toate cele e%istente,perceptiile $n orice "el, nu e%istă dec)t Unul Singur 9care ine$n#eles că nu sesimte singur: ( de unde toate, asolut toate sunt descendente* Adică un singurDumnezeu6Spirit6Creator6Imaginator 9este irele&ant cum &rei să(76s(O nume!ti:,

adică aparent e%istăm ca multitudine* Noi, tot ceea ce e%istă $n &iziil !i in&iziil (celulele in3nitului Său corp cu poten#ial de a de&eni con!tiente p)nă $ntr(omăsură, suntem $n călătoria spre re&elarea că e%istă doar unul singur 5 iar p)năacolo multe a.ăm, $n&ă#ăm* Iar $n corpuri 3zice 3ind, atunci c)nd ne a.ăm $ncompania momentului prezent, tocmai se $nt)mplă să trăim unicitatea,contopirea, dizol&area par#ială $n /ot6Dumnezeu 5 e%perien#ă care ne dă oatitudine di&ină "a#ă de tot !i toate*

0n drumul meu spre desă&)r!ire descopăr cum prin mine se maidesă&)r!e!te !i Dumnezeu de alt"el 5 ca !i cum eu a! 3 una din multeletentacule ale unei caracati#e menite să(i susţină supra&ie#uirea, 2rănirea,desă&)r!irea* Adică &ăd cum !i Dumnezeu la r)ndul 7ui este recunoscător tuturorpăr#ilor din El, căci "ără ele, nu ar 3 a+uns nici El la acea desă&)r!ire

incomensurailă, ine$n#eles misterioasă nouă*


6/34

apărător al meu ( cu greu eram ca to#i oamenii cu picioarele pe 1ăm)nt !i cucapul pe umeri8 nici acum nu sunt ca pu#inii oameni * 0n umra mea sim#eammereu un $ndemn de cercetare a orice $mi ie!ea $n cale* 0n copilăria mea nuputeam să mă socializez din cauza spiritului meu reel* 1)nă la urmă a treuit sămă pierd un pic ca să mă regăsesc* Nu pot să zic $n cu&inte c)t de mult $l iuesc

pe Dumnezeu* De aceea dedic special această carte lui Dumnezeu 5 El o &a $n#elege sigur ( !i cui mai &rea El* Dacă a a+uns !i la tine, zic că nu este $nt)mplător*

0n aceste r)nduri re&ărs ce&a de nesecat din mine, mereu disponiil,e%perien#ă proprie, ce&a ce mă reprezintă* 0mpărtă!esc călătoria mea, trăirilemele, mereu $n modul $n care mă &oi pricepe cel mai ine 5 urmează să(l găsesc*Caut cu&intele c)t mai atent, ceea ce nu este simplu pentru cine&a ne mental camine, ceea ce mă angrenează $n altă călătorie, o altă trăire "ascinantă pentrumine, dar "ac tot posiilul să mă rezum c)t mai scurt !i c)t mai clar la esen#ialul $mpărtă!irii* =olosesc ca atitudine "a#ă de mine !i nu numai, desc2iderea totalăde a $n#elege tot ceea ce $mi re&ine mie să $n#eleg !i din această e%perien#ă de $mpărtă!ire, căci nu numai pe cititor $l &a purta unde&a această călătorie $n care

$mpărtă!esc călătoria mea, ci sigur mă &a duce !i pe mine unde&a aceastăcălătorie, iar eu sunt pregătită să $n#eleg tot ce se poate $n#elege din asta !i săaccept tot ceea ce am de acceptat cu tot ceea ce sunt* 0mi place enorm săcălătoresc*

Călătoresc at)t c)nd stau c)t !i c)nd mă deplasez, sunt prezentă c)t sepoate de total, iar onusul este că mereu $n&ă# ce&a nou, original*

0mi place să $n&ă# de la călătorie implic)ndu(mă total, lăs)ndu(mă purtatăacolo unde treuie să 3e* Călătoria poate 3 asemuită cu ustensilele unui pro"esorpred)ndu(#i lec#ia ce #i se cu&ine pe care tu musai treuie să o $n&e#i 5 iar tu nutreuie să c2iule!ti, dacă c2iule!ti !tii ce se $nt)mplă* Ca orice călătorie, se !tiecă 3ind implicat total $n ea, imediat ea $#i aduce multe, multe $n&ă#ăminte,desă&)r!ire*

A scrie această carte, o iau ca parte din călătoria mea !i pe l)ngă asta maieste !i un mod de a mul#umi lui Dumnezeu !i tuturor celor ce m(au $n&ă#atmereu c)te ce&a nou* Au e%istat $n &ia#a mea mereu la momentul potri&it,arăt)nd totul despre mine* Cum 1rin modul lor de a 3, per"ec#i cum erau,trezeau ce&a $n mine, ce&a ce $mi apar#inea* Munca grea #inea de mine, de a 3recepti&ă darului din in&iziil, nelăs)ndu(mă $ngropată de ruinele din mine*

0mpărtă!esc trezirea mea, e%perien#a mea, călătoria mea 5 ce &ariantă decu&inte atinge mai ine, oricare este &alidă 5 tuturor celor care au ne&oie de ocon3rmare că &ia#a este mai mult dec)t o rutină, iar ie!irea din ea este simplăascult)nd pro"und de sine*

Oser& că p)nă $ntr(un punct cu to#ii călătorim $mpreună, după care 3ecare

găse!te că i se potri&e!te un drum di"erit "a#ă de cel pe care adineauri mergeacu acei to#i* Simte să meargă intens pe el, c2iar !i de unul singur* Descoperă $nacela!i timp to&ără!ia acelui drum ca pe o companie !i niciodată nu se &a maisim#i singur 5 pentru prima dată descoperă că $n s")r!it nu mai este singur* Acum3resc mai este să aiă $ndoială dacă se a.ă pe drumul cel un !i simte că arene&oie de(o con3rmare precum că este pe acel drum* Nimeni din acel antura+ nueste dispus să(l $nso#ească, nu to#i sunt dornici de a&entură, &or "ace tot posiilulsă(l oprească de la călătorie*

Această carte este !i o con3rmare pentru tine !i te $ncura+ez să mergi maideparte pe calea ta personală cu tot cura+ul pe care #i(l dai a&)nd deplină $ncredere $n tine* Con3rmarea este elanul de $nceput pe care #i(l o"er #ie, iar dacă $#i place e"ectul elanului, $#i dai seama că treuie să $n&e#i să(#i "aci elan !i singur

( cura+os că totul &a 3 ine, totul este e%act a!a cum treuie să 3e, de cele maimulte ori di"erit de cum te a!tep#i, de cum #i s(a zis sau ai "ost $n&ă#at*


7/34

Sunt o 3in#ă $n corp uman, cu acela!i poten#ial, cu trecut, trecut mai multsau mai pu#in de lăudat 5 di"eren#a dintre mine !i proail tine este că nimic dintrecut nu mă mai re#ine*

Am transcens multiplele personalită#i din mine* /oate rănile mi s(aucicatrizat* Sunt $mpăcată cu mine !i cu toată &ia#a orice ar $nsemna ea* Mă &ăd

pe mine, mintea mea !i de alt"el te &ăd !i pe tine !i mintea ta !i de ce nu !isu.etul tău* Am ie!it din +oc* Nu mai am nimic de pierdut si nimic de c)!tigat*Am ie!it complet din competi#ie, asta pentru că nu mă interesează* /răiescintens 3ecare moment al meu, &ia#a mea cu tot ceea ce $mi o"eră ea, inclusi& simoartea dacă a sosit momentul* 4tiu că moartea nu este dec)t pragul unei noi&ie#i* Spiritul de turmă nu mi se mai potri&e!te, niciodată nu mi s(a potri&it* Nu $mi mai găsesc locul nicăieri $n această lume* 1este tot unde pri&esc $n lume esteminte scăpată de su control care trăie!te $n minciună !i ur)#enie* Unicul loccon"ortail pentru mine este $n inima mea, $n prezen#a mea, $n compania mea 5nimeni !tiind mai ine ca mine să se poarte cu mine* /urma Nu este pentrumine' Nu $mi găsesc locul $n ea, nu $i apar#in !i dacă turma &rea să distrugă ce&ace "ără de care nu se mai poate trăi 5 1ăm)ntul ( este treaa turmei, spiritului ei,

nu a mea* Copitele ei aia a!teaptă să zdroească pe cine&a ca mine care nueste $n "a&oarea ei 5 este o neunie să mă arunc $n copitele ei că asta este ce!tie ea să "acă mai ine* Mintea ei nu este mintea mea, nu mă ag $n aceaprostie de unime* Eu pre#uiesc &ia#a, spiritul, inocen#a, indi&idul, puritatea lini!tii&ie#ii $n&ăluită de naturale#e, sunete naturale*


8/34

de se%* Călătoria su.etului meu m(a adus $n acest "el $n care mă găsesc*Caianemus mi s(a re&elat $n momentul $n care m(am transcens !i am sim#it căgata, a sosit timpul să plec* Se pare că nu a sosit $ncă timpul să plec* 1oate dupăce termin ce am $nceput "ără să(mi propun, această carte* Am mul#umit tuturorpentru tot !i toate !i am zis, gata, pot pleca* Dar se pare că $ncă nu pot pleca

p)nă nu &oi lăsa !i un dar celor ce "ără de care nu a! putea pleca* Ador săcălătoresc 5 deoarece atunci c)nd călătoresc $n&ă# multe despre mine !i nunumai*

Descopăr că mereu e%istă un ade&ăr mai $nalt, total di"erit, menit să mămaturizeze mai mult dec)t eram* Am $n&ă#at să dau drumul la toate, să nu mămai agăţ de nimic, să nu mai iau cu mine, asupra mea ade&ăruri, !i onusuleste că mereu descopăr ce&a cu ade&ărat ade&ărat, ade&ăruri personale caremă maturizează*

Bun, acum te in&it să ai cura+ul să intri mai pro"und $n &ia#ă "ără "rică, 3indcănu are ce rău să #i se $nt)mple* 4i pentru a(#i da un mic elan către &ia#ă 9ca șicum ai 3 $ntr(un leagăn pentru prima oară !i nu !tii cum să te dai u#a:, primul

suiect al acestei căr#i &a 3 despre


9/34

1ri&eşte cu aten#ie realitatea ta, pri&eşte "ără să numeşti ceea ce pri&eşti şirăm)i neimplicat oric)t de greu $ţi &a 3 prima oară*

Desc2ide(te să te $n#elegi cu ade&ărat*Desc2ide(te să $n#elegi cu ade&ărat*Desc2ide(te să atingi un ade&ăr $nalt legat de ceea ce pare a te 3 ancorat*

1ermite $nţelegerii din tine să se mani"este $n clipa $n care pri&eşti cu atenţie şicu toate simţurile treze ceea ce are a te $n&ă#a ce&a esen#ial* A!a &ei plon+a $npropria cunoa!tere, e%perien#ă, ce nimeni !i nimic nu #i(o &a mai putea lua 5 nicic2iar moartea*

E%plorează(te' Nu are de ce să(ţi 3e teamă de ce&a necunoscut, ce&a cutotul nou*

C2iar dacă este ce&a nou nu treuie să(#i 3e "rică, din contră, ar treui să teucure că nu stai pe loc agă#at de in&olu#ie 5 3indu(#i "rică te ratezi'

Este 3resc să simţi o emoţie necon"ortantă prima dată "a#ă de noul apărut $n&ia#a ta*

=ii atent simţind să "aci di"eren#a corectă dintre emo#ii 5 de cele mai multeori &ei descoperi că nu este "rică ci ce&a dincolo de ea, ce ar putea semăna cu

nesiguran#ă, iar odată ce ai străpuns necunoscutul &ei &edea că ai transcens !iacea emo#ie, cunosc)ndu(te mai ine dec)t adineaori !i, cine !tie, poate &atreui să in&entezi un cu&)nt pentru acea emo#ie, dacă neapărat se cere 5cu&intele pot 3 ariere $n calea trăirii*

Se !tie că ceea ce g)nde!ti !i roste!ti creează propria ta realitate* Dar !idincolo de cu&inte e%istă o realitate, iar acea realitate nu poate 3 descrisă $ncu&inte, este indescriptiila, este trăire personală dincolo de cu&inte 5 cu to#iia+ungem a!a trăind, pe r)nd, mai de&reme sau mai t)rziu lăs)nd spiritul deturmă $n urmă*

Cu&intele ne sunt de "olos p)nă $ntr(un punct de e&olu#ie după care dacă nusuntem aten#i la ele pot de&eni aga+*

Desc2ide(te să =ii şi simte c)t poţi de intens cu 3ecare ocazie $n care doarEşti'

Ne rat)nd 3ecare ocazie să trăie!ti &ei simţi mereu tot mai intens, este3resc*

Desc2ide(te să $n#elegi ceea ce $ţi este necesar să $n#elegi !i 3i gata săaccep#i tot ceea ce este necesar din toate cele ce $n#elegi* =ără acceptare nu po#isă progresezi* Nu este su3cient doar să $n#elegi, treuie să !i accep#i* 0nţelegere"ără acceptare se resimte ca o uşoară tensiune* Acceptarea desc2ide toatedrumurile către tine !i nu numai*


10/34

nu am cum să mă mai plictisesc niciodată* At)t de capti&antă !i misterioasă $miapare mereu !i mereu*


11/34

de important este să nu te re&ol#i sau să nu te impresionezi legat de ceea ce &ezi5 să $ncepi să "aci tu legea, cum treuie să 3e !i cum nu treuie să 3e 5 să nu +udeci, să nu nume!ti, să nu etic2etezi F

Ai mai auzit să nu +udeci, nu Este e%trem de important sa nu +udeci* Gudec)nd, pur !i simplu te pierzi, nu e!ti cu nimic mai deoseit dec)t ce &ezi 5 te

ratezi* /răindu(le "ără să le +udeci pur !i simplu, te regăse!ti, a.i misterul cel mai $nalt din $n"ă#i!area aceea !i niciodată nu &ei mai 3 prizonier la ceea ce &ezi,auzi, sim#i, nu te &a mai #ine pe loc*

A 3 con!tient este atitudinea "undamentală e%plorării &ie#ii*E%plorarea &ie#ii este aspira#ia su.etului, călătoria sa* Su.etul ăgat de ună

&oie !i cu ună !tiin#ă de la un ni&el mai $nalt $n materie, materie de di"eritedensită#i !i "orme, $n cazul nostru corpuri 3zice umane, singurul lui scopindi"erent $n ce materie este ăgat este e%plorarea &ie#ii pentru regăsirea sa $n /ot Ceea Ce Este 0n A"ara Căruia Nimeni Hi Nimic Nu Este ( Dumnezeu* Su.etul,Spiritul, părticica con!tient desprinsă din Dumnezeu, de la ni&elul său cel mai $nalt, !tie pericolul rătăcirii !i neregăsirii sale totale prea imediat, $ntr(o singură&ia#ă, $n materie* De aceea 3ecare &ia#ă trecută a sa este un reper clar pentru

su.et, un nou start 9de aceea nu e%istă amintire a &ie#ilor trecute: de plecare deunde a a+uns ca regăsire, reconstruire*0n cazul regăsirii unui su.et dacă este par#ială sau totală nu am de unde să

!tiu, deocamdată* Doar su.etul $n sine !tie, !i cei ilumina#i se zice* Dar practic,cum este la tine sau la oricine angrenat $n călătorie, amestecat prin lume !ilumescul din lume, nu se !tie dacă a a+uns la regăsire totală, deoarece, simt căiluminarea este intimă, personală de 3re, este ce&a ce 3ecare !tie pentru el casu.et ( mai mult, simt că este mereu o călătorie, o călătorie lungă !i "rumoasă*

0n cazul meu, regăsirea are loc de 3ecare dată c)nd sunt con!tientă, a.)ndu(mă total $n prezent, onor)nd &ia#a*

1esemne totul este &iu, $n &ia#ă, &ia#ă pe di"erite stadii, &ia#ă $n moarte,moartea anim)nd &ia#a> ca un dans continuu al &ie#ii !i al mor#ii, iar &ia#a ie!indmereu $n e&iden#ă ( dar nu ar ie!i $n e&iden#ă dacă moartea nu ar scoate(o*Moartea, rela%area, $ntunericul $!i au &italul lor sens $n animarea &ie#ii 5 "ără deele &ia#a nu ar 3 e&identă, nu că nu ar e%ista &ia#a, repet>


12/34

dacă &rei, numai să mergi pe el' A#i mai auzit e%presia> Călătorului $i stă inecu drumul' Cum de alt"el &ăd !i eu călătorul !i drumul, că le stă ine $mpreună*Drumul ca un un partener $n descoperire de sine a su.etului călător 5 practicasta este !i natura su.etului de alt"el, nestatornic, de a 3 călător* Iar dacă nu $!iurmează natura sa, să nu ne mai mirăm de "rustrări, neunii !i oli* Drumul 3ind

tentant ca orice partener* Se !tie că partenerul dacă nu este tentant nu ar 3 alesca partener* Se mai poate oser&a !i o mare asemănare $ntre călător !i drum, $ntre parteneri* Nu Mereu cine seamănă se adună'

Dar la un moment dat, c)nd $ncepi să călătore!ti cu ade&ărat spre tine ( de&iicon!tient ( $ncepi să te sensiilizezi către ce&a ce se nume!te Drumul meu9partenerul meu:'( meu nu $l &ei lua ca un6o ce&a de ăgat $n uzunar, oposesie, ci mai degraă ca ce&a demn de $ncredere !i de neposedat dar demn deurmat, alt"el totul ar 3 o mare pierdere* Cam ce&a de genul acesta $n cu&inte,ce&a, nu e%act'

Drumul personal, partenerul tău de năde+de, $#i arată mereu cum totul este $nsu.e#it !i a.at $n e%perien#ă* 0#i arată cum $n acela!i timp cu tine, /O/U7 estea.at $ntr(o e%perien#ă de re&elare necesară su.etului angrenat $n indi"erent ce

materie, iar acel su.et 3ind !i el la "el ca !i tine de alt"el o părticică din Su.etulMare> Creatorul6Unicul6/otul6Spiritul6 Dumnezeu, care e%perimentează !i el ce&a,dar de data aceasta ce&a di"erit "a#ă de tine $n &ia#a lui, !i asta mereu treuierespectat* Ca !i cum su.etul s(ar a.a la !coală, Hcoala /E IUBESC ' ' ' , /E IUBESC ' ' ' /e $n&ălui acum cu /E IUBESC ' ' '

Acum #i(ai "ăcut o idee despre mine, presupun*Sunt iuire !i /E IUBESC dincolo de se%, etnie, religie, orientare, ce e!ti sau

nu e!ti, un(rău, gre!eli sau ne(gre!eli, credin#e de orice "el, etc*, /E IUBESC' 4iacesta mai este moti&ul pentru care scriu acum această carte !i nu am să măopresc prea cur)nd, că &reau să !ti că te iuesc !i că te accept a!a cum e!ti !i căoric)t de mult, aparent, ne(am distan#a unul de altul eu nu am să $ncetezniciodată să te iuesc*

IUBI?EA ES/E ADE Calul de dar nu se caută la din#i ( a!a !i este de "apt*După părerea mea acel cal este mai potri&it dec)t to#i +uniorii 5 sună a> Sunte%perimentat' Sunt matur' Am ce&a de dăruit dacă nu te ui#i $n gura mea> amsă(#i $mpărtă!esc e%perien#a mea de &ia#ă care te poate a+uta $n a ta* Iar $n ceea

ce pri&e!te dantura mea, ceea ce te pri&e!te cu ade&ărat este să nu c2iule!ti lanici o oră de la lec#iile pe care #i le &oi da, că nu sunt ce&a de am)nat, oric)nd


13/34

pot pleca, am !i eu călătoria mea, imediat departe de a ta* A!a că, nu te maiam)na crez)nd că este timp su3cient la $n&ă#at* C)nd e!ti singur, da, dar c)ndsunt cu tine, uită(te $n gura mea* Deci din#ii calului nu sunt ce&a de speriat,după părerea mea* A!a se $nt)mplă !i c)nd sose!te momentul unui progres alsu.etului* Nu cau#i momentul pe care $l consideri tu prielnic pentru tine !i ceilal#i*

Nici un moment nu este mai prielnic dec)t acela' ?e"uz)nd acel moment ratezitotul, ratezi precum trenul potri&it destina#iei tale din cauză că nu $#i place cumarată caroseria lui !i zici că nu este al tău a!tept)nd rădător altul* 4i uite a!atot $n a!teptare e!ti de c)nd nu mai !tii, a!tept)nd acel tren $nc)ntător, c)nd de"apt de mult nu treuia să mai a!tep#i ca să a+ungi la destina#ie'

A!a este !i cu drama* Drama este iuirea !i sus#inerea supremă a 0ntregului"a#ă de tine !i a progresului tău spiritual* Netrec)nd prin dramă !i $n&ă#)nd totulde la ea, necălătorind cu acest tren a!a cum este el, re"uz)nd calul de dar, nupo#i a+unge la destina#ia următoare $n călătoria su.etului tău* Drama nu este dene$n#eles !i de neacceptat* =ără această lec#ie de ază $n&ă#ată de su.et,su.etul nu $!i poate continua călătoria, mereu $i &a lipsi ce&a* 0i &a lipsimaturizarea* =ără maturizare răm)ne mereu precum un copil dependent,

dependent de ce&a ne"olositor de cele mai multe ori, complet ne"ericit,ne$mplinit* Drama &ie#ii $n#eleg)nd(o !i accept)nd(o de&ii independent ( menireasa este de a te maturiza* 0n transcenderea dramei &ie#ii, trecerii dincolo de ea,următorul tren care te a!teaptă să(l iei spre următoarea destina#ie, desă&)r!irea $n iuire, trenul este "rumos decorat, cu iuire $ntr(un mod natural ( arătos pestetot !i per"ect "unc#ional 5 totul este re&elat, nimic nu(#i mai este du!man* Aia deacum $ncepe partea mereu "rumoasă a călătoriei pri&ită de tine !i cei ca tine,ine$n#eles*

=iind &ora de mine, oriunde mă orientez &ăd clar iuirea pro"es)ndu(se9precum un pro"esor: $n di"erite moduri, ascunsă $n di"erite mă!ti, greu derecunoscut acolo sau peste tot, $n special $n dramă mă re"er*


14/34

condi#iile une de $n&ă#at !i #in)nd(o tot a!a, distrug)ndu(le te &ei pomeni $ntr(un3nal, c)nd &ei $n#elege că altă cale de desă&)r!ire nu este dec)t prin $n&ă#are, te&ei pomeni $n&ă#)nd a"ară, su cerul lier $n toate intemperiile, dramă la greu,că #i(ai distrus !coala, toate condi#iile une* /ot răul duce spre ine' Ei, a!a este' /ot răul ducespre ine dar nu numai, deoarece totul 3ind dual, zic că> 4i tot inele duce sprerău' Dar dacă te ridici deasupra inelui !i răului, a dualismului de orice "el, nu&a mai treui să trăie!ti oscilat, c)nd a!a ( c)nd a!a, $n dramă' A trăi drama,dual, nu este ce&a ătut $n cuie' Oric)nd po#i ie!i din drama ta !i din dramaaltora* Cum Decide(te să ie!i din dramă, aandoneaz(o ca pe un prost antura+,zi(i pa'* Imediat te &ei pomeni altunde&a dec)t acolo* /e &ei pomeni unde&adeasupra ei, pri&ind(o clar cum c2iar dacă pentru unii e%istă, pentru tine nu maie%istă* Este ca !i cum ai ie!it dintr(un +oc, iar cei cu care te(ai +ucat au rămasacolo +uc)ndu(se $n continuare, !tii că nu mai este +ocul tău, ei nu au cum să temai prindă căci ai ie!it din +oc, ai de&enit pri&itor, e!ti complet nea"ectat, a"ectate!ti doar dacă e!ti prins $n +oc ca +ucător sau comentator al lui, alt"el nu*


15/34

CUM FUNCŢIONĂM CA O0LIN1I UNUL PENTRU ALTUL+

Dacă nu e!ti treaz cu o pri&ire pătrunzătoare $n realitate, $n ceea ce $#i parereal, $#i &a 3 greu să $n#elegi ce urmează să(#i $mpărtă!esc* /oate 3in#ele &ii au capacitatea $nnăscută de a sim#i ade&ărul cel mai $nalt

din tot ce li se spune*Nu mă crede' Crez)ndu(mă pierzi sensul a tot ceea ce $#i spun* 0ntreaă(te,

$ndoieşte(te, $#i propun*0ndoie!te(te de ce $#i $mpărtă!esc implic)ndu(te $n acela!i timp $n cercetare

spre $nt)lnirea ade&ărului meu* ;ăse!te(#i sim#irea !i pri&irea pătrunzătoare ladrum, !i, cu cura+, a&)ntă(te spre re&elarea a ce $#i $mpărtă!esc 5 de cele maimulte ori, p)nă $ntr(un punct a&em un ade&ăr comun* Ai rădare $n acest proces,urmează să reu!e!ti'

/ot ce are să #i se $nt)mple este mereu spre inele tău cel mai $nalt, iar cum

se $nt)mplă pare a 3 un lung proces $n curs de des"ă!urare, $n de&enire ( decirădare'C)nd&a o să se $nt)mple !i instantaneu, asta depinz)nd de c)t de ancorat

e!ti $n prezent*=iind asent, distras de orice, oric)t de instantaneu re&ela#ia ar &rea să #i se

rele&e ca să te e&olueze, să te g2ideze imediat, $i este $n zadar dacă e!ti asent*=ără desc2idere totală din partea ta la receptarea re&ela#iei, re&ela#ia nu se &a $nt)mpla* Din nou &ăd cum că !ederea $n prezent se arată a 3 o c2eie pentru u!acare duce către tine* Starea de a 3, ca e"ect al meditaţiei, este semnul că tedeplasezi $n tine, $ncepi să cunoşti*

Călătorind mai departe $n călătoria mea spre desă&)r!ire, ce oser& !i măcuprinde, este cum că tu pentru mine !i eu pentru tine, $n cel mai &iu mod cuputin#ă, "unc#ionăm unul pentru altul ca oglinzi, oglinzi care nu "ac altce&a dec)tsă re.ecte* At)t' Cu riscul de a mă repeta, am să $ncerc să 3u c)t mai e%plicită*

9Ieri, pe c)nd mă c2inuiam să găsesc cu&inte potri&ite la acest suiect, mi sere&elase $ncă o lege uni&ersală, JKalion, 7egea ?itmului, mai e%act cum să o"olosesc * 0n timp ce parcă mă topeau cu&intele căut)nd să le găsesc, m(ampomenit dintr(o dată $ntr(un alt curent dec)t $n cel ce mă a.asem p)nă $n acelmoment* 1roail că mă scurtcircuitasem * Curentul semăna cu cu&)nt)nd unalt suiect total di"erit de Spirit, e%perien#a mea, spiritualitate*


16/34

ic eu>Da' Dar nu orice "el de oglindă'Asta sunt !i eu pentru tine, de alt"el* O oglindă* Dar, din nou, nu orice "el de

oglindă'Cu to#ii "unc#ionăm ca oglinzi cu oricine am 3 $n contact*

Ne oglindim unul altuia !i &ice&ersa stările de a 3, stadiul de e&olu#ie atins*Ceea ce se treze!te $n tine este important* Acea stare, emo#ie, acel ce&aindi"erent ce este*

Oglinda !i re.e%ia mea $n ea oser& că este unicul mod sigur de a măcunoa!te !i a mă depă!i* 7a mine "unc#ionează per"ect* Uit)ndu(mă la mine, ceadin trecut &ăd progres !i că de atunci mereu călătoresc* Nu mă plictisesc*


17/34

Da' 1ri&ind atentă la &iaţa mea, din trecut p)nă $n prezent, re&oluţiileinterioare prin care am trecut cu scopul de a e&olua spre o 3inţă umanăautentică $n care să(mi 3u su3cientă mie $nsămi, descopăr oglinzile capropulsoare* Ce &reau să zic 0ncerc să $#i e%plic'

1oate ai mai auzit de>

Ceea ce trăie!ti este o iluzie' cu gura căscată 5 ce ( , temătoare că cum are să 3ea!a c)nd eu percep totul ca 3ind real 5 ce are să(mi "acă acest ade&ăr mie, $ntregii mele &ie#i din acel moment 5 rămăsesem zguduită* O perioadă m(am totg)ndit la ce &rea să zică* ?epetam ( acele a3rma#ii ( ca un papagal at)t pentrumine c)t le mai ziceam !i altora care credeam eu că treuie să !tie, dar, precum&ora aceea> /e ui#i ca &i#elul la poarta nouă', a!a ne uitam to#i spre acea,acele a3rma#ii "ără ca să $n#elegem sensul, ade&ărul din ele* Suna ciudat pentrumine la acea &reme, unde&a prin L, !i aia $n L, după multă desc2idere !icăutare, mi s(a re&elat ade&ărul cum că> /răim $n iluzii, "unc#ionăm ca oglinzi

unul pentru altul*0n L- $ntredesc2isesem oc2ii ( $n timp ce &ia#a mă smulsese dintr(uncon"ort $n care dacă mai răm)neam pu#in nu mai eram cea de acum 5 !i, cuoc2ii $ntredesc2i!i m(am trezit rusc !ocată de oamenii pe l)ngă care treceam !icare treceau !i ei pe l)ngă mine, &ăz)ndu(i clar cum ratează tot ce este real !i"rumos cu ade&ărat, purt)ndu(se ca ni!te roo#i, scla&i, somnamuli* Mă uitampeste tot $n +ur !i nu $mi &enea să cred ce &ăd* Nu mai !tiam cine este ciudat 5 eusau ei*

Nu eram singură $n acel moment* Cu mine era cine este !i acum cu mine* Uncăutător la "el de $nsetat ca !i mine* Nu ne cuno!team deloc unul pe altul atunci*Dar


18/34

nu o $n#elegeam, ce este cu ea a!a de puternic $n mine, !i dorul neun, neun,aia acum de c)te&a zile le(am $n#eles per"ect ce sunt !i de unde &in cuade&ărat* Călătoresc mai departe potolind tot mai mult, $ntr(un mod natural,din acel dor neun cu iuirea din mine !i acea iuire care este din el!ug,umpl)ndu(mă cum nu mai am cu&inte să spun* Acea iuire a!teaptă cu 3ecare

clipă să mă desc2id !i mai mult, !i mai mult, ca să mă umple p)nă $mi dispareacel dor neun * Nu poate să mă umple dintr(o dată cu toată iuirea că m(aromor$, ceea ce nu este de dorit* Dar treptat, după digerat, din nou Pap' A!aeste $n toate cazurile, Nu #i se dă mai mult dec)t po#i duce'

0ncepeam să &ăd !i mă străduiam să $n#eleg dar nu $n#elegeam mare lucru*Eram destul de $mpiedicată* Ca la $nceput* Este 3resc* Cu trecerea anilor a&eamtot mai multă claritate dar nu ca $n acest moment* Mă $ncurcau "oarte mult ideilealtora, răspunsurile lor, totul ce era de(a gata* Sus#inerea răspunsurilor $mprumutate mă $ndepărta enorm de mine, de


19/34

important* Cu greu m(am prins de idee, dar !i c)nd m(am prins de ea, nu(mi&enea să cred* Suspinam mereu* 1l)ngeam că asta este calea, alta nu este* Atreuit desc2idere ma%imă din partea mea ca să pot $n#elege tot ceea ce searăta despre mine* Dintr(o dată &edeam puritatea oglinzii, 3in#ei care "unc#ionaca oglindă pentru mine*

Da' Sus#in că drumul spre unicitate este pa&at cu puritate* /ot, Unul, Dumnezeu, sau cum &rei să(76s(O nume!ti, /ot Ceea Ce Este 0nA"ara Căruia Nimeni 4i Nimic Nu Este, este cel care călătore!te $n /ot Ceea CeEste* Călătore!te de dragul desă&)r!irii, cunoa!terii de Sine 5 prin mine, prin tine!i prin asolut tot ceea ce este* Acesta este &isul Său !i de alt"el !i al meu (sunt parte din El6Ea, era anormal să nu a+ung la un &is comun cu /ot* /ot,Dumnezeu, $n &is se 9re:găse!te $n timp ce ne regăse!te regăsindu(l 3ecaredintre noi 9păr#i din El6Ea:, "ără să(i pese 9nu &rea să iasă din &is, &iseazăcon!tient: 5 iue!te &isul mai mult dec)t singurătatea, trezia 9parcă a muncitmult la realizarea acestui &is cu o plăcere !i iuire de ne$n#eles min#ilor noastredeocamdată, este capti&at de Sine, este $ndrăgostit, este nu !tiu cum să mai zic $n cu&inte:5 dacă s(ar aduna deodată, !i s(ar trezi din &is, noi nu am mai 3 cei de

acum a!a cum ne !tim* Nu ar mai 3 nici o călătorie, nici o destina#ie* Nu !tiudacă s(ar sim#i singur "ără &is* Dacă s(ar plictisi doar 3ind, "ără a mai &isa6creanimic* Eu, părticica din El6Ea, nu mă simt singură "ără &isul meu 9a!c2ia nu saredeparte de trunc2i:, $nainte mă sim#eam* Deocamdată, ca imold, am sim#it să $ncep să mă trezesc din &isat, pentru că &isul este de+a &isat iar mie nu $mi mairăm)ne dec)t să constat, să con!tientizez tot ceea ce /ot a realizat, treptat* Darce mă "ace să nu mă simt singură "ără &is, este că 0l6O descopăr mereu $n mine !i $n tot ceea ce mi se $n"ă#i!ează* 1ulsează $n mine*


20/34

ea are să(#i arate* 0ncepi să te &ezi clar, cum e!ti tu de "apt* Uit)ndu(te la tine cuade&ărat, dintr(o dată sim#i că a sosit momentul să te accep#i cum e!ti, săaccep#i ce e!ti* Doar la $nceput &a 3 greu* Dar, odată ce ai "ăcut primul tău passpre acceptare, restul pa!ilor &or 3 cu mult mai u!ori de "ăcut* Asta că este ce&anou pentru tine !i noutatea de regulă atrage o u!oară ezitare* Cura+ul este

necesar $n e%plorarea a orice este nou, necunoscut* 1ri&e!te(te, acceptă(te $n#eleg)nd tot ce se poate $n#elege despre tine !i tot ceea ce te $n&ăluie* Nimicnu te $n&ăluie degeaa* Ai ce&a de $n&ă#at de acolo* Odată ce ai răspuns $n&ăluirii, $n&ăluind(o cu prezen#a ta, s(a produs transcenderea* Numai a!a*

=ugind de ceea ce nu ai cum să "ugi, realitatea ta, nu ai cum să "ugi că demult te(a a+uns din urmă 5 precum umra ta ( departe nu ai cum să a+ungi, adicănu a+ungi nicăieri, e!ti $ntr(un drum $n"undat* Mai de&reme sau mai t)rziu te &eisătura, &ei oosi să tot "ugi, !i tot te &ei opri asupra ta, te &ei e%plora* Deci esteo c2estiune de timp* Asta treuie respectat la 3ecare 5 timpul, ritmul săupropriu, mereu di"eră de la caz la caz*

4i deci, indi"erent ce trezeşte $n tine omul6oglinda, indi"erent de ce "ormă,culoare, marcă are oglinda, aminteşte(ţi că este doar o oglindă a cărei meniri

este doar de a(ţi arăta cine eşti* Aşa "uncţionezi şi tu pentru oricine* Ciudat1entru mine este interesant, capti&ant şi misterios, demn de e%plorat*Este incrediil cum mereu $ntreg uni&ersul ne arată cum suntem $n acel

moment, pragul $n care ne a.ăm* De cele mai multe ori nu ne place ce ne aratăşi ne punem tot "elul de măşti $ncerc)nd să păcălim $ntr(un "el anume uni&ersulcu ceea ce suntem 5 dar nu "uncţionează măştile $n "aţa uni&ersului careconspiră să $nalţe 3inţa umană* Uni&ersul este $ndelung rădător la aceastăcomedie care pare să nu se mai termine* Specia umană este pe punctul de ade&eni supraumană 9nu găsesc un cu&)nt mai potri&it:, oamenii adulţi parcă $ncep să se trezească r)nd pe r)nd, iar copiii ca niciodată nu mai se lasăadormiţi* 1esemne că specia umană este pe punctul de a mai "ace un salt $ne&oluţie* Drăguţ' Era şi cazul*

0n urcuşul 3ecărei 3inţe umane, atunci c)nd $i soseşte timpul trezirii,călătoria pare o &ale "ără "und a cărei culme departe este* Este 3resc să se simtăasta la $nceput* Dar $ndată ce destinaţia este din ce $n ce mai puţin importantădec)t călătoria, nu mai am cu&inte să spun la c)t de pe drumul potri&it se a.ă3inţa $n urcuş*

De $ndată ce &ezi oglinzile şi le accepţi ca oglinzi este primul pas spre deal*Iar c)nd $ncepi să $nţelegi că ceea ce re.ectă este e%act tu, urci "ăc)nd !i ceilal#ipa!i importan#i spre e&olu#ie*

Acum, mai e%istă şi e%trema cealaltă de a m)ng)ia, săruta oglinzile* Ups'Dintr(o dată apare interesant, capti&ant, misteriosF, ce mă "ac0n "aţa misterului mereu ne găsim aaa 5 cu gura căscată* Misterul se mai

poate numi şi sursă de 2rană ( $n momentul $n care se rele&ă* Nu e%istă mistercare la un moment dat să nu mai 3e mister, re&el)ndu(se* ?e&elare $nseamnă>M(am 2rănit'*

Călătoria este din ce $n ce mai interesantă*Uni&ersul $ntreg este $n +urul tău mereu, arăt)ndu(ţi c)t mai direct posiil (

at)ta timp c)t permiţi ( ceea ce eşti prin ceea ce nu eşti, căci $ntr(un "el aicontriuit imens la ceea ce trăieşti $n acea $nt)lnire*

C)nd &rei să m)ng)i oglinda, s(o săruţi, să "aci dragoste cu ea, pri&eşte cumeşti la un pas să te m)ng)i pe tine, să te săruţi, să "aci dragoste cu tine şi dacănu &ezi clar $n acel moment că eşti "aţă $n "aţă cu oglinda per"ect şle"uită de celce &rea să te rele&i, ratezi transcenderea oglinzilor !i &ei mai )+)i un timp* Ce&reau să zic 0nc2ide oc2ii şi dă(ţi seama că asta se $nt)mplă cu tine $n acel

moment, de aceea e%istă acea re.e%ie, şi trăieşte acea dragoste cu tine, acceptăiuirea care o ai pentru tine ( nu lăsa amprente pe oglindă' /reci dincolo de


21/34

oglinzi ridic)ndu(te deasupra lor* Oare ce se a.ă dincolo de oglinzi Cine oare Nu clocote!te $n tine curiozitatea Dacă reuşeşti să te ridici deasupra lor, ie!inddin rătăcire, sigur călătoria ta &a continua şi către alte mistere neănuite $ncă*Aia atunci $ncepi să te cuno!ti cu ade&ărat* i(a! spune despre ele 5 sincer cugreu mă a#in 5 dar nu &reau să te port $n &isare*


22/34

?ealitatea se sc2imă mereu' A!a ca peisa+ele din călătoria cu trenul spremare* =iecare peisa+ $#i aduce o stare, o realitate, di"erită* Ade&ărul este mereualtul* /oate apar, toate dispar dar tu răm)i mai matur dec)t cel de adineauri*

1)nă să te cuno!ti cum e!ti tu de "apt, mereu "aci una şi alta "ără să &ină dela tine, prin empatie, identi3care* Este $n aer de la unul sau alţii, dar niciodată de

la tine dacă eşti atent* 1are greu să a+ungi la eu sunt eu' /u eşti tu' gu&erne, isericietc*:5 că ce&a i(ar depăşi8 o să descopere c)nd&a, singuri singurei că nu $i ducedeparte nematurizarea' Mai degraă dec)t să +udec ce(i drept sau ce nu(i dreptla ei, $nţeleg că acela este modul lor de a(şi lua restanţele* /ocmai prinsuperioritatea lor $şi iau restanţele, d)nd ocazia, $n acelaşi timp, celorlalţiparticipanţi la şcoala &ieţii, posiilitatea desă&)rşirii &ieţii din 3ecare 3inţă*?estanţele sunt uşor de luat, e%amenul nu este di3cil* Dacă $n cazul meu s(a $nt)mplat ca acum să le iau pe toate 5 asta că m(am săturat să tot rătăcesc 5 nu $nseamnă că treuie să se $nt)mple a!a !i $n cazul la to#i ceilal#i pe care i(am&izat*

7a această şcoală a &ieţii $n&ăţăm multe despre senin şi $nnorat, stări princare trecem de(a lungul călătoriei*


23/34

conştient că empatizezi o iei ca 3ind a ta* Dar nu este aşa, de cele mai multe orinu este aşa'

Este simplu dacă eşti total acolo, total nemişcat şi recepti& ca stare* /otul semişcă $n +urul tău iar tu treci din re&ela#ie $n re&ela#ie, $n re&ela#ieF p)nă ladeşteptare, asol&ire*

A 3 recepti& mă re"er la a 3 mereu $n punctul de a 3 desc2is c)nd e%perienţaeste pe cale să ţi se $nt)mple, orice "ormă ar lua, $n#eleg)nd c)t mai per"ectmesa+ul*

Dacă te identi3ci, 3i conştient că te identi3ci* Dacă &isezi, 3i conştient că&isezi*

Nu poţi a&ea o e%perienţă 3ind $nc2is din cale a"ară !i plin de "rică "aţă de ceţi se $n"ăţişează sau apasă*

=rica este piedica cea mai mare pe care ţi(o poţi pune singur $n calea spredesă&)rşire 5 te $nc2ide complet !i răm)i repetent'

0ţi treuie cura+ul a&)ntării $n ceea ce ţi se $n"ăţişează, $n ceea ce te apasă,cu curiozitatea !i &rerea de a $nţelege lecţia pe care o ai de $n&ăţat, accept)ndstarea şi tot ce este implicat indi"erent cum este implicat*

1ermite trăirii să se dezlănţuie atunci c)nd $ntreaga ta 3inţă "reamătă'''E%perienţa este menită să te poarte spre maturizare, cunoaştere de sine,desă&)r!ire, asol&ire*

A te cunoaşte pe tine $nsuţi $nseamnă a 3 $n ec2iliru' Dacă re"uzi e%perienţa $nseamnă că te re"uzi şi că accepţi repetenţia $n sc2im care nu te duce nicăieri5 ai să te con&ingi mai de&reme sau mai t)rziu*

Conştiinţa de masă, cea prinsă $n curent, &a "ace tot posiilul să te tragă dinplutirea care te $mplineşte şi nu rezonează cu ea ( "ricile lor la unison &or "ace&aluri, dar, călător $n călătoria ta 3ind, pentru tine acele &aluri nu &or mai 3ostacole* Sur3ngul pentru tine de&ine un nou 2oK 5 te(ai ridicat pe un altni&el dec)t al lor, precum apa $n punctul de 3erere, $n ceea ce $i pri&eşte* De&iitotal conştient că ai "ost ca ei iar acum tu eşti tu iar ei sunt ei şi ce este $n aereste $n aer ne mai identi3c)ndu(te*

=ii alert'Cu c)t $ţi permiţi mai mult să crezi ce&a ce pentru tine nu este e%perien#ă

personală, cu at)t mai mult te rătăce!ti*C)nd cunoşti nu se mai pune prolema dacă crezi sau nu crezi* Iar c)nd zic a

cunoaşte, nu mă re"er la> am memorat ce&a, 2ai să $#i zic ce&a despre F8 măre"er la> am trecut printr(o e%perienţă ce mă lasă "ără cu&inte, nu cred ce &ă $mpărtăşesc ci cunosc ceea ce &ă $mpărtă!esc, şi prolema este că oric)t m(aşstrădui să o relatez e%act, mă $ndepărtez "ără să &reau de e%perien#a pe care ama&ut(o, dar $ncerc tot posiilul ca să descriu e%perien#a e%act, cu cea mai mareprecizie* De ce

C)nd cine&a trece printr(o e%perien#ă, de "apt e%perienţa se $nt)mplă $ntr(unmod şi lima+ necunoscut de minte, de netranslatat de ea 5 mintea treuie să 3e"oarte ogată $n cu&inte, iscusită $n interpretări, pro"und $n#elegătoare* Imediatmintea $ncepe să $nţeleagă, să interpreteze e%perienţa, caută cu&inte potri&ite,dar este di3cil, c2iar imposiil de $mpărtăşit e%act*

1uteţi simţi starea celui6celei care a trecut prin e%perien#ă, e%tazul său, darnu este tot una cu trăirea prin care a trecut*

0n cuplu, poate 3 posiil să se $nt)mple $n contopirea la unison a $ndrăgostiţilor atunci c)nd "ac dragoste, prin dăruirea !i tăcerea naturală, actulde&ine o meditaţie la am)ndoi 9"ără imaginaţie, concentrare:, un e"ect natural al $ndrăgostirii de partener6parteneră* E%perienţa este iluminatoare, re&elatoare aunicităţii 5 scurtătura spre iluminare, elierare'''

Acum $nţelegi de ce nu este acceptat se%ul de societate, religii 0nţelegi dece nu eşti susţinut de toţi c)nd eşti $ndrăgostit Dacă dai de


24/34

partenera6partenerul potri&it, &ă &or pierde'


25/34

Dăruindu(te unei min#i &isătoare, lacome, lipsită destăp)n6spirit6su.et6iuire6&ia#ă6 Dumnezeu, este un nonsens* De dragul ideilor lorsă te pui pe ultimul loc este sinucidere curată, te &or omor$ nerecunosc)ndnimic* Ei te &or etic2eta s")nt sau erou, dar cu nimic nu $#i &a 3 de "olos !i nici lorde asemenea'

Nu $i +udeca' De ce 1entru că nu te a+ută cu nimic* ?i!ti să te umpli deaga+e, aga+e care $#i &or $ngreuna călătoria, te &or isto&i, te &or opri dincălătorie !i din nou te &ei rata' Sau, +udec)nd oglinda este ca !i cum nu #i(airecunoa!te re.e%ia !i să nu mai zic c)t de departe e!ti de acceptarea ta*

Această !coală este at)t de comple%ă că cu greu nu $#i &a scăpa printredegete*

=iind mereu alert nu ai cum să nu asol&i această !coală* /ot ce treuie estesă de&ii con!tient ( să nu te mai culci nici un pic pe o urec2e*

E!ti $ncon+urat mereu !i mereu de mistere menite să te descrie cum nici nupo#i g)ndi că e!ti*

1oate ai mai auzit> Cunoa!te(te pe tine $nsu#i mai $nt)i !i după aceea $i &eicunoa!te !i pe ceilal#i', este "oarte ade&ărat* Nu po#i recunoa!te ce&a din

e%teriorul tău p)nă nu ai recunoscut mai $nt)i $n interiorul tău'Deci, pri&e!te(te atent9ă: mereu !i mereu p)nă se epuizează ceea ce ai de $n#eles la tine, despre tine 5 numai a!a $i &ei $n#elege pe ceilal#i, $i &ei accepta, $i&ei respecta, $i &ei iui, $i &ei a+uta cu ade&ărat'''

Acord)ndu(#i aten#ie este cea mai minunată declara#ie de dragoste către tine!i nu numai*

Am $n#eles multe $n ultima perioadă, am transcens tot, mă !i mir că $ncă maisunt aici la 3ecare răsărit şi apus de soare*

Dar, nu mă mai deran+ează nici măcar asta acum, că am mai $n#eles ce&a"oarte rele&ant pentru mine>

Sunt acasă* 1)nă nu demult am $n#eles cum că nu se poate să nu 3u acasă*Simt, $n#eleg, &ăd că oriunde a! 3 sunt acasă' Nu contează unde mă a.u 5 $ncorp, $n a"ara corpului etc* 5 deoarece se poate asemui cu o casă imensă $n caresunt multe, "oarte multe camere di"erit amena+ate, unele a!a gigantice, iarcamerele sunt care mai pe care atrăgătoare prin dotare, !i uite a!a "ără să mămai agă# de numărătoare !i &astitate le trăiesc pe r)nd pe toate 5 ce "ac mereueste să mă desc2id pe c)t posiil spre con!tientizare* A!a am mai descoperit !ide ce $mi place at)t de enorm să călătoresc* Iar $n acest moment realizez cădestina#ia nu este locul unde $ncetează călătoria 5 ci din contră continuă8călătorind $n destina#ie' Oau' Acum sunt !i mai $nc)ntată de destina#ie* Asta eraprolema mea* Destina#ia* Dacă a+ungeam la destina#ie, ce mă mai satis"ăceaCălătoria mereu $mi aduce satis"ac#ie*

Eu din punctul $n care mă găsesc acum, $mi pot permite să mă opresc din

&isare "ără să(mi "ac gri+i că nu mai călătoresc* Nu am cum să nu mai călătoresc,deoarece &isul este &isat iar eu nu "ac dec)t să(l trăiesc*


26/34

cople!itor al min#ilor de pretutindeni, omul să nu mai 3e scla&ul acestuiinstrument, mintea lui sau a cui&a, desă&)r!indu(!i 3in#a, de&enind uman !i prinrezonan#ă să(!i găsească semenii, iar $mpreună să realizeze ce&a mereu deadmirat, minunatF* ;reu de descris $n cu&inte* Dar unde&a ad)nc $n 3ecaree%istă acel ce&a de cum să iasă c)t !i c)t mai minunat 5 nu treuie dec)t

dezlăn#uit acel ce&a' At)t*0ndată ce $ncepe 3ecare călătoria spre desă&)r!ire, cu to#ii ne $ndreptăm spreacel măre# plan* Aceea este următoarea !coală, dragilor' Cert este că un loc caacesta, 1ăm)ntul, ca !coală, este necesar !i altora care sunt pe drum cum am"ost !i noi, nu 1entru noi se nume!te 1ăm)nt, pentru ei poate se &a numi alt"el*Nu este rele&ant numele* ?ele&ant este că locul acesta, 1ăm)ntul, cu &ira#ia sa,este potri&it lec#iilor pe care a&em ne&oie să le $n&ă#ăm ca să mergem maideparte la următoarea !coală $n desă&)rşire* 1)nă ne &om desă&)r!i complet, &atreui să mergem la c)te&a !coli !i să dăm e%amene importante*

A#i auzit de ci&iliza#ii e&oluate Nu au e&oluat "ără să treacă prin ce trecemnoi acum'

Nu se amestecă cu noi* 0nceta#i să &isa#i la a+utoare din partea lor, să ia

e%amenele $n locul &ostru etc* Au călătoria lor personală !i de grup de parcurs,asta ne $ncura+ează să "acem si noi, nimic mai mult*Ce "ac eu acum pe l)ngă să mul#umesc pentru tot !i toate tuturor, arăt)ndu(

le că nu !i(au irosit nimic cu mine, este să(mi continui călătoria mea personală,3ind $n acela!i timp atentă !i la e&entualul nou grup care se poate "orma aici,ridic)ndu(ne $mpreună spre o nouă &ira#ie de trăire personală !i de grup, azatăpe desă&)r!ire personală !i de grup, cu respect reciproc, $n&ă#)nd mereu c)tece&a nou*

Dacă este prematur să ia na!tere aici, acum, acel grup, să "ac !i eu parte dinel, poate aia atunci una din ci&iliza#iile e&oluate se &a implica "ăc)ndu(miin&ita#ie să $n&ă# mai departe $mpreună cu ei, la !coala lor, "ăc)nd parte dingrupul lor, grup de călători cu călători, nu autostopişti* Alt"el, ei nu s(ar ăga $n&ia#a noastră* =rumos, nu /i se $nc2ide o u!ă, !i imediat #i se desc2ide alta* Ammai trecut prin a!a ce&a $n această &ia#ă, !i !tiu că mereu se $nt)mplă a!a* Bun*Acum să trecem la "apte care ne &or duce util, departe, departe*

Ie!i din imagina#ie' Da* C)nd e!ti treaz, de diminea#ă p)nă seara la ora deculcare, nu odată te pomene!ti imagin)ndu(#i de toate, unele sper)nd să se $ndeplinească, altele nu, depinde de ce ai $n imagina#ie* Nimic nu este real legatde ce #i se $n"ă#i!ează dacă nu ie!i din imagina#ia ta, nu(i &ei permite să se aratea!a cum este de "apt* ?ealul !i irealul se găsesc mereu $ntr(un continuu dans, +uc)ndu(se cu tine p)nă te saturi de oscilare* 1ozi#ion)ndu(te $ntr(un punct cares(ar putea numi ec2iliru, te po#i ridica deasupra realului !i irealului, trăinde%perien#a lui cel ce ești, con!tient, creati&, nezdruncinat de ireal, real 5

dualitate* /otul $n această lume este dual* =iecare e%tremă are să ne $n&e#e c)te ce&adespre 3in#ă, minte !i nu numai* Ideal ar 3 să $n#elegem e%tremele !i să $n&ă#ămsă nu ne mai lăsăm prin!i $n ele* 7ăs)ndu(ne prin!i $n e%treme, ne pomenimarunca#i $ntr(un lan#, parcă nes")r!it de cauze !i e"ecte din care parcă cu greumai găsim cale de ie!ire 5 doar parcă, dacă e!ti atent, $n#elegător, &ei ie!i u!or !idin această lege* Da, este lege*

1entru cei ce nu !tiu, nu au auzit, citit, descoperit, zic că da, e%istă ni!te legicu ade&ărat, legi demne de luat $n considerare* Se numesc 7egi Uni&ersale*

1rin L, printr(o scurtă prietenie dar de(o calitate F cu un mare su.et carenimeni nu !tia că acea prietenie nu a&ea să #ină mai mult dec)t nouă luni9murise, i se oprise inima la ser&ici:, era cu mult mai treaz dec)t mine la acea

&reme, $mi dăruise copia căr#ii 7egile Uni&ersale 5 JBA7ION(7egile Uni&ersale cu- ini#ia#i, editura Solteris 5 mă a&ertizase că nu este ce&a u!or de $n#eles pentru


27/34

atunci, imediat, dar odată ce le &oi $n#elege cu ade&ărat, adică c)nd le &oi&edea, recunoa!te $n mine !i pretutindeni !i mă &oi ridica deasupra lor, toate &or3 "rumoase !i simple* 9Bine, ce&a de genul acesta mi(a zis, $n mare parte am"olosit cu&intele mele, asta că nu mi le mai amintesc e%act pe ale lui* 4tiu căerau "oarte ine alese, nu doar din minte*: Am pl)ns c)nd


28/34

descoperă şi le "oloseşte* Odată ce de&ii stăp)nul min#ii tale, nu te mai pierzi $nmintea ta sau a altora, &ei descoperi !i calită#ile acestui instrument, mintea8printre acele calită#i se numără !i imagina#ia*

/u ca spirit, 3in#ă, po#i să rătăce!ti peste tot cu mintea ta, mintea rătăcindu(te peste tot, sau să călătore!ti cu ea, mintea, "olosind(o cunosc)ndu(i toate

calită#ile, puterile sale* Depinde de tine ce alegi* Da* 1uterile sale, ale min#ii* Da*Ori te ridică, ori te cooară, asta dacă nu i(o iei tu $nainte* Nu ai cum să i(o iei $nainte* /ot $n +ocul ei te &ei găsi prins*

Indi"erent cum "olose!ti mintea, con!tient sau incon!tient, 7egile Uni&ersalete &or )ntui mereu arăt)ndu(#i clar ce ai realizat*

Nu ai cum să scapi de 7egile Uni&ersale at)ta timp c)t te a.i $n minte, c)nd"olose!ti mintea sau e!ti "olosit de ea* =olosit de minte e!ti doar atunci c)ndre"uzi să(i 3i stăp)n* Adică, te coori la ni&elul ei, mai rău c2iar, &r)nd tot ceeace ea a &izat, a "otogra3at, a $nregistrat*

?olul min#ii, $n prima "ază, este de a memora tot ce se poate memora printoate sim#urile corpului 3zic 9miros, auz, &ăz, gust, sim# tactil:, at)t* Dacă o"olosim a!a, ca un instrument de in"ormare a ceea ce ne $ncon+oară, nu mai

a&em cum să rătăcim* A!a este un util aga+ de luat la drum alt"el, nu*C2iar prima 7ege Uni&ersală zice că /O/U7 ES/E S1I?I/8 UNI


29/34

atunci &isarea &a dispărea de la sine iar mintea intră pe "ăga!, intră $n posesia tacum a!a !i este 3resc' /ot ce se $nt)mplă natural, 3resc, de la sine, "ără e"orteste demn de luat $n considerare, este autentic*

Nu zic a nu se &isa* 1are imposiil a nu se &isa* ic a se &edea clar &isarea ce"ace $n &ia#a ta* Duce unde&a spre $mplinire, desă&)r!ire E!ti stăp)nul &isului

tău sau e!ti posedat de &is precum un curent, uragan 5 a!a puternice sunt &iseledacă e!ti prins $n ele* te poartă acolo unde su.etul tău &reaDacă nu, !tii ce treuie să "aci, nu Să $ncepi să(#i cuno!ti mintea !i toateinstrumentele ei de a se pune $n mi!care 5 dar p)nă acolo, $ncepe cu a de&enicon!tient de corpul tău 3zic cu care te deplasezi de colo(colo iar el $#i &a arătamintea !i instrumentele ei 5 oser&ă(te*

Deci, &isarea incon!tientă cu oc2ii $nc2i!i sau oc2ii desc2i!i este o prolemăma+oră ce stă $n calea călătorului spre desă&)r!ire*


30/34

sănătate iar tu te &ei opri din e%plorat, căutat* Nu &ei mai găsi nimic interesant,te(ai limitat* De aici prolemele de sănătate ale corpului 3zic !i nu numai*

Da, precum un musa3r este 3resc să apari peste tot* ;azdă este corpul tău !iplaneta pe care pă!e!ti de alt"el* ;azda $#i o"eră tot ceea ce $#i este necesarcălătoriei !i nu are sens să o e%ploatezi $n de"a&oarea ei, cer)ndu(i mai mult

dec)t $#i este necesar 5 nici #ie nu $#i &a prii !i nici gazdei*Omul, proaspăt $n&ă#ăcel la această !coală are multe de oser&at la el !igazda sa* 1osiil să "acă gre!eli $n călătoria spre $n&ă#at, dar este normal să $n&e#e a!a* A!a se $n&a#ă din totdeauna la această !coală, pe planeta 1ăm)nt,deocamdată, din gre!eli, unele "atale c2iar* 1laneta 1ăm)nt, este un corp &iu depropor#ie mare, animat de un su.et la "el de mare ca !i al tău, di"eren#a 3indlec#ia pe care o are de $n&ă#at* Da, nimic nu este scutit de la $n&ă#at* 4i o piatrăare de $n&ă#at, nu numai omul, cum de alt"el !i plantele, animalele, toate"ormele de &ia#ă se găsesc la a $n&ă#a c)te ce&a strict necesar, descoperind ceeace e%istă de "apt 5 trezirea la &ia#ă, con!tientizare a stării de a 3, a e%isten#ei $nSine, este pentru ce ne a.ăm cu to#ii aici, a!a*

/oate "ormele de &ia#ă sunt egal importante $n $ntregul tot ceea ce e%istă*

=ără tot ceea ce este e%act a!a cum este, nimic nu ar mai 3 posiil spre ae&olua* /otul este $n regulă a!a cum este, toate sunt la locul lor potri&it pentrucălător indi"erent ce "ormă ar a&ea* /otul treuie respectat !i acceptat a!a cumeste* A!a este natural* Dar p)nă acolo, multe gre!eli se $nt)mplă să ne $n&e#e,d)nd sens $ntr(un 3nal* A nu te teme, este din nou $ndemnul meu, deoarece nu aide ce te teme cu ade&ărat* Cum unii ziceau c)nd&a, iar eu dreptate le dau, doarde teama $nsă!i să te temi nu de altce&a, iar din e%perien#ă proprie $#i zic că nuai de ce să te temi 5 &ia#a este mereu starea ta de a 3 indi"erent ce trăiri şipierderi ai*

Acum, am să &ă &oresc despre ce&a "oarte &ital, demn de luat $n seamă !ide nee&itat atunci c)nd porni#i $ntr(o călătorie, mai cu seamă călătoria prin &ia#ă*SEMNE7E* De remarcat, pentru 3ecare este că indi"erent dacă se a.ă $ntr(ocălătorie con!tient sau nu, parcă ce&a din in&iziil, precum o umră l(ar $nso#ipeste tot, iar cu c)t este mai recepti& descoperă că este g2idat prin instinct,inspira#ie, ce&a dincolo de doar mental*

7a $nceput e%istă un "eeling, o senza#ie 5 ce&a greu de e%plicat $n cu&inte*Acea senza#ie ne zice multe dacă suntem uni interpre#i, dar $n principal nespune, la 3ecare $n parte după caz, c)tă siguran#ă este pentru cel6cea !i c2iar ceiimplica#i $n acel ce&a, să(i zicem peisa+ 9meta"oric, dar c)t se poate de real,pentru că p)nă $ntr(un punct totul este real:*

Mă re"er la ceea ce călătoria are să ne o"ere* Mereu călătorim* Călătoria estesatis"ac#ia su.etului deoarece a!a se desă&)r!e!te* Su.etul nu poate 3 oprit săcălătorească, este $mpotri&a naturii lui* 1oate c)nd&a se &a opri, zic !i eu* Călătoria este mai importantă dec)tdestina#ia', este ade&ărat* Călătoria este tot ceea ce !tim cel mai ine cu to#ii


31/34

să "acem* Călătorim non(stop* Cu mintea ne$ncetat* Cu corpul 3zic limitat (depinde de condi#ia 3zică a 3ecăruia 5 odi2na şi 2rănirea lui sunt ce&a denee&itat* Asta este ceea ce ne este "amiliar, deocamdată, ca &e2icule6corpurimenite să ne poarte $n călătoria su.etului spre desă&)r!ire* Bine$n#eles că suntmai multe moduri de a călători con!tient sau incon!tient 5 depinde de 3ecare,

depinde de c)t de atent este la el6ea* Mai este corpul eteric, dulura corpului3zic, 3ind &e2iculul cu care călătorim noaptea c)nd corpul 3zic doarme, spreceea ce 3ecare are ne&oie de asimilat, sau atunci c)nd se $nt)mplă medita#ia*1rin medita#ie, ce&a ce se $nt)mplă la 3ecare atunci c)nd se a.ă $n prezent, semai pot e%perimenta celelalte &e2icule de deplasare cu mult mai sutile dec)tcel 3zic, dar acestea 3ecare le &a descoperi pe parcursul călătoriei personale* Nuam să &oresc deocamdată despre ele, deoarece este ce&a strict personalpentru 3ecare !i nu &reau să aduc &isare min#ilor ami#ioase, acaparatoare deparcă lor li se cu&ine tot*

Să mă "ac mai pe $n#elesul tuturor, zic simplu !i clar că totul este un dar,cadou* Darul e!ti tu !i tot ce nu ai deoarece ai* Ai totul numai că ce&a $#i stă $ncale să(#i dai seama că ai 5 "aptul că &rei să le ai 5 &r)nd să ai aia !i aia !i aia că

a!a &rei să aiF, atitudinea asta #i(ar sta $n cale să le ai, să te ai* Pu2, greu să zic $n cu&inte clar, dar sper să am de a "ace !i cu cititori printre r)nduri*Sau, tu, cel ce e!ti, dincolo de &e2icul, &e2icule 9corp, corpuri:,

su.etul6esen#a, proaspăt, nee%perimentat, Dumnezeu 9dincolo de gen !i"ormeF: curios de Cum E!ti, !i de Ce 1oten#ial Ai, te o"eri ca dar* Acel dar carenumai pentru tine poate $nsemna ce&a* Dar, după dar, desc2iz)ndu(le personal, $nseamnă enorm de mult pentru tine, ceea ce pentru mu#i al#ii nimic nu ar $nsemna 5 nu ar !ti ce să "acă cu acel dar pe care tu l(ai descoperit util pentrutine* Ce este pentru tine, este numai pentru tine, aparent s(ar potri&i !i la al#ii 52ai, p)nă $ntr(un punct ar merge, dar doar at)t, deoarece !i ei la r)ndul lortreuie să descopere darurile lor ca să se desă&)r!ească*

Sau, 3ecare indi&id $n parte este e%presia unică din /ot Ceea Ce Este iar $nA"ara 7ui6Ei Nimeni Hi Nimic Nu Este 9Dumnezeu, sau cum &rei să etic2eteziF:*Acea e%presie unică caută să e%prime ce este Unului intr)nd $n momentul unic,ine$n#eles cu modul său unic de e%primare, total di"erit de 3ecare di&izare aUnului*

Imita#ia, neautenticitatea, mereu i(ar sta $n cale su.etului6di&izării de aa+unge la destina#ie*

Da, destina#ia este desă&)r!irea 3nală* Aia atunci te $mpline!ti &ăz)ndu(tecum e!ti* Continui să călătore!ti $ntr(un mod total di"erit de cum călătoriseşip)nă să te desă&)r!e!ti* Aia atunci te dăruie!ti, te contope!ti, te re&er!i,Ne3ind E!tiF

Dar p)nă atunci, desc2izi darurile tale, cre!ti, te iluminezi at)t c)t $#i permi#i,

te desă&)r!e!ti mereu !i mereu, pur !i simplu mereu, mereu călătore!ti*Ce pot zice legat de călătorie, este că odată ce te(ai 2otăr)t să de&iicon!tient de ea, te &a $mplini, te &a ucura dincolo de orice ucurie aie%perimentat p)nă atunci* 0mi suntsu3cient mie $nsumi' Mereu am tot ce $mi treuie, nu(mi lipse!te nimic' /ot ceeace este, este ceea ce $mi este potri&it ca să continui, nici un pic mai mult sau maipu#in, mai u!or sau greu' Nu am de ce să mă tem' Sunt acasă $n s")r!it'

/o#i &or sim#i că e!ti di"erit* Unii &or 3 mai $ntreători dec)t al#ii 9al#ii ne3inddeloc: ce te "ace a!a deoseit* /u 3ind un con!tient călător, mereu apari ca unmusa3r6trecăor pentru to#i, mai de graă un consec&ent călător, strălucitor,deoseit "a#ă de to#i, un călător mereu dornic de a o lua din loc, &ei 3 ciudatpentru to#i cei ce nu sunt con!tien#i călători* 1o#i 3 o con3rmare unora dintre ei a

ceea ce li se $nt)mplă !i lor* De ce nu*


32/34

Semnele de oser&at !i de urmat sunt "oarte importante oricărui călător*1)nă la destina#ia 3nală, nenumăratele destina#ii sunt marcate cu semne 5urm)ndu(le a+ungi neratat acolo* Nu sunt ce&a ce treuie să $n&e#i pe de rost deunde&a din e%terior, dintr(o carte sau de la cine&a* Semnele, mai degraă,pro&oacă o citire din partea ta a tot ce te $ncon+oară c)nd porne!ti la un drum*

Acum !tii că 3ecare drum, călătorie, $#i arată un peisa+, are să(#i arate ce&adespre tine, iar semnele au să te $ndrume* Semnele sunt to&ară!ul tău 3del $norice călătorie* Semnele se mai pot asemui cu o 2artă, "ără de care esteimposiil de a a+unge la destina#ie* At)t de importante sunt semnele, 2arta*

Semnele sunt peste tot* =iind $n prezent, imposiil să nu le descoperi 5 numaia!a de&in &iziile pentru tine* Ceilal#i au semnele lor, u!or di"erite de ale tale,sau mai ine zis se interpretează alt"el dec)t s(ar interpreta la tine* Da, semnelese interpretează, treuie să 3i un iscusit cititor al lor, adică să cite!ti mai mult laele, tot ce se poate citi la ele* Da, semnele sunt citiile, po#i scrie o cărticică dacă cite!ti totul la un semn 5 $n prealail călătoriei se $nt)mplă medita#ia,re&elarea, citirea semnului, $n#elegerea, acceptarea a ceea ce este de acceptat9urcu!6coor)!,F:, după care des"ă!urarea călătoriei $n sine* Cu riscul de a mă

repeta, călătoria se $nt)mplă mereu, !i atunci c)nd stăm( cu o aten#iedeoseită &a 3 clar pentru 3ecare*0n cazul meu, am descoperit semne simple, care se repetă de 3ecare dată ori

de c)te ori $mi este necesar* Natura $mi comunică cu nu !i da* Simplu deoser&at, la $nceput greu de acceptat 5 p)nă de&ine clar că este un $ndrumătore%act, !tie totul despre destina#ia mea cu ade&ărat !i &rea să mă a+ute cuade&ărat să a+ung la ea, stailindu(mi traseul, călătoria* Ciudat 1entru mine numai este*

7a $nceput, inocen#a tuturor din toate "ormele de &ia#ă $mi arăta clar da saunu* /ăindu(mi calea, !tiam că nu* 7ăs)ndu(mi calea lieră, $ntr(un "el z)mindu(mi !tiam că da* Mereu mă $nso#eau aceste semne !i $ncă continuă să mă $nso#ească* Sunt cele mai simple !i clare semne de urmat* Cu to#ii una suntem' Cr)mpeie din această Unicitate se pot trăi $n $nt)lnirea adoi !i poate nu numai, dar mai simplu $n doi la $nceput c)nd cei doi, $ntr(un modspontan se descoperă prin sim#ire, pri&ire, $nt)lnindu(se cu ade&ărat* O tăcere

neoi!nuită se $nt)mplă, o iuire puternică aundă $n 3ecare !i se $nt)mplă ocontopire, o uniune, doi nu mai este, răm)ne doar unul 5 senza#ia este


33/34

cople!itoare, este doar o cr)mpeie a destina#iei unde &rem să a+ungem ( darp)nă atunci a&em de parcurs o călătorie ogată $n peisa+e !i nu numai> să nuuităm de distrageri care sunt numeroase*

/ocmai pentru a nu pica pradă distragerilor este imperios necesar dedepistat semnele, de interpretat !i de urmat* Nu ai cum să te rătăce!ti pe un

drum marcat special pentru tine* Este marcat cu marca+ele care #i se potri&escdoar #ie, aparent li se potri&esc !i altora*Cu timpul, urm)nd semnele personale mereu !i mereu, se dez&oltă

$ncrederea $n tine şi $n capacitatea ta de a le &edea !i interpreta* Cu timpul,"ăc)nd un popas 9ca să nu zic lăs)ndu(te distras:, po#i &edea $ntr(un "el !isemnele altor călători, po#i &edea c)t pe drumul lor marcat special pentru ei sea.ă* Nu este simplu să(i orientezi e%act* E%istă mereu riscul de a(i g2ida gre!it,asta că nu !tii e%act ce lec#ii importante mai are de $n&ă#at acolo unde se a.ă*

Cu to#ii a&em poten#ial* Da' Cei din clasa $nt)i au acela!i poten#ial ca cei dinclasa a doua, cei din clasa a doua au acela!i poten#ial ca cei din claselesuperioare, !i tot a!a, iar cei din clasele superioare este necesar să aiă $n#elegerea că nu au cum să(i treacă pe cei din clasele in"erioare $n clasele lor*

1)nă ce cei din clasele in"erioare nu(!i străat cursurile, lec#iile personal, totalimplica#i a!a cum au "ăcut(o !i cei din clasele superioare, nu au cum să a+ungăcu ade&ărat acolo 5 nu au cum să e&olueze* Acesta este moti&ul pentru care nuse amestecă clasele 5 ar 3 un talme!(alme!* Este $mpotri&a 3rii, a curentului* Aa+unge la destina#ie cărat de cine&a, $n spate, cu elicopterul, legat la oc2i 9cum&rei să legi cu&intele:, ec2i&alează cu a rata tot, călătoria $n sine !i găsindu(teacolo te &ei pomeni zic)nd> Ei !i Ce(i cu asta Nu &a trezi nimic $n tine, nu &eiaprecia ce găse!ti acolo*

0ncerca#i să $n#elege#i ce &ă $mpărtă!esc, nu este greu*C2iar dacă nu sunt "a#ă $n "a#ă cu &oi sunt acolo printre r)nduri, străduindu(

mă c)t pot să &ă $mpărtă!esc ade&ărul simplu, $năl#ător a tot ce am $n#eles p)nă $n prezent* Multe cu&inte aduc $n "olosul tuturor, ceea ce ade&ărul simplu $l "aceun pic mai comple%, dar $ndrumarea mea cea mai $naltă pe care &(o o"er, pentruca &oi să a+unge#i la &oi 5 dacă a+unge#i mai $nt)i la &oi, &e#i a+unge !i la mine (este de a &ă desc2ide să sim#i#i ade&ărul cel mai $nalt a ceea ce $ndrăznesc să &ăo"er, desc2ide#i(&ă să $n#elege#i tot ceea ce &ă re&ine să $n#elege#i de la mine !isigur ne &om $nt)lni cu ade&ărat, iar &oi &ă &e#i continua călătoria personalănedistraşi, cu o atitudine de ni&el $nalt*

Călătoria este nee%plorată, lungă, capti&antă, misterioasă, e%taticăFAt)t de misterios este totul* Nu am cum să mă plictisesc, nu a&em cum să ne

plictisim e%plor)nd misterul*Oser& că cu toată străduin#a mea de a(#i $mpărtă!i e%act e%perien#a mea $n

cu&inte, m(au $ndepărtat de ea cu&intele* Cu&intele sunt un mod limitat de

e%primare a oricărei e%perien#e personale, m(am con&ins* /reuia să trăiesc !iaceastă e%perien#ă, "ăc)nd !i această călătorie necesară su.etului meu, de $mpărtă!ire a e%perien#elor mele prin cu&inte, re&ărs)ndu(mă $n această micu#ăcarte* Mai de graă a! numi această carte un ile#el către to#i cei curio!i demine, $ntreători $n min#ile lor ce se petrece cum mine de sunt a!a cum sunt,di"erită de ei to#i, de ce sunt inaccesiilă de cele mai multe ori* Acum oricinepoate să !tie ce este cu mine, $ncotro mă $ndrept, pentru ce trăiesc* 4i spre 3nal,declar despre mine că sunt "ericită !i mul#umită de tot ceea ce am trăit p)năacum !i tot ceea ce trăiesc $n prezent* Sunt mul#umită de ce am de&enit !tiind cănu am a+uns la 3nal, a!tept)nd cu ucurie o !i mai mare desă&)r!ire $n 3in#ă sămi se $nt)mple*

1retutindeni totul este $n regulă'

Mul#umesc acestei !coli a &ie#ii !i tuturor pro"esorilor ei'


34/34

Am &enit din Nemurire, mă re$ntorc $n Nemurire' A!a este la to#i !i toate dealt"el*

Cu toată iuirea &ă $mră#i!ez, cum !i pe mine de alt"el'

Cite te mai mult:ș http://www.wattpad.com/user/Caianemus
http://www.wattpad.com/user/Caianemushttp://www.wattpad.com/user/Caianemus

Multiplele personalități din fiecare.doc

Documents

Transcript of Multiplele personalități din fiecare.doc