Mugu - gimnaziuleuropa.ucoz.rogimnaziuleuropa.ucoz.ro/muguri.pdf · ... -Se pare ca úi tu eúti...

Revista de crea ii literare a clasei a V-a A coala Gimnazial „Europa”, Târgu-Mure

Muguri de poveste Nr. 1, An colar 2012 – 2013

COLECTIVUL DE REDAC IE:

Prof. Ana STOICA Editor – Coordonator

Tehnoredactare:Elevii:

Nicolaida ALISTAR Mara GRINDEANM d lina FEIER David OROIAN

Diana RAD Maria SUCIU

Rare UNGUREAN Ovidiu VOIVOD

Coperta: Claudiu CENGHER Corectura:

prof. Ana Maria PAPUC prof. Ana STOICA

COLABORATORI:

Nicolaida ALISTAR erban C LUG RC t lina CHIPER Tudor COTRUDalia CURTA

Alexandru DAMIAN M d lina FEIER

Mara GRINDEAN Robert HATOS Ariana IENCIU

Dan IGNAT David OROIAN

Diana RAD Vlad SÎRBU

Achim STREJAC Maria SUCIU


ISSN

Revista de crea ii literare a clasei a V-a A Din activit ile clasei...

I. Olimpiada de Limba i literatura român Ionel Teodoreanu:

- faza local : Maria Suciu i C t lina Chiper; faza jude ean , locul 7: Maria Suciu.

II. Concursul Jude ean de Limba român Limba român e patria mea:

- Locul I – Maria Suciu; Men iunea I - Tudor Cotru .

III. Concursul Jude ean +/ - Poezie – participare - Nicolaida Alistar.

IV. Concursul Jude ean de Crea ii literare „Emo iile prim verii”

- Locul I – Maria Suciu.

V. Festivalul Na ional de Crea ie i de Interpretare „Ana Blandiana”

- participare lucr ri: Dalia Curta, David Oroian, Maria Suciu.

VI. Concursul Na ional Pove tile Cangurului

VII. Concursurile Interna ionale colare WINNERS – Limba i literatura român

VIII. Cercul online de lectur C l tori în lumea c r ilor, www.eucitesc.ro

IX. Proiectul educa ional Caragiale, contemporanul nostru

1. Bal mascat – costuma ii împrumutate de la Teatrul Na ional, Târgu-Mure .

2. Afi e-afi e: Caragiale, o poveste mereu captivant

Realizarea a trei afi e referitoare la via a i opera lui I.L.Caragiale:

a) Grupa I, informa ii despre via a acestuia i poze reprezentative;

b) Grupa a II-a, informa ii referitoare la opera scriitorului i imagini din reprezent ri

teatrale reprezentative;

c) Grupa a III-a, citate semnificative, caricaturi.

3. Concursul de scenete Parol, chiar eu l-am „jucat...”!

http://gimnaziuleuropa.ucoz.ro/video/vip/1/teatru/pedagog_de_scoala_noua

X. Modele plurale de lectur . Interdisciplinaritate.

Literatura i alte arte – artele plastice i arta cinematografic .

Material realizat de elevii clasei a V-a A, coordonator profesor Ana Stoica, aprilie 2013:

„Zmeura de câmpie” în prim-plan,

http://gimnaziuleuropa.ucoz.ro/video/vip/5/teatru/zmeura_de_campie_in_prim_plan

XI. Revista de crea ii literare a clasei a V-a A, Muguri de poveste.

ISSN 2344-0376

ISSN-L 2344-0376

Din activit ile clasei...Revista de crea ii literare a clasei a V-a A

An colar 2012-2013

Texte lirice

1. Vasile Alecsandri – Pasteluri, Toamna es toare.

2. Tudor Arghezi - F -te, suflete, copil.

3. Lucian Blaga - C r bu ul de aram .

4. Ana Blandiana - Cântec, Fluturele în oglind .

Texte epice

1. Mihai Eminescu - F t-Frumos din lacrim .

2. Marin Sorescu - Unde fugim de-acas ?

3. Tudor Arghezi - Cartea cu juc rii.

4. Alexandru Mitru - Legendele Olimpului.

5. Jules Verne - Ocolul p mântului în optzeci de zile.

6. Salman Rushdie - Harun i marea de pove ti.Schimb de titluri...

Recomand rile elevilor: William Golding, Împ ratul mu telor, Ed. Humanitas, Colec ia Raftul Denisei.

Jeff Kinney, Jurnalul unui pu ti.

Nikolai Nosov, Aventurile lui Habarnam.

Constantin Chiri , Cire arii.

Jules Renard, Morcovea .

Ionel Teodoreanu, La Medeleni.

Bosch Pseudonymous, Numele acestei c r i este secret.

James Fenimore Cooper, Ultimul mohican.Christopher Paolini, Eragon.

Recomand rile profesorului:

Karl May, Winnetou.

Al. Dumas, Cei trei mu chetari.

I. Asimov, Civiliza ii extraterestre.

Jules Verne, Insula misterioas .

Stephen Hawking, Lucy Hawking, George i cheia secret a universului, Ed. Humanitas, Bucure ti,2009.

Liviu Papadima (coord.), Care-i faza cu cititului, Ed. Art, Bucure ti, 2012.

Liviu Papadima (coord.), Ce po i face cu doucuvinte, Ed. Art, Bucure ti, 2012.

R.J.Palacio, Minunea, Ed. Arthur, Bucure ti, 2013.

Rick Riordan, Percy Jackson i olimpienii. Ho ulfulgerului, Ed. Arthur, Bucure ti, 2013.

Gary Paulsen, Topori ca, Ed. Arthur, Bucure ti, 2013.

Mark Twain, Aventurile lui Huckleberry Finn, Ed. Arthur, Bucure ti, 2013.

Erich Kästner, Emil i cei trei gemeni, Ed. Arthur, Bucure ti, 2013.

David Williams, B iatul miliardar, Ed. Arthur, Bucure ti, 2013.

Roald Dahl, Charlie i marele ascensor de sticl , Ed. Arthur, Bucure ti, 2013.

124

Muguri de poveste Revista de crea ii literare a clasei a V-a A coala Gimnazial „Europa”, Târgu-Mure

CUPRINS

Argument pag. 2

PROIECT: Povestirile clasei noastre pag. 3

Atelier de crea ie pag. 9

„Gr dina poeziei”, crea ii/ particip ri la concursuri pag. 20

Din activit ile clasei... pag. 24

ara pove tilor

Când aud vorbindu-se de o ar a pove tilor, eu îmi închipui o ar fantastic , cu peisaje deosebite, cu castele i cet i, unde to i locuitorii sunt personaje din pove ti, unde F t-Frumos ibalaurul tr iesc sub acela i acoperi f r s sar unul la gâtul altuia, unde Ileana Cosânzeana,zmeul, Alb ca Z pada, mama vitreg , Scufi a Ro ie i lupul tr iesc în bun în elegere.

O ar unde nu exist boli, s r cie i unde to i ar fi nemuritori, deoarece pove tile sunt, de asemenea, nemuritoare.

Pe str zile ora elor din acea ar , i-am putea întâlni pe Pinocchio, Vr jitorul din Oz, Alice imul i al ii din minunatele pove ti din scumpa copil rie.

Aceasta ar fi ara minunat în care mi-ar pl cea s tr iesc. Tudor COTRU

S intr m în poveste...


Argument

Arta imagina iei. Arta creativit ii. Aceasta a fost provocarea realiz rii materialelor cuprinse în Revista de crea iiliterare a clasei a V-a A, Muguri de poveste. Pe parcursul acestui an colar, la orele de Limba i literatura român , am înv at no iuni teoretice noi – momente ale subiectului, figuri de stil, rim , narator, nara iune, eu liric, sentimente transmise în mod direct/ indirect – i o mul ime de alte informa ii care ne-au antrenat în a analiza textele citite, în a în elege structura acestora, în a le delimita i a deslu i arta scriiturii, în a desprinde mesajul transmis. Aceste exerci iine-au determinat, la rândul lor, în a realiza propriile noastre crea ii, plecând de la idei, fragmente sau chiar imagini din textele citite. Astfel, talentul literar i fantezia creatoare a fiec rui elev din aceast clas au fost puse la încercare, exersate i stimulate pentru a crea o punte între realitate i fic iune, pentru a transmite st ri, tr iri, sentimente, p reri,pentru „a comunica” i „a se comunica”, dând dovad de o sensibilitate remarcabil .

O alt provocare a acestei reviste a fost redactarea textelor create. Calculatorul, acest instrument atât de prezent i devenit aproape indispensabil din jurul nostru, e bine s fie st pânit i folosit în mod util. Exerci iile de redactare

ale textelor au avut acela i grad ridicat de utilitate, elevii fiind nevoi i s scrie corect pe calculator. Aceste exerci ii sunt bine-venite în a combate gre elile ap rute în discu iile informale avute online. F r a ignora importan a mediului electronic, pot aminti de necesitatea c ut rii valorii, a informa iilor calitative i cantitative specifice vârstei elevilor. Cercul de lectur online g zduit pe site-ul www.eucitesc.ro ofer o manier pl cut i atractiv de a afla informa iiinteresante, de a face schimb de idei, de a- i spune p rerea despre o anumit carte sau de a participa la competi ii cu crea ii literare.

„Literatura se face prin cultur , iar cultura, prin lectur ” spunea George C linescu. Iat un citat semnificativ care ar trebui s ne atrag aten ia. F r lectur nu putem avansa ca oameni, ca societate, ca civiliza ie. În acest sens, este de apreciat deschiderea elevilor clasei a V-a A spre lectur , spre întâmpinarea c r ilor noi, spre schimbul de titluri i chiar împrumut i achizi ionare de carte nou . Pl cerea de a sim i mirosul paginilor nou tip rite, sentimentul de a

atinge filele fine, de a ti c ai o carte a ta, pentru o perioad , doar pentru tine, c o po i savura precum o cacao aburind cu miros de scor i oar sunt tr iri de neînlocuit! Tr ind într-un „iure de evenimente”, într-o societate în continu schimbare i mi care, o escapad poate fi „iure ul de poveste”, momentele pe care le cre m de calm, de a ezare, de lini te, al turi de c r i dragi, de personaje captivante, de ac iuni, descrieri surprinz toare.

Suntem pove tile pe care le citim i ne dorim s le fi scris chiar noi.

Prof. Ana STOICA

Revista de crea ii literare a clasei a V-a A „Gr dina poeziei”, crea ii/ particip ri la concursuri

Era o mândr zi de prim var . Voio ia se sim ea în aer. Totul era plin de via , colorat i vesel. Eu am ie it la plimbare prin parcul, unde p s rile i insectele î i începeau concertul, i am dat peste vechiul meu prieten, Cezar:

-Salut, Cezar! Ce mai faci?

-Bine, uite, acum vin de la coal .

-Ah… coala… Ce frumoas e, dar nici nu se compar cu prim vara!

-S în eleg c e ti un fan înfocat al prim verii? Ce-i drept i pe mine m inspir în cântece.

-Nu pot s -mi iau gândul de la pomii înflori i, care par a fi ni te prin ese îmbr cate în rochii de sear .Iar florile… ahh... florile s… nu am putut termina fraza, c Cezar a început s spun cu o pasiune i o str lucire nemaiîntâlnite de mine:

-Sunt a a de firave i gra ioase! Parc sunt ni te nobili de vi regal care s-au hot rât s - i fac o intrare spectaculoas !

-Se pare ca i tu e ti un fan înfocat al prim verii! am spus eu cu un zâmbet cald pe buze.

-Se pare c da. Dac î i place a a de mult, ce ai zice dac în seara aceasta ai veni la ,,Festivalul Prim verii”? Este la cetate, i eu voi cânta un cântec la chitar despre prim var .

-O idee excelent ! Un festival este modul perfect de a serba venirea prim verii juc u e, am spus eu furat de gânduri.

-Seara m-am îmbr cat prim v ratic i mi-am pus un ghiocel pl pând în p r. La festival, copacii care parc purtau c m i înflorate, insectele care zburau voioase i luminile pale te faceau s te sim i ca într-o lume mirific , o adev rat atmosfer de poveste. Cezar cânt un cântec melancolic despre frumuse eaprim verii.

Atunci am sim it o bucurie imposibil de exprimat în cuvinte i am tiut c prim vara a sosit cu adev rat printe noi i e bucuroas de felul cum am primit-o.

Maria SUCIU (Locul I la Concursul Jude ean de Crea ii Literare „Emo iile prim verii”)

2 23

Revista de crea ii literare a clasei a V-a A PROIECT: Povestirile clasei noastre...

PROIECT: Povestirile clasei noastre. Fiind inspira i de unul dintre exerci iile propuse în caietul de lucru, am stabilit dou grupe a câte nou elevi care au urm rit o anumit tem . Sarcina de lucru a fost ca elevii din fiecare grups scrie, pe rând, în câte o s pt mân , o secven dintr-o povestire cu tema „Clasa noastr ”. Finalul a fost unul inedit, tema fiind abordat diferit. Iat rezultatele:

Grupa I

Au trecut anii. Am ajuns la coal în clasa I, i,de acolo, au trecut foarte repede clasele a II-a, a III-a i a IV-a, i, o dat cu ele, clasele primare. Pân acum a fost altfel, c ci am avut doar o înv toare, iar acum urma s avem profesori la fiecare materie, note, nu calificative, materii noi i

dirigen ie.Toate

lucrurile urmau a fi noi i to i

eram curio i s cunoa tem ce urmeaz .

Suntem în prima zi de coal , în clasa a V-a, ine-am adunat în curtea colii. Se pare c avem colegi noi de clas , veni i de la diferite coli, cu care ne vom petrece urm torii câ iva ani. Clasa noastreste doritoare i a teapt s î i fac prieteni noi.

Nu dup mult timp, am intrat în sala de clas .Acolo, am cunoscut-o pe diriginta noastr care urma s ne predea i matematica. În prima s pt mân am cunoscut to i profesorii. Noi suntem mul umi i de ei i tim c avem multe de înv at.

Sper m s ob inem note bune, s ne în elegem is fim uni i!

C t lina CHIPER

i cum ziceam, „totul va fi bine...”, vom face o scurt c l torie în viitor s vedem ce s-a întâmplat dup un semestru întreg!

A urmat ziua lui Vlad. El s-a gândit s o in la Maciuppi. A invitat majoritatea clasei la ziua lui de na tere. Petrecerea a inut-o într-o dup -maspl cut , de la ora 18:00. La ziua lui au venit aproape to i copiii pe care i-a invitat. To i s-au distrat foarte bine. S-au jucat de-a prinselea, de v-a iascunselea, au fugit i s-au b tut cu mingi. Vlad a primit foarte multe cadouri frumoase de la prieteni

s i. Au mai mâncat i pizza cu porumb, unc ,ca caval i sos, iar apoi au b ut suc. Mai târziu au mâncat tort i au b ut ampanie, desigur, toatlumea era încântat .

Au mai stat pu in i s-au jucat, de exemplu, fotbal de mas , iar apoi i-au urat La mul i ani! lui Vlad, s-au salutat i to i copiii au plecat acas . A fost frumos c ne-am întâlnit în weekend. Sper m s ob inem note bune, s

ne în elegem i s fim uni i!Vlad SÎRBU

Bine, s termin m cu mersul în viitor. Oricum, acum suntem o clas unit , iar prieteniile încep sînfloreasc , încet, încet, în diferite feluri i în diferite circumstan e.

Avem o clas special , orice ar zice al i elevi! Avem o dirigint care este foarte bun cu noi, iar noi încerc m s îi facem pe plac. Este exact la fel icu ceilal i profesori, c rora le pas de noi, i le mul umim foarte mult.

Cu mici excep ii, noi suntem prieteni între noi ine mai ajut m cu câte o foaie sau cu câte un creion.

În clasa noastr , visul de a fi cel mai bun la ceva este purtat pe umeri de unii copii, care merg la concursuri i la olimpiade. De exemplu: C t lina iMaria s-au dus la Olimpiada de Limba i literatura român , Rare la Olimpiada de Tehnologie, Tudor,

Dalia i David care merg constant la Concursuri de Matematic , iar vreo patru-cinci elevi din clas au avut media general zece pe primul semestru. Oricum, nou ne place clasa noastr i nu vrem s o schimb m!

Avem o clas special , orice ar zice al i elevi!

A fost frumos c ne-am întâlnit în weekend. Tudor COTRU


ara Zânelor, 02 Mai 2013

Drag prietene,

De mult a teptam s î i scriu aceast scrisoare în care vei vedea câte i mai câte mi s-au mai întâmplat...

Acum câteva zile, am descoperit o p dure, o p dure ca din pove ti, cu p s rele care ciripeau de zor, cu flori dansatoare iinsecte care urm reau cu interes acest spectacol. În acest loc m-a dus fratele meu. Acest loc era undeva în apropierea vechiului hambar al d-lui D nescu, unde ne furi am pe ascuns i ne jucam. Îmi amintesc cu duio ie de momentele bune, dar i de cele rele din acel hambar. Era ca o a doua cas pentru noi. Dar s revenim...

Adrian, fratele meu mai mare, a spus c acea gr din e din pove tile zânelor care au creat acest loc pentru vie uitoare. În „gr dina zânelor” locuiesc i zânele care au grij de toate vie uitoarele... Am intrat în acea gr din , dar erau ni te condi ii:prima condi ie era s cred în zâne, deoarece atunci când o persoan care calc pragul gr dinii magice, nu crede în zâne, zânele vor muri. A doua condi ie era s nu sperii animalele i a treia condi ie, s nu rup plante, deoarece ele au via i le-a distruge... Dup ce am promis c voi respecta condi iile, am intrat. Acolo, erau trei mari locuri. Primul loc era creat pentru animalele c rora le pl cea s cânte, i se numea, din câte îmi aduc aminte, „camera cânt re ilor”, al doilea loc se numea „camera dansatorilor”, creat pentru vie uitoarele c rora le pl cea s danseze i al treilea loc era pentru animalele povestitoare, numindu-se „camera viselor” sau „camera pove tilor”.

A dori s î i men ionez c Adrian a spus de acea gr din c apar ine familiei Curta... Greu am în eles c acea gr din este a mea, este a familiei mele, deoarece, atunci când am intrat, am uitat chiar i cum m numesc, având în vedere c am fost fermecat de magia locului. Acea gr din a fost a bunicii mele i a str bunicii mele i a a mai departe... Este a doua noastrgr din , eu, numind-o „gr dina mea”...

Bineîn eles c o s î i povestesc despre fiecare camer în parte, dar a vrea s încep cu camera care m-a fascinat cel mai mult „camera viselor”... Aici, cel mai talentat povestitor este bufni a Bufu, care atunci spunea o poveste. Povestea cu atât drag iatâta credin încât, dac adormeai, erai un personaj din pove tile sale. Mai era o pisic care i ea povestea frumos, îns toate pove tile ei erau doar despre pisici i oareci.

O alt camer , de asemenea fascinant , a fost „camera dansatorilor”. Aici, anim lu e de toate speciile dansau de zor dansuri cum ar fi cha cha, samba, vals vienez sau dans contemporan... Toate dansau atât de frumos încât, îmi venea i mie s dansez. Antrenorul anim lu elor se nume te Raul C elul, un foarte bun dansator, ba chiar am i dansat cu el, se mi ca extraordinar.

Ultima camer , „camera cânt re ilor”, era mai micu , deoarece erau mai multe insecte decât alte aimale, i pentru ca sunetul s se aud mai puternic. Aici, „marea vedet ” este Mogli, iar trupa care face ravagii peste tot i vinde toate biletele este trupa X-FACT... Nu îmi dau seama de unde vine numele, dar cred ca „FACT” este ini iala numelor fiec ruia...

Mai trebuie s î i povestesc i de micu ele zâne, care erau mai mult managerii animalelor...

De abia a tept s î i povestesc toate fa în fa , i s te duc în gr dina mea, ca s fii i tu fascinat de magia animalelor is vezi micu ele zâne multicolore.

Cam atât despre gr dina mea... A tept p rerile tale!

Cu prietenie,

Dalia

Dalia CURTA

(participare la Festivalul Na ional de Crea ie i de Interpretare

„Ana Blandiana”, edi ia a II-a, 2013)

322


Dac am mers în viitor, haide i s ne întoarcem spre trecut, s ne aducem aminte de excursia la Sovata.

Am plecat la ora 11:00 din fa a fostei Pizza Mixt, vinerea, i am ajuns la Sovata la ora 13:30. Pe drum am stat, am povestit i am râs, bineîn eles,

scopul excursiei a fost s ne cunoa tem mai bine noi între noi.

Când am ajuns acolo, am ales cu cine s st m în camere, iar eu am stat cu Dalia, Diana, Maria iC t lina. Dup ce ne-am l sat bagajele în camere, am mers în foi or ca s ne cunoa tem liderii, pe Barni i înso itoarea lui. Atunci am aflat ce vom face în acea excursie. Dup ce am terminat de discutat, am mers în camere s ne echip m pentru a merge în gr dina de corzi. Înainte de a merge în gr dina de corzi, am mers în foi or pentru a ne echipa cu costumele de siguran . Dup ce ne-am echipat, am pornit cu to ii pentru a ne distra. Ne-am dat pe tirolian , am f cut un concurs care consta în construirea unui turn de l zi i ne-am c rat pe zidul de alpinism.

A fost un moment pe care nu o s -l uit mniciodat .

Ariana IENCIU

Mult ne este drag clasa noastr . Când îi p impragul, parc tot ce este în jur ne zâmbe te: tabla, cea la care parc ne e team s ajungem, s scriem cu fric în noi ca nu cumva s facem vreo gre eal ;catedra, pe care o îngrijim pentru profesor ipanourile colorate, pline de amintiri cu zâmbete irâsete de zor.

Pentru noi, elevii, profesorul e ca un p rinte care are r bdare s ne explice i s ne înve e. Acesta a fost al turi de noi când am f cut primii pa iîn via a de colar, atunci când am intrat în clasa I. Tot el este cel care ne-a pus creionul în mân i ne-a înv at s scriem primele cuvinte, a stat al turi de noi când am înv at s citim primele litere i ne-a înv at s nu ne d m b tu i.

Acum suntem mai mari, am crescut i mai avem temeri de unii profesori. De exemplu, la ora de biologie, de istorie sau geografie, avem emo ii la r spuns, dar prindem i zile bune când profesorii sunt în toane mai bune i ne distr m mai mult, însavem nevoie i de pu in seriozitate.

La ora de român nu vrem s facem gre eli i so sup r m pe profesoara de român . Într-o zi a venit cu o carte cu informa ii despre omul MihaiEminescu, iar nou ni s-a p rut ceva tare interesant, mai ales c am aflat lucruri pe care chiar nu le tiam.

Pe drum am stat, am povestit i am râs, bineîn eles, scopul excursiei a fost s ne cunoa tem mai bine noi între noi.

Avem foarte multe amintiri frumoase de la diferite ore. De la geografie, când am f cut o anumit lec ie, de la religie, când am povestit cu domnul profesor... Din acest motiv profesorii vor ocupa mereu un loc important în sufletul iamintirea noastr , iar noi nu îi vom uita niciodat .

M d lina FEIER

i mai avem amintiri frumoase... ca de exemplu, petrecerea de Saint Patrick’s Day de la englez ,tradus Ziua Sfântului Patrick.

Am început preg tirile cu o s pt mân înainte, am f cut cruci celtice, invita ii, iar unii au f cutproiecte i au adus poze. A trebuit i s înv mcâteva lucruri despre Saint Patrick’s Day, deoarece era un concurs cu întreb ri.

A fost o lupt adev rat .

... boala nu ne-a împiedicat s inem ore.

Cu o zi înainte am tras la sor i s vedem care vor fi echipele. Dup ce am tras la sor i, unii s-au bucurat, al ii nu. Echipele au fost „destul” de echilibrate. A venit i ziua petrecerii. erban l-a invitat pe fostul lui coleg, Eric, care este semi-irlandez, s ne povesteasc despre el, i despre via alui de acolo. Apoi a urmat concursul cu întreb ri. A

fost o lupt adev rat . Echipa I a câ tigat, iar echipele II i III au mers la baraj i, într-un final, echipa II a ie it pe locul al II-lea.

Dup aceea, am mâncat pizza de la erban, am b utsuc i am mâncat dulciuri. Apoi am dansat cu to ii(idee cam proast dup ce am mâncat). A fost o zi de neuitat!!!

Profesorii vor ocupa mereu un loc important în sufletul i amintirea noastr .

Achim STREJAC


Lumea mea de basm, 10 mai 2013

Drag prietene,

Îmi amintesc când a venit prim vara cu alaiul ei de vie uitoare,culori i râsete... ah... i când a început culoarea s - ifac cu adev rat apari ia... Totul era înflorit, pompos i pictat în culori pale care te f ceau s sim i adev rata bucurie a vie ii! A a era i gr dina mea...

Îmi amintesc când mi-am facut i eu timp s intru în gr din , în lumea de poveste. Totul era înflorit! Pomii parcerau ni te prin i îmbr ca i cu haine nemaiîntâlnite, f cute îns i de regina zânelor. Parc î i f ceau i ie inima sînfloreasc de bucurie! Florile care de abia ce- i ar tau fa a lor firav i inocent te vr jeau cu mirosul lor parfumat de prim var !

Iar insectele – drept c te enervau a a un pic când se puneau pe tine sau î i bâzâiau în ureche ca a ele la pia – când se l sa noaptea peste natura reînviat i î i începeau concertul uneori vioi, alteori melancolic, te f ceau s le ier ipentru scandalul din timpul zilei.

Dup ce i-am povestit cât de mult îmi iubeam gr dina, î i dai seama cât de tare m-am speriat când am avut un co mar despre ea. Doar ce adormisem i am început s visez c m uit pe geam i, ce s vezi? Gr dina toat ve tejit !Parc a venit un trol nesp lat de zile bune i mi-a uscat toate florile i to i pomii! M-am uitat în calendar s v d dac nu cumva este toamn ! Î i dai seama c nu mai tiam ce s cred, m gândeam c am adormit i eu ca frumoasa din p durea adormit , dar nuuu... nu era toamn ... Am crezut c intru în depresie! Adic , gr dina în care am crescut odat cu pomii i în care am avut cele mai nebune gânduri, cele mai îmbietoare visuri, a disp rut! Zii i tu, ce puteam s fac?! În timp ce

îmi ineam lacrimile ca s nu m împiedic pe sc ri, am ie it afar în gr din (dac mai puteai s -i zici a a) i am c utat indicii... Am g sit un bilet pe care scria: ,,Mi-ai luat odat ce-mi era mai drag, acum suntem chit.” Nu în elegeam nimic! Doar dup câteva minute bune de plâns mi-am amintit o intâmplare mai veche. Se f cea c odat , când eram mai micu ,câinele unei prietene a venit la mine acas , iar când l-am dus înapoi nu a vrut s mai r mân acolo. În cele din urm , am rugat-o s -l lase la mine din moment ce asta îl f cea cu adev rat fericit, iar ea putea s vin s -l viziteze. A cedat în cele din urm pentru el. Dup un an c elul a ie it în strad , a fost accidentat grav i a murit. Am suferit la fel de mult ca ea, dar a dat vina pe mine i atunci nu s-a rupt doar firul vie ii c elului, ci i al prieteniei noastre.

În urm toarea zi, m-am dus la ea s -i cer socoteal i a recunoscut c a dat iama în ierbicidul bunicului. Atunci eu i-am explicat c am suferit i eu la fel de mult, poate chiar mai mult ca ea, i am rugat-o s m ierte i s m ajute s -mi fac gr dina din nou ca înainte, de dragul vremurilor bune i de dragul lui Chucky, c elu ul nostru. Când mi-a auzit discursul, i-au dat lacrimile i m-a luat în bra e, cerându- i scuze pentru tot. Eu am iertat-o i am început s lucr mîmpreun la ce a mai r mas din gr din .

Chiar când eram pe cale s descop r cum a ie it gr dina dup luni de munc , m-am trezit. A venit pisica mea portocalie cu f uca ei de cer etoare înfometat ca s -i dau de mâncare. M-am ridicat repede din pat i m-am dus de îndat la geam s -mi v d gr dina. Când am deschis jaluzelele, gr dina, mai frumoas ca niciodat , m a tepta. Am ie itde îndat afar i am îmbr i at primul pom care mi-a ap rut în fa i am început s dansez ca o prin es la bal printre fra ii i surorile mele.

De atunci, am avut mai mare grij de prietenii mei i mi-am petrecut zilele i nop ile acolo, citind romane care mai de care mai captivante i pe care le tr iam mai apoi în visele dulci. În fiecare anotimp, gr dina î i schimb înf i area,dar pe din untru r mâne tot lumea mea de basm…

Cu prietenie,

aceea i Maria

Maria SUCIU


„Ana Blandiana”, edi ia a II-a, 2013)4 21


A mai fost o zi de neuitat atunci când s-a îmboln vit aproape toat clasa i din 18 elevi au mai r mas doar 5 s n to i, dar boala nu ne-a împiedicat s mai inem ore. Pân i doamna dirigint s-a îmboln vit.

Problema a fost c nu ne-am putut duce în excursia de schi organizat de doamna dirigint .

Oh, ce p cat c nu ne-am putut duce. Câte lucruri puteam face acolo... De exemplu, s schiem pe o pârtie, poate s închiriem o sanie, s ne d m pe derdelu , s ne bulg rim, iar seara s ascult mmuzic .

Ce frumos ar fi fost! Nu-i nimic, poate la anul...

Alexandru DAMIAN

Dup o perioad de timp de la excursia anulat ,a urmat o perioadfrumoas , numit „ coala altfel”. În aceastperioad am participat împreun cu colegii din clasa a VI-a B la diferite activit i din care am avut de înv at multe lucruri noi.

În prima zi a s pt mânii, am vizitat Muzeul de tiin e ale Naturii, i am lucrat cu materiale

reciclabile. În urm toa-rele dou zile, am plecat într-o excursie în Mun iiApuseni. Drumul a fost foarte lung i ostenitor, dar a fost un prilej de a petrece mai mult timp cu colegii. Am vizitat o mul ime de locuri i am r mas cu amintiri frumoase.

Dup ce ne-am întors la coal , am reluat activit ile cu materiale reciclabile, apoi, a avut loc un concurs de baschet cu clasele a V-a E i B.

Dan IGNAT

Îns , în s pt mâna „ coala altfel ” nu au fost doar o excursie, ni te activit i plastice cu materiale reciclabile i un concurs de baschet între clasele a V-a E i a V-a B, ci i un concurs între noi i cele dou clase. Al ii au avut i alte activit i, dar noi am avut o vân toare de comori prin toat coala, care s-a anulat din cauza unei ploi.

Pe to i i-a f cut s se simt prost i indispu i,dar, când doamna dirigint ne-a spus c a venit

timpul pentru aplica iile practice ale matematicii, parc to i copiii s-au trezit la via i au început sipe de bucurie. Acolo am prezentat tot felul de

proiecte, despre fotbal, despre cum s m sur mîn l imea unui bloc doar prin calcul, despre cum sfacem mai scurt un drum, despre meciuri i reduceri la rochii (în cazul fetelor).

Dup -masa, am avut un Concurs de scenete numit „Parol, chiar eu l-am jucat... ”. Au participat mai multe clase cu diferite scenete printre care ne aflam i noi cu sceneta Un pedagog de coal nou .Dup ce au fost prezentate toate scenetele, juriul, format din trei persoane, a început s delibereze. S-au acordat premii pentru: participare, prezentare scenic , vestimenta ie, pentru interpretare (rol masculin i feminin) i multe altele.

Dup aceast lung s pt mân , a venit weekendul, iar apoi o s pt mân relaxant de vacan . Mul i colegi au fost pleca i s - i viziteze bunicii, în excursii cu familia, au stat

afar la un gr tar, la pescuit... Când s-a terminat s pt mâna aceasta, a reînceput din nou coala, temele i, desigur, activit ile noastre. De exemplu, la ora de dirigen ie am f cut o salat de fructe.

Drumul a fost un prilej de a petrece mai mult timp cu colegii.

Dar acum a tept m cu sufletul la gur tezele i tot ce se va întâmpla în restul anului colar, inclusiv vacan a mare în care ne vom

desp r i de dragii no tri profesori pân anul urm tor când va fi mai greu, în urm torul i mai greu i tot a a...

Îns , un lucru r mâne neschimbat, prietenia dintre noi i profesori!


Rare UNGUREAN


O diminea obi nuit de prim var , soarele str lucea, eu st team întins pe iarba din gr dina bunicilor mei i admiram soarele str lucind i, pe ici pe acolo, câte o vietate care se ascundea sub umbra unei frunze, sau flori de c ldura neobi nuit de dogoritoare. Pomii erau înflori i, umplând atmosfera cu miresmele florilor de prim var . Tot mirosul acesta îl sim eam stând cu capul pe iarb , iar firele verzi m mângâiau pe obraz. Parc era un vis.

La un moment dat, firele de iarb î i înte ir jocul lor pe fa a mea i mi-am deschis ochii. Cerul se întunec i se auzirtunete care te f ceau s r mâi cu r suflarea t iat de spaim . Ploaia veni.

Fugind spre cas , vedeam cum toat natura din jurul meu intr într-un somn adânc pentru a întâmpina ploaia. Viet ile care zburdau prin gr din au disp rut ca prin minune, l sându-m singur. Toate florile î i l sau petalele i se puneau la somn, pomii fo neau frunzele coroanei verzi, preg tinde-se s adune stropii de ploaie.

Din cas se vedea totul clar i bine. Era o poezie. O poezie a naturii care nu se termina niciodat , uneori trist , alteori fericit i plin de via .

Aceast parte a poeziei se termin când ploaia se domoli i peste cerul înseninat ap ru un curcubeu multicolor mai clar ca niciodat .

Dup aceast intrig a naturii, animalele i gâzele au ie it din ascunz torile lor i au început s zboare peste tot pentru a se juca, a mânca, a aduna provizii. Totul prinse via , soarele ap ru din nou pe cer, natura se trezi. Copiii ie ir în fa a caselor lor i î i c utar amici pentru a se juca împreun pe aceast vreme r coroas i frumoas .

i eu am ie it afar , dar nu prea am avut cu cine s m joc deoarece cu to ii i-au ales un amic i au plecat în cur ile lor. M-am a ezat pe podul din fa a casei i am început s fac coroni e din tulpini de p p dii, pân când un c r bu de mai mi-a atras aten ia i am început s fug dup el f r s îmi pese de ce este în jurul meu. Acesta m-a condus prin jum tate de sat i,undeva printre casele împr tiate i vechi, s-a a ezat în palma unui copil cam de vârsta mea care, din câte am v zut, i el era dornic de joac .

L-am salutat i l-am întrebat dac vrea s vin cu mine s ne juc m împreun . El a zis c ar fi frumos. Ajungând la gr dinabunicii mele, am r mas consternat de priveli tea acesteia. Coroana pomilor a devenit mai verde decât era înaintea ploii. În clipa urm toare, am realizat c pomii s-au scuturat de haina alb a florilor, f când din aceasta un covor imaculat i pur.

Alergând prin iarba gr dinii, am tulburat m rgelele de cristal care ornau fiecare firicel, i care, acum, s reau în jurul meu. Noul meu prieten a alegat dup un fluture juc u care zbura haotic.

Încet, soarele care zvântase totul, se apropia de conturul dealului din apropiere. Se f cu sear i lini tea se a ez din nou peste gr din , a a c eu i prietenul meu ne-am desp r it. În odaia mea, m a tepta patul pufos în care dormeam de fiecare datcând eram la bunici. Nu am putut adormi pân ce nu am rev zut în gând tot spectacolul oferit de priveli tea gr dinii.

A fost ca o poezie!

David OROIAN



520


Grupa a II-a

Era o zi ploioas de toamn . Noi, cei din clasa a V-a A, trebuia s avem ora de tehnologie, dar profesoara nu a venit. Eram cu to ii somnoro i i f r chef dup un weekend f r teme i plin de distrac ii.

Dintr-o dat , se aude un zgomot ciudat dinspre u . Parc cineva o zgâria cu disperare. erban, fiind cel mai aproape de u , a deschis-o... i, ia ghici i ce era acolo? O stafie? Nuuuu... era un pui de c elu , mic de înc pea într-o palm , cu bl ni a ciufulit i alb ca spuma laptelui, cu urechi cl p uge, ochi tri ti, maro în care-i sim eai bun tatea i c ldura.

To i ne-am repezit la el. Micu ul s-a speriat i a fugit sub prima banc , a lui Vlad. În acel moment, am luat c elul în bra e, spunându-le celorlal i s fac lini te. C elu ul albicios a început s m ling pe fa . Atunci, am tiut cu to ii c trebuie s -l p str m, deoarece e unul de-al nostru. Astfel încât, în acea or , am conceput un plan pentru a putea p stra c elul, dar f r cuno tin a profesorilor sau a oric rui adult. Fiecare avea câte o sarcin pentru îngrijirea i instruirea lui Blue – acesta i-a r mas numele, deoarece blue, în limba englezînseamn i trist.

Blue a r mas ascuns în clasa noastr , în dulap, într-o cutie. În fiecare sear , dup terminarea orelor, unul dintre noi se strecura în clas , îi d dea de mâncare, se juca cu el i îl l sa liber în clas . Diminea a ne gr beam s ajungem înaintea tuturor pentru a-l ascunde din nou.

Maria SUCIU

Poate, unii dintre voi, v întreba i cum de Blue nu face g l gie în timpul orelor. Este destul de complicat, dar o s v explic cum se deruleaz întregul „proces”.

Diminea a, un elev al clasei, de obicei elevul de serviciu, vine, se joac pu in cu el, îi d s m nânce, iar apoi îl culc . În prima pauz îns Blue, n zdr vanul, se treze te, motiv pentru care noi, pentru a evita sdevin g l gios, trebuie s recurgem la anumite tertipuri, cum ar fi s îl antren m în diverse jocuri. Aceste jocuri sunt organizate de elevii care r mân în clas pentru a se asigura c nimeni nu afl de existen a micu uluipufos. În momentul în care sun de intrare, îi l s m lui Blue o minge în cutie (am observat c este fascinat de obiectele rotunde care se rostogolesc), astfel încât, s nu ne deranjeze în timpul orei. Aceast strategie decurge perfect, cei din clasa a V-a B, ne tiind c noi g zduim o asemenea scumpete de c el.

La finalul orelor de curs, în cel mai discret mod cu putin , un coleg îl ia pe Blue acas , în caz contrar, existând riscul de a da de necaz. A doua zi, acel coleg îl aduce la coal , urmând ca Blue s fie luat acaszilnic de persoane diferite.

Dalia CURTA

Pân ce, într-o zi, s-a întâmplat ceva neobi nuit. Blue nu era la locul lui i mai aveam doar o jumatate de or pân ce începeam ora. Elevul care trebuia s aib grij de el în acea s pt mân a spus c l-a pus la locul lui. To i eram foarte îngrijora i. La un moment dat, s-a f cut lini te în clas , deoarece Dalia a început svorbeasc . Noi eram foarte aten i la ce spunea. Ea zicea c trebuie s ne p str m calmul i c trebuie s îl c ut m pe Blue. Dalia a spus fiec rui elev pe unde s caute. Am c utat peste tot: prin curtea din spate, prin s lile de clas , am întrebat chiar i al i elevi.

În timpul acesta, Dalia i Maria st teau în clas , ca s vad când vine d-na profesoar . Ea a venit mai repede decât ne-am imaginat noi. Dalia a început s pun multe întreb ri, ca s mai câ tige timp, iar Maria dorea s spun lec ia, ca s primeasc un zece îns d-na profesoar a v zut c numai dou eleve sunt în clasi le-a întrebat unde sunt ceilal i. Ele au început s se impacienteze, deoarece nu tiau ce s r spund , dar,

pân la urm , Daliei i-a venit o idee extraordinar . Ea a spus c noi avem o mascot pentru cercul de actorie care s-a pierdut i colegii s-au dus s o caute. Diana i câ iva colegi au început s strige c l-au g sit

Revista de crea ii literare a clasei a V-a A Atelier de crea ie…

Regulile de întocmire ale unui cvintet: primul vers este format din cuvântul tematic (un substantiv); al doilea vers este format din dou cuvinte (adjective care s arate însu irile cuvântului

tematic); al treilea vers este format din trei cuvinte (verbe la gerunziu care s exprime ac iuni ale

cuvântului tematic); al patrulea vers este format din patru cuvinte ce alc tuiesc o propozi ie prin care se

afirm ceva esen ial despre cuvântul tematic; al cincilea vers este format dintr-un singur cuvânt, care sintetizeaz tema/ ideea.

GOSPODINELE Harnice, iu i,Ie ind, m turând, scuturând, Fac cur enia de prim var .MUNCA Maria SUCIU

PRIM VARA Vesel i zglobie, Venind, ajutându-ne isc pând,De iarn , brav anotimp. M IASTR Tudor COTRU PRIM VARA Mândr i colorat ,Cântând, dansând i a ternând, Peste tot numai floricele. FIRAV Dalia CURTA

ZARZ RULMic i delicat, Înflorind, r s rind i r sfirând, Crengu ele ca spinii. DELICAT Robert HATOS

PRIM VARA M iastr i învior toare Revenind, înflorind ialungând,Iarna crud a fost învins .REÎNVIERE Achim STREJAC

PRIM VARA Însorit , frumoas ,Sosind, trezind, înflorind, Prim vara este anotimpul dezmor irii. ZGLOBIE Nicolaida ALISTAR

ZARZ RULTân r, sub irel,Crescând, înflorind iminunându-se,De flori s-a umplut. VIA erban C LUG R

PRIM VARA Dinamic i înmiresmat ,Dezmor ind, trezind, amintind, Plantelor c este prim var .EXTAZ David OROIAN

GOSPODINELE Harnice i iu i,Fâlfâind, m turând, scuturând, Pe toate obiectele le cur .MUNCITOARE Ovidiu VOIVOD

ZARZ RULMic, firav Înmugurind, înverzind, înflorind,St în mijlocul gr dinii.RENA TERE Dan IGNAT

PRIM VARA Delicat , înmiresmat ,Înflorind, înveselind, dansând, Risipe te pe câmpuri flori. PL PÂND M d lina FEIER

GOSPODINELE Iu i, harnice, Ie ind, scuturând, m turând,Fac cur enia de prim var .LUCREAZ Diana RAD

PRIM VARA Frumoas i îmbietoare, Înflorind, împodobind, ornând, Este anotimpul reînvierii. ÎNSORIT Ariana IENCIU

PRIM VARA Frumoas i zglobie Dezmor ind, înflorind, împodobind,Mie îmi place prim vara!RENA TERE Rare UNGUREAN

SOAREBlând i luminos, Înc lzind, mângâind, luminând,Ne aduce în casPRIM VARA. Alexandru DAMIAN

6 19


într-un col , speriat i tremurând de fric . L-am luat cu grij i l-am dus în clas . Am salutat politicos i am mers la loc. Elevul de serviciu l-a pus la loc în cutia lui. Toat ziua a stat cuminte i lini tit. La sfâr itul zilei, elevul de serviciu a promis c nu o s -l mai aduc niciodat la coal .

Mara Nicolaida ALISTAR

Timp de o s pt mân elevul de serviciu l-a inut acas , dar în cele din urm l-a adus la coal , pentru c nu mai putea s îi asigure necesarul pentru a tr i. To i ne-am gândit ce s facem cu el i, pân la urm , ne-a venit o idee. Ce ar fi s îi spunem doamnei diriginte? Dar acest lucru nu se putea întâmpla! Noi credeam c , dac ar afla, nu ne-ar mai l sa s îl p str m. Acest lucru ne-a dat mult de gândit.

Zile întregi am stat i ne-am gândit ce s facem cu el, dar nu ne-a venit nicio idee. Am încercat s cerem sfatul p rin ilor, sau chiar elevilor din clase mai mari, de la unii profesori, dar nu aveam nici cea mai vagidee. Din nou am încercat s facem cu rândul. Pân într-o zi când l-am pierdut din nou! L-am c utat prin toatcoala, dar nu l-am g sit de data aceasta. i, din p cate, prima or aveam matematic .

Dup ce a sunat de intrare, a intrat în clas doamna dirigint cu o cutie în bra e. Ghici i cine era în cutie? În cutie era Blue. Doamna dirigint , nervoas , a început s ne ia la rost. Dup o discu ie mai lung , am reu its o convingem s ne lase s îl inem. Blue era foarte fericit când ne-a v zut.

Diana RAD

Doamna dirigint a zis îns c aceast fapt ne-ar putea costa nota la purtare, dar, v zându-l pe Blue ceste atât de dr gu , iar pe noi atât de speria i, ne-a iertat. Noi, ferici i i recunosc tori, am întrebat-o ce e de f cut. Ea a zis c pân la ora de dirigen ie va trebui s a tept m i s facem cu schimbul pentru a-l ineacas pe Blue. Ca voluntari am fost eu, Dalia i îns i doamna dirigint .

Am avut trei zile grele de a teptat, deoarece mama nu m-ar fi l sat s in niciodat un câine în bloc i sper s nu vad niciodat ce am scris, c ci nu vreau s afle c Blue a f cut o vizit casei mele.

A a, cu mama am rezolvat… s revenim... La ora de dirigen ie, când a venit doamna dirigint , ne-a prezentat noul nostru coleg pe nume Bogdan. Am

f cut to i cuno tin , dar repede, c ci aveam o problem de discutat. Dalia a scos c elu ul din cutia lui, iar doamna dirigint a spus:

- ti i bine problema noastr cu c elu ul Blue, la ce v-a i gândit? - Doamna dirigint , a spus Bogdan, vreau s îl iau pe Blue acas , deoarece c utam un c el, iar acesta e

perfect.- Dar noi, cum o s -l mai vedem pe Blue? zic eu, Dalia, Maria, Dan, Achim i Tudor. - P i, pute i veni în vizit .- Bine, am rezolvat problema? întreab doamna dirigint .- Da! Am zis to i.

David OROIAN

Crede i c problemele lui Blue s-au terminat? Nu, nici pe departe, problemele lui Blue continu .Bogdan l-a luat pe Blue acas , dar nu l-a p strat prea mult, deoarece n zdr vanul de c el, dup

câteva zile de acomodare, a i f cut o boac n . El a ros perechea preferat de pantofi a mamei lui Bogdan. Când s-a întors mama lui de la serviciu i a g sit perechea de pantofi roas , s-a sup rat a a de tare încât l-a obligat pe Bogdan s -l duc pe Blue înapoi la coal . A a, problema lui Blue a continuat.

Bogdan l-a adus pe Blue la coal . Dar ce s facem cu el? Ne-am consultat cu doamna dirigint , cu colegii, cu profesorii i am ajuns la concluzia c nu putem avea grij de el la coal i c trebuie dus la ad post. Gândindu-m mai bine, am decis c cel mai bine ar fi s -l duc eu pe Blue acas , deoarece am încdoi câini i ar putea cre te împreun . Când le-am spus ideea colegilor, ei au fost de acord i chiar ferici i, cnu ne desp r im de Blue. Le-am spus c pot veni oricând s -l vad pe Blue i s se joace cu el. Cum locuiesc la cas i am curte mare, c elul nu ar mai trebui s stea în cas i s fac prostioare.

Acum Blue se în elege bine cu Niki i Rex, câinii mei, i se joac împreun , fac totul împreun . C eaua Nikiîl consider pe Blue ca pe un pui de-al ei i îl protejeaz .

Ovidiu VOIVOD


Prim varaSunt o zân ca-n pove ti, Prim vara mi se spune, To i copiii m iubesc, Pentru c le-aduc ve ti bune.

Frunzele le-am înverzit, Florile au înflorit. Primul vestitor, fire te,Ghiocelul se nume te.

Iarba verde când apare, Înfloresc sub mândrul soare, Viorele, t mâioare, Brându e i l cr mioare.

Primul lucru ce se face, Cur enia mie-mi place Cum se face.

Prim vara dezmor e teNatura când înverze te,P s rile c l toare, Se întorc cu mic cu mare.

i alt vestitor, fire te,Rândunica se nume te,Firav i îndr zneaA venit la noi în pia .

Ro ioar sub b rbi ,Coada ca o furculi ,Iarna pleac de-aici din ar ,Prim vara se-ntoarce iar .

i aceasta-i prim vara, F r fric ea se-ntoarce

i se-ntinde Peste-a noastr ar oare? Ariana IENCIU

Pete de prim varDeparte-n zare, Peste m ri i hotare, O muz aduce Un cântec c-un glas dulce.

Când pe nimf o-ntâlnesc, Cu suita ei aleas ,Iarna face cale-ntoars

i copacii înfloresc.

Doar pete argintii,R mân pe covorul Verde ca i codrul, De sub norii plumburii.

Dar în noapte, Doamna Risipe te pete aurii Peste întinsele câmpii Unde st pâne te luna.

Iar când bolta e senin ,i vântul nu adie,

Soarele ne d lumin ,i prim vara melancolie.

erban C LUG R

PRIM VARA Prim vara a revenit, Dealuri a înverzit, Vesel i colorat , A înviat natura toat .

Prim vara cea glorioasPe iarn a trimis-o acasi a ie it triumf toare,

Pentru o nou splendoare.

Prim vara cea m iastrA deschis o fereastr ,Ca s intre în casBriza c lduroas .

Achim STREJAC

Prim varaPe câmpia înverzit ,C prioara adormitSe a az printe flori,Cu n miros de i dau fiori,Ies din iarb frumoasele lalele.

Au petale ro u aprins.Caprioara u or le a atins.i a sim it o mângâiere u oar …De parc ar fi venit, fugind, o

domni oarCu o rochie lung , catifelat ca o

fantasm ,i s a sim it o dulce mireasm ,Mireasma florilor de prim var !

Fluturii i albineleCutreier poienile,Pe când buburuzelePrivesc libelulele.

P s rile sunt modeste,i tre’ s afle orice veste.Toat ziua ciripescPe când al ii tot muncesc.

Norii ginga i se ndep rteaz ,Soarele arz tor bate la amiazCerul va r mâne o poft limpede,Iar p s rile vor zbura precumvorbele...

C t lina CHIPER

Prim vara Prim vara cea frumoasA venit pe-a noastre meleaguri, Înflorind i înmugurind, Cu alai de flori i parfum.

Totodat , cu pu in vânt, Ea vine cu multe floriSenin e prim vara,Misterioas uneori.

Ea topora ii înflore te, Cu soarele ea vorbe te,Cu ploaie i cu grindina, Pe flori bucurând.

Ea este verde i încânt toare,Uneori, în el toare, Ea mereu e neschimbat ,Prim vara minunat .

Mara GRINDEAN

718


Blue a devenit foarte îndr git în clasa noastr , deoarece în fiecare zi povesteam despre el i îi duceam dorul. Pân într-o zi, aproape de vacan , când s-a întâmplat ceva frumos. Era vineri, o zi frumoasde var c lduroas i vesel . Doamna diriginta ne-a l sat s venim f r c r i la coal , iar noi ne-am bucurat foarte mult. Doamna dirigint , dorind s ne bucur m din plin de acea zi c lduroas , s-a gândit s îi dea un telefon mamei lui Ovidiu, pentru a-l aduce pe Blue la coal .

În urm toarea or , de i era pe sfâr ite, cineva a b tut la u , iar noi ne întrebam cine poate fi. Când doamna dirigint a deschis u a, acolo era Blue! La vederea acestuia, to i ne-am bucurat nespus de mult c a venit s ne viziteze.

Acea zi de vineri va r mâne mereu în memoria colegilor. Mara GRINDEAN

Blue a tr it fericit în curtea lui Ovi, al turi de Niki i Rex, pân -n prim var , când Niki a n scut cinci pui. Blue era nedumerit, cum dintr-o dat , familia lui s-a înmul it cu ace ti c elu i. S-a gândit c Niki i-a f cut cadou ace ti c elu i pentru ca el s se poat juca în voie. Urmarea a fost c Blue, considerându-i pe c elu iparteneri de joac , a început s îi mu te de urechiu e, s latre la ei, iar Niki, v zându- i c elu ii în pericol, s-a n pustit asupra lui Blue, l-a mu cat de l bu i i-a zgâriat fa a.

Blue nu tia de ce l-a b tut Niki i s-a refugiat în cel mai îndep rtat col al gr dinii, unde a început s - iling r nile i s plâng . În tot acest timp acas nu era nimeni. În acea zi nefast de prim var , Ovi se îndrepta spre cas , ca s - i vad c elu ii i pe Blue. Îndreptându-se spre cu ca câinilor, ceva i s-a p rut ciudat, era intrigat de faptul c Blue nu l-a întâmpinat la poart , ca de obicei, i c în cu c era jale mare. Niki î i lingea puii i schel l ia. Blue, nic ieri! Ovi a început s -l strige i s -l caute, dar Blue nu r spundea.

Ovi era speriat, deoarece nu tia ce s-a întâmplat cu Blue i ce le va spune colegilor. Deodat , a auzit un scâncet care venea din col ul cur ii. S-a uitat într-acolo i, v zând un ghem alb, s-a bucurat, dar s-a i întristat când l-a v zut r nit. Era disperat i nu tia ce s fac . M-a sunat i mi-a spus ce s-a întâmplat. Eu l-am sf tuits - i sune p rin ii i s -l duc de urgen la medicul veterinar. A a s-a i întâmplat.

Blue a revenit acas la Ovidiu, dar Niki, când l-a v zut, a început s -l latre disperat , pentru c î i sim eac elu ii în pericol. Atunci, Ovi a priceput c Blue nu mai are loc la el în curte. A doua zi, l-a adus pe Blue la coal pentru ca, împreun cu colegii, s -i g seasc o nou cas .

Robert HATOS

Nu a durat mult pân când Ovidiu a auzit un miorl it. Sunetul venea din spatele culcu ului lui Blue. Era, mai exact, un plânset trist i sfios de c el. Blue era speriat de Ovidiu i nu îl l sa s se apropie de el. Pân la urm , Ovidiu a reu it s îl lini teasc pe Blue.

În urm toarea zi, dis-de-diminea , la coal , Ovidiu le-a povestit colegilor cele întâmplate. Prima or era cea de matematic . Doamna dirigint a venit devreme, deoarece era ultima zi înainte de tez i trebuia sdiscut m ce vom face cu Blue dup tez . Ea ne-a sugerat s avem mai mult grij de el deoarece avem mai mult timp la dispozi e.

Dup ce a început ora, soneria colii a început s sune deranjant. To i, al turi de doamna dirigint , nu ne puteam concentra. La un moment dat soneria s-a oprit. Ne-am lini tit i am continuat lec ia. Dup un minut s-a auzit o b taie în u . Un domn prezentabil avea un anun în mân . Neîncrez tor, a întrebat dac am g sit sau am v zut un c elu mic, cu blana alb i ochii maronii. Colegii i-au dat seama c acesta e proprietarul lui Blue. Unul dintre colegi i-a ar tat domnului c elul. Acesta era nespus de fericit c i-a rev zutst pânul.

Domnul ne-a spus cu p rere de r u c nu poate s ni-l lase pe Blue în grij . În semn de recuno tin cl-am îngrijit, domnul ne-a promis c va reveni în vizit cu Blue o dat pe lun .

Foarte tri ti, a trebuit s ne desp r im pentru o perioad de unicul nostru prieten, Blue.

erban C LUG R


Anotimpul

Dup un r zboi între iarn i prim var , pe cer a ap rut un soare ce veste te victoria prim verii. Bineîn eles c , dup o asemenea victorie, prim vara nu a putut s vin cu mâna goal , aducând cu ea flori,

vreme bun i altele doar pentru natur . O dat cu venirea prim verii, toate au prins via , animalele, necuvânt toarele, dar i gândacii zburd mai ceva decât copila ii. Câmpiile sunt a a de frumoase încât crezi csunt opere de art .

Frumuse ea acestui anotimp nu poate dura la nesfâr it, deoarece un alt anotimp va sosi cu alte daruri ialt vreme. Dan IGNAT

DESCRIEREA PRIM VERII

Este din nou prim var . Odat cu ea au venit i p s rile care ne încânt cu cântecele lor. Prim vara,a ezat în fa a oglinzilor, se d cu pu in pudr pe fe i oara ei i, parc deodat , s au auzit ni te u oteli. Eraucopacii îmbr ca i în haine de s rb toare, primiser via , iar acum stau la taifas.

Aceasta i a aranjat rochia de m tase, i dup ce a închis ultimul centimetru de fermoar, florile au începuts i deschid petalele, s parfumeze aerul i s zâmbeasc cerului albastru cristalin. Ea nu a uitat s icontureze pu in ochii i iarba a prins deja culoare. Dup ce i a piept nat pu in p rul, i a pus pe cap un voalalb prin care a anun at izvoarele c pot începe s murmure pove ti adunate în timpul iernii. Copacii auînmugurit i încep s ias macii i lalelele i restul florilor încânt toare de prim var . Diana Nicole RAD

PRIM VARA

Prim vara natura reînvie. Pomii amor i i încep s înfrunzeasc i s înfloreasc cu flori albe, roz i

ro ii. Florile î i deschid petalele: margarete ginga e, p p dii de aur, lalele multicolore, trandafiri sângerii, liliac violet. Vie uitoarele încep s mi une prin iarba crud , deas i verde. Buburuzele î i deschid aripile pl pânde, gând ceiise trezesc la via , greiera ii cânt , în mu uroiul de furnici este mare zarv , iar albinele zumz ie.

În natur cânt concertul prim verii. P s rile se reîntorc din rile calde: berze voioase, cocori negri, rândunici juc u e. Soarele vesel se treze te de dup norii pufo i ca o vat de zah r i începe s str luceascputernic dup un lung somn de iarn .

Totul este frumos i plin de via . Alexandru DAMIAN

Prim vara

Este o zi frumoas i însorit de prim var . Câmpul de lâng crângul adormit este a ternut de iarba verde ca itulpinele celei mai ve tede flori. Iarba abia începe s î i arate vârful, aceasta fiind acoperit de balta de flori. Florile au r s rit din loc în loc: ba lalele, ba viorele sau lacr mioare. Florile sunt multicolore de î i iau privirea.

Crângul adormit î i deschide flora, o flor verde i mare, copacii sunt mira i i mul i. Scoar a copacilor este maro închis ca ciocolata, în schimb, frunzele copacilor sunt foarte deschise la culoare, dând un efect magnific peisajului. Cerul este albastru ca apa m rii, iar norii sunt albi ca spuma valurilor. P s relele cânt de zor, fiind colorate în diferite nuan e, cântecul lor înceti or cuprinde totul în jur.

Aceasta este prim vara, multicolor , cânt rea , firav i îmb t toare. Dalia CURTA

8 17


Ghemotocul tie Tot!

Se tie c motanii nu s prea iste i de fel, dar, în cazul nostru, motanul meu începe sciteasc romane i s scrie comedie. S ti i c fra ii lui sunt repeten i înc de la gr dini ,n au putut s treac examenul de inteligen .

Pe raftul cu c r i de filosofie st tea demn motanul meu ca un mare general care s aîntors victorios dintr o lupt grea. Avea o blan t rcat , ochii erau ca dou felinarenoaptea, i ca dou lacuri ne rmurite ziua, cu urechile ciulite asculta oaptele c r ilor, iarcu ghearele scrijelea semne în dreptul expresiilor frumoase. Citind o carte trist , motanula început s miaune cu voce stins . Am uitat s v spun c era un ghemotoc de blan foarte sufletist i sensibil.

La un moment dat, a dat peste o carte veche primit cadou de la tata. Era o carte scor oas , cu paginiaspre pe care, motanul curios, a r sfoit o grijuliu. Spre bucuria lui, la sfâr itul c r ii era un desen cu un motanasem n tor lui care citea c r i. Iste cum era, s a identificat cu acel motan, semnându se într un col : „Cite tei vei tii tot!" Mara Nicolaida ALISTAR

Un motan bibliotecar

Într-o zi, în marele Paris, pe o mic strad , într-o mare cas , un motan domnea în bibliotec . Numele lui era Beauté. Beauté era un motan pref cut.

Când st pânii nu erau acas , Beauté f cea tot ce î i dorea: sp rgea vase, d râma ghivece cu flori i, uneori, chiar f ceaplimb ri prin Paris. Beauté avea chiar i un program: dormea de diminea a pân când se însera, apoi se sp la pân când luminile Parisului se aprindeau i, în final, fugea la prietenele sale.

Beauté dormea toat ziua în il ul s u care trona în mijlocul bibilotecii. Rar se trezea, mânca i adormea la loc. Motanul ar ta în biblioteca sa, ca un rege în castelul s u. Chiar nu ar ta r u pe tronul lui de c r i. Beauté ref cea jil ul în fiecare zi. Uneori îl avea f cut din c r i de literatur , matematic sau filozofie. Se vede c Beauté era un motan studios.

Dar oare de ce e atât de misterios i pref cut? Cred c tiu de ce. E pur i simplu un motan. Un motan bibliotecar.

erban C LUG R

MOTANUL DIC IONAR

Era o zi friguroas de toamn târzie. În casa familiei Ionescu, motanul Philip mo ia în sufrageria c lduroas .

Motanul Philip era un motan gras, de culoare portocalie, cu un cap ca de p tl gic , cu ni te must i lungi ca ale unei pantere negre i cu ochii arz tori. În sufragerie era un perete cu o bibliotec falnic , plin cu c r i de toate formele i m rimile, ce se afla lâng marea fereastr ce d dea spre un paradis verde plin de flori care mai de care mai speciale. Lui Philip, motanul cel trândav, nu-i pl cea s stea pe fotoliul ispititor de lâng emineu, nici s admire florile de la fereastr , ci iubea s - i petrec timpul în bibliotec , chiar lâng Dic ionarul Explicativ al Limbii Române. De fiecare dat când familia ,,îng duitoare” lipsea de acas , Philip se strecura în bibliotec s - i fac siesta cultural . În cele din urm , când familia îl alunga din sufragerie îi zicea Dex.

Eu spun c familia lui ar trebui s fie mai în eleg toare, doar la urma urmei este un motan familiar cu toate cuvintele limbii române! Maria SUCIU


Prim vara

Mie îmi plac toate anotimpurile, dar ast zi a vrea s vorbesc despre prim var .

Ginga ii ghiocei sunt cei care vestesc venirea prim verii. Iarba începe s încol easc ,dup câteva zile, ea arat ca un covor verde i moale. Multe gâng nii se ivesc din ad posturi. Zumzetul enervant al gândacilor se aude peste tot. Încep s vin p s rile c l toare. Ele ciripesc vesele când î i g sesc cuibul. Dup câteva s pt mâni, pui orii veseli i g l gio i,a teapt cu ner bdare ora mesei. Vremea este frumoas i pl cut . Soarele str luce tec lduros pe cerul senin. Uneori, norii plumburii acoper cerul i începe s plou . De iîntrerupe jocul copiilor, ploaia aduce bucurii printre flori.

Cel mai important eveniment al prim verii este S rb toare Sfintelor Pa ti. To i copiii sunt ferici i când vine iepura ul cu cadourile mult visate.

Prim vara este adorat de toat lumea. Vlad SÎRBU

Descrierea prim verii

Într-o noapte misterioas , a venit pe nea teptate prim vara. Iarna înc se afla pe p mântul înghe at, acoperit de stratul sub ire, dar pufos de nea. Vestitorii prim verii: ghioceii, topora ii, l cr mioarele i viorelele au ap rut din z pada ce se topea i disp rea ca prin minune. Iarna nemiloas a sim it puterea prim verii, a încercat s mai reziste, dar nu a putut i a plecat definitiv.

Prim vara a venit cu tot alaiul ei c lduros, cu micile vie uitoare care abia reu eau s ca te ochii i s vad florile zglobii care ie eau cu sfial din p mântul plin cu ap . Pomii î i întindeau crengile amor ite spre cerul care î i rec p ta culoarea de albastru s n tos i cu câte un nor pa nic i pufos ici i colo. Iarba punea st pânire pe dealurile i câmpiile verzi i fragede.

Oamenii, la apari ia prim verii gra ioase i vesele, înconjurat de flori, zumzet de insecte i ciripit voios de p s ri,au poftit-o la ei în case s le lumineze i s le împrosp teze camerele cu parfum de flori multicolore. Dup care, unii au pornit munca pe ogoare, iar al ii au preferat s fac cur enie în case.

Astfel, prim vara i-a f cut apari ia pe p mântul nostru. Secretoas la început, dar ar tându- i mai apoi adev rata fa petrec rea . Maria SUCIU

Prim vara

Nici nu s a topit bine z pada, i ghioceii juc u i i au scos capetele de sub mantaua de z pad . Anul acestaprim vara parc a înnebunit. A venit mai devreme.

Soarele st luce te pe cer mai mult ca de obicei i, atunci, topora ii, narcisele, p p diile s au gândit sinvadeze câmpiile care au înverzit parc de la o zi la alta. iruri de m rg ritare au r s rit în curtea bunicii. Nus au l sat nici garofi ele care au umplut curtea cu parfumul lor. Apoi, imediat a înflorit i liliacul i iasomia.Harnicele albine nu mai tiu ce floare s aleag ca s culeag polenul i nectarul florilor multicolore.

Au venit p s rile c l toare, berzele i au ocupat cuiburile lor, rândunelele gure e zboar în stoluri, iar încopacii înverzi i e o zarv mare de parc toate p s relele dau un concert în cinstea prim verii.

Robert HATOS

916


Povestea bunicii

Era o zi friguroas de iarn . O vreme rece. Ningea i viscolea. Era sear i bunica îi citea nepotului un basmnem rginit dintr o carte veche de pove ti.

În poveste era vorba despre un motan care avea pernu e de catifea i o pat ro cat în jurul unui ochi. Ochiimotanului erau str lucitori ca stelele cerului i verzi ca smaraldul. Blana motanului din poveste avea nuan e u or dero cat. Ce i drept era un motan ciufulit, vesel i luminos într o poveste colorat .

Nepotul se distra de minune de aventurile prin care trecea motanul în poveste i se sim ea de parc ar fi un personajdin poveste.

Pân la urm b iatul a fost furat de aripile somnului, în timp ce bunica citea din cartea de fantezie.

Alexandru DAMIAN

Mi u i Chi u

A fost odat o pisic . O chema Mi u.

Avea blana pufoas , lucioas i alb ca laptele. Ochii ei erau negri ca întunericul, iar l bu ele erau portocalii.

Ea se purta urât cu oricelul Chi u care locuia în podul casei. Îl fug rea toat ziua prin cas i îi fura ca cavalul. La l sarea serii, oricelul era foarte obosit i dormea adânc. Într-o zi pisica i-a dat seama c se poartgre it. S-a hot rât s -i dea un cadou oricelului. I-a dat din buc ica ei de brânz . oricelul a primit-o bucuros.

De atunci Mi u i Chi u sunt foarte buni prieteni.

Vlad SÎRBU

Un ghem de blan

Într-o zi, m plictiseam, i m-am gândit s merg la bibliotec .

Când am ajuns printre rafturile pr fuite i întunecate ale bibliotecii, mieuna un mot nel. Am fugit repede la el. Era un mot nel mic i frumos. Avea bl ni a în dungi negre i ro cate, un boti or mic i l bu ele negre. Mai avea o coad lung i îmbârligat . Avea o privire a a de blând .

Cu ochii lui mari ca dou m rgele se uita drept spre un raft plin cu c r i vechi i pr fuite unde chi ia un oricel. Dup câteva minute, nu s-a mai auzit nici m car un sunet. Motanul a s rit pe raftul unde se afla oricelul.

Acesta a ie it de dup c r i, iar motanul s-a apucat s îl fug reasc pentru c îi rodea c r ile preferate.

Dup câteva ture de fug , motanul l-a prins pe oarece, dar nu l-a omorât fiindc i s-a f cut mil de el.

S-au jucat amândoi i, uite a a, oricelul nu a mai trebuit s se ascund de motan.

Diana RAD


Prim vara Prim vara. Cui s nu-i plac ? Anotimpul magic care aduce florile, p s rile i reînvie natura. Totul înverze te în

calea prim verii.Topora ii parfuma i, ghioceii cei ginga i, viorelele, toate anun sosirea prim verii.Nu numai c se înc lze te, dar i sufletele oamenilor sunt mai calde i deschise. Zilele cresc, este mai mult timp

de hoin rit pe afar , totul este minunat. P s rile cânt toare dau spectacole în fiecare zi. Cucul îngânat de pup z fac un duet nemaipomenit. Insectele

mi un peste tot. Florile roz sau albe de pe copaci se deschid pe zi ce trece i eman bucurie. La un moment dat, încep greierii s - i fac apari ia în scen i s cânte în fiecare sear .

Buruienile cresc pe câmpii, copacii înverzesc, fac fructe, totul e minunat. Noi suntem mai prieteno i i binedispu i. Arunc m hainele groase de pe noi i ne lu m haine sub iri irelaxante.

Dac ai sta lini tit s ascul i cântecul p s rilor, ai observa c nu se opresc deloc, nu este lini te deloc, ceea ce e bine pentru c avem cât mai multe concerte.

Cântecul p s rilor parc ar fi o melodie de oper , cântat de multe instrumente pl cute.Dac î i place prim vara, profit de ea! Ovidiu VOIVOD


Prim vara este anotimpul trezirii la via , când p s rile se întorc din rile calde, animalele se trezesc din hibernare, iar gând ceii mi un peste tot. Pomii înfloresc, iarba î i recap t verdele de smarald, iar în aer se simte un miros îmb t tor. Oamenii î i încep muncile în aer liber, iar copiii ies afar s se bucure de razele juc u e ale soarelui.

Prim vara i-a inspirat dintotdeauna pe scriitori, care o vedeau ca o fat tân r , cu flori în plete i cu pas u or. I-a inspirat i pe pictori, care au f cut magnifice opere, dar, i pe muzicieni, care au f cut uimitoare opere muzicale, cum ar fi: Vocile prim verii de Johann Strauss.

Prim vara a fost, este i va fi mereu un anotimp al bucuriei i al speran ei. Tudor COTRU

Prim varaPrim vara cea voios ,Lupt împotriva iernii cea sihastr ,Pentru p mântul cel p gân

i anotimpul muribund.

Prim vara minunat ,Alung z pada ca de vat ,Ca s ias plantele, Plantele, fragedele.

Prim vara le treze te,Pe animalele c runte.Cre te bucuria, Împreun cu fantezia.

Florile fragede, Ies la lumin .Gândaci f r tragere Mestec furajele.

Deci iarna fiind învinsi prim vara venit ,

Anotimpul e salvat De frigul sihastru.

Rare UNGUREAN

10 15


Drag frate,

Acum câteva zile mi-au revenit în minte minunate amintiri petrecute cu tine în gr dina noastr . Desigur s-au schimbat foarte multe de când nu ai mai trecut pe aici, itiu cât de mult îmi apreciai munca depus în gr din , i

cum apreciai fiecare lucru frumos de aici, a a c m-am gândit s - i scriu cum e acum.

Diminea a mea începe ca oricare alta: razele soarelui se strecoar printre norii de-abia z ri i pe cer, iar str lucindputernic îmi bat în geam. Ies afar i îmi privesc pisica care de fiecare dat se uit la mine cu ochii ei mari, alba tri. Cdoar ce poate face? Mi-am f cut un foi or de unde îmi privesc zorelele mov-alb strii, care atârn de gard i se lasîn jos de parc ar fi o cascad de flori frumos parfumate iculori nemaiîntâlnite la alte plante. Locul unde m mai duc s stau la umbr este sub nucul cel b trân de dou zeci ipatru de ani. Soarele nu poate s p trund printre frunzele lui mari i verzi. Crengile lui se întind peste magazia din lemn unde mai stau din când în când i caut în cutii lucruri vechi, ce m fac s retr iesc amintiri pl cute i nepl cute.

De obicei merg i în spatele casei pe un drum de pietricele, pe sub vi a-de-vie i ajung în livada cea mare pe unde, dac î i aminte ti, ai venit chiar tu s m aju i la cules roadele pomilor i m-ai ajutat la mai multe lucruri în gr din .

Î i mul umesc nespus pentru toate lucrurile i pentru munca depus , deoarece este i meritul t u.

Oricât de mult a ine la gr dina asta, marea mea dezam gire este c trebuie s o p r sesc i nu o s-o mai v dfoarte des. E urgent s m mut într-o alt localitate, iar casa o voi vinde la o prieten bun de-a mea. Consider c e mai bine decât la un necunoscut.

Îmi pare r u c nu ai mai venit la un ceai de ment din aceea aflat în col ul gr dinii.. Îmi pare r u c trebuie sp r sesc locul acesta, dar în ase luni voi locui la o alt casunde voi sta cu mama. Îmi vor lipsi toate lucrurile de aici. Am uitat s te întreb dac , pân când m voi muta, ai

putea trece pe aici s mai vorbim? Ca i în alte zile de prim var … a fi încântat !

Cu drag,

Sora ta…

C t lina CHIPER

Ultima zi de vacan

Era o zi mohorât de toamn . Dup o vacanfrumoas de var petrecut la bunici, Ana trebuia s - iia r mas bun de la ei i de la animalele din curtea lor, deoarece avea s -nceap coala i trebuia s meargacas . Dup ce î i lu r mas bun de la bunici, Ana cu mult triste e porni spre cas . Drumul trecea printr-o p dure i pe lâng un lac.

În timp ce mergea prin p dure începu o furtun cu tunete, fulgere i ploaie. Anei i se f cu fric , dar î i luinima-n din i i a mers mai departe.

Când a ajuns la lac, malul s-a surpat i a alunecat spre ap . Norocul ei a fost c s-a prins de o r d cin inu a c zut în ap . S-a speriat foarte tare i a început sstrige dup ajutor. Câinele bunicilor a sim it c s-a întâmplat ceva i a pornit adulmecând urmele Anei. Feti a nu a mai putut s se in de r d cin i a c zut în ap . În acest timp a ajuns câinele i a scos-o din ap .Dup ce a scos-o din ap , câinele a pornit spre casa Anei, iar p rin ii ei i-au dat seama c ceva s-a întâmplat. Câinele le-a ar tat drumul i au g sit-o pe Ana care le-a povestit cele întâmplate.

Din aceast întâmplare descoperim c cel mai bun prieten al omului este câinele.

Ovidiu VOIVOD


Rapsodii de prim varde George Topârceanu

Caracterizarea prim verii

În poezia Rapsodii de prim var de George Topârceanu, prim vara este prezentat ca „Stol b lai/ De îngera i/ Cualai/ De topora i.” i c „A trecut în tain mare,/ De cu noapte, risipind/ iruri de m rg ritare”.

Din a II a secven reiese faptul c prim vara dezmor e te lumea care a fost înecat în n me ii iernii, „Pe jospornesc furnicile la drum”, „Ferestre amor ite se deschid/ S intre n cas soarele i vântul”. Oamenii se „trezesc” iei, „Ies gospodinele,/ Iu i ca albinele,/ P rul le flutur ,/ Toate dau zor.”. Înfloresc florile, „Un zarz r mic, în mijloculgr dinii,/ i a r sfirat crengu ele ca spinii/ De fric s nu i cad la picioare,/ Vântul sub irel de floare.”.

Prim vara alung iarna prin versurile „ i porne ti departe n sus/ Dup iarna ce s a dus,/ Dup trena i de ninsori/A ternut prin colini.../ Drumuri nalte de cocori,/ C l uzii cei str ini,/ Î i îndreapt an cu an/ Pasul tainic i temint/ Spreinutul diafan/ Al câmpiilor de argint.”, i iarna î i face bagajele i pleac cu norii s i suri, „Un nor sihastru/ i adun npoal / Argintul tot./ Cerul e albastru/ Ca o petal / Demiozot.”.

Este interesant de observat cu ce mirare i se adreseaz autorul prim verii „Prim var , cui le dai?”, „Prim var ,cui le la i?”, „Prim var , unde e ti?”. El i se adreseaz ca unei divinit i „Prim var , din ce rai,/ Nevisat de p mânteni,/Vii cumândrul t u alai/ Peste crânguri i poieni?”

În poezia Rapsodii de prim var este descris venirea prim verii. David OROIAN

Prim vara

Prim vara, o fat înalt , cu p rul blond, ve nic tân r , plin de flori i triluri melodioase i cu o lir magnific în mân a ajuns cu mândrul ei alai. Toat natura se dezmor e te, iar florile i copacii sunt foarte îngrijora i c le-ar putea c dea, din cre tet, v lul sub irel.

Iarna cu ultimele puteri încearc s o înving pe prim var , dar nu reu e te i este înfrânt cu alaiul ei de ghea .Toate câmpurile sunt acoperite de ve mântul multicolor al prim verii. Ele sunt foarte fericite chiar dac a venit pe

nea teptate. To i vestitorii prim verii au ajuns cu bine. Ghioceii i-au scos capul firav din om tul str lucitor.Gospodinele s-au trezit devreme i au început cur enia de prim var , unele m tur , altele scutur „colbul din

p tur i din covor”. Altele deschid ferestrele amor ite s intre-n cas soarele i vântul. Acesta este anotimpul reînvierii! Nicolaida ALISTAR, 27.05.2013

Bucuriile prim verii

Prim vara a sosit, Pe copii i-a-nveselit, Iar vou oamenilor mari Munca va adus-o-n dar.

Gospodinele muncesc, Albinele nu trând vesc,Copiii de pe câmpii Aduc flori i bucurii.

Florile îmbujorate Se adun toate, toate. Zburd copila i zglobii Printre albe p p dii.

Cocostârci i rândunici Se întorc din tropice

i vestesc prin glasul lor Bucuria tuturor!

M d lina FEIER

1114


TAINELE P DURII

Dac stau i m gândesc la p dure, a putea spune c am g sit o comoar . O comoarmisterioas în care nu tii ce se ascunde.

Totul e verde i frumos. Parc tot ce e în jur îmi zâmbe te. Cântecele p s rilor, zgomotul f cutde râu în curgerea lui lin i fo netul printre frunze atunci când p esc. De la ciurdele de c prioare, pân la cele mai neînsemnate insecte, tot ce e în p dure, parc îmi opte te, s vin mai aproape, mai adânc în inima p durii.

C t lina Chiper, Diana RadIarna aproape totul este într-un somn adânc. Ur ii care hiberneaz , râurile înghe ate într-o

feerie de ur uri. Prim vara natura explodeaz într-o palet de culori, pe care niciun pictor nu poate s o egaleze. Vara, în poienile ascunse, animalele î i îngrijesc puii, departe de privirile oamenilor. Toamna p durea î i schimbhaina, preg tindu-se pentru iarn .

P durea e locul de refugiu unde stai, ascul i i te bucuri de minunile naturii. Achim STREJAC, 9 aprilie 2013

O întâmplare interesant

Iarna acoperea cu mantia de om t str zile ora ului. Ma inile dormeau sub n me i. Copiii zglobii, cu obrajii îmbujora iîn l au un om de z pad în fa a blocului.

Deodat , a ap rut ca din senin o ma in . oferul a observant prea târziu mul imea de copii, a frânat brusc i a claxonat disperat. To i au fugit, dar din p cate omul de z pad nu a putut fugi i el, a a c ma ina ,,l-a r nit”. Copiii, v zând omul de z pad distrus, s-au gândit imediat la munca i la efortul depus. Îns cel mai mic copil, Alin, dar i cel mai în elept, a spus coferul nu a dorit s distrug omul de z pad , iar ei ar trebui s -l refac .

Deodat , a ap rut o bunicu care a intrat în vorb cu copiii i le-a spus c cel mai în elept copil poate s -i dea viaomului de z pad . Dup ce a spus acestea, b trânica a disp rut ca prin magie.

Copiii nu au crezut-o pe b trânic i au luat în derâdere vorbele acesteia, ba chiar o imitau, chicotind. Doar Alin, prichindelul, a inut cont de spusele bunicu ei.

Amurgul serii cobora lin peste ceata de copii g l gio i. Alin s-a apropiat încet de omul de z pad r nit, atingându-l sfios, a început s -l reconstruiasc . Dintr-o dat , acesta a prins via i a început s se joace cu Alin. Omul de z pad a devenit cel mai bun prieten al copilului, se jucau zilnic prin n me i.

Soarele str lucitor mângâia tot mai des z pada, iar ghioceii î i ridicau sfio i clopo eii din z pad , semn c prim vara se apropia cu pa i repezi. B iatul, cu lacrimi în ochi, i-a luat r mas bun de la cel mai bun prieten, promi ându-i acestuia c se vor reîntâlni la anul. Dalia CURTA

P ania omului de z pad

Stratul gros de z pad acoperea strada. Ma inile dormeau sub n me i. Soarele str lucea. Copiii f ceau un om de z pad în fa a blocului.

Deodat , a ap rut o ma in de teren. oferul a observat prea târziu mul imea de copii, a frânat brusc i a claxonat disperat. To i au fugit. Ma ina a derapat i a intrat în plin în bietul om de z pad . oferul gr bit a mers s -i caute pe copii, pentru a se asigura c nu au p it nimic.

Ace tia erau sup ra i pentru c ma ina le-a distrus omul de z pad . oferul a hot rât s îi ajute s ridice un alt om de z pad . Au început s fac fiecare câte un bulg re. Unul dintre ei a mers dup opt nasturi, o oal i o m tur . Dup ce l-au terminat, au început s se bat cu bulg ri, s se dea cu sania. oferul era bucuros c a putut s dea o mân de ajutor. Ioana M d lina FEIER


Accident

Stratul gros de z pad acoperea strada. Ma inile dormeau sub n me i. Soarele str lucea. Copiii f ceau unom de z pad în fa a blocului. Deodat , a ap rut o ma in de teren.

oferul a observat prea târziu mul imea de copii, a frânat brusc i a claxonat disperat. To ii au fugit. Ma inaa derapat i a intrat în plin în bietul om de z pad .

oferul nec jit a coborât din ma in i s a apropiat de buc ile de z pad spulberate de ma ina sa. i aîndreptat privirea spre copiii înm rmuri i de spaim i a observat cum priveau cu mil spre omul de z padsf râmat.

O feti din grupul de copii s a apropiat de omul de z pad i a luat în mân morcovul care servea dreptnas, c rbunii care erau ochii acestuia i i a mângâiat cu mil .

V zând o oferul sup rat , le a promis c îi va ajuta s fac un om de z pad mult mai mare i mai chipedecât cel de dinainte. Copiii încrez tori s au adunat din nou i au f cut cu ajutorul oferului un alt om dez pad .

În semn de recuno tin , i a l sat apca pe capul omului de z pad .

Dan Sebastian IGNAT

Eu i prim vara

- Prim var , prim var , când ai de gând s vii în ar ?!

- Mai ai un pic de r bdare! Abia mi-am lep dat dou cojoace!

- i câte cojoace mai ai?

- Mai am doar apte. Ai v zut c în ultimele zile i-am trimis câteva raze de soare ca s - i mai înc lzeascoasele! Dar s nu cumva s crezi c am venit s m instalez comfortabil, a a c ai grij de tine, s nu- i dai jos ghetele din picioare i nici geaca groas i nici chiar c ciula pufoas i c lduroas . Ce grab ai? Te-ai plictisit de veri oara mea cea friguroas , Iarna?

- Drept s - i spun, m-am cam plictisit. Nu-mi place deloc s m îmbrac cu atâtea haine pufoase i groase. Avrea s zburd i eu ca mieii, s ascult p s relele, s v d copacii cum înfrunzesc, s v d tractoarele pe câmp arând. A vrea s înverzeasc câmpiile, s pot ie i cu prietenii s ne juc m fotbal, leap a, s mergem cu bicicletele i smerg unde îmi place mie cel mai mult, adic în p dure. Câteodat mai merg cu fratele meu i cu câinele meu, Rex în drume ii.

- Uite, pentru c e ti a a gr bit, i-am l sat câ iva vestitori ai prim verii la marginea p durii i, dac te ui i mai atent, ai s vezi i ni te iarb verde, a a c , în curând, voi sosi i m voi a eza confortabil!

Robert HATOS

12 13


Drag frate,

Acum câteva zile mi-au revenit în minte minunate amintiri petrecute cu tine în gr dina noastr . Desigur s-au schimbat foarte multe de când nu ai mai trecut pe aici, itiu cât de mult îmi apreciai munca depus în gr din , i

cum apreciai fiecare lucru frumos de aici, a a c m-am gândit s - i scriu cum e acum.

Diminea a mea începe ca oricare alta: razele soarelui se strecoar printre norii de-abia z ri i pe cer, iar str lucindputernic îmi bat în geam. Ies afar i îmi privesc pisica care de fiecare dat se uit la mine cu ochii ei mari, alba tri. Cdoar ce poate face? Mi-am f cut un foi or de unde îmi privesc zorelele mov-alb strii, care atârn de gard i se lasîn jos de parc ar fi o cascad de flori frumos parfumate iculori nemaiîntâlnite la alte plante. Locul unde m mai duc s stau la umbr este sub nucul cel b trân de dou zeci ipatru de ani. Soarele nu poate s p trund printre frunzele lui mari i verzi. Crengile lui se întind peste magazia din lemn unde mai stau din când în când i caut în cutii lucruri vechi, ce m fac s retr iesc amintiri pl cute i nepl cute.

De obicei merg i în spatele casei pe un drum de pietricele, pe sub vi a-de-vie i ajung în livada cea mare pe unde, dac î i aminte ti, ai venit chiar tu s m aju i la cules roadele pomilor i m-ai ajutat la mai multe lucruri în gr din .

Î i mul umesc nespus pentru toate lucrurile i pentru munca depus , deoarece este i meritul t u.

Oricât de mult a ine la gr dina asta, marea mea dezam gire este c trebuie s o p r sesc i nu o s-o mai v dfoarte des. E urgent s m mut într-o alt localitate, iar casa o voi vinde la o prieten bun de-a mea. Consider c e mai bine decât la un necunoscut.

Îmi pare r u c nu ai mai venit la un ceai de ment din aceea aflat în col ul gr dinii.. Îmi pare r u c trebuie sp r sesc locul acesta, dar în ase luni voi locui la o alt casunde voi sta cu mama. Îmi vor lipsi toate lucrurile de aici. Am uitat s te întreb dac , pân când m voi muta, ai

putea trece pe aici s mai vorbim? Ca i în alte zile de prim var … a fi încântat !

Cu drag,

Sora ta…

C t lina CHIPER

Ultima zi de vacan

Era o zi mohorât de toamn . Dup o vacanfrumoas de var petrecut la bunici, Ana trebuia s - iia r mas bun de la ei i de la animalele din curtea lor, deoarece avea s -nceap coala i trebuia s meargacas . Dup ce î i lu r mas bun de la bunici, Ana cu mult triste e porni spre cas . Drumul trecea printr-o p dure i pe lâng un lac.

În timp ce mergea prin p dure începu o furtun cu tunete, fulgere i ploaie. Anei i se f cu fric , dar î i luinima-n din i i a mers mai departe.

Când a ajuns la lac, malul s-a surpat i a alunecat spre ap . Norocul ei a fost c s-a prins de o r d cin inu a c zut în ap . S-a speriat foarte tare i a început sstrige dup ajutor. Câinele bunicilor a sim it c s-a întâmplat ceva i a pornit adulmecând urmele Anei. Feti a nu a mai putut s se in de r d cin i a c zut în ap . În acest timp a ajuns câinele i a scos-o din ap .Dup ce a scos-o din ap , câinele a pornit spre casa Anei, iar p rin ii ei i-au dat seama c ceva s-a întâmplat. Câinele le-a ar tat drumul i au g sit-o pe Ana care le-a povestit cele întâmplate.

Din aceast întâmplare descoperim c cel mai bun prieten al omului este câinele.

Ovidiu VOIVOD


Rapsodii de prim varde George Topârceanu

Caracterizarea prim verii

În poezia Rapsodii de prim var de George Topârceanu, prim vara este prezentat ca „Stol b lai/ De îngera i/ Cualai/ De topora i.” i c „A trecut în tain mare,/ De cu noapte, risipind/ iruri de m rg ritare”.

Din a II a secven reiese faptul c prim vara dezmor e te lumea care a fost înecat în n me ii iernii, „Pe jospornesc furnicile la drum”, „Ferestre amor ite se deschid/ S intre n cas soarele i vântul”. Oamenii se „trezesc” iei, „Ies gospodinele,/ Iu i ca albinele,/ P rul le flutur ,/ Toate dau zor.”. Înfloresc florile, „Un zarz r mic, în mijloculgr dinii,/ i a r sfirat crengu ele ca spinii/ De fric s nu i cad la picioare,/ Vântul sub irel de floare.”.

Prim vara alung iarna prin versurile „ i porne ti departe n sus/ Dup iarna ce s a dus,/ Dup trena i de ninsori/A ternut prin colini.../ Drumuri nalte de cocori,/ C l uzii cei str ini,/ Î i îndreapt an cu an/ Pasul tainic i temint/ Spreinutul diafan/ Al câmpiilor de argint.”, i iarna î i face bagajele i pleac cu norii s i suri, „Un nor sihastru/ i adun npoal / Argintul tot./ Cerul e albastru/ Ca o petal / Demiozot.”.

Este interesant de observat cu ce mirare i se adreseaz autorul prim verii „Prim var , cui le dai?”, „Prim var ,cui le la i?”, „Prim var , unde e ti?”. El i se adreseaz ca unei divinit i „Prim var , din ce rai,/ Nevisat de p mânteni,/Vii cumândrul t u alai/ Peste crânguri i poieni?”

În poezia Rapsodii de prim var este descris venirea prim verii. David OROIAN

Prim vara

Prim vara, o fat înalt , cu p rul blond, ve nic tân r , plin de flori i triluri melodioase i cu o lir magnific în mân a ajuns cu mândrul ei alai. Toat natura se dezmor e te, iar florile i copacii sunt foarte îngrijora i c le-ar putea c dea, din cre tet, v lul sub irel.

Iarna cu ultimele puteri încearc s o înving pe prim var , dar nu reu e te i este înfrânt cu alaiul ei de ghea .Toate câmpurile sunt acoperite de ve mântul multicolor al prim verii. Ele sunt foarte fericite chiar dac a venit pe

nea teptate. To i vestitorii prim verii au ajuns cu bine. Ghioceii i-au scos capul firav din om tul str lucitor.Gospodinele s-au trezit devreme i au început cur enia de prim var , unele m tur , altele scutur „colbul din

p tur i din covor”. Altele deschid ferestrele amor ite s intre-n cas soarele i vântul. Acesta este anotimpul reînvierii! Nicolaida ALISTAR, 27.05.2013

Bucuriile prim verii

Prim vara a sosit, Pe copii i-a-nveselit, Iar vou oamenilor mari Munca va adus-o-n dar.

Gospodinele muncesc, Albinele nu trând vesc,Copiii de pe câmpii Aduc flori i bucurii.

Florile îmbujorate Se adun toate, toate. Zburd copila i zglobii Printre albe p p dii.

Cocostârci i rândunici Se întorc din tropice

i vestesc prin glasul lor Bucuria tuturor!

M d lina FEIER

1114


Povestea bunicii

Era o zi friguroas de iarn . O vreme rece. Ningea i viscolea. Era sear i bunica îi citea nepotului un basmnem rginit dintr o carte veche de pove ti.

În poveste era vorba despre un motan care avea pernu e de catifea i o pat ro cat în jurul unui ochi. Ochiimotanului erau str lucitori ca stelele cerului i verzi ca smaraldul. Blana motanului din poveste avea nuan e u or dero cat. Ce i drept era un motan ciufulit, vesel i luminos într o poveste colorat .

Nepotul se distra de minune de aventurile prin care trecea motanul în poveste i se sim ea de parc ar fi un personajdin poveste.

Pân la urm b iatul a fost furat de aripile somnului, în timp ce bunica citea din cartea de fantezie.

Alexandru DAMIAN

Mi u i Chi u

A fost odat o pisic . O chema Mi u.

Avea blana pufoas , lucioas i alb ca laptele. Ochii ei erau negri ca întunericul, iar l bu ele erau portocalii.

Ea se purta urât cu oricelul Chi u care locuia în podul casei. Îl fug rea toat ziua prin cas i îi fura ca cavalul. La l sarea serii, oricelul era foarte obosit i dormea adânc. Într-o zi pisica i-a dat seama c se poartgre it. S-a hot rât s -i dea un cadou oricelului. I-a dat din buc ica ei de brânz . oricelul a primit-o bucuros.

De atunci Mi u i Chi u sunt foarte buni prieteni.

Vlad SÎRBU

Un ghem de blan

Într-o zi, m plictiseam, i m-am gândit s merg la bibliotec .

Când am ajuns printre rafturile pr fuite i întunecate ale bibliotecii, mieuna un mot nel. Am fugit repede la el. Era un mot nel mic i frumos. Avea bl ni a în dungi negre i ro cate, un boti or mic i l bu ele negre. Mai avea o coad lung i îmbârligat . Avea o privire a a de blând .

Cu ochii lui mari ca dou m rgele se uita drept spre un raft plin cu c r i vechi i pr fuite unde chi ia un oricel. Dup câteva minute, nu s-a mai auzit nici m car un sunet. Motanul a s rit pe raftul unde se afla oricelul.

Acesta a ie it de dup c r i, iar motanul s-a apucat s îl fug reasc pentru c îi rodea c r ile preferate.

Dup câteva ture de fug , motanul l-a prins pe oarece, dar nu l-a omorât fiindc i s-a f cut mil de el.

S-au jucat amândoi i, uite a a, oricelul nu a mai trebuit s se ascund de motan.

Diana RAD


Prim vara Prim vara. Cui s nu-i plac ? Anotimpul magic care aduce florile, p s rile i reînvie natura. Totul înverze te în

calea prim verii.Topora ii parfuma i, ghioceii cei ginga i, viorelele, toate anun sosirea prim verii.Nu numai c se înc lze te, dar i sufletele oamenilor sunt mai calde i deschise. Zilele cresc, este mai mult timp

de hoin rit pe afar , totul este minunat. P s rile cânt toare dau spectacole în fiecare zi. Cucul îngânat de pup z fac un duet nemaipomenit. Insectele

mi un peste tot. Florile roz sau albe de pe copaci se deschid pe zi ce trece i eman bucurie. La un moment dat, încep greierii s - i fac apari ia în scen i s cânte în fiecare sear .

Buruienile cresc pe câmpii, copacii înverzesc, fac fructe, totul e minunat. Noi suntem mai prieteno i i binedispu i. Arunc m hainele groase de pe noi i ne lu m haine sub iri irelaxante.

Dac ai sta lini tit s ascul i cântecul p s rilor, ai observa c nu se opresc deloc, nu este lini te deloc, ceea ce e bine pentru c avem cât mai multe concerte.

Cântecul p s rilor parc ar fi o melodie de oper , cântat de multe instrumente pl cute.Dac î i place prim vara, profit de ea! Ovidiu VOIVOD


Prim vara este anotimpul trezirii la via , când p s rile se întorc din rile calde, animalele se trezesc din hibernare, iar gând ceii mi un peste tot. Pomii înfloresc, iarba î i recap t verdele de smarald, iar în aer se simte un miros îmb t tor. Oamenii î i încep muncile în aer liber, iar copiii ies afar s se bucure de razele juc u e ale soarelui.

Prim vara i-a inspirat dintotdeauna pe scriitori, care o vedeau ca o fat tân r , cu flori în plete i cu pas u or. I-a inspirat i pe pictori, care au f cut magnifice opere, dar, i pe muzicieni, care au f cut uimitoare opere muzicale, cum ar fi: Vocile prim verii de Johann Strauss.

Prim vara a fost, este i va fi mereu un anotimp al bucuriei i al speran ei. Tudor COTRU

Prim varaPrim vara cea voios ,Lupt împotriva iernii cea sihastr ,Pentru p mântul cel p gân

i anotimpul muribund.

Prim vara minunat ,Alung z pada ca de vat ,Ca s ias plantele, Plantele, fragedele.

Prim vara le treze te,Pe animalele c runte.Cre te bucuria, Împreun cu fantezia.

Florile fragede, Ies la lumin .Gândaci f r tragere Mestec furajele.

Deci iarna fiind învinsi prim vara venit ,

Anotimpul e salvat De frigul sihastru.

Rare UNGUREAN

10 15


Ghemotocul tie Tot!

Se tie c motanii nu s prea iste i de fel, dar, în cazul nostru, motanul meu începe sciteasc romane i s scrie comedie. S ti i c fra ii lui sunt repeten i înc de la gr dini ,n au putut s treac examenul de inteligen .

Pe raftul cu c r i de filosofie st tea demn motanul meu ca un mare general care s aîntors victorios dintr o lupt grea. Avea o blan t rcat , ochii erau ca dou felinarenoaptea, i ca dou lacuri ne rmurite ziua, cu urechile ciulite asculta oaptele c r ilor, iarcu ghearele scrijelea semne în dreptul expresiilor frumoase. Citind o carte trist , motanula început s miaune cu voce stins . Am uitat s v spun c era un ghemotoc de blan foarte sufletist i sensibil.

La un moment dat, a dat peste o carte veche primit cadou de la tata. Era o carte scor oas , cu paginiaspre pe care, motanul curios, a r sfoit o grijuliu. Spre bucuria lui, la sfâr itul c r ii era un desen cu un motanasem n tor lui care citea c r i. Iste cum era, s a identificat cu acel motan, semnându se într un col : „Cite tei vei tii tot!" Mara Nicolaida ALISTAR

Un motan bibliotecar

Într-o zi, în marele Paris, pe o mic strad , într-o mare cas , un motan domnea în bibliotec . Numele lui era Beauté. Beauté era un motan pref cut.

Când st pânii nu erau acas , Beauté f cea tot ce î i dorea: sp rgea vase, d râma ghivece cu flori i, uneori, chiar f ceaplimb ri prin Paris. Beauté avea chiar i un program: dormea de diminea a pân când se însera, apoi se sp la pân când luminile Parisului se aprindeau i, în final, fugea la prietenele sale.

Beauté dormea toat ziua în il ul s u care trona în mijlocul bibilotecii. Rar se trezea, mânca i adormea la loc. Motanul ar ta în biblioteca sa, ca un rege în castelul s u. Chiar nu ar ta r u pe tronul lui de c r i. Beauté ref cea jil ul în fiecare zi. Uneori îl avea f cut din c r i de literatur , matematic sau filozofie. Se vede c Beauté era un motan studios.

Dar oare de ce e atât de misterios i pref cut? Cred c tiu de ce. E pur i simplu un motan. Un motan bibliotecar.

erban C LUG R

MOTANUL DIC IONAR

Era o zi friguroas de toamn târzie. În casa familiei Ionescu, motanul Philip mo ia în sufrageria c lduroas .

Motanul Philip era un motan gras, de culoare portocalie, cu un cap ca de p tl gic , cu ni te must i lungi ca ale unei pantere negre i cu ochii arz tori. În sufragerie era un perete cu o bibliotec falnic , plin cu c r i de toate formele i m rimile, ce se afla lâng marea fereastr ce d dea spre un paradis verde plin de flori care mai de care mai speciale. Lui Philip, motanul cel trândav, nu-i pl cea s stea pe fotoliul ispititor de lâng emineu, nici s admire florile de la fereastr , ci iubea s - i petrec timpul în bibliotec , chiar lâng Dic ionarul Explicativ al Limbii Române. De fiecare dat când familia ,,îng duitoare” lipsea de acas , Philip se strecura în bibliotec s - i fac siesta cultural . În cele din urm , când familia îl alunga din sufragerie îi zicea Dex.

Eu spun c familia lui ar trebui s fie mai în eleg toare, doar la urma urmei este un motan familiar cu toate cuvintele limbii române! Maria SUCIU


Prim vara

Mie îmi plac toate anotimpurile, dar ast zi a vrea s vorbesc despre prim var .

Ginga ii ghiocei sunt cei care vestesc venirea prim verii. Iarba începe s încol easc ,dup câteva zile, ea arat ca un covor verde i moale. Multe gâng nii se ivesc din ad posturi. Zumzetul enervant al gândacilor se aude peste tot. Încep s vin p s rile c l toare. Ele ciripesc vesele când î i g sesc cuibul. Dup câteva s pt mâni, pui orii veseli i g l gio i,a teapt cu ner bdare ora mesei. Vremea este frumoas i pl cut . Soarele str luce tec lduros pe cerul senin. Uneori, norii plumburii acoper cerul i începe s plou . De iîntrerupe jocul copiilor, ploaia aduce bucurii printre flori.

Cel mai important eveniment al prim verii este S rb toare Sfintelor Pa ti. To i copiii sunt ferici i când vine iepura ul cu cadourile mult visate.

Prim vara este adorat de toat lumea. Vlad SÎRBU


Într-o noapte misterioas , a venit pe nea teptate prim vara. Iarna înc se afla pe p mântul înghe at, acoperit de stratul sub ire, dar pufos de nea. Vestitorii prim verii: ghioceii, topora ii, l cr mioarele i viorelele au ap rut din z pada ce se topea i disp rea ca prin minune. Iarna nemiloas a sim it puterea prim verii, a încercat s mai reziste, dar nu a putut i a plecat definitiv.

Prim vara a venit cu tot alaiul ei c lduros, cu micile vie uitoare care abia reu eau s ca te ochii i s vad florile zglobii care ie eau cu sfial din p mântul plin cu ap . Pomii î i întindeau crengile amor ite spre cerul care î i rec p ta culoarea de albastru s n tos i cu câte un nor pa nic i pufos ici i colo. Iarba punea st pânire pe dealurile i câmpiile verzi i fragede.

Oamenii, la apari ia prim verii gra ioase i vesele, înconjurat de flori, zumzet de insecte i ciripit voios de p s ri,au poftit-o la ei în case s le lumineze i s le împrosp teze camerele cu parfum de flori multicolore. Dup care, unii au pornit munca pe ogoare, iar al ii au preferat s fac cur enie în case.

Astfel, prim vara i-a f cut apari ia pe p mântul nostru. Secretoas la început, dar ar tându- i mai apoi adev rata fa petrec rea . Maria SUCIU

Prim vara

Nici nu s a topit bine z pada, i ghioceii juc u i i au scos capetele de sub mantaua de z pad . Anul acestaprim vara parc a înnebunit. A venit mai devreme.

Soarele st luce te pe cer mai mult ca de obicei i, atunci, topora ii, narcisele, p p diile s au gândit sinvadeze câmpiile care au înverzit parc de la o zi la alta. iruri de m rg ritare au r s rit în curtea bunicii. Nus au l sat nici garofi ele care au umplut curtea cu parfumul lor. Apoi, imediat a înflorit i liliacul i iasomia.Harnicele albine nu mai tiu ce floare s aleag ca s culeag polenul i nectarul florilor multicolore.

Au venit p s rile c l toare, berzele i au ocupat cuiburile lor, rândunelele gure e zboar în stoluri, iar încopacii înverzi i e o zarv mare de parc toate p s relele dau un concert în cinstea prim verii.

Robert HATOS

916


Blue a devenit foarte îndr git în clasa noastr , deoarece în fiecare zi povesteam despre el i îi duceam dorul. Pân într-o zi, aproape de vacan , când s-a întâmplat ceva frumos. Era vineri, o zi frumoasde var c lduroas i vesel . Doamna diriginta ne-a l sat s venim f r c r i la coal , iar noi ne-am bucurat foarte mult. Doamna dirigint , dorind s ne bucur m din plin de acea zi c lduroas , s-a gândit s îi dea un telefon mamei lui Ovidiu, pentru a-l aduce pe Blue la coal .

În urm toarea or , de i era pe sfâr ite, cineva a b tut la u , iar noi ne întrebam cine poate fi. Când doamna dirigint a deschis u a, acolo era Blue! La vederea acestuia, to i ne-am bucurat nespus de mult c a venit s ne viziteze.

Acea zi de vineri va r mâne mereu în memoria colegilor. Mara GRINDEAN

Blue a tr it fericit în curtea lui Ovi, al turi de Niki i Rex, pân -n prim var , când Niki a n scut cinci pui. Blue era nedumerit, cum dintr-o dat , familia lui s-a înmul it cu ace ti c elu i. S-a gândit c Niki i-a f cut cadou ace ti c elu i pentru ca el s se poat juca în voie. Urmarea a fost c Blue, considerându-i pe c elu iparteneri de joac , a început s îi mu te de urechiu e, s latre la ei, iar Niki, v zându- i c elu ii în pericol, s-a n pustit asupra lui Blue, l-a mu cat de l bu i i-a zgâriat fa a.

Blue nu tia de ce l-a b tut Niki i s-a refugiat în cel mai îndep rtat col al gr dinii, unde a început s - iling r nile i s plâng . În tot acest timp acas nu era nimeni. În acea zi nefast de prim var , Ovi se îndrepta spre cas , ca s - i vad c elu ii i pe Blue. Îndreptându-se spre cu ca câinilor, ceva i s-a p rut ciudat, era intrigat de faptul c Blue nu l-a întâmpinat la poart , ca de obicei, i c în cu c era jale mare. Niki î i lingea puii i schel l ia. Blue, nic ieri! Ovi a început s -l strige i s -l caute, dar Blue nu r spundea.

Ovi era speriat, deoarece nu tia ce s-a întâmplat cu Blue i ce le va spune colegilor. Deodat , a auzit un scâncet care venea din col ul cur ii. S-a uitat într-acolo i, v zând un ghem alb, s-a bucurat, dar s-a i întristat când l-a v zut r nit. Era disperat i nu tia ce s fac . M-a sunat i mi-a spus ce s-a întâmplat. Eu l-am sf tuits - i sune p rin ii i s -l duc de urgen la medicul veterinar. A a s-a i întâmplat.

Blue a revenit acas la Ovidiu, dar Niki, când l-a v zut, a început s -l latre disperat , pentru c î i sim eac elu ii în pericol. Atunci, Ovi a priceput c Blue nu mai are loc la el în curte. A doua zi, l-a adus pe Blue la coal pentru ca, împreun cu colegii, s -i g seasc o nou cas .

Robert HATOS

Nu a durat mult pân când Ovidiu a auzit un miorl it. Sunetul venea din spatele culcu ului lui Blue. Era, mai exact, un plânset trist i sfios de c el. Blue era speriat de Ovidiu i nu îl l sa s se apropie de el. Pân la urm , Ovidiu a reu it s îl lini teasc pe Blue.

În urm toarea zi, dis-de-diminea , la coal , Ovidiu le-a povestit colegilor cele întâmplate. Prima or era cea de matematic . Doamna dirigint a venit devreme, deoarece era ultima zi înainte de tez i trebuia sdiscut m ce vom face cu Blue dup tez . Ea ne-a sugerat s avem mai mult grij de el deoarece avem mai mult timp la dispozi e.

Dup ce a început ora, soneria colii a început s sune deranjant. To i, al turi de doamna dirigint , nu ne puteam concentra. La un moment dat soneria s-a oprit. Ne-am lini tit i am continuat lec ia. Dup un minut s-a auzit o b taie în u . Un domn prezentabil avea un anun în mân . Neîncrez tor, a întrebat dac am g sit sau am v zut un c elu mic, cu blana alb i ochii maronii. Colegii i-au dat seama c acesta e proprietarul lui Blue. Unul dintre colegi i-a ar tat domnului c elul. Acesta era nespus de fericit c i-a rev zutst pânul.

Domnul ne-a spus cu p rere de r u c nu poate s ni-l lase pe Blue în grij . În semn de recuno tin cl-am îngrijit, domnul ne-a promis c va reveni în vizit cu Blue o dat pe lun .

Foarte tri ti, a trebuit s ne desp r im pentru o perioad de unicul nostru prieten, Blue.

erban C LUG R


Anotimpul

Dup un r zboi între iarn i prim var , pe cer a ap rut un soare ce veste te victoria prim verii. Bineîn eles c , dup o asemenea victorie, prim vara nu a putut s vin cu mâna goal , aducând cu ea flori,

vreme bun i altele doar pentru natur . O dat cu venirea prim verii, toate au prins via , animalele, necuvânt toarele, dar i gândacii zburd mai ceva decât copila ii. Câmpiile sunt a a de frumoase încât crezi csunt opere de art .

Frumuse ea acestui anotimp nu poate dura la nesfâr it, deoarece un alt anotimp va sosi cu alte daruri ialt vreme. Dan IGNAT

DESCRIEREA PRIM VERII

Este din nou prim var . Odat cu ea au venit i p s rile care ne încânt cu cântecele lor. Prim vara,a ezat în fa a oglinzilor, se d cu pu in pudr pe fe i oara ei i, parc deodat , s au auzit ni te u oteli. Eraucopacii îmbr ca i în haine de s rb toare, primiser via , iar acum stau la taifas.

Aceasta i a aranjat rochia de m tase, i dup ce a închis ultimul centimetru de fermoar, florile au începuts i deschid petalele, s parfumeze aerul i s zâmbeasc cerului albastru cristalin. Ea nu a uitat s icontureze pu in ochii i iarba a prins deja culoare. Dup ce i a piept nat pu in p rul, i a pus pe cap un voalalb prin care a anun at izvoarele c pot începe s murmure pove ti adunate în timpul iernii. Copacii auînmugurit i încep s ias macii i lalelele i restul florilor încânt toare de prim var . Diana Nicole RAD

PRIM VARA

Prim vara natura reînvie. Pomii amor i i încep s înfrunzeasc i s înfloreasc cu flori albe, roz i

ro ii. Florile î i deschid petalele: margarete ginga e, p p dii de aur, lalele multicolore, trandafiri sângerii, liliac violet. Vie uitoarele încep s mi une prin iarba crud , deas i verde. Buburuzele î i deschid aripile pl pânde, gând ceiise trezesc la via , greiera ii cânt , în mu uroiul de furnici este mare zarv , iar albinele zumz ie.

În natur cânt concertul prim verii. P s rile se reîntorc din rile calde: berze voioase, cocori negri, rândunici juc u e. Soarele vesel se treze te de dup norii pufo i ca o vat de zah r i începe s str luceascputernic dup un lung somn de iarn .

Totul este frumos i plin de via . Alexandru DAMIAN

Prim vara

Este o zi frumoas i însorit de prim var . Câmpul de lâng crângul adormit este a ternut de iarba verde ca itulpinele celei mai ve tede flori. Iarba abia începe s î i arate vârful, aceasta fiind acoperit de balta de flori. Florile au r s rit din loc în loc: ba lalele, ba viorele sau lacr mioare. Florile sunt multicolore de î i iau privirea.

Crângul adormit î i deschide flora, o flor verde i mare, copacii sunt mira i i mul i. Scoar a copacilor este maro închis ca ciocolata, în schimb, frunzele copacilor sunt foarte deschise la culoare, dând un efect magnific peisajului. Cerul este albastru ca apa m rii, iar norii sunt albi ca spuma valurilor. P s relele cânt de zor, fiind colorate în diferite nuan e, cântecul lor înceti or cuprinde totul în jur.

Aceasta este prim vara, multicolor , cânt rea , firav i îmb t toare. Dalia CURTA

8 17


într-un col , speriat i tremurând de fric . L-am luat cu grij i l-am dus în clas . Am salutat politicos i am mers la loc. Elevul de serviciu l-a pus la loc în cutia lui. Toat ziua a stat cuminte i lini tit. La sfâr itul zilei, elevul de serviciu a promis c nu o s -l mai aduc niciodat la coal .

Mara Nicolaida ALISTAR

Timp de o s pt mân elevul de serviciu l-a inut acas , dar în cele din urm l-a adus la coal , pentru c nu mai putea s îi asigure necesarul pentru a tr i. To i ne-am gândit ce s facem cu el i, pân la urm , ne-a venit o idee. Ce ar fi s îi spunem doamnei diriginte? Dar acest lucru nu se putea întâmpla! Noi credeam c , dac ar afla, nu ne-ar mai l sa s îl p str m. Acest lucru ne-a dat mult de gândit.

Zile întregi am stat i ne-am gândit ce s facem cu el, dar nu ne-a venit nicio idee. Am încercat s cerem sfatul p rin ilor, sau chiar elevilor din clase mai mari, de la unii profesori, dar nu aveam nici cea mai vagidee. Din nou am încercat s facem cu rândul. Pân într-o zi când l-am pierdut din nou! L-am c utat prin toatcoala, dar nu l-am g sit de data aceasta. i, din p cate, prima or aveam matematic .

Dup ce a sunat de intrare, a intrat în clas doamna dirigint cu o cutie în bra e. Ghici i cine era în cutie? În cutie era Blue. Doamna dirigint , nervoas , a început s ne ia la rost. Dup o discu ie mai lung , am reu its o convingem s ne lase s îl inem. Blue era foarte fericit când ne-a v zut.

Diana RAD

Doamna dirigint a zis îns c aceast fapt ne-ar putea costa nota la purtare, dar, v zându-l pe Blue ceste atât de dr gu , iar pe noi atât de speria i, ne-a iertat. Noi, ferici i i recunosc tori, am întrebat-o ce e de f cut. Ea a zis c pân la ora de dirigen ie va trebui s a tept m i s facem cu schimbul pentru a-l ineacas pe Blue. Ca voluntari am fost eu, Dalia i îns i doamna dirigint .

Am avut trei zile grele de a teptat, deoarece mama nu m-ar fi l sat s in niciodat un câine în bloc i sper s nu vad niciodat ce am scris, c ci nu vreau s afle c Blue a f cut o vizit casei mele.

A a, cu mama am rezolvat… s revenim... La ora de dirigen ie, când a venit doamna dirigint , ne-a prezentat noul nostru coleg pe nume Bogdan. Am

f cut to i cuno tin , dar repede, c ci aveam o problem de discutat. Dalia a scos c elu ul din cutia lui, iar doamna dirigint a spus:

- ti i bine problema noastr cu c elu ul Blue, la ce v-a i gândit? - Doamna dirigint , a spus Bogdan, vreau s îl iau pe Blue acas , deoarece c utam un c el, iar acesta e

perfect.- Dar noi, cum o s -l mai vedem pe Blue? zic eu, Dalia, Maria, Dan, Achim i Tudor. - P i, pute i veni în vizit .- Bine, am rezolvat problema? întreab doamna dirigint .- Da! Am zis to i.

David OROIAN

Crede i c problemele lui Blue s-au terminat? Nu, nici pe departe, problemele lui Blue continu .Bogdan l-a luat pe Blue acas , dar nu l-a p strat prea mult, deoarece n zdr vanul de c el, dup

câteva zile de acomodare, a i f cut o boac n . El a ros perechea preferat de pantofi a mamei lui Bogdan. Când s-a întors mama lui de la serviciu i a g sit perechea de pantofi roas , s-a sup rat a a de tare încât l-a obligat pe Bogdan s -l duc pe Blue înapoi la coal . A a, problema lui Blue a continuat.

Bogdan l-a adus pe Blue la coal . Dar ce s facem cu el? Ne-am consultat cu doamna dirigint , cu colegii, cu profesorii i am ajuns la concluzia c nu putem avea grij de el la coal i c trebuie dus la ad post. Gândindu-m mai bine, am decis c cel mai bine ar fi s -l duc eu pe Blue acas , deoarece am încdoi câini i ar putea cre te împreun . Când le-am spus ideea colegilor, ei au fost de acord i chiar ferici i, cnu ne desp r im de Blue. Le-am spus c pot veni oricând s -l vad pe Blue i s se joace cu el. Cum locuiesc la cas i am curte mare, c elul nu ar mai trebui s stea în cas i s fac prostioare.

Acum Blue se în elege bine cu Niki i Rex, câinii mei, i se joac împreun , fac totul împreun . C eaua Nikiîl consider pe Blue ca pe un pui de-al ei i îl protejeaz .

Ovidiu VOIVOD


Prim varaSunt o zân ca-n pove ti, Prim vara mi se spune, To i copiii m iubesc, Pentru c le-aduc ve ti bune.

Frunzele le-am înverzit, Florile au înflorit. Primul vestitor, fire te,Ghiocelul se nume te.

Iarba verde când apare, Înfloresc sub mândrul soare, Viorele, t mâioare, Brându e i l cr mioare.

Primul lucru ce se face, Cur enia mie-mi place Cum se face.

Prim vara dezmor e teNatura când înverze te,P s rile c l toare, Se întorc cu mic cu mare.

i alt vestitor, fire te,Rândunica se nume te,Firav i îndr zneaA venit la noi în pia .

Ro ioar sub b rbi ,Coada ca o furculi ,Iarna pleac de-aici din ar ,Prim vara se-ntoarce iar .

i aceasta-i prim vara, F r fric ea se-ntoarce

i se-ntinde Peste-a noastr ar oare? Ariana IENCIU

Pete de prim varDeparte-n zare, Peste m ri i hotare, O muz aduce Un cântec c-un glas dulce.

Când pe nimf o-ntâlnesc, Cu suita ei aleas ,Iarna face cale-ntoars

i copacii înfloresc.

Doar pete argintii,R mân pe covorul Verde ca i codrul, De sub norii plumburii.

Dar în noapte, Doamna Risipe te pete aurii Peste întinsele câmpii Unde st pâne te luna.

Iar când bolta e senin ,i vântul nu adie,

Soarele ne d lumin ,i prim vara melancolie.

erban C LUG R

PRIM VARA Prim vara a revenit, Dealuri a înverzit, Vesel i colorat , A înviat natura toat .

Prim vara cea glorioasPe iarn a trimis-o acasi a ie it triumf toare,

Pentru o nou splendoare.

Prim vara cea m iastrA deschis o fereastr ,Ca s intre în casBriza c lduroas .

Achim STREJAC

Prim varaPe câmpia înverzit ,C prioara adormitSe a az printe flori,Cu n miros de i dau fiori,Ies din iarb frumoasele lalele.

Au petale ro u aprins.Caprioara u or le a atins.i a sim it o mângâiere u oar …De parc ar fi venit, fugind, o

domni oarCu o rochie lung , catifelat ca o

fantasm ,i s a sim it o dulce mireasm ,Mireasma florilor de prim var !

Fluturii i albineleCutreier poienile,Pe când buburuzelePrivesc libelulele.

P s rile sunt modeste,i tre’ s afle orice veste.Toat ziua ciripescPe când al ii tot muncesc.

Norii ginga i se ndep rteaz ,Soarele arz tor bate la amiazCerul va r mâne o poft limpede,Iar p s rile vor zbura precumvorbele...

C t lina CHIPER

Prim vara Prim vara cea frumoasA venit pe-a noastre meleaguri, Înflorind i înmugurind, Cu alai de flori i parfum.

Totodat , cu pu in vânt, Ea vine cu multe floriSenin e prim vara,Misterioas uneori.

Ea topora ii înflore te, Cu soarele ea vorbe te,Cu ploaie i cu grindina, Pe flori bucurând.

Ea este verde i încânt toare,Uneori, în el toare, Ea mereu e neschimbat ,Prim vara minunat .

Mara GRINDEAN

718


Grupa a II-a

Era o zi ploioas de toamn . Noi, cei din clasa a V-a A, trebuia s avem ora de tehnologie, dar profesoara nu a venit. Eram cu to ii somnoro i i f r chef dup un weekend f r teme i plin de distrac ii.

Dintr-o dat , se aude un zgomot ciudat dinspre u . Parc cineva o zgâria cu disperare. erban, fiind cel mai aproape de u , a deschis-o... i, ia ghici i ce era acolo? O stafie? Nuuuu... era un pui de c elu , mic de înc pea într-o palm , cu bl ni a ciufulit i alb ca spuma laptelui, cu urechi cl p uge, ochi tri ti, maro în care-i sim eai bun tatea i c ldura.

To i ne-am repezit la el. Micu ul s-a speriat i a fugit sub prima banc , a lui Vlad. În acel moment, am luat c elul în bra e, spunându-le celorlal i s fac lini te. C elu ul albicios a început s m ling pe fa . Atunci, am tiut cu to ii c trebuie s -l p str m, deoarece e unul de-al nostru. Astfel încât, în acea or , am conceput un plan pentru a putea p stra c elul, dar f r cuno tin a profesorilor sau a oric rui adult. Fiecare avea câte o sarcin pentru îngrijirea i instruirea lui Blue – acesta i-a r mas numele, deoarece blue, în limba englezînseamn i trist.

Blue a r mas ascuns în clasa noastr , în dulap, într-o cutie. În fiecare sear , dup terminarea orelor, unul dintre noi se strecura în clas , îi d dea de mâncare, se juca cu el i îl l sa liber în clas . Diminea a ne gr beam s ajungem înaintea tuturor pentru a-l ascunde din nou.

Maria SUCIU

Poate, unii dintre voi, v întreba i cum de Blue nu face g l gie în timpul orelor. Este destul de complicat, dar o s v explic cum se deruleaz întregul „proces”.

Diminea a, un elev al clasei, de obicei elevul de serviciu, vine, se joac pu in cu el, îi d s m nânce, iar apoi îl culc . În prima pauz îns Blue, n zdr vanul, se treze te, motiv pentru care noi, pentru a evita sdevin g l gios, trebuie s recurgem la anumite tertipuri, cum ar fi s îl antren m în diverse jocuri. Aceste jocuri sunt organizate de elevii care r mân în clas pentru a se asigura c nimeni nu afl de existen a micu uluipufos. În momentul în care sun de intrare, îi l s m lui Blue o minge în cutie (am observat c este fascinat de obiectele rotunde care se rostogolesc), astfel încât, s nu ne deranjeze în timpul orei. Aceast strategie decurge perfect, cei din clasa a V-a B, ne tiind c noi g zduim o asemenea scumpete de c el.

La finalul orelor de curs, în cel mai discret mod cu putin , un coleg îl ia pe Blue acas , în caz contrar, existând riscul de a da de necaz. A doua zi, acel coleg îl aduce la coal , urmând ca Blue s fie luat acaszilnic de persoane diferite.

Dalia CURTA

Pân ce, într-o zi, s-a întâmplat ceva neobi nuit. Blue nu era la locul lui i mai aveam doar o jumatate de or pân ce începeam ora. Elevul care trebuia s aib grij de el în acea s pt mân a spus c l-a pus la locul lui. To i eram foarte îngrijora i. La un moment dat, s-a f cut lini te în clas , deoarece Dalia a început svorbeasc . Noi eram foarte aten i la ce spunea. Ea zicea c trebuie s ne p str m calmul i c trebuie s îl c ut m pe Blue. Dalia a spus fiec rui elev pe unde s caute. Am c utat peste tot: prin curtea din spate, prin s lile de clas , am întrebat chiar i al i elevi.

În timpul acesta, Dalia i Maria st teau în clas , ca s vad când vine d-na profesoar . Ea a venit mai repede decât ne-am imaginat noi. Dalia a început s pun multe întreb ri, ca s mai câ tige timp, iar Maria dorea s spun lec ia, ca s primeasc un zece îns d-na profesoar a v zut c numai dou eleve sunt în clasi le-a întrebat unde sunt ceilal i. Ele au început s se impacienteze, deoarece nu tiau ce s r spund , dar,

pân la urm , Daliei i-a venit o idee extraordinar . Ea a spus c noi avem o mascot pentru cercul de actorie care s-a pierdut i colegii s-au dus s o caute. Diana i câ iva colegi au început s strige c l-au g sit


Regulile de întocmire ale unui cvintet: primul vers este format din cuvântul tematic (un substantiv); al doilea vers este format din dou cuvinte (adjective care s arate însu irile cuvântului

tematic); al treilea vers este format din trei cuvinte (verbe la gerunziu care s exprime ac iuni ale

cuvântului tematic); al patrulea vers este format din patru cuvinte ce alc tuiesc o propozi ie prin care se

afirm ceva esen ial despre cuvântul tematic; al cincilea vers este format dintr-un singur cuvânt, care sintetizeaz tema/ ideea.

GOSPODINELE Harnice, iu i,Ie ind, m turând, scuturând, Fac cur enia de prim var .MUNCA Maria SUCIU

PRIM VARA Vesel i zglobie, Venind, ajutându-ne isc pând,De iarn , brav anotimp. M IASTR Tudor COTRU PRIM VARA Mândr i colorat ,Cântând, dansând i a ternând, Peste tot numai floricele. FIRAV Dalia CURTA

ZARZ RULMic i delicat, Înflorind, r s rind i r sfirând, Crengu ele ca spinii. DELICAT Robert HATOS

PRIM VARA M iastr i învior toare Revenind, înflorind ialungând,Iarna crud a fost învins .REÎNVIERE Achim STREJAC

PRIM VARA Însorit , frumoas ,Sosind, trezind, înflorind, Prim vara este anotimpul dezmor irii. ZGLOBIE Nicolaida ALISTAR

ZARZ RULTân r, sub irel,Crescând, înflorind iminunându-se,De flori s-a umplut. VIA erban C LUG R

PRIM VARA Dinamic i înmiresmat ,Dezmor ind, trezind, amintind, Plantelor c este prim var .EXTAZ David OROIAN

GOSPODINELE Harnice i iu i,Fâlfâind, m turând, scuturând, Pe toate obiectele le cur .MUNCITOARE Ovidiu VOIVOD

ZARZ RULMic, firav Înmugurind, înverzind, înflorind,St în mijlocul gr dinii.RENA TERE Dan IGNAT

PRIM VARA Delicat , înmiresmat ,Înflorind, înveselind, dansând, Risipe te pe câmpuri flori. PL PÂND M d lina FEIER

GOSPODINELE Iu i, harnice, Ie ind, scuturând, m turând,Fac cur enia de prim var .LUCREAZ Diana RAD

PRIM VARA Frumoas i îmbietoare, Înflorind, împodobind, ornând, Este anotimpul reînvierii. ÎNSORIT Ariana IENCIU

PRIM VARA Frumoas i zglobie Dezmor ind, înflorind, împodobind,Mie îmi place prim vara!RENA TERE Rare UNGUREAN

SOAREBlând i luminos, Înc lzind, mângâind, luminând,Ne aduce în casPRIM VARA. Alexandru DAMIAN

6 19


A mai fost o zi de neuitat atunci când s-a îmboln vit aproape toat clasa i din 18 elevi au mai r mas doar 5 s n to i, dar boala nu ne-a împiedicat s mai inem ore. Pân i doamna dirigint s-a îmboln vit.

Problema a fost c nu ne-am putut duce în excursia de schi organizat de doamna dirigint .

Oh, ce p cat c nu ne-am putut duce. Câte lucruri puteam face acolo... De exemplu, s schiem pe o pârtie, poate s închiriem o sanie, s ne d m pe derdelu , s ne bulg rim, iar seara s ascult mmuzic .

Ce frumos ar fi fost! Nu-i nimic, poate la anul...

Alexandru DAMIAN

Dup o perioad de timp de la excursia anulat ,a urmat o perioadfrumoas , numit „ coala altfel”. În aceastperioad am participat împreun cu colegii din clasa a VI-a B la diferite activit i din care am avut de înv at multe lucruri noi.

În prima zi a s pt mânii, am vizitat Muzeul de tiin e ale Naturii, i am lucrat cu materiale

reciclabile. În urm toa-rele dou zile, am plecat într-o excursie în Mun iiApuseni. Drumul a fost foarte lung i ostenitor, dar a fost un prilej de a petrece mai mult timp cu colegii. Am vizitat o mul ime de locuri i am r mas cu amintiri frumoase.

Dup ce ne-am întors la coal , am reluat activit ile cu materiale reciclabile, apoi, a avut loc un concurs de baschet cu clasele a V-a E i B.

Dan IGNAT

Îns , în s pt mâna „ coala altfel ” nu au fost doar o excursie, ni te activit i plastice cu materiale reciclabile i un concurs de baschet între clasele a V-a E i a V-a B, ci i un concurs între noi i cele dou clase. Al ii au avut i alte activit i, dar noi am avut o vân toare de comori prin toat coala, care s-a anulat din cauza unei ploi.

Pe to i i-a f cut s se simt prost i indispu i,dar, când doamna dirigint ne-a spus c a venit

timpul pentru aplica iile practice ale matematicii, parc to i copiii s-au trezit la via i au început sipe de bucurie. Acolo am prezentat tot felul de

proiecte, despre fotbal, despre cum s m sur mîn l imea unui bloc doar prin calcul, despre cum sfacem mai scurt un drum, despre meciuri i reduceri la rochii (în cazul fetelor).

Dup -masa, am avut un Concurs de scenete numit „Parol, chiar eu l-am jucat... ”. Au participat mai multe clase cu diferite scenete printre care ne aflam i noi cu sceneta Un pedagog de coal nou .Dup ce au fost prezentate toate scenetele, juriul, format din trei persoane, a început s delibereze. S-au acordat premii pentru: participare, prezentare scenic , vestimenta ie, pentru interpretare (rol masculin i feminin) i multe altele.

Dup aceast lung s pt mân , a venit weekendul, iar apoi o s pt mân relaxant de vacan . Mul i colegi au fost pleca i s - i viziteze bunicii, în excursii cu familia, au stat

afar la un gr tar, la pescuit... Când s-a terminat s pt mâna aceasta, a reînceput din nou coala, temele i, desigur, activit ile noastre. De exemplu, la ora de dirigen ie am f cut o salat de fructe.

Drumul a fost un prilej de a petrece mai mult timp cu colegii.

Dar acum a tept m cu sufletul la gur tezele i tot ce se va întâmpla în restul anului colar, inclusiv vacan a mare în care ne vom

desp r i de dragii no tri profesori pân anul urm tor când va fi mai greu, în urm torul i mai greu i tot a a...



Rare UNGUREAN


O diminea obi nuit de prim var , soarele str lucea, eu st team întins pe iarba din gr dina bunicilor mei i admiram soarele str lucind i, pe ici pe acolo, câte o vietate care se ascundea sub umbra unei frunze, sau flori de c ldura neobi nuit de dogoritoare. Pomii erau înflori i, umplând atmosfera cu miresmele florilor de prim var . Tot mirosul acesta îl sim eam stând cu capul pe iarb , iar firele verzi m mângâiau pe obraz. Parc era un vis.

La un moment dat, firele de iarb î i înte ir jocul lor pe fa a mea i mi-am deschis ochii. Cerul se întunec i se auzirtunete care te f ceau s r mâi cu r suflarea t iat de spaim . Ploaia veni.

Fugind spre cas , vedeam cum toat natura din jurul meu intr într-un somn adânc pentru a întâmpina ploaia. Viet ile care zburdau prin gr din au disp rut ca prin minune, l sându-m singur. Toate florile î i l sau petalele i se puneau la somn, pomii fo neau frunzele coroanei verzi, preg tinde-se s adune stropii de ploaie.

Din cas se vedea totul clar i bine. Era o poezie. O poezie a naturii care nu se termina niciodat , uneori trist , alteori fericit i plin de via .

Aceast parte a poeziei se termin când ploaia se domoli i peste cerul înseninat ap ru un curcubeu multicolor mai clar ca niciodat .

Dup aceast intrig a naturii, animalele i gâzele au ie it din ascunz torile lor i au început s zboare peste tot pentru a se juca, a mânca, a aduna provizii. Totul prinse via , soarele ap ru din nou pe cer, natura se trezi. Copiii ie ir în fa a caselor lor i î i c utar amici pentru a se juca împreun pe aceast vreme r coroas i frumoas .

i eu am ie it afar , dar nu prea am avut cu cine s m joc deoarece cu to ii i-au ales un amic i au plecat în cur ile lor. M-am a ezat pe podul din fa a casei i am început s fac coroni e din tulpini de p p dii, pân când un c r bu de mai mi-a atras aten ia i am început s fug dup el f r s îmi pese de ce este în jurul meu. Acesta m-a condus prin jum tate de sat i,undeva printre casele împr tiate i vechi, s-a a ezat în palma unui copil cam de vârsta mea care, din câte am v zut, i el era dornic de joac .

L-am salutat i l-am întrebat dac vrea s vin cu mine s ne juc m împreun . El a zis c ar fi frumos. Ajungând la gr dinabunicii mele, am r mas consternat de priveli tea acesteia. Coroana pomilor a devenit mai verde decât era înaintea ploii. În clipa urm toare, am realizat c pomii s-au scuturat de haina alb a florilor, f când din aceasta un covor imaculat i pur.

Alergând prin iarba gr dinii, am tulburat m rgelele de cristal care ornau fiecare firicel, i care, acum, s reau în jurul meu. Noul meu prieten a alegat dup un fluture juc u care zbura haotic.

Încet, soarele care zvântase totul, se apropia de conturul dealului din apropiere. Se f cu sear i lini tea se a ez din nou peste gr din , a a c eu i prietenul meu ne-am desp r it. În odaia mea, m a tepta patul pufos în care dormeam de fiecare datcând eram la bunici. Nu am putut adormi pân ce nu am rev zut în gând tot spectacolul oferit de priveli tea gr dinii.

A fost ca o poezie!

David OROIAN



520


Dac am mers în viitor, haide i s ne întoarcem spre trecut, s ne aducem aminte de excursia la Sovata.

Am plecat la ora 11:00 din fa a fostei Pizza Mixt, vinerea, i am ajuns la Sovata la ora 13:30. Pe drum am stat, am povestit i am râs, bineîn eles,

scopul excursiei a fost s ne cunoa tem mai bine noi între noi.

Când am ajuns acolo, am ales cu cine s st m în camere, iar eu am stat cu Dalia, Diana, Maria iC t lina. Dup ce ne-am l sat bagajele în camere, am mers în foi or ca s ne cunoa tem liderii, pe Barni i înso itoarea lui. Atunci am aflat ce vom face în acea excursie. Dup ce am terminat de discutat, am mers în camere s ne echip m pentru a merge în gr dina de corzi. Înainte de a merge în gr dina de corzi, am mers în foi or pentru a ne echipa cu costumele de siguran . Dup ce ne-am echipat, am pornit cu to ii pentru a ne distra. Ne-am dat pe tirolian , am f cut un concurs care consta în construirea unui turn de l zi i ne-am c rat pe zidul de alpinism.

A fost un moment pe care nu o s -l uit mniciodat .

Ariana IENCIU

Mult ne este drag clasa noastr . Când îi p impragul, parc tot ce este în jur ne zâmbe te: tabla, cea la care parc ne e team s ajungem, s scriem cu fric în noi ca nu cumva s facem vreo gre eal ;catedra, pe care o îngrijim pentru profesor ipanourile colorate, pline de amintiri cu zâmbete irâsete de zor.

Pentru noi, elevii, profesorul e ca un p rinte care are r bdare s ne explice i s ne înve e. Acesta a fost al turi de noi când am f cut primii pa iîn via a de colar, atunci când am intrat în clasa I. Tot el este cel care ne-a pus creionul în mân i ne-a înv at s scriem primele cuvinte, a stat al turi de noi când am înv at s citim primele litere i ne-a înv at s nu ne d m b tu i.

Acum suntem mai mari, am crescut i mai avem temeri de unii profesori. De exemplu, la ora de biologie, de istorie sau geografie, avem emo ii la r spuns, dar prindem i zile bune când profesorii sunt în toane mai bune i ne distr m mai mult, însavem nevoie i de pu in seriozitate.

La ora de român nu vrem s facem gre eli i so sup r m pe profesoara de român . Într-o zi a venit cu o carte cu informa ii despre omul MihaiEminescu, iar nou ni s-a p rut ceva tare interesant, mai ales c am aflat lucruri pe care chiar nu le tiam.

Pe drum am stat, am povestit i am râs, bineîn eles, scopul excursiei a fost s ne cunoa tem mai bine noi între noi.

Avem foarte multe amintiri frumoase de la diferite ore. De la geografie, când am f cut o anumit lec ie, de la religie, când am povestit cu domnul profesor... Din acest motiv profesorii vor ocupa mereu un loc important în sufletul iamintirea noastr , iar noi nu îi vom uita niciodat .

M d lina FEIER

i mai avem amintiri frumoase... ca de exemplu, petrecerea de Saint Patrick’s Day de la englez ,tradus Ziua Sfântului Patrick.

Am început preg tirile cu o s pt mân înainte, am f cut cruci celtice, invita ii, iar unii au f cutproiecte i au adus poze. A trebuit i s înv mcâteva lucruri despre Saint Patrick’s Day, deoarece era un concurs cu întreb ri.

A fost o lupt adev rat .

... boala nu ne-a împiedicat s inem ore.

Cu o zi înainte am tras la sor i s vedem care vor fi echipele. Dup ce am tras la sor i, unii s-au bucurat, al ii nu. Echipele au fost „destul” de echilibrate. A venit i ziua petrecerii. erban l-a invitat pe fostul lui coleg, Eric, care este semi-irlandez, s ne povesteasc despre el, i despre via alui de acolo. Apoi a urmat concursul cu întreb ri. A

fost o lupt adev rat . Echipa I a câ tigat, iar echipele II i III au mers la baraj i, într-un final, echipa II a ie it pe locul al II-lea.

Dup aceea, am mâncat pizza de la erban, am b utsuc i am mâncat dulciuri. Apoi am dansat cu to ii(idee cam proast dup ce am mâncat). A fost o zi de neuitat!!!

Profesorii vor ocupa mereu un loc important în sufletul i amintirea noastr .

Achim STREJAC


Lumea mea de basm, 10 mai 2013

Drag prietene,

Îmi amintesc când a venit prim vara cu alaiul ei de vie uitoare,culori i râsete... ah... i când a început culoarea s - ifac cu adev rat apari ia... Totul era înflorit, pompos i pictat în culori pale care te f ceau s sim i adev rata bucurie a vie ii! A a era i gr dina mea...

Îmi amintesc când mi-am facut i eu timp s intru în gr din , în lumea de poveste. Totul era înflorit! Pomii parcerau ni te prin i îmbr ca i cu haine nemaiîntâlnite, f cute îns i de regina zânelor. Parc î i f ceau i ie inima sînfloreasc de bucurie! Florile care de abia ce- i ar tau fa a lor firav i inocent te vr jeau cu mirosul lor parfumat de prim var !

Iar insectele – drept c te enervau a a un pic când se puneau pe tine sau î i bâzâiau în ureche ca a ele la pia – când se l sa noaptea peste natura reînviat i î i începeau concertul uneori vioi, alteori melancolic, te f ceau s le ier ipentru scandalul din timpul zilei.

Dup ce i-am povestit cât de mult îmi iubeam gr dina, î i dai seama cât de tare m-am speriat când am avut un co mar despre ea. Doar ce adormisem i am început s visez c m uit pe geam i, ce s vezi? Gr dina toat ve tejit !Parc a venit un trol nesp lat de zile bune i mi-a uscat toate florile i to i pomii! M-am uitat în calendar s v d dac nu cumva este toamn ! Î i dai seama c nu mai tiam ce s cred, m gândeam c am adormit i eu ca frumoasa din p durea adormit , dar nuuu... nu era toamn ... Am crezut c intru în depresie! Adic , gr dina în care am crescut odat cu pomii i în care am avut cele mai nebune gânduri, cele mai îmbietoare visuri, a disp rut! Zii i tu, ce puteam s fac?! În timp ce

îmi ineam lacrimile ca s nu m împiedic pe sc ri, am ie it afar în gr din (dac mai puteai s -i zici a a) i am c utat indicii... Am g sit un bilet pe care scria: ,,Mi-ai luat odat ce-mi era mai drag, acum suntem chit.” Nu în elegeam nimic! Doar dup câteva minute bune de plâns mi-am amintit o intâmplare mai veche. Se f cea c odat , când eram mai micu ,câinele unei prietene a venit la mine acas , iar când l-am dus înapoi nu a vrut s mai r mân acolo. În cele din urm , am rugat-o s -l lase la mine din moment ce asta îl f cea cu adev rat fericit, iar ea putea s vin s -l viziteze. A cedat în cele din urm pentru el. Dup un an c elul a ie it în strad , a fost accidentat grav i a murit. Am suferit la fel de mult ca ea, dar a dat vina pe mine i atunci nu s-a rupt doar firul vie ii c elului, ci i al prieteniei noastre.

În urm toarea zi, m-am dus la ea s -i cer socoteal i a recunoscut c a dat iama în ierbicidul bunicului. Atunci eu i-am explicat c am suferit i eu la fel de mult, poate chiar mai mult ca ea, i am rugat-o s m ierte i s m ajute s -mi fac gr dina din nou ca înainte, de dragul vremurilor bune i de dragul lui Chucky, c elu ul nostru. Când mi-a auzit discursul, i-au dat lacrimile i m-a luat în bra e, cerându- i scuze pentru tot. Eu am iertat-o i am început s lucr mîmpreun la ce a mai r mas din gr din .

Chiar când eram pe cale s descop r cum a ie it gr dina dup luni de munc , m-am trezit. A venit pisica mea portocalie cu f uca ei de cer etoare înfometat ca s -i dau de mâncare. M-am ridicat repede din pat i m-am dus de îndat la geam s -mi v d gr dina. Când am deschis jaluzelele, gr dina, mai frumoas ca niciodat , m a tepta. Am ie itde îndat afar i am îmbr i at primul pom care mi-a ap rut în fa i am început s dansez ca o prin es la bal printre fra ii i surorile mele.

De atunci, am avut mai mare grij de prietenii mei i mi-am petrecut zilele i nop ile acolo, citind romane care mai de care mai captivante i pe care le tr iam mai apoi în visele dulci. În fiecare anotimp, gr dina î i schimb înf i area,dar pe din untru r mâne tot lumea mea de basm…

Cu prietenie,

aceea i Maria

Maria SUCIU


„Ana Blandiana”, edi ia a II-a, 2013)4 21


PROIECT: Povestirile clasei noastre. Fiind inspira i de unul dintre exerci iile propuse în caietul de lucru, am stabilit dou grupe a câte nou elevi care au urm rit o anumit tem . Sarcina de lucru a fost ca elevii din fiecare grups scrie, pe rând, în câte o s pt mân , o secven dintr-o povestire cu tema „Clasa noastr ”. Finalul a fost unul inedit, tema fiind abordat diferit. Iat rezultatele:

Grupa I

Au trecut anii. Am ajuns la coal în clasa I, i,de acolo, au trecut foarte repede clasele a II-a, a III-a i a IV-a, i, o dat cu ele, clasele primare. Pân acum a fost altfel, c ci am avut doar o înv toare, iar acum urma s avem profesori la fiecare materie, note, nu calificative, materii noi i

dirigen ie.Toate

lucrurile urmau a fi noi i to i

eram curio i s cunoa tem ce urmeaz .

Suntem în prima zi de coal , în clasa a V-a, ine-am adunat în curtea colii. Se pare c avem colegi noi de clas , veni i de la diferite coli, cu care ne vom petrece urm torii câ iva ani. Clasa noastreste doritoare i a teapt s î i fac prieteni noi.

Nu dup mult timp, am intrat în sala de clas .Acolo, am cunoscut-o pe diriginta noastr care urma s ne predea i matematica. În prima s pt mân am cunoscut to i profesorii. Noi suntem mul umi i de ei i tim c avem multe de înv at.

Sper m s ob inem note bune, s ne în elegem is fim uni i!

C t lina CHIPER

i cum ziceam, „totul va fi bine...”, vom face o scurt c l torie în viitor s vedem ce s-a întâmplat dup un semestru întreg!

A urmat ziua lui Vlad. El s-a gândit s o in la Maciuppi. A invitat majoritatea clasei la ziua lui de na tere. Petrecerea a inut-o într-o dup -maspl cut , de la ora 18:00. La ziua lui au venit aproape to i copiii pe care i-a invitat. To i s-au distrat foarte bine. S-au jucat de-a prinselea, de v-a iascunselea, au fugit i s-au b tut cu mingi. Vlad a primit foarte multe cadouri frumoase de la prieteni

s i. Au mai mâncat i pizza cu porumb, unc ,ca caval i sos, iar apoi au b ut suc. Mai târziu au mâncat tort i au b ut ampanie, desigur, toatlumea era încântat .

Au mai stat pu in i s-au jucat, de exemplu, fotbal de mas , iar apoi i-au urat La mul i ani! lui Vlad, s-au salutat i to i copiii au plecat acas . A fost frumos c ne-am întâlnit în weekend. Sper m s ob inem note bune, s

ne în elegem i s fim uni i!Vlad SÎRBU

Bine, s termin m cu mersul în viitor. Oricum, acum suntem o clas unit , iar prieteniile încep sînfloreasc , încet, încet, în diferite feluri i în diferite circumstan e.

Avem o clas special , orice ar zice al i elevi! Avem o dirigint care este foarte bun cu noi, iar noi încerc m s îi facem pe plac. Este exact la fel icu ceilal i profesori, c rora le pas de noi, i le mul umim foarte mult.

Cu mici excep ii, noi suntem prieteni între noi ine mai ajut m cu câte o foaie sau cu câte un creion.

În clasa noastr , visul de a fi cel mai bun la ceva este purtat pe umeri de unii copii, care merg la concursuri i la olimpiade. De exemplu: C t lina iMaria s-au dus la Olimpiada de Limba i literatura român , Rare la Olimpiada de Tehnologie, Tudor,

Dalia i David care merg constant la Concursuri de Matematic , iar vreo patru-cinci elevi din clas au avut media general zece pe primul semestru. Oricum, nou ne place clasa noastr i nu vrem s o schimb m!

Avem o clas special , orice ar zice al i elevi!

A fost frumos c ne-am întâlnit în weekend. Tudor COTRU


ara Zânelor, 02 Mai 2013

Drag prietene,

De mult a teptam s î i scriu aceast scrisoare în care vei vedea câte i mai câte mi s-au mai întâmplat...

Acum câteva zile, am descoperit o p dure, o p dure ca din pove ti, cu p s rele care ciripeau de zor, cu flori dansatoare iinsecte care urm reau cu interes acest spectacol. În acest loc m-a dus fratele meu. Acest loc era undeva în apropierea vechiului hambar al d-lui D nescu, unde ne furi am pe ascuns i ne jucam. Îmi amintesc cu duio ie de momentele bune, dar i de cele rele din acel hambar. Era ca o a doua cas pentru noi. Dar s revenim...

Adrian, fratele meu mai mare, a spus c acea gr din e din pove tile zânelor care au creat acest loc pentru vie uitoare. În „gr dina zânelor” locuiesc i zânele care au grij de toate vie uitoarele... Am intrat în acea gr din , dar erau ni te condi ii:prima condi ie era s cred în zâne, deoarece atunci când o persoan care calc pragul gr dinii magice, nu crede în zâne, zânele vor muri. A doua condi ie era s nu sperii animalele i a treia condi ie, s nu rup plante, deoarece ele au via i le-a distruge... Dup ce am promis c voi respecta condi iile, am intrat. Acolo, erau trei mari locuri. Primul loc era creat pentru animalele c rora le pl cea s cânte, i se numea, din câte îmi aduc aminte, „camera cânt re ilor”, al doilea loc se numea „camera dansatorilor”, creat pentru vie uitoarele c rora le pl cea s danseze i al treilea loc era pentru animalele povestitoare, numindu-se „camera viselor” sau „camera pove tilor”.

A dori s î i men ionez c Adrian a spus de acea gr din c apar ine familiei Curta... Greu am în eles c acea gr din este a mea, este a familiei mele, deoarece, atunci când am intrat, am uitat chiar i cum m numesc, având în vedere c am fost fermecat de magia locului. Acea gr din a fost a bunicii mele i a str bunicii mele i a a mai departe... Este a doua noastrgr din , eu, numind-o „gr dina mea”...

Bineîn eles c o s î i povestesc despre fiecare camer în parte, dar a vrea s încep cu camera care m-a fascinat cel mai mult „camera viselor”... Aici, cel mai talentat povestitor este bufni a Bufu, care atunci spunea o poveste. Povestea cu atât drag iatâta credin încât, dac adormeai, erai un personaj din pove tile sale. Mai era o pisic care i ea povestea frumos, îns toate pove tile ei erau doar despre pisici i oareci.

O alt camer , de asemenea fascinant , a fost „camera dansatorilor”. Aici, anim lu e de toate speciile dansau de zor dansuri cum ar fi cha cha, samba, vals vienez sau dans contemporan... Toate dansau atât de frumos încât, îmi venea i mie s dansez. Antrenorul anim lu elor se nume te Raul C elul, un foarte bun dansator, ba chiar am i dansat cu el, se mi ca extraordinar.

Ultima camer , „camera cânt re ilor”, era mai micu , deoarece erau mai multe insecte decât alte aimale, i pentru ca sunetul s se aud mai puternic. Aici, „marea vedet ” este Mogli, iar trupa care face ravagii peste tot i vinde toate biletele este trupa X-FACT... Nu îmi dau seama de unde vine numele, dar cred ca „FACT” este ini iala numelor fiec ruia...

Mai trebuie s î i povestesc i de micu ele zâne, care erau mai mult managerii animalelor...

De abia a tept s î i povestesc toate fa în fa , i s te duc în gr dina mea, ca s fii i tu fascinat de magia animalelor is vezi micu ele zâne multicolore.

Cam atât despre gr dina mea... A tept p rerile tale!

Cu prietenie,

Dalia

Dalia CURTA



322


Argument

Arta imagina iei. Arta creativit ii. Aceasta a fost provocarea realiz rii materialelor cuprinse în Revista de crea iiliterare a clasei a V-a A, Muguri de poveste. Pe parcursul acestui an colar, la orele de Limba i literatura român , am înv at no iuni teoretice noi – momente ale subiectului, figuri de stil, rim , narator, nara iune, eu liric, sentimente transmise în mod direct/ indirect – i o mul ime de alte informa ii care ne-au antrenat în a analiza textele citite, în a în elege structura acestora, în a le delimita i a deslu i arta scriiturii, în a desprinde mesajul transmis. Aceste exerci iine-au determinat, la rândul lor, în a realiza propriile noastre crea ii, plecând de la idei, fragmente sau chiar imagini din textele citite. Astfel, talentul literar i fantezia creatoare a fiec rui elev din aceast clas au fost puse la încercare, exersate i stimulate pentru a crea o punte între realitate i fic iune, pentru a transmite st ri, tr iri, sentimente, p reri,pentru „a comunica” i „a se comunica”, dând dovad de o sensibilitate remarcabil .

O alt provocare a acestei reviste a fost redactarea textelor create. Calculatorul, acest instrument atât de prezent i devenit aproape indispensabil din jurul nostru, e bine s fie st pânit i folosit în mod util. Exerci iile de redactare

ale textelor au avut acela i grad ridicat de utilitate, elevii fiind nevoi i s scrie corect pe calculator. Aceste exerci ii sunt bine-venite în a combate gre elile ap rute în discu iile informale avute online. F r a ignora importan a mediului electronic, pot aminti de necesitatea c ut rii valorii, a informa iilor calitative i cantitative specifice vârstei elevilor. Cercul de lectur online g zduit pe site-ul www.eucitesc.ro ofer o manier pl cut i atractiv de a afla informa iiinteresante, de a face schimb de idei, de a- i spune p rerea despre o anumit carte sau de a participa la competi ii cu crea ii literare.

„Literatura se face prin cultur , iar cultura, prin lectur ” spunea George C linescu. Iat un citat semnificativ care ar trebui s ne atrag aten ia. F r lectur nu putem avansa ca oameni, ca societate, ca civiliza ie. În acest sens, este de apreciat deschiderea elevilor clasei a V-a A spre lectur , spre întâmpinarea c r ilor noi, spre schimbul de titluri i chiar împrumut i achizi ionare de carte nou . Pl cerea de a sim i mirosul paginilor nou tip rite, sentimentul de a

atinge filele fine, de a ti c ai o carte a ta, pentru o perioad , doar pentru tine, c o po i savura precum o cacao aburind cu miros de scor i oar sunt tr iri de neînlocuit! Tr ind într-un „iure de evenimente”, într-o societate în continu schimbare i mi care, o escapad poate fi „iure ul de poveste”, momentele pe care le cre m de calm, de a ezare, de lini te, al turi de c r i dragi, de personaje captivante, de ac iuni, descrieri surprinz toare.

Suntem pove tile pe care le citim i ne dorim s le fi scris chiar noi.

Prof. Ana STOICA


Era o mândr zi de prim var . Voio ia se sim ea în aer. Totul era plin de via , colorat i vesel. Eu am ie it la plimbare prin parcul, unde p s rile i insectele î i începeau concertul, i am dat peste vechiul meu prieten, Cezar:

-Salut, Cezar! Ce mai faci?

-Bine, uite, acum vin de la coal .

-Ah… coala… Ce frumoas e, dar nici nu se compar cu prim vara!

-S în eleg c e ti un fan înfocat al prim verii? Ce-i drept i pe mine m inspir în cântece.

-Nu pot s -mi iau gândul de la pomii înflori i, care par a fi ni te prin ese îmbr cate în rochii de sear .Iar florile… ahh... florile s… nu am putut termina fraza, c Cezar a început s spun cu o pasiune i o str lucire nemaiîntâlnite de mine:

-Sunt a a de firave i gra ioase! Parc sunt ni te nobili de vi regal care s-au hot rât s - i fac o intrare spectaculoas !

-Se pare ca i tu e ti un fan înfocat al prim verii! am spus eu cu un zâmbet cald pe buze.

-Se pare c da. Dac î i place a a de mult, ce ai zice dac în seara aceasta ai veni la ,,Festivalul Prim verii”? Este la cetate, i eu voi cânta un cântec la chitar despre prim var .

-O idee excelent ! Un festival este modul perfect de a serba venirea prim verii juc u e, am spus eu furat de gânduri.

-Seara m-am îmbr cat prim v ratic i mi-am pus un ghiocel pl pând în p r. La festival, copacii care parc purtau c m i înflorate, insectele care zburau voioase i luminile pale te faceau s te sim i ca într-o lume mirific , o adev rat atmosfer de poveste. Cezar cânt un cântec melancolic despre frumuse eaprim verii.

Atunci am sim it o bucurie imposibil de exprimat în cuvinte i am tiut c prim vara a sosit cu adev rat printe noi i e bucuroas de felul cum am primit-o.

Maria SUCIU (Locul I la Concursul Jude ean de Crea ii Literare „Emo iile prim verii”)

2 23

Din activit ile clasei...Revista de crea ii literare a clasei a V-a A

An colar 2012-2013

Texte lirice

1. Vasile Alecsandri – Pasteluri, Toamna es toare.

2. Tudor Arghezi - F -te, suflete, copil.

3. Lucian Blaga - C r bu ul de aram .

4. Ana Blandiana - Cântec, Fluturele în oglind .

Texte epice

1. Mihai Eminescu - F t-Frumos din lacrim .

2. Marin Sorescu - Unde fugim de-acas ?

3. Tudor Arghezi - Cartea cu juc rii.

4. Alexandru Mitru - Legendele Olimpului.

5. Jules Verne - Ocolul p mântului în optzeci de zile.

6. Salman Rushdie - Harun i marea de pove ti.Schimb de titluri...

Recomand rile elevilor: William Golding, Împ ratul mu telor, Ed. Humanitas, Colec ia Raftul Denisei.

Jeff Kinney, Jurnalul unui pu ti.

Nikolai Nosov, Aventurile lui Habarnam.

Constantin Chiri , Cire arii.

Jules Renard, Morcovea .

Ionel Teodoreanu, La Medeleni.

Bosch Pseudonymous, Numele acestei c r i este secret.

James Fenimore Cooper, Ultimul mohican.Christopher Paolini, Eragon.

Recomand rile profesorului:

Karl May, Winnetou.

Al. Dumas, Cei trei mu chetari.

I. Asimov, Civiliza ii extraterestre.

Jules Verne, Insula misterioas .

Stephen Hawking, Lucy Hawking, George i cheia secret a universului, Ed. Humanitas, Bucure ti,2009.

Liviu Papadima (coord.), Care-i faza cu cititului, Ed. Art, Bucure ti, 2012.

Liviu Papadima (coord.), Ce po i face cu doucuvinte, Ed. Art, Bucure ti, 2012.

R.J.Palacio, Minunea, Ed. Arthur, Bucure ti, 2013.

Rick Riordan, Percy Jackson i olimpienii. Ho ulfulgerului, Ed. Arthur, Bucure ti, 2013.

Gary Paulsen, Topori ca, Ed. Arthur, Bucure ti, 2013.

Mark Twain, Aventurile lui Huckleberry Finn, Ed. Arthur, Bucure ti, 2013.

Erich Kästner, Emil i cei trei gemeni, Ed. Arthur, Bucure ti, 2013.

David Williams, B iatul miliardar, Ed. Arthur, Bucure ti, 2013.

Roald Dahl, Charlie i marele ascensor de sticl , Ed. Arthur, Bucure ti, 2013.

124


CUPRINS

Argument pag. 2

PROIECT: Povestirile clasei noastre pag. 3

Atelier de crea ie pag. 9

„Gr dina poeziei”, crea ii/ particip ri la concursuri pag. 20

Din activit ile clasei... pag. 24

ara pove tilor

Când aud vorbindu-se de o ar a pove tilor, eu îmi închipui o ar fantastic , cu peisaje deosebite, cu castele i cet i, unde to i locuitorii sunt personaje din pove ti, unde F t-Frumos ibalaurul tr iesc sub acela i acoperi f r s sar unul la gâtul altuia, unde Ileana Cosânzeana,zmeul, Alb ca Z pada, mama vitreg , Scufi a Ro ie i lupul tr iesc în bun în elegere.

O ar unde nu exist boli, s r cie i unde to i ar fi nemuritori, deoarece pove tile sunt, de asemenea, nemuritoare.

Pe str zile ora elor din acea ar , i-am putea întâlni pe Pinocchio, Vr jitorul din Oz, Alice imul i al ii din minunatele pove ti din scumpa copil rie.

Aceasta ar fi ara minunat în care mi-ar pl cea s tr iesc. Tudor COTRU

S intr m în poveste...

Revista de crea ii literare a clasei a V-a A coala Gimnazial „Europa”, Târgu-Mure

Muguri de poveste Nr. 1, An colar 2012 – 2013

COLECTIVUL DE REDAC IE:

Prof. Ana STOICA Editor – Coordonator

Tehnoredactare:Elevii:

Nicolaida ALISTAR Mara GRINDEANM d lina FEIER David OROIAN

Diana RAD Maria SUCIU


Coperta: Claudiu CENGHER Corectura:

prof. Ana Maria PAPUC prof. Ana STOICA

COLABORATORI:

Nicolaida ALISTAR erban C LUG RC t lina CHIPER Tudor COTRUDalia CURTA

Alexandru DAMIAN M d lina FEIER

Mara GRINDEAN Robert HATOS Ariana IENCIU

Dan IGNAT David OROIAN

Diana RAD Vlad SÎRBU

Achim STREJAC Maria SUCIU


ISSN

Revista de crea ii literare a clasei a V-a A Din activit ile clasei...

I. Olimpiada de Limba i literatura român Ionel Teodoreanu:

- faza local : Maria Suciu i C t lina Chiper; faza jude ean , locul 7: Maria Suciu.

II. Concursul Jude ean de Limba român Limba român e patria mea:

- Locul I – Maria Suciu; Men iunea I - Tudor Cotru .

III. Concursul Jude ean +/ - Poezie – participare - Nicolaida Alistar.

IV. Concursul Jude ean de Crea ii literare „Emo iile prim verii”

- Locul I – Maria Suciu.

V. Festivalul Na ional de Crea ie i de Interpretare „Ana Blandiana”

- participare lucr ri: Dalia Curta, David Oroian, Maria Suciu.

VI. Concursul Na ional Pove tile Cangurului

VII. Concursurile Interna ionale colare WINNERS – Limba i literatura român

VIII. Cercul online de lectur C l tori în lumea c r ilor, www.eucitesc.ro

IX. Proiectul educa ional Caragiale, contemporanul nostru

1. Bal mascat – costuma ii împrumutate de la Teatrul Na ional, Târgu-Mure .

2. Afi e-afi e: Caragiale, o poveste mereu captivant

Realizarea a trei afi e referitoare la via a i opera lui I.L.Caragiale:

a) Grupa I, informa ii despre via a acestuia i poze reprezentative;

b) Grupa a II-a, informa ii referitoare la opera scriitorului i imagini din reprezent ri

teatrale reprezentative;

c) Grupa a III-a, citate semnificative, caricaturi.

3. Concursul de scenete Parol, chiar eu l-am „jucat...”!

http://gimnaziuleuropa.ucoz.ro/video/vip/1/teatru/pedagog_de_scoala_noua

X. Modele plurale de lectur . Interdisciplinaritate.

Literatura i alte arte – artele plastice i arta cinematografic .

Material realizat de elevii clasei a V-a A, coordonator profesor Ana Stoica, aprilie 2013:

„Zmeura de câmpie” în prim-plan,

http://gimnaziuleuropa.ucoz.ro/video/vip/5/teatru/zmeura_de_campie_in_prim_plan

XI. Revista de crea ii literare a clasei a V-a A, Muguri de poveste.

ISSN 2344-0376

ISSN-L 2344-0376

Mugu - gimnaziuleuropa.ucoz.rogimnaziuleuropa.ucoz.ro/muguri.pdf · ... -Se pare ca úi tu eúti...

Documents

Transcript of Mugu - gimnaziuleuropa.ucoz.rogimnaziuleuropa.ucoz.ro/muguri.pdf · ... -Se pare ca úi tu eúti...