Motoare de joasă tensiune pentru zone cu pericol de ... · Motoarele ABB LV (valabile numai pentru...

Manual de instalare, operare, întreţinere şi măsuri de protecţie

Pentru alte limbi, a se vedea site-ul de pe Internet www.abb.com/motors&generators > Motors > Document library

Motoare de joasă tensiune pentru zone cu pericol de explozieManual

2 – RO ABB Motors and Generators | Low voltage Ex motor manual 01-2007

Low voltage Ex motor manual 01-2007 | ABB Motors and Generators RO – 3

Motoare de joasă tensiune pentru zone cu pericol de explozie

Manual de instalare, operare, întreţinere şi măsuri de protecţie, în limba română

Cuprins Pagina

Motoare de joasă tensiune pentru zone cu pericol de explozie ..............................................................3

1. Introducere ..........................................................................................................................................51.1 Declaraţie de conformitate ..................................................................................................................................................................... 5

1.2 Valabilitate.......................................................................................................................................................................................................... 5

1.3 Conformitate .................................................................................................................................................................................................... 5

1.4 Verificări prealabile ....................................................................................................................................................................................... 6

2. Manipularea ..........................................................................................................................................62.1 Controlul la recepţie .................................................................................................................................................................................... 6

2.2 Transportul şi depozitarea ....................................................................................................................................................................... 6

2.3 Ridicarea .............................................................................................................................................................................................................. 6

2.4 Greutatea motorului .................................................................................................................................................................................... 7

3. Instalarea şi darea în funcţiune .............................................................................................................73.1 Instrucţiuni generale ................................................................................................................................................................................... 7

3.2 Verificarea rezistenţei de izolaţie .......................................................................................................................................................... 8

3.3 Fundaţia 8

3.4 Echilibrarea şi montarea semicuplelor şi roţilor de transmisie .......................................................................................... 8

3.5 Montarea şi alinierea motorului ........................................................................................................................................................... 8

3.6 Şinele de ghidare şi transmisiile prin curea ................................................................................................................................... 9

3.7 Motoare cu dopuri la scurgerile pentru condens ..................................................................................................................... 9

3.8 Cablarea şi conexiunile electrice ......................................................................................................................................................... 9

3.8.1 Motoare antideflagrante .................................................................................................................................................... 10

3.8.2 Motoare cu protecţie contra aprinderii amestecurilor praf/aer DIP, Ex tD .......................................... 10

3.8.3 Conexiuni pentru metode de pornire diferite ...................................................................................................... 10

3.8.4 Conectarea auxiliarelor ........................................................................................................................................................ 10

3.9 Bornele şi direcţia de rotaţie ................................................................................................................................................................ 11

3.10 Protecţie contra supraîncărcării şi penelor de motor .......................................................................................................... 11

4. Operarea ........................................................................................................................................114.1 Utilizarea .......................................................................................................................................................................................................... 11

4.2 Răcirea ........................................................................................................................................................................................................... 11

4.3 Observaţii privind protecţia ................................................................................................................................................................. 11

5. Motoare pentru zone cu pericol de explozie în funcţiune la viteze variabile ................................125.1 Introducere ..................................................................................................................................................................................................... 12

5.2 Cerinţele principale potrivit cu standardele EN şi IEC. ........................................................................................................ 12

5.3 Izolarea înfăşurării ....................................................................................................................................................................................... 13

5.3.1 Tensiunea între faze ............................................................................................................................................................... 13

5.3.2 Tensiunea fază-neutru ......................................................................................................................................................... 13

5.3.3 Alegerea izolaţiei pentru înfăşurare pentru convertizoarele ACS800 ................................................... 13

5.3.4 Alegerea izolaţiei înfăşurării pentru toate celelalte convertizoare .......................................................... 13

5.4 Protecţia termică a înfăşurărilor ......................................................................................................................................................... 14


5.5 Curenţii din rulmenţi ................................................................................................................................................................................ 14

5.5.1 Eliminarea curenţilor din rulmenţi cu ajutorul convertizoarelor ABB ACS800 .................................. 14

5.5.2 Eliminarea curenţilor din rulmenţi cu ajutorul celorlalte tipuri de convertizoare .......................... 14

5.6 Cablarea, împământarea şi compatibilitatea electromagnetică (CEM) .................................................................... 14

5.7 Viteza de operare ........................................................................................................................................................................................ 15

5.8 Dimensionarea motorului pentru aplicaţii cu viteză variabilă ........................................................................................ 15

5.8.1 Indicaţii generale .................................................................................................................................................................... 15

5.8.2 Dimensionarea cu convertizoare ABB ACS800 cu control DTC ................................................................. 15

5.8.3 Dimensionarea cu alte convertizoare de sursă de tensiune tip PWM ................................................... 15

5.8.4 Suprasarcini de scurtă durată .......................................................................................................................................... 15

5.9 Plăcuţa cu specificaţii tehnice (Eticheta motorului) ............................................................................................................. 15

5.10 Darea în folosinţă a aplicaţiilor cu viteză variabilă ................................................................................................................. 15

6. Întreţinerea ........................................................................................................................................166.1 Controlul general ........................................................................................................................................................................................ 16

6.1.1 Motoare în modul de aşteptare ..................................................................................................................................... 16

6.2 Lubrifierea ....................................................................................................................................................................................................... 17

6.2.1 Motoarele cu rulmenţi lubrifiaţi permanent .......................................................................................................... 17

6.2.2 Motoare cu rulmenţi relubrifiabili ................................................................................................................................. 17

6.2.3 Intervale şi cantităţi de lubrifiere ................................................................................................................................... 18

6.2.4 Lubrifianţi ..................................................................................................................................................................................... 18

7. Asistenţă post achiziţie ........................................................................................................................197.1 Piese de rezervă ........................................................................................................................................................................................... 19

7.2 Demontarea, reasamblarea şi rebobinarea ................................................................................................................................ 19

7.3 Rulmenţii.......................................................................................................................................................................................................... 19

8. Cerinţe de protecţia mediului .............................................................................................................208.1 Nivelurile de zgomot ...................................................................................................................................................................................... 20

9. Depanare ........................................................................................................................................21


1. IntroducereNOTĂAceste instrucţiuni trebuie urmate pentru a asigura instala-rea, funcţionarea şi întreţinerea adecvată şi lipsită de pericole a motorului. Acestea trebuie aduse în atenţia oricărei persoane care instalează, operează sau asigură întreţinerea motorului sau a echipamentului care îl însoţeşte. Nerespectarea acestor instrucţiuni poate anula toate garanţiile aplicabile.

AVERTISMENTMotoarele pentru zonele cu pericol sunt proiectate special pentru a respecta reglementările oficiale cu privire la pericolul de explozie. Siguranţa în exploata-rea acestor motoare poate fi diminuată dacă sunt folosite neadecvat, conectate necorespunzător sau modificate în vreun fel, chiar şi într-o măsură foarte mică.

Trebuie luate în considerare standardele legate de conectarea şi utilizarea aparaturii electrice în zone cu pericol, în special standardele naţionale pentru instalare din ţările în care sunt utilizate motoarele. Manevrarea acestui tip de dispozitiv se va face numai de către personal calificat, familiarizat cu aceste standarde.

1.1 Declaraţie de conformitateToate motoarele ABB cu marca CE pe plăcuţa cu specificaţii tehnice sunt în conformitate cu Directiva ATEX 94/9/EC.

1.2 Valabilitate Aceste instrucţiuni sunt valabile pentru următoarele tipuri de motoare electrice ABB, folosite în atmosferă explozivă.

Ex nA fără scânteie seria M2A*/M3A*, dimensiuni de la 90 până la 280 seria M2GP, dimensiuni de la 71 până la 250 seria M2B*/M3G*, dimensiuni de la 71 până la 450Ex e, siguranţă mărită seria M2A*/M3A*, dimensiuni de la 90 până la 280 seria M2B*/M3H*, de la dimensiunea 80 până la 400Ex d, Ex de, capsulare antideflagrantă seriile M2J*/M3J*, M2K*/M3K*, dimensiuni de la 80 până la 400Protecţie contra aprinderii amestecurilor praf/aer (DIP, Ex tD) seriile M2V*, M2A*/M3A*, dimensiuni de la 71 până la 280 seria M2B*/M3B*/M3G*, dimensiuni de la 71 până la 450 seria M2GP, dimensiuni de la 71 până la 250

(ABB poate solicita informaţii suplimentare pentru a decide dacă este indicată utilizarea anumitor tipuri de motoare în aplicaţii speciale sau cu modificări speciale de proiect.)

Aceste instrucţiuni sunt valabile pentru motoarele instalate şi depozitate la temperaturi ambientale de peste –20°C şi mai mici decât +60°C. Verificaţi dacă seria respectivă de motoare este adecvată pentru orice temperatură încadrată între aceste limite. Pentru temperaturi ambientale care depăşesc aceste limite, vă rugăm să luaţi legătura cu reprezentanţii ABB.

1.3 ConformitatePe lângă conformitatea cu standardele legate de caracteristicile mecanice şi electrice, motoarele proiectate pentru atmosfere explozive trebuie, de asemenea, să fie în conformitate cu una sau mai multe dintre următoarele standarde europene sau IEC pentru tipul de protecţie în cauză:

EN 60079-0 (2004); IEC 60079-0 (2004)

Cerinţe generale cu privire la aparatura electrică destinată atmosferelor explozive gazoase

EN 60079-1 (2004); IEC 60079-1 (2003)

Standarde referitoare la tipul de protecţie „d ”, capsulare antideflagrantă.

EN 60079-7 (2003); IEC 60079-7 (2001)

Standarde referitoare la tipul de protecţie „e ”, siguranţă mărită.

EN 60079-15 (2003), IEC 60079-15 (2001), EN60079-15 (2005), IEC 60079-15 (2005)

Standarde referitoare la tipul de protecţie „nA”

prEN 61241-0 (2005); IEC 61241-0 (2004)

Cerinţe generale cu privire la aparatura electrică folosită în prezenţa prafului combustibil

EN 61241-1 (2004); IEC 61241-1 (2004)

Standarde referitoare la protecţia contra aprinderii amestecurilor praf/aer şi etanşeitatea la praf (protecţie tD)

Notă: standardele conform cărora sunt atestate motoarele sunt precizate în certificatele corespunzătoare.

Motoarele ABB LV (valabile numai pentru grupa II) pot fi instalate în zone corespunzătoare următoarelor marcări:

Zona Categoria sau marcarea1 Categoria 2 sau Ex d, Ex de, Ex e2 Categoria 3 sau Ex nA21 Categoria 2 sau DIP, IP 65 sau Ex tD A2122 Categoria 3 sau DIP, IP 55 (praf neconductor)

sau Ex tD A22

Potrivit seriei EN 500XX, motoarele atestate poartă marca EEx în loc de Ex.

Atmosferă; G – atmosferă explozivă cauzată de gazeD – atmosferă explozivă cauzată de praf combustibil


1.4 Verificări prealabileUtilizatorii trebuie să verifice toate informaţiile prezente în documentaţia tehnică standard în legătură cu datele privitoare la standardele de protecţie împotriva exploziilor, cum ar fi:

a) Grupa de gazeIndustrie Grupă de gaze Tipul de gaz (exemple)Atmosferă explozivă în afara minelor

IIA PropanIIB EtilenăIIC Hidrogen/Acetilenă

b) Temperatura de marcajClasa de temperatură T1 T2 T3 T4 T5 T6 T125°C T150°CTemperatura maximă°C 450 300 200 135 100 85 125 150Creşterea temperaturii maxime a suprafeţei K la 40°C

400 250 155 90 55 40 80 105

Creşterea temperaturii maxime a suprafeţei se referă la suprafaţa din interiorul motorului (rotor) pentru clasele de temperatură T1, T2 şi T3 şi la suprafaţa exterioară a motorului (batiu şi/sau scuturi) pentru alte clase de temperatură.

Trebuie notat că motoarele sunt atestate şi clasificate potrivit grupei din care fac parte. Acest lucru este determinat în funcţie de atmosfera ambientală de gaze sau praf şi de temperatura de marcare, calculată pe baza unei temperaturi ambientale de 40°C.

Dacă motorul urmează a fi instalat la temperaturi ambientale de peste 40°C sau la altitudini mai mari de 1000 metri, vă rugăm să consultaţi ABB pentru eventuale noi specificaţii tehnice şi rezultate de testare la temperaturile ambientale cerute.

Temperatura ambientală nu poate fi sub –20°C. Dacă sunt de aşteptat temperaturi mai scăzute, vă rugăm să consultaţi ABB.

2. Manipularea

2.1 Controlul la recepţieImediat după primire, verificaţi dacă motorul nu are defecte pe exterior (ex. capătul arborelui, flanşele şi suprafeţele vopsite), iar dacă apar defecte, informaţi imediat curierul.

Verificaţi toate datele de pe plăcuţa cu specificaţii tehnice, mai cu seamă tensiunea, conexiunea înfăşurării (stea sau triunghi), categoria, tipul de protecţie şi clasa de temperatură. Tipul de rulmenţi este indicat pe plăcuţa cu specificaţii tehnice pentru toate motoarele, cu excepţia celor cu batiu de dimensiune redusă.

În cazul unei aplicaţii pentru transmisie cu viteză variabilă, verificaţi capacitatea maximă de încărcare admisă, potrivit frecvenţei marcate pe a doua plăcuţă cu specificaţii tehnice a motorului.

2.2 Transportul şi depozitareaMotorul trebuie depozitat întotdeauna în spaţii închise (peste –20°C), într-un mediu lipsit de umezeală, vibraţii şi praf. În timpul transportului trebuie evitate izbiturile, căderile şi umezeala. Pentru alte situaţii, vă rugăm să luaţi legătura cu ABB.

Suprafeţele prelucrate prin aşchiere neprotejate (capete de arbori şi flanşe) trebuie tratate împotriva coroziunii.

Se recomandă rotirea manuală periodică a arborilor pentru a evita migrarea lubrifiantului semi-solid.

Dacă sunt instalate, este recomandată utilizarea radiatoarelor anti-condens pentru a evita condensarea apei în interiorul motorului.

Motorul nu trebuie supus vibraţiilor externe care depăşesc 0,5 mm/s la oprire pentru a nu provoca avarii la rulmenţi.

Motoarele prevăzute cu rulmenţi cu role cilindrice şi/sau contacte unghiulare trebuie fixate cu dispozitive de blocare în timpul transportului.


2.3 RidicareaToate motoarele ABB de peste 25 kg sunt echipate cu inele de agăţat sau şuruburi cu ureche.

Pentru ridicarea motorului, vor fi folosite numai şuruburile cu ureche sau inelele de agăţat principale. Ele nu vor fi folosite pentru ridicarea motorului când acesta este ataşat la alte echipamente.

Inelele de agăţare pentru dispozitivele auxiliare (de exemplu frâne, ventilatoare separate) sau cutia cu borne nu trebuie folosite pentru ridicarea motorului.

Motoarele cu batiuri identice pot avea centre de greutate diferite din cauza puterii diferite, a dispunerii la montare şi a echipamentelor auxiliare.

A nu se folosi inelele de agăţare deteriorate. Înainte de ridicare, verificaţi dacă şuruburile cu ureche sau inelele de agăţare integrate sunt în stare bună.

Şuruburile cu ureche trebuie strânse înainte de ridicare. Dacă este necesar, poziţia şuruburilor cu ureche poate fi reglată folosind ca distanţiere şaibe potrivite.

Asiguraţi-vă că se foloseşte echipament adecvat pentru ridicare şi verificaţi ca dimensiunea cârligelor să fie potrivită cu cea a inelelor.

Aveţi grijă să nu deterioraţi echipamentul auxiliar şi cablurile conectate la motor.

2.4 Greutatea motoruluiGreutatea totală a motorului poate varia în cadrul aceleiaşi dimensiuni de batiu (înălţimea la centru) în funcţie de putere, dispunerea la montare şi echipamente auxiliare.

Tabelul următor indică greutatea maximă estimată pentru motoare în versiunea de bază în funcţie de materialul batiului.

Greutatea reală a tuturor motoarelor ABB, cu excepţia celor cu batiu de dimensiuni reduse (56 şi 63) este indicată pe plăcuţa cu specificaţii tehnice.

BatiuDimensiune

AluminiuGreutate în kg

Fontă Greutate în kg

AntideflagrantGreutate în kg

71 8 13 -80 12 20 3890 17 30 53100 25 40 69112 36 50 72132 63 90 108160 110 175 180180 160 250 220200 220 310 350225 295 400 450250 370 550 550280 405 800 800315 - 1300 1300355 - 2500 2500400 - 3500 3500450 - 4600 -

Dacă motorul este echipat cu frână şi/sau ventilator separat, luaţi legătura cu ABB pentru informaţii despre greutate.

3. Instalarea şi darea în funcţiune

AVERTISMENTDecuplaţi şi deblocaţi înainte de a lucra la motor sau la echipamentele antrenate. Excludeţi prezenţa unei atmosfere explozive în timpul lucrului.

3.1 Instrucţiuni generaleToate valorile de pe plăcuţele cu specificaţii tehnice legate de atestare trebuie verificate cu atenţie pentru a vă asigura de compatibilitatea dintre protecţia motorului, atmosferă şi zonă.

Trebuie respectate standardele EN 1127-1 (Prevenirea şi protecţia de explozii), EN 60079-14 (Instalaţii electrice în zone cu pericol - gaz) şi EN 50281-1-2/ EN 61241-14 (Instalaţii electrice în zone cu pericol - praf combustibil; selectare şi instalare). Trebuie acordată o atenţie specială temperaturii de aprindere a prafului şi grosimii stratului de praf în legătură cu clasa de temperatură.

Înlăturaţi blocajele de pe durata transportului, dacă au fost folosite. Rotiţi arborele manual pentru a verifica dacă rotirea este posibilă.

Motoarele echipate cu rulmenţi cu role: Rularea motorului fără aplicarea unei forţe radiale asupra arborelui poate deteriora rulmenţii cu role.

Motoarele echipate cu rulmenţi cu contact unghiular: Rularea motorului fără aplicarea unei forţe axiale în direcţia potrivită faţă de arbore poate deteriora rulmenţii cu contact unghiular.

AVERTISMENTPentru motoarele Ex d şi Ex de cu rulmenţi cu contact unghiular, forţa axială nu trebuie în nici un caz să-şi schimbe direcţia, pentru că suprafaţa ignifugă din jurul arborelui îşi modifică dimensiunile, ceea ce poate cauza chiar şi contactul!

Tipul de rulmenţi este specificat pe plăcuţa cu specificaţii tehnice.

Motoare echipate cu nipluri relubrifiabile: La prima pornire a motorului, sau după depozitări prelungite, aplicaţi cantitatea specificată de lubrifiant semi-solid.

Pentru detalii, consultaţi secţiunea „6.2.2 Motoare cu rulmenţi relubrifiabili.”

Când este montat în poziţie verticală cu arborele îndreptat în jos, motorul trebuie prevăzut cu un capac de protecţie pentru a nu lăsa corpuri străine sau fluide să cadă în găurile de ventilaţie. Acest lucru poate fi realizat şi prin utilizarea unui capac montat separat de motor. În acest caz motorul trebuie prevăzut cu o etichetă de avertisment.


3.2 Verificarea rezistenţei de izolaţie

Verificaţi rezistenţa de izolaţie înainte de darea în folosinţă şi când suspectaţi că apare umezeală la înfăşurare.

AVERTISMENTDecuplaţi şi deblocaţi înainte de a lucra la motor sau la echipamentele antrenate. Excludeţi prezenţa unei atmosfere explozive în timpul executării procedurilor de control al rezistenţei de izolaţie.

Rezistenţa de izolaţie, corectată la 25°C, trebuie să depăşească valoarea de referinţă, adică 100 MΩ (măsurată la un curent continuu de 500 sau 1000 V). Valoarea rezistenţei de izolaţie este înjumătăţită la fiecare creştere a temperaturii ambientale cu 20°C.

AVERTISMENTBatiul motorului trebuie împământat iar înfăşurările trebuie descărcate prin intermediul acestuia imediat după fiecare măsurare pentru a evita pericolul de curentare.

Dacă nu este atinsă valoarea de referinţă a rezistenţei, înfăşurarea este prea umedă şi trebuie uscată în cuptor. Temperatura în cuptor trebuie sa fie de 90°C timp de 12-16 ore, apoi de 105°C timp de 6-8 ore.

Pe durata încălzirii, trebuie îndepărtate eventualele dopuri de la găurile de scurgere şi trebuie deschise eventualele valve de închidere. După încălzire nu uitaţi să puneţi dopurile la loc. Chiar dacă există dopuri pentru scurgeri, este recomandat să dezasamblaţi scuturile de la extremităţi şi capacele cutiilor cu borne pe timpul procesul de uscare.

Înfăşurările udate cu apă de mare trebuie de obicei rebobinate.

3.3 FundaţiaUtilizatorul final este pe deplin responsabil de pregătirea fundaţiei.

Fundaţiile metalice trebuie vopsite pentru a evita coroziunea.

Fundaţiile trebuie să fie drepte şi suficient de rigide pentru a suporta eventualele forţe de scurtcircuit. Acestea trebuie proiectate şi dimensionate pentru a evita transferul de vibraţii la motor şi vibraţiile cauzate de rezonanţă.

3.4 Echilibrarea şi montarea semicuplelor şi roţilor de transmisie

În mod standard, echilibrarea motorului se realizează cu semipană, iar arborele este marcat cu bandă ROŞIE, cu textul “Balanced with half key” („Echilibrat cu semipană”).

Pentru echilibrarea cu pană, arborele este marcat cu bandă GALBENĂ, cu textul “Balanced with full key” („Echilibrat cu pană”).

Pentru echilibrarea fără pană, arborele este marcat cu bandă ALBASTRĂ, cu textul “Balanced without key” („Echilibrat fără pană”).

Semicuplele sau roţile de transmisie trebuie echilibrate după prelucrarea canalelor de pană. Echilibrarea trebuie făcută după metoda specificată pentru motorul respectiv.

Semicuplele sau roţile de transmisie trebuie montate pe arbore cu ajutorul unor echipamente şi instrumente adecvate care nu avariază rulmenţii şi garniturile de etanşare.

Nu montaţi semicuplele sau roţile de transmisie prin lovire cu ciocanul şi nu le demontaţi cu ajutorul pârghiilor sprijinite pe corpul motorului.

3.5 Montarea şi alinierea motoruluiVerificaţi să existe suficient spaţiu pentru circulaţia aerului împrejurul motorului. Cerinţele minime pentru spaţiul liber din spatele capacului ventilatorului motorului se găsesc în catalogul de produse sau în tabelele de dimensiuni disponibile pe internet: vezi www.abb.com/motors&drives.

Pentru evitarea vibraţiilor şi a defectelor la rulmenţi, arbore şi cuple este esenţială o aliniere corectă.

Montaţi motorul pe fundaţie folosind şuruburi sau pene de fixare corespunzătoare şi aşezaţi adaosuri de tablă între fundaţie şi picioare.

Aliniaţi motorul folosind metode corespunzătoare.

Dacă este cazul, faceţi găuri de fixare şi prindeţi ştifturile de montaj.

Acurateţea de montare a semicuplei: asiguraţi-vă că jocul axial b este mai mic de 0,05 mm, iar diferenţa dintre a1 şi a2 este, de asemenea, mai mică de 0,05 mm. Vezi Figura 3.

Verificaţi încă o dată alinierea după strângerea şuruburilor sau penelor.

Nu depăşiţi valorile de sarcină permise pentru rulmenţi, precizate în cataloagele de produse.

3.6 Şinele de ghidare şi transmisiile prin curea

Fixaţi motorul pe şinele de ghidare după indicaţiile din Figura 2.

Aşezaţi şinele de ghidare orizontal, la acelaşi nivel. Asiguraţi-vă că arborele motorului este paralel cu arborele cardanic.

Curelele trebuie tensionate potrivit instrucţiunilor producătorului echipamentului antrenat. Nu depăşiţi forţele maxime pentru curele (sarcina radială pentru rulmenţi), precizate în cataloagele de produse relevante.

AVERTISMENTTensionarea excesivă a curelelor va deteriora rulmenţii şi poate provoca ruperea arborelui. Pentru motoare Ex d şi Ex de, tensionarea excesivă a curelelor poate provoca pericol prin contactul dintre unele componente.


3.7 Motoare cu dopuri la scurgerile pentru condens

Controlaţi ca găurile şi dopurile de la scurgeri să fie îndreptate în jos.

Motoare fără scânteie şi cu siguranţă mărităMotoarele cu dopuri de plastic pentru etanşarea scurgerilor sunt livrate cu dopurile în poziţia închis pentru motoarele din aluminiu şi deschis pentru cele din fontă. În medii curate, îndepărtaţi dopurile înainte de exploatarea motorului. În medii cu mult praf, închideţi toate găurile de scurgere.

Motoare antideflagranteDacă este nevoie, sunt amplasate dopuri de scurgere în partea de jos a scuturilor de la extremităţi pentru a permite ieşirea condensului din motor. Răsuciţi capătul moletat al dopului pentru a verifica funcţionarea.

Motoare cu protecţie contra aprinderii amestecurilor praf/aerGăurile de scurgere trebuie închise la toate motoarele cu protecţie contra aprinderii amestecurilor praf/aer.

3.8 Cablarea şi conexiunile electrice

Cutia cu borne de la motoarele standard cu o singură viteză conţine de obicei şase borne pentru înfăşurare şi cel puţin o bornă pentru împământare.

Pe lângă bornele principale pentru înfăşurare şi împământare, cutia mai poate conţine şi contacte pentru termistori, elemente de încălzire sau alte dispozitive auxiliare.

Pentru conectarea tuturor cablurilor principale trebuie folosite urechi de borne potrivite. Cablurile pentru dispozitivele auxiliare pot fi conectate la plăcile cu borne ca atare.

Motoarele sunt proiectate exclusiv pentru instalare fixă. Dacă nu se specifică altfel, fileturile de intrare de la cabluri sunt metrice. Clasa de protecţie şi de IP a garniturii de etanşare a cablului trebuie să fie cel puţin la fel cu cea a cutiei de borne.

Folosiţi numai garnituri de etanşare pentru cabluri certificate pentru motoare antideflagrante şi cu siguranţă mărită. Pentru motoarele fără scânteie, garniturile trebuie să fie în conformitate cu EN 60079-0.

NOTĂPentru a îndeplini cerinţele EN 60079-0 şi standardele locale de instalare (de exemplu, NFC 15100), cablurile trebuie protejate mecanic şi fixate cu cleme în apropierea cutiei cu borne.

Intrările pentru cablu nefolosite trebuie închise cu elemente de izolare în funcţie de clasa de protecţie şi IP a cutiei cu borne.

Gradul de protecţie şi diametrul sunt specificate în documentaţia referitoare la garnitura de etanşare a cablului.

AVERTISMENTFolosiţi garnituri de etanşare adecvate la intrările pentru cabluri, în funcţie de tipul de protecţie, diametrul şi tipul cablului.

Împământarea trebuie realizată potrivit reglementărilor locale înainte ca maşina să fie conectată la tensiunea de alimentare.

Borna de împământare de pe batiu trebuie conectată la pământ cu un cablu după cum se arată în Tabelul 5 al EN 60079-0:

Aria minimă a secţiunii pentru conductorii de protecţieAria secţiunii pentru conductorii de fază ai instalaţiei, S, mm2

Aria minimă a secţiunii pentru conductorii de protecţie corespunzători, SP, mm2

S ≤ 1616 < S ≤ 35S > 35

S160,5 S

Pe lângă aceasta, instalaţiile pentru împământare sau conexiune prin îmbinare de pe exteriorul aparatului electric trebuie să asigure conectarea eficientă a unui conductor cu o arie a secţiunii de cel puţin 4 mm2.

Conexiunea prin cablu dintre reţea şi bornele motorului trebuie să îndeplinească cerinţele exprimate în standardele naţionale pentru instalare sau în standardul EN 60204-1 pentru curentul indicat pe plăcuţa cu specificaţii tehnice.

Asiguraţi-vă că protecţia motorului este corespunzătoare în condiţiile de mediu şi de vreme; de exemplu, asiguraţi-vă că nu poate ajunge apă în motor sau în cutiile cu borne.

Garniturile cutiilor cu borne (în afară de tipul Ex d) trebuie introduse corect în fantele prevăzute pentru a garanta clasa IP corectă. Orice infiltraţie poate duce la pătrunderea prafului sau a apei, creând pericolul arcurilor electrice pentru elementele sub tensiune.

3.8.1 Motoare antideflagranteExistă două tipuri de protecţie pentru cutia cu borne:

– Ex d pentru motoarele M2JA/M3JP– Ex de pentru motoarele M2KA/M3KP

Motoarele Ex d; M2JA/M3JPAnumite presetupe pentru cabluri sunt aprobate pentru cât mai mult spaţiu liber în cutia cu borne. Pentru referinţă, mai jos sunt prezentate dimensiunile spaţiului liber pentru tipul de motor.

Tipul de motorM2JA 80-400

Cutia cu bornespaţiu liber

Tipul de motorM3JP

Cutia cu bornespaţiu liber

80 - 132 1,45 - 1,7 dm3 80 -132 1,0 dm3

160 - 180 3 dm3 160 - 180 5,2 dm3

200 - 250 8,5 dm3 200 - 250 10,5 dm3

280 - 315 15 dm3 280 - 315 24 dm3

355 - 400 79 dm3 355 - 400 79 dm3

Când închideţi capacul cutiei cu borne, asiguraţi-vă că nu s-a depus praf pe suprafaţa de separaţie. Curăţaţi şi ungeţi suprafaţa cu unsoare nesolidificantă de contact.


AVERTISMENTNu deschideţi motorul sau cutia cu borne în prezenţa unei atmosfere explozive, atât timp cât motorul este cald şi conectat la curent.

Motoare Ex de; M2KA/M3KPPe capacul cutiei cu borne este marcată litera „e” sau „cutie Ex e”.

Asiguraţi-vă că asamblarea conexiunii bornelor se realizează exact în ordinea descrisă în instrucţiunile de conectare, care se găsesc în interiorul cutiei cu borne.

Distanţa de conturnare şi jocul axial trebuie să fie în conformitate cu EN 60079-7.

3.8.2 Motoare cu protecţie contra aprinderii amestecurilor praf/aer DIP, Ex tD

Motoarele au ca standard cutia cu borne montată deasupra cu intrare cablu posibilă din ambele părţi laterale. O descriere amănunţită este prezentată în cataloagele de produse.

Acordaţi o atenţie deosebită etanşării cutiei cu borne şi a cablurilor pentru a preîntâmpina intrarea prafului combustibil în cutia cu borne. Este important să verificaţi dacă presetupele exterioare sunt în stare bună şi fixate solid, deoarece pot fi deteriorate sau dislocate în timpul manipulării.

Când închideţi capacul cutiei cu borne, asiguraţi-vă că nu s-a depus praf pe suprafaţa de separaţie şi verificaţi dacă presetupa este în stare bună; dacă nu, trebuie înlocuită cu una care prezintă aceleaşi proprietăţi fizice.

AVERTISMENTNu deschideţi motorul sau cutia cu borne în prezenţa unei atmosfere explozive, atât timp cât motorul este cald şi conectat la curent.

3.8.3 Conexiuni pentru metode de pornire diferite

Cutia cu borne de la motoarele standard cu o singură viteză conţine de obicei şase borne pentru înfăşurare şi cel puţin o bornă pentru împământare. Aceasta permite pornirea directă sau stea-triunghi Vezi Figura 1.

Pentru motoare speciale şi cu două viteze, conectarea la sursă se realizează conform cu instrucţiunile din interiorul cutiei cu borne sau din manualul motorului.

Tensiunea şi conexiunea sunt marcate pe plăcuţa cu specificaţii tehnice.

Pornirea directă (DOL):Poate fi folosită conexiunea în stea (Y) sau în triunghi (D).

De exemplu, 690 VY, 400 VD indică o conexiune în stea pentru 690 V şi o conexiune în triunghi pentru 400 V.

Pornirea stea-triunghi (Y/D):Pentru folosirea conexiunii în triunghi, tensiunea de alimentare trebuie să corespundă cu valoarea tensiunii de pe plăcuţa motorului.

Întrerupeţi toate conexiunile de pe placa cu borne.

Pentru motoarele cu siguranţă mărită, nu este admisă decât pornirea directă şi stea-triunghi. În cazul pornirii stea-triunghi, nu este admis decât echipamentul aprobat pentru clasa Ex.

Alte metode de pornire şi condiţii de pornire restrictive:În cazul utilizării altor metode de pornire, cum ar fi starterul electronic, sau când condiţiile de pornire sunt deosebit de dificile, vă rugăm să luaţi mai întâi legătura cu ABB.

3.8.4 Conectarea auxiliarelorDacă un motor este echipat cu termistori sau alte dispozitive termice rezistive (Pt100, relee termice etc.) şi auxiliare, se recomandă ca acestea să fie utilizate şi conectate prin mijloace corespunzătoare. Pentru anumite tipuri de protecţie este obligatorie folosirea protecţiei termice. Informaţii mai detaliate pot fi găsite în documentaţia primită odată cu motorul. În interiorul cutiei cu borne se găsesc scheme de conectare pentru elemente auxiliare şi componente de conexiune.

Tensiunea maximă de măsurare pentru termistori este 2,5 V. Intensitatea maximă de măsurare pentru Pt100 este 5 mA. Folosirea unor valori mai mari pentru tensiunea şi intensitatea de măsurare poate provoca erori de citire.

3.9 Bornele şi direcţia de rotaţieArborele se roteşte în sensul acelor de ceasornic dacă privim capătul acestuia dinspre capul de acţionare, iar secvenţa fazelor liniei de alimentare - L1, L2, L3 - este conectată la borne ca în Figura 1.

Pentru a modifica direcţia de rotaţie, schimbaţi între ele oricare două conexiuni la cablurile de alimentare.

Dacă motorul are un ventilator unidirecţional, verificaţi dacă acesta se roteşte în aceeaşi direcţie cu săgeata marcată pe motor.

3.10 Protecţie contra supra- încărcării şi penelor de motor

Toate motoarele destinate zonelor cu pericol trebuie protejate contra supraîncărcării, vezi IEC/EN 60079-14 şi IEC 61241-14.

Pentru motoare cu siguranţă mărită (Ex e), timpul maxim de declanşare pentru dispozitivele de protecţie nu trebuie să fie mai mare decât timpul tE indicat pe plăcuţa cu specificaţii tehnice a motorului.


4. Operarea

4.1 UtilizareaDacă nu este precizat altfel pe plăcuţa cu specificaţii tehnice, motoarele sunt proiectate pentru următoarele condiţii.

– Limitele normale ale temperaturii ambientale sunt –20°C şi +40°C.

– Altitudinea maximă: 1000 m deasupra nivelului mării.– Toleranţa pentru tensiunea de alimentare este ±5% iar

pentru frecvenţă ±2% în conformitate cu EN / IEC 60034-1 (2004), paragraful 7.3, Zona A.

Motorul poate fi folosit numai la aplicaţiile pentru care a fost proiectat. Valorile nominale şi condiţiile de operare standard sunt indicate pe plăcuţele cu specificaţii tehnice ale motoarelor. În plus, trebuie urmate toate cerinţele din acest manual şi din alte instrucţiuni şi standarde relevante.

Dacă aceste limite sunt depăşite, trebuie verificate datele motorului şi datele de construcţie. Vă rugăm luaţi legătura cu ABB pentru informaţii suplimentare.

Trebuie acordată o atenţie deosebită atmosferelor corozive la exploatarea motoarelor antideflagrante; asiguraţi-vă că stratul protector de vopsea este adecvat pentru condiţiile ambientale existente, deoarece capsularea antideflagrantă poate fi deteriorată prin coroziune.

AVERTISMENTIgnorarea oricăror instrucţiuni sau operaţii de întreţinere a aparatului poate pune în pericol siguranţa şi astfel poate împiedica utilizarea motorului în zone cu pericol.

4.2 RăcireaControlaţi ca motorul să beneficieze de suficientă circulaţie a aerului. Verificaţi ca motorul să nu fie supus căldurii suplimentare provenite de la alte obiecte apropiate sau prin expunere la soare.

În cazul motoarelor cu prindere pe flanşă (de exemplu, B5, B35, V1), asiguraţi-vă că în jurul construcţiei există suficient aer care să circule peste suprafaţa exterioară a flanşei.

4.3 Observaţii privind protecţiaMotorul este proiectat pentru a fi instalat şi utilizat de către personal calificat, familiarizat cu cerinţele de protecţie şi sănătate şi cu legislaţia naţională.

Trebuie pus la dispoziţie echipamentul de protecţie necesar pentru prevenirea accidentelor la locul de instalare şi operare, în conformitate cu reglementările locale.

AVERTISMENTDispozitivele de oprire de urgenţă trebuie echipate cu blocaje-repornire. După oprirea de urgenţă, o nouă comandă de pornire nu poate avea efect decât după ce aţi înlăturat blocajul.

Puncte ce trebuie respectate1. Nu călcaţi pe motor.2. Temperatura carcasei exterioare a motorului poate provoca

arsuri la atingere în timpul operării obişnuite şi mai ales după oprire.

3. Unele aplicaţii speciale ale motorului necesită instrucţiuni speciale (de exemplu, utilizarea unor surse cu convertizor de frecvenţă).

4. Atenţie la componentele rotative ale motorului.5. Nu deschideţi cutiile cu borne când se află sub tensiune.


5. Motoare pentru zone cu pericol de explozie în funcţiune la viteze variabile

5.1 IntroducereAceastă secţiune a manualului oferă instrucţiuni pentru motoarele folosite în zone cu pericol de explozie, conectate la sursă cu convertizor de frecvenţă.

ABB poate solicita informaţii suplimentare pentru a decide dacă anumite tipuri de maşini sunt potrivite pentru aplicaţii speciale sau care necesită modificări speciale de proiectare.

5.2 Cerinţele principale potrivit cu standardele EN şi IEC.

Motoare antideflagrante Ex d, Ex dePotrivit standardelor, motorul trebuie dimensionat astfel încât temperatura maximă a suprafeţei exterioare a motorului să fie limitată potrivit clasei de temperatură (T4, T5 etc.). De cele mai multe ori, acest lucru necesită fie efectuarea unor teste etalon, fie controlarea temperaturii suprafeţei exterioare a motorului.

Majoritatea motoarelor antideflagrante de la ABB pentru clasa de temperatură T4 au fost testate cu convertizoare ABB ACS800 folosind comanda directă a cuplului (Direct Torque Control - DTC), iar aceste combinaţii pot fi selectate folosind instrucţiunile de dimensionare indicate în secţiunea 5.8.2.

În cazul altor convertizoare de sursă de tensiune (fără control DTC ca la ACS800) cu control tip modulaţia impulsurilor în lăţime (Pulse Width Modulation - PWM), sunt de obicei necesare teste combinate pentru a confirma funcţionarea termică adecvată a motorului. Aceste teste pot fi evitate dacă motoarele antideflagrante sunt echipate cu senzori termici concepuţi pentru controlul temperaturii suprafeţei. Astfel de motoare prezintă următoarele marcaje suplimentare pe plăcuţa cu specificaţii tehnice: - „PTC” (Positive Temperature Coefficient - coeficient de temperatură pozitiv) pentru temperatura de declanşare şi „DIN 44081/82”.

În cazul convertizoarelor de sursa de tensiune cu control PWM, cu frecvenţa minimă de comutare de 3 kHz sau mai mare, trebuie folosite instrucţiunile din secţiunea 5.8.3 pentru dimensionarea preliminară.

Pentru detalii asupra motoarelor antideflagrante din clasa de temperatură T5 şi T6, folosite pentru transmisii cu viteză variabilă, vă rugăm să luaţi legătura cu ABB.

Motoare Ex e cu siguranţă mărităABB nu recomandă folosirea motoarelor asincrone cu siguranţă mărită, cu rotor bobinat de joasă tensiune pentru transmisii cu viteză variabilă. Acest manual nu se referă la operarea acestor motoare pentru transmisii cu viteză variabilă.

Motoare fără scânteie Ex nAPotrivit standardelor, combinaţia dintre motor şi convertizor trebuie testată ca unitate sau dimensionată prin calcul.

Motoarele fără scânteie din fontă de la ABB au fost testate cu convertizoare ABB ACS800 folosind comanda directă a cuplului (Direct Torque Control - DTC), iar aceste combinaţii pot fi selectate folosind instrucţiunile de dimensionare din secţiunea 5.8.2.

În cazul convertizoarelor de sursă de tensiune cu control PWM, cu frecvenţa minimă de comutare de 3 kHz sau mai mare, trebuie folosite instrucţiunile din secţiunea 5.8.3 a acestui manual pentru dimensionarea preliminară. Valorile finale trebuie verificate prin teste combinate.

Motoare cu protecţie contra aprinderii amestecurilor praf/aer DIP, Ex tDPotrivit standardelor, motorul trebuie dimensionat astfel încât temperatura maximă a suprafeţei exterioare a motorului să fie limitată potrivit clasei de temperatură (de exemplu, T125°C). Pentru informaţii suplimentare despre clase de temperatură mai scăzute decât 125°C, vă rugăm să luaţi legătura cu ABB.

Motoarele DIP/Ex tD (125°C) de la ABB au fost testate cu convertizoare ACS800 folosind comanda directă a cuplului (Direct Torque Control - DTC), iar aceste combinaţii pot fi selectate folosind instrucţiunile de dimensionare din secţiunea 5.8.2.

În cazul altor convertizoare de sursă de tensiune cu control tip modulaţia impulsului în lăţime (Pulse Width Modulation - PWM), sunt de obicei necesare teste combinate pentru a confirma funcţionarea termică adecvată a motorului. Aceste teste pot fi evitate dacă motoarele DIP sunt echipate cu senzori termici concepuţi pentru controlul temperaturii suprafeţei. Astfel de motoare prezintă următoarele marcaje suplimentare pe plăcuţa cu specificaţii tehnice: - „PTC” (Positive Temperature Coefficient - coeficient de temperatură pozitiv) pentru temperatura de declanşare şi „DIN 44081/82”.

În cazul convertizoarelor de sursă de tensiune cu control PWM, cu frecvenţa minimă de comutare de 3 kHz sau mai mare, pot folosite instrucţiunile din secţiunea 5.8.3 pentru dimensionarea preliminară.

5.3 Izolarea înfăşurării

5.3.1 Tensiunea între fazeÎn Figura 4 se pot observa maximele de tensiune admise între faze la bornele motorului ca funcţie de timpul de creştere a impulsului.

Această „Izolaţie specială ABB” de curbă maximă se aplică la motoarele cu izolaţii speciale ale înfăşurării pentru surse cu convertizor de frecvenţă, varianta cod 405.

„Izolaţia standard ABB” se aplică la toate motoarele descrise în acest manual.

5.3.2 Tensiunea fază-neutruMaximele de tensiune fază-neutru admise la bornele motorului sunt:

maxima pentru izolaţie standard 1300 V

maxima pentru izolaţie specială 1800 V


5.3.3 Alegerea izolaţiei pentru înfăşurare pentru convertizoarele ACS800

În cazul transmisiilor simple ABB ACS800 cu sursă cu diodă, alegerea filtrelor şi a izolaţiei înfăşurării se poate face pe baza tabelului de mai jos:

Tensiunea nominală de alimentare UN a convertizorului Filtrele şi izolaţia înfăşurăriiUN ≤ 500 V Izolaţia standard ABBUN ≤ 600 V Izolaţia standard ABB + filtre dU/dt

SAUIzolaţia specială ABB (varianta cod 405)

UN ≤ 690 V Izolaţia specială ABB (varianta cod 405)ŞIfiltre dU/dt la ieşirea convertizorului

Pentru informaţii suplimentare despre rezistoarele de frânare şi convertizoarele cu surse controlate, vă rugăm să luaţi legătura cu ABB.

5.3.4 Alegerea izolaţiei înfăşurării pentru toate celelalte convertizoare

Tensiunile utilizate trebuie păstrate sub limitele admise. Sunteţi rugaţi să luaţi legătura cu proiectantul sistemului pentru a garanta siguranţa aplicaţiei. La dimensionarea motorului, trebuie luată în calcul influenţa eventualelor filtre.

5.4 Protecţia termică a înfăşurărilorToate motoarele ABB de tip Ex din fontă sunt echipate cu termistori cu coeficient de temperatură pozitiv pentru a preveni ca temperatura înfăşurărilor să depăşească limitele termice ale materialelor izolatoare folosite (de obicei izolaţii din clasa B sau F).

NOTĂDacă nu este altfel precizat pe plăcuţa cu specificaţii tehnice, aceşti termistori nu previn depăşirea valorilor limită pentru clasele respective de temperatură (T4, T5 etc.) pentru temperatura suprafeţei motorului.

Ţările ATEX: Termistorii trebuie conectaţi la un releu de circuit cu termistori care funcţionează independent şi care are sarcina unică de a decupla fără greş motorul de la sursă, în concordanţă cu cerinţele din Anexa II, punctul 1.5.1, „Cerinţele esenţiale de siguranţă şi sănătate” din Directiva ATEX 94/9/EC.

Ţările non-ATEX: Se recomandă ca termistorii să fie conectaţi la un releu de circuit cu termistori care funcţionează independent şi care are sarcina unică de a decupla fără greş motorul de la sursă.

NOTĂÎn funcţie de reglementările locale pentru instalare, este posibil să se poată conecta termistorii şi la alte echipamente decât relee cu termistori; de exemplu, la intrările de control ale unui convertizor de frecvenţă.

5.5 Curenţii din rulmenţiTrebuie evitate tensiunea şi curentul din rulmenţi la toate aplicaţiile cu viteză variabilă pentru a asigura fiabilitatea şi siguranţa aplicaţiei. În acest scop trebuie folosite blocuri de rulmenţi izolate sau rulmenţi izolaţi, filtre de regim normal, cabluri şi împământări adecvate.

5.5.1 Eliminarea curenţilor din rulmenţi cu ajutorul convertizoarelor ABB ACS800

În cazul convertizorului de frecvenţă ABB ACS800 cu sursă cu diodă (tensiune continuă necontrolată), trebuie folosite următoarele metode pentru a evita curenţii dăunători din rulmenţii motoarelor:

Dimensiunea batiului250 sau mai mic Nu necesită intervenţie280 – 315 Rulment izolat la capătul opus arborelui355 – 450 Rulment izolat la capătul opus arborelui

ŞIFiltru de regim normal la convertizor

ABB foloseşte rulmenţi izolaţi cu alezaje interioare şi/sau exterioare învelite cu oxid de aluminiu sau elemente de rulare din ceramică. Învelişul de oxid de aluminiu este la rândul său tratat cu un material de etanşare pentru a împiedica umezeala şi impurităţile să pătrundă în învelişul poros. Pentru tipul exact de izolaţie a rulmenţilor, vezi plăcuţa cu specificaţii tehnice a motorului. Este interzisă schimbarea tipului de rulmenţi sau metoda de izolaţie fără permisiunea ABB.

5.5.2 Eliminarea curenţilor din rulmenţi cu ajutorul celorlalte tipuri de convertizoare

Utilizatorul poartă singur răspunderea pentru protejarea de curenţi dăunători din rulmenţi a motorului şi a echipamentului acţionat. Pot fi urmate instrucţiunile prezentate în secţiunea 5.5.1, dar eficacitatea acestora nu poate fi garantată în toate cazurile.


5.6 Cablarea, împământarea şi compatibilitatea electromagnetică (CEM)

Pentru asigurarea unei împământări corespunzătoare şi pentru conformitatea cu toate cerinţele CEM aplicabile, pentru motoarele de peste 30 kW trebuie folosite cabluri simetrice ecranate şi garnituri de etanşare CEM, adică garnituri care asigură etanşare 360°. Cablurile simetrice ecranate sunt recomandate şi pentru motoare de putere mai mică. Realizaţi instalarea împământării (360°) pentru toate intrările pentru cabluri după descrierea din instrucţiunile privind garniturile de etanşare pentru cabluri. Răsuciţi armătura cablurilor în mănunchiuri şi conectaţi la cea mai apropiată bornă/bară colectoare împământată din cutia cu borne, carcasa convertizorului etc.

NOTĂLa toate bornele trebuie utilizate presetupe potrivite pentru cabluri, asigurând etanşare 360°, cum ar fi la motor, la convertizor, eventual la comutatorul de siguranţă etc.

Pentru motoare cu dimensiunea batiului de la IEC 280 în sus, este necesară egalizarea suplimentară a potenţialului dintre batiu şi echipamentul antrenat, cu excepţia cazurilor în care acestea sunt montate pe un suport de oţel comun. În acest caz, trebuie verificată conductivitatea de frecvenţă înaltă a contactelor asigurate de suportul de oţel, de exemplu prin măsurarea diferenţei de potenţial dintre componente.

Puteţi găsi informaţii suplimentare despre împământarea şi cablarea transmisiilor cu viteză variabilă în manualul „Împământarea şi cablarea sistemelor de transmisie” (cod: 3AFY 61201998).

5.7 Viteza de operarePentru viteze mai mari decât viteza nominală indicată pe plăcuţa cu specificaţii tehnice a motorului, asiguraţi-vă că nu se depăşeşte fie viteza de rotaţie maximă permisă pentru motor, fie viteza critică a întregului ansamblu.

5.8 Dimensionarea motorului pentru aplicaţii cu viteză variabilă

5.8.1 Indicaţii generaleÎn cazul convertizoarelor ABB ACS800 cu control DTC, dimensionarea poate fi realizată folosind graficele capacităţii de încărcare prezentate în secţiunea 5.8.2 sau utilizând programul de dimensionare DriveSize de la ABB. Acest program poate fi descărcat de pe situl web ABB (www.abb.com/motors&drives). Graficele capacităţii de încărcare sunt făcute pe baza tensiunii nominale de alimentare.

5.8.2 Dimensionarea cu convertizoare ABB ACS800 cu control DTC

Graficele capacităţii de încărcare prezentate în Figurile 5 şi 6 prezintă cuplul de ieşire continuu maxim admis al motoarelor ca funcţie de frecvenţa de alimentare. Cuplul de ieşire este dat ca procent din cuplul de torsiune nominal al motorului.

NOTĂViteza maximă a motorului nu trebuie depăşită, chiar dacă graficele capacităţii de încărcare sunt date până la 100 Hz.

Pentru dimensionarea altor motoare şi tipuri de protecţie decât cele menţionate în Figurile 5 şi 6, sunteţi rugaţi să luaţi legătura cu ABB.

5.8.3 Dimensionarea cu alte convertizoare de sursă de tensiune tip PWM

Dimensionarea preliminară se poate realiza cu ajutorul următoarelor grafice de referinţă ale capacităţii de încărcare, vezi Figurile 7 şi 8. Aceste grafice de referinţă se bazează pe o frecvenţă minimă de comutare de 3 kHz. Pentru siguranţă, fie trebuie testată combinaţia, fie trebuie utilizaţi senzori termici proiectaţi pentru controlul temperaturilor de suprafaţă.

NOTĂCapacitatea de încărcare termică reală a motorului poate fi mai scăzută decât cea indicată de graficele de referinţă.

5.8.4 Suprasarcini de scurtă duratăÎn mod obişnuit, pentru motoarele antideflagrante ABB există posibilitatea suprasarcinilor de scurtă durată. Pentru valori exacte, vezi plăcuţa cu specificaţii tehnice a motorului.

Capacitatea de supraîncărcare este specificată de trei factori:

I OL Curentul maxim de scurtă durată T OL Durata admisă pentru suprasarcinăT COOL Timpul de răcire necesar după fiecare perioadă de suprasarcină. Pe durata răcirii, curentul din motor şi cuplul de torsiune trebuie să rămână sub limita admisă pentru capacitatea de încărcare continuă.

5.9 Plăcuţa cu specificaţii tehnice (eticheta motorului)

Pe plăcuţele cu specificaţii tehnice ale motoarelor pentru zone cu pericol proiectate pentru operare la viteză variabilă trebuie să apară următorii parametri:

– intervalul de viteză– intervalul de putere– intervalul de curent şi tensiune– tipul de torsiune (liniară sau pătratică)– tipul de convertizor şi frecvenţa minimă necesară


5.10 Darea în folosinţă a aplicaţiilor cu viteză variabilă

Darea în folosinţă a aplicaţiilor cu viteză variabilă trebuie făcută potrivit cu instrucţiunile pentru convertizoarele de frecvenţă şi legile şi reglementările locale. De asemenea, trebuie luate în calcul cerinţele şi limitările impuse de aplicaţie.

Toţi parametrii pentru instalarea convertizorului trebuie luaţi de pe plăcuţa cu specificaţii tehnice a motorului. Parametrii cei mai întrebuinţaţi sunt:

– Tensiunea nominală a motorului– Curentul nominal al motorului– Frecvenţa nominală a motorului– Viteza nominală a motorului– Puterea nominală a motorului

Notă: În cazul lipsei sau incorectitudinii informaţiilor, nu exploataţi motorul înainte de verificarea parametrilor de instalare!

ABB recomandă folosirea tuturor elementelor de protecţie adecvate oferite de convertizor pentru creşterea siguranţei ansamblului. În mod obişnuit, convertizoarele prezintă următoarele caracteristici (denumirea şi disponibilitatea caracteristicilor depind de producător şi de modelul convertizorului):

– Viteza minimă– Viteza maximă– Timpii de accelerare şi decelerare– Curent maxim– Cuplu maxim– Protecţie la blocare

AVERTISMENTAceste caracteristici sunt suplimentare şi nu înlocuiesc funcţiile de siguranţă cerute de standarde.

6. ÎntreţinereaAVERTISMENTÎn stare de repaus, motorul poate fi sub tensiune în cutia cu borne pentru încălzirea elementelor sau pentru încălzirea directă a înfăşurărilor.

AVERTISMENTTrebuie respectate standardele legate de repararea şi întreţinerea aparaturii electrice în zone cu pericol. Acest tip de aparatură va fi manevrat numai de către personal competent şi familiarizat cu aceste standarde.

În funcţie de natura aplicaţiei, deconectaţi şi deblocaţi înainte de a lucra la motor sau echipamentul antrenat. Eliminaţi posibilitatea existenţei gazelor şi prafului exploziv în timpul lucrului.

6.1 Controlul general1. Verificaţi motorul la intervale regulate. Frecvenţa verificărilor

depinde, de exemplu, de nivelul de umiditate a aerului de ambient şi de condiţiile atmosferice locale. Aceasta poate fi determinată pentru început experimental, dar apoi trebuie respectată cu stricteţe.

2. Păstraţi motorul curat şi asiguraţi o bună ventilare. Dacă motorul este folosit într-un mediu cu mult praf, sistemul de ventilaţie trebuie verificat şi curăţat în mod regulat. Pentru motoarele DIP/Ex tD, respectaţi specificaţiile de mediu precizate în standardul EN 50281-1-2./EN 61241-14

3. Verificaţi starea garniturilor de etanşare ale arborelui (de exemplu, inel în V sau etanşare radială) şi după caz înlocuiţi-le. Pentru motoare DIP/Ex tD, etanşările arborelui trebuie schimbate după 8000 de ore de operare sau maxim doi ani, în funcţie de condiţiile de mediu, după cum se precizează mai sus (1). Notă: Dacă motorul DIP/Ex tD este echipat cu rulmenţi rezistenţi la praf de tipul 2RS, este suficient să înlocuiţi etanşările o dată la doi ani.

4. Verificaţi starea contactelor şi a şuruburilor de fixare şi asamblare.

5. Verificaţi starea rulmenţilor prin detectarea zgomotelor neobişnuite, măsurarea vibraţiilor, a temperaturii rulmenţilor, inspectarea lubrifiantului folosit şi monitorizarea rulmenţilor prin metoda impulsurilor de şoc (Shock Pulse Method - SPM). Acordaţi o atenţie deosebită rulmenţilor a căror durată de viaţă calculată se apropie de sfârşit.

Când observaţi semne de uzură, demontaţi motorul, verificaţi componentele şi înlocuiţi după caz. La înlocuirea rulmenţilor, rulmenţii de schimb trebuie să fie de acelaşi tip cu cei montaţi original. Odată cu înlocuirea rulmenţilor, garniturile de etanşare ale arborelui trebuie înlocuite cu garnituri de aceeaşi calitate şi cu caracteristici similare cu cele originale.

La motoare antideflagrante, răsuciţi periodic capul moletat al dopului scurgerii, dacă este cazul, pentru a preveni blocarea. Această operaţie trebuie efectuată cu motorul în repaus. Frecvenţa verificărilor depinde de nivelul de umiditate a aerului de ambient şi de condiţiile atmosferice locale. Aceasta poate fi determinată pentru început experimental, dar apoi trebuie respectată cu stricteţe.


În cazul motoarelor IP 55 şi când motorul a fost livrat cu dop închis, este recomandabil să deschideţi periodic dopurile de scurgere pentru a vă asigura că nu s-a blocat calea de eliminare a condensului şi acesta poate ieşi din motor. Această operaţie trebuie efectuată cu motorul în repaus, pentru a asigura siguranţa intervenţiei.

6.1.1 Motoare în modul de aşteptareDacă motorul rămâne în modul de aşteptare pentru un interval mai lung, la bordul unei nave sau într-un alt mediu supus vibraţiilor, luaţi următoarele măsuri:

1. Rotiţi arborele în mod constant, o dată la fiecare 2 săptămâni (se va întocmi un raport), pornind sistemul. Dacă pornirea nu este posibilă, indiferent de cauză, asiguraţi-vă că arborele este răsucit manual astfel încât acesta să se afle într-o poziţie diferită în fiecare săptămână.. Vibraţiile produse de celelalte echipamente de la bord corodează lagărele, efect ce poate fi diminuat prin operaţia regulată de rotire / mişcare manuală.

2. Rulmentul trebuie lubrifiat prin rotirea arborelui în fiecare an (se va întocmi un raport). Dacă motorul este dotat cu un rulment cu role la capătul de antrenare, dispozitivul de blocare pentru transport trebuie îndepărtat. Dispozitivul de blocare va fi montat din nou dacă motorul este transportat.

3. Pentru a preveni avarierea rulmentului, se vor evita mediile supuse vibraţiilor. De asemenea, trebuie urmate toate instrucţiunile din manual utilizatorului motorului pentru darea în exploatare şi efectuarea lucrărilor de întreţinere. Dacă aceste instrucţiuni nu au fost respectate, garanţia nu va acoperi îndoirea sau avarierea rulmentului.

6.2 LubrifiereaAVERTISMENTAtenţie la toate componentele rotative.

AVERTISMENTLubrifiantul poate provoca iritarea pielii şi inflamarea ochilor. Urmaţi toate instrucţiunile de precauţie specificate de producătorul lubrifiantului.

Tipul rulmenţilor este precizat în cataloagele de produse respective şi pe plăcuţele cu specificaţii tehnice ale tuturor motoarelor, cu excepţia celor cu batiu de mărime mică.

Este esenţial ca intervalele de lubrifiere a rulmenţilor să fie fiabile. ABB foloseşte principiul L1 (acela că 99% dintre motoare ating durata de viaţă estimată) pentru lubrifiere.

6.2.1 Motoarele cu rulmenţi lubrifiaţi permanent

Rulmenţii sunt în general rulmenţi lubrifiaţi permanent de tipul 1Z, 2Z, 3RS sau tipuri echivalente.

Ca reper, pentru mărimi până la 250, o lubrifiere adecvată poate fi realizată pentru următorul interval de timp, potrivit cu L1. Pentru exploatare la temperaturi ambientale mai înalte, vă rugăm să luaţi legătura cu ABB. Formula pentru modificarea valorilor L1 aproximativ la valorile L10: L10 = 2,7 x L1.

Orele de exploatare pentru rulmenţii lubrifiaţi permanent la temperaturi ambientale de 25 şi 40°C sunt:

Dimensiunea batiului Poli

Ore de exploatare la 25°C

Ore de exploatare la 40°C

71 2 32 000 2000071 4-8 41 000 2500080-90 2 24 000 1500080-90 4-8 36 000 22000100-112 2 21 000 12000100-112 4-8 33 000 20000132 2 16 000 10000132 4-8 29 000 18000160 2 37 000 23000160 4-8 76 000 48000180 2 31 000 19000180 4-8 71 000 44000200 2 25 000 15000200 4-8 61 000 38000225 2 22 000 14000225 4-8 56 000 35000250 2 17 000 11000250 4-8 48 000 30000

Aceste valori sunt valabile pentru valorile de sarcină permise prezentate în catalogul de produse. În funcţie de aplicaţie şi de condiţiile de sarcină, consultaţi catalogul de produse adecvat sau luaţi legătura cu ABB.

Orele de exploatare pentru motoarele verticale sunt jumătate din valorile de mai sus.

6.2.2 Motoare cu rulmenţi relubrifiabiliPlăcuţa cu informaţii despre lubrifiere şi sfaturi generaleDacă maşina este echipată cu o plăcuţă cu informaţii despre lubrifiere, urmaţi valorile indicate.

Pe această plăcuţă sunt definite intervalele de ungere prin raportare la montarea, temperatura de ambient şi viteza de rotaţie.

Timp de 10 până la 12 ore după prima pornire sau după lubrifierea rulmenţilor poate apărea o creştere temporară a temperaturii.

Este posibil ca unele motoare să fie echipate cu un colector pentru lubrifiant vechi. Urmaţi instrucţiunile speciale date pentru echipament.

După relubrifierea unui motor Ex tD, curăţaţi scuturile de la capete astfel încât acestea să nu aibă praf pe ele.

A. Lubrifierea manuală

Relubrifierea cu motorul în funcţiune– Îndepărtaţi dopul de ieşire a lubrifiantului sau deschideţi

supapa de închidere, după caz.– Controlaţi să fie deschis canalul de lubrifiere– Injectaţi cantitatea specificată de lubrifiant în rulment.– Lăsaţi motorul în funcţiune timp de 1-2 ore pentru

a fi siguri că excesul de lubrifiant a fost forţat să iasă. Închideţi dopul de ieşire a lubrifiantului sau supapa de închidere, dacă este cazul.


Relubrifierea cu motorul în repausRelubrifiaţi motorul în timpul funcţionării. Dacă nu este posibilă relubrifierea rulmenţilor cu motorul în funcţiune, lubrifierea poate fi efectuată şi în timpul repausului maşinii.

– În acest caz folosiţi numai jumătate din cantitatea de lubrifiant şi apoi rulaţi motorul la viteză maximă timp de câteva minute.

– Când motorul s-a oprit, aplicaţi restul cantităţii de lubrifiant specificate.

– După 1-2 ore de rulare, închideţi dopul de ieşire a lubrifiantului sau supapa de închidere, după caz.

B. Lubrifierea automatăDopul de ieşire a lubrifiantului trebuie îndepărtat permanent pentru lubrifierea automată, sau deschideţi supapa de închidere după caz.

ABB recomandă numai utilizarea sistemelor electromecanice.

Cantitatea de lubrifiant pentru un interval de ungere precizată în tabel trebuie dublată în cazul folosirii unui sistem automat de lubrifiere.

Pentru lubrifierea automată a motoarelor bipolare, trebuie urmată nota cu privire la recomandările de lubrifianţi pentru motoare bipolare din capitolul Lubrifianţi.

6.2.3 Intervale şi cantităţi de lubrifiereIntervalele de ungere pentru motoarele verticale sunt jumătate din valorile prezentate în tabelul de mai jos.

Intervalele de ungere sunt bazate pe un rulment care operează la temperatura de 80°C (temperatura ambientală +25°C). Notă! O creştere a temperaturii ambientale măreşte corespunzător temperatura rulmenţilor. Valorile trebuie înjumătăţite pentru o creştere cu 15°C a temperaturii rulmentului şi pot fi dublate pentru o scădere cu 15°C a temperaturii rulmentului.

Pentru viteze mai mari de operare, de exemplu în aplicaţii cu convertizor de frecvenţă, sau viteze mai mici cu sarcină mare sunt necesare intervale de ungere mai scurte.

AVERTISMENTA nu se depăşi temperatura maximă de operare pentru lubrifiant şi rulmenţi, +110°C.

A nu se depăşi viteza maximă proiectată a motorului.

Dimensi-uneabatiului

Cantitateade lubrifiantg/rulment

3600r/min

3000r/min

1800r/min

1500r/min

1000r/min

500-900r/min

Rulmenţi cu bileIntervale de ungere în ore de lucru

112 10 10000 13000 18000 21000 25000 28000132 15 9000 11000 17000 19000 23000 26500160 25 7000 9500 14000 17000 21000 24000180 30 6000 9000 13500 16000 20000 23000200 40 4000 6000 11000 13000 17000 21000225 50 3000 5000 10000 12500 16500 20000250 60 2500 4000 9000 11500 15000 18000280 35 2000 3500 – – – –280 70 – – 8000 10500 14000 17000315 35 2000 3500 – – – –315 90 – – 6500 8500 12500 16000355 35 1200 2000 – – – –355 120 – – 4200 6000 10000 13000400 40 1000 1600 – – – –400 130 – – 2800 4600 8400 12000450 40 1000 1600 – – – –450 140 – – 2400 4000 8000 8800

Rulmenţi cu roleIntervale de ungere în ore de lucru

160 25 3500 4500 7000 8500 10500 12000180 30 3000 4000 7000 8000 10000 11500200 40 2000 3000 5500 6500 8500 10500225 50 1500 2500 5000 6000 8000 10000250 60 1300 2200 4500 5700 7500 9000280 35 1000 1800 – – – –280 70 – – 4000 5300 7000 8500315 35 1000 1800 – – – –315 90 – – 3000 4300 6000 8000355 35 600 1000 – – – –355 120 – – 2000 3000 5000 6500400 120 500 800 – – – –400 130 – – 1400 2300 4200 6000450 120 500 800 – – – –450 140 – – 1200 2000 4000 4400

6.2.4 Lubrifianţi

AVERTISMENTNu amestecaţi diferite tipuri de lubrifianţi. Lubrifianţii incompatibili pot cauza deteriorarea rulmenţilor.

Pentru relubrifiere, folosiţi numai lubrifiant special pentru rulmenţi cu bile cu următoarele proprietăţi:

– unsoare de bună calitate pe bază de săpun complex de litiu, cu ulei mineral sau cu polyalphaolephin

– vâscozitatea uleiului de bază 100-160 cST la 40°C– gradul de consistenţă NLGI 1,5 - 3 *)– interval de temperatură –30°C - +140°C, continuu.

*) Pentru motoarele montate vertical sau în condiţii de temperatură ridicată se recomandă o consistenţă mai ridicată.


Specificaţiile pentru lubrifianţi menţionate mai sus sunt valabile dacă temperatura ambientală se situează peste –30°C sau sub +55°C, iar temperatura rulmenţilor este sub 110°C; în alte cazuri consultaţi ABB cu privire la lubrifiantul potrivit.

Sunt disponibili lubrifianţi cu proprietăţi adecvate la toţi producătorii importanţi de lubrifianţi.

Se recomandă amestecurile, dar trebuie obţinută o garanţie scrisă de la producător, în special în ce priveşte amestecurile de presiune extremă (extreme pressure - EP), că acestea nu deteriorează rulmentul sau proprietăţile lubrifianţilor în intervalul de temperatură recomandat pentru operare.

AVERTISMENTLubrifianţii care conţin amestecuri de presiune extremă (EP) nu sunt recomandaţi pentru temperaturi înalte la rulmenţi pentru batiuri de dimensiuni de la 280 la 450.

Se pot folosi următorii lubrifianţi de înaltă performanţă:

– Esso Unirex N2, N3 sau S2 (pe bază de complex de litiu)

– Mobil Mobilith SHC 100 (pe bază de complex de litiu)– Shell Gadus S5 V 100 2 (pe bază de complex de litiu)– Klüber Klüberplex BEM 41-132 (pe bază de litiu special)– FAG Arcanol TEMP110 (pe bază de complex de litiu)

NOTĂ!Folosiţi întotdeauna lubrifianţi de mare viteză pentru maşini bipolare de mare viteză pentru care factorul de viteză este mai mare de 480.000 (calculat ca Dm x n unde Dm = diametrul mediu al rulmenţilor, mm; n = viteza de rotaţie, r/min).

Următorii lubrifianţi pot fi folosiţi pentru motoare din fontă de mare viteză, dar nu în amestec cu lubrifianţi pe bază de complex de litiu:

– Klüber Klüber quiet BQH 72-102 (pe bază de poliuree)

– Lubcon Turmogrease PU703 (pe bază de poliuree)

Dacă folosiţi alţi lubrifianţi, verificaţi la producător dacă aceştia corespund calitativ cu cei menţionaţi mai sus, sau, dacă este incertă compatibilitatea lubrifiantului, luaţi legătura cu ABB.

7. Asistenţă post achiziţie

7.1 Piese de rezervăPiesele de rezervă trebuie să fie originale sau aprobate de ABB dacă nu este specificat altfel.

Trebuie respectate cerinţele din standardul IEC 60079-19.

La comandarea pieselor, trebuie precizate seria motorului, denumirea integrală a tipului şi codul produsului, după cum sunt menţionate pe plăcuţa cu specificaţii tehnice a motorului.

7.2 Demontarea, reasamblarea şi rebobinarea

Urmaţi instrucţiunile din standardul IEC 60079-19 cu privire la demontare, reasamblare şi rebobinare. Orice operaţiune trebuie efectuată de producător, altfel spus de către ABB, sau de un partener pentru reparaţii autorizat de ABB.

Nu sunt permise nici un fel de modificări de producţie asupra pieselor care compun capsula antideflagrantă şi a pieselor care asigură protecţia împotriva prafului. De asemenea, asiguraţi-vă că ventilaţia nu este niciodată obturată.

Rebobinarea trebuie efectuată întotdeauna de către un partener pentru reparaţii autorizat de ABB.

La remontarea scutului sau a cutiei cu borne pe batiul motoarelor antideflagrante, asiguraţi-vă că cepurile nu sunt acoperite cu vopsea sau impurităţi, ci doar cu un strat subţire de unsoare specială nesolidificantă. În cazul motoarelor DIP/Ex tD, la reasamblarea scuturilor de la capete pe batiu trebuie aplicată pe cepuri unsoare specială de etanşare sau un compus de etanşare. Acestea trebuie să fie de acelaşi tip cu cele aplicate original asupra motorului pentru acest tip de protecţie.

7.3 RulmenţiiTrebuie acordată o atenţie specială rulmenţilor.

Aceştia trebuie înlăturaţi cu ajutorul extractorului de rulmenţi şi montaţi prin încălzire sau cu ajutorul unor unelte speciale.

Înlocuirea rulmenţilor este descrisă pe larg într-un prospect separat disponibil la Biroul de vânzări ABB. La înlocuirea rulmenţilor la motoarele DIP/Ex tD se aplică recomandări speciale (garniturile de etanşare trebuie înlocuite în acelaşi timp).

Trebuie urmate toate instrucţiunile puse pe motor, ca de exemplu pe etichete. Tipurile de rulmenţi indicate pe plăcuţa cu specificaţii tehnice nu trebuie schimbate.

NOTĂ!Orice reparaţie efectuată de utilizator, dacă nu este aprobată expres de producător, îl absolvă pe producător de responsa-bilitatea de conformitate.


8. Cerinţe de protecţia mediului8.1 Nivelurile de zgomotMajoritatea motoarelor ABB prezintă un nivel de zgomot care nu depăşeşte 82 dB(A) (± 3 dB) la 50 Hz.

Valorile pentru fiecare maşină în parte se găsesc în cataloagele de produse relevante. La alimentare cu curent alternativ de 60 Hz valorile sunt cu aproximativ 4 dB(A) mai ridicate decât cele pentru 50 Hz prezentate în cataloage.

Pentru informaţii despre nivelurile de presiune sonoră la alimentarea cu sursă cu convertizor de frecvenţă, vă rugăm să luaţi legătura cu ABB.


9. DepanareAceste instrucţiuni nu acoperă toate detaliile şi versiunile de echipamente, nici nu indică în mod absolut toate condiţiile care trebuie îndeplinite în legătură cu instalarea, operarea şi întreţinerea. Dacă sunt necesare informaţii suplimentare, vă rugăm să contactaţi cel mai apropiat Birou de vânzări ABB.

Tabelul de depanare a motoruluiNumai persoane calificate, care deţin instrumentele şi echipamentele adecvate, se vor ocupa de service şi depanare la motor.

DEFECT CAUZĂ MĂSURI

Motorul nu porneşte Siguranţe arse Înlocuiţi siguranţele cu unele de tipul şi caracteristicile adecvate

Decuplări de suprasarcină Verificaţi şi ajustaţi suprasarcina din starter.

Alimentare curent inadecvată Verificaţi dacă sursa de curent este compatibilă cu specificaţiile tehnice de pe plăcuţa motorului şi cu factorul de sarcină

Conectare inadecvată la linie Comparaţi conexiunile cu schemele livrate odată cu motorul.

Circuit deschis în înfăşurare sau comutator de control

Indicat de un bâzâit când comutatorul este închis. Verificaţi existenţa unor conexiuni slăbite. De asemenea, verificaţi dacă contactele de control se închid.

Defect mecanic Verificaţi dacă motorul şi echipamentul antrenat se învârt liber. Verificaţi rulmenţii şi lubrifianţii.

Scurtcircuit stator Contacte slabe la bobină stator

Indicat de siguranţe arse. Motorul trebuie rebobinat. Îndepărtaţi scuturile şi localizaţi defectul.

Rotor defect Verificaţi existenţa barelor sau inelelor rupte.

Motorul este posibil să fie supraîncărcat

Reduceţi sarcina.

Motorul se blochează Se poate să fie deschisă o fază Verificaţi fazele la linie.

Aplicaţie inadecvată Schimbaţi tipul sau dimensiunea. Consultaţi furnizorul echipamentului.

Suprasarcină Reduceţi sarcina.

Tensiune scăzută Verificaţi menţinerea tensiunii conform cu plăcuţa cu specificaţii tehnice. Verificaţi conexiunile.

Circuit deschis Siguranţe arse, verificaţi releul de suprasarcină, statorul şi butoanele de apăsare.

Motorul merge şi apoi se opreşte

Defect de alimentare Verificaţi existenţa conexiunilor slabe la linie, siguranţe şi panou de control.

Motorul nu accelerează până la viteza nominală

Echipamentul antrenat angrenat inadecvat

Consultaţi furnizorul echipamentului pentru tipul adecvat.

Tensiune prea mică la borne din cauza căderilor de linie

Folosiţi tensiune mai mare sau borne de transformator pentru reducerea sarcinii. Verificaţi conexiunile. Verificaţi să aveţi conductori de tip adecvat.

Sarcina de pornire prea mare Verificaţi pornirile motorului împotriva funcţionării în gol.

Bare rotor rupte sau rotor nefixat Verificaţi existenţa crăpăturilor în apropierea inelelor. Poare fi necesar un nou rotor, reparaţiile sunt de obicei temporare.

Circuit primar deschis Localizaţi defectul cu dispozitiv de testare şi remediaţi.



Motorul accelerează prea lent şi/sau absoarbe mai mult curent

Sarcină excesivă. Reduceţi sarcina.

Tensiune scăzută la pornire Verificaţi existenţa rezistenţei ridicate. Asiguraţi-vă că folosiţi cablu de dimensiuni adecvate.

Rotor în scurtcircuit defect Înlocuiţi rotorul cu unul nou.

Tensiune aplicată prea joasă Reglaţi sursa de alimentare.

Direcţie de rotaţie inversă

Secvenţă de faze greşită Schimbaţi conexiunile la motor sau la panoul de comandă.

Motorul se supraîncălzeşte în timpul lucrului

Suprasarcină Reduceţi sarcina.

Este posibil ca deschiderile din batiu sau ventilaţie să fie pline de praf, împiedicând o ventilaţie adecvată

Deschideţi găurile de ventilaţie şi verificaţi să vină curent de aer de la motor.

Una din fazele motorului poate fi deschisă

Verificaţi ca toate cablurile şi toţi conductorii să fie bine conectaţi.

Bobină împământată Motorul trebuie rebobinat.

Tensiune inegală la borne Căutaţi conductori, conexiuni şi transformatoare defecte.

Motorul vibrează Motor aliniat prost Realiniaţi.

Suport slab Ranforsaţi suportul.

Cuplă dezechilibrată Echilibraţi cupla.

Echipament antrenat neechilibrat Reechilibraţi echipamentul antrenat.

Rulmenţi defecţi Înlocuiţi rulmenţii.

Rulmenţi nealiniaţi Reparaţi motorul.

Greutăţi de echilibrare mutate Reechilibraţi rotorul.

Contradicţie între echilibrarea rotorului şi cuplă (echilibrare cu semipană - cu pană)

Reechilibraţi cupla sau rotorul

Motor polifazat rulează într-o singură fază

Verificaţi existenţa unui circuit deschis.

Joc prea mare la capăt Ajustaţi rulmentul sau adăugaţi o pană de fixare.

Zgomot de zgâriere Ventilatorul atinge scutul sau capacul

Corectaţi montarea ventilatorului.

Fixare inadecvată pe suport Strângeţi şuruburile de fixare.

Zgomot la funcţionare Interval aer neuniform Verificaţi şi corectaţi amplasarea scutului sau a rulmenţilor.

Rotor dezechilibrat Reechilibraţi rotorul.



Rulmenţi fierbinţi Arbore îndoit sau arcuit Îndreptaţi sau înlocuiţi arborele.

Tensiune excesivă în curea Micşoraţi tensiunea în curea.

Roata de transmisie prea departe de umărul arborelui

Mutaţi roata de transmisie mai aproape de rulment.

Diametrul roţii de transmisie prea mic

Folosiţi roţi de transmisie mai mari.

Aliniere proastă Corectaţi prin realinierea transmisiei.

Lubrifiant insuficient Folosiţi calitatea şi cantitatea adecvată de lubrifiant în rulmenţi.

Unsoare deteriorată sau lubrifiant contaminat

Îndepărtaţi lubrifiantul vechi, spălaţi bine rulmenţii cu kerosen şi înlocuiţi cu lubrifiant proaspăt.

Exces de lubrifiant Reduceţi cantitatea de lubrifiant, rulmentul trebuie să fie plin doar pe jumătate.

Rulment supraîncărcat Verificaţi alinierea, presiunea laterală şi axială.

Bilă spartă sau inele rugoase Înlocuiţi rulmentul, curăţaţi mai întâi bine locaşul.


Figure 1. Connection diagram

Figura 1. Schemă de conectare

Figure 2. Belt drive

Figura 2. Transmisie prin curea


Figure 3. Mounting of half-coupling or pulley

Figura 3. Montarea semicuplei sau a roţii de transmisie

Figure 4. Allowed phase to phase voltage peaks at motor terminals as a function of rise time. Rise time defined according to IEC60034-17. ..... ABB Special insulation; ----- ABB Standard insulation; ___ IEC TS 60034-17

Figura 4. Maximele de tensiune admise între faze la bornele motorului ca funcţie de timpul de creştere. Timpul de creştere definit conform cu IEC60034-17. ..... Izolaţia specială ABB; ----- Izolaţia standard ABB; ___ IEC TS 60034-17


Loadability curves with ACS800 converters with DTC control Graficele capacităţii de încărcare cu convertizoare ACS800 cu control DTC

Figure 5. Flameproof motors Ex d, Ex de, cast iron (type M3GP) dust ignition proof motors, (DIP/Ex tD); nominal frequency of the motor 50/60 Hz

Figura 5. Motoare antideflagrante Ex d, Ex de, motoare din fontă (tip M3GP) cu protecţie contra aprinderii amestecurilor praf/aer (DIP/Ex tD); frecvenţa nominală a motorului 50/60 Hz

Figure 6. Non-sparking motors Ex nA, cast iron (type M3GP) and aluminium dust ignition proof motors (DIP/Ex tD T125°C), nominal frequency of the motor 50/60 Hz

Figura 6. Motoare fără scânteie Ex nA, motoare din fontă (tip M3GBP) şi aluminiu cu protecţie contra aprinderii amestecurilor praf/aer (DIP/Ex tD T125°C); frecvenţa nominală a motorului 50/60 Hz

50 Hz 60 Hz

50 Hz 60 Hz


Guideline loadability curves with other voltage source PWM-type converters Grafice de referinţă ale capacităţii de încărcare cu alte convertizoare de sursă de tensiune tip PWM

Figure 7. Flameproof motors Ex d, Ex de, cast iron dust ignition proof motors (DIP/Ex tD T125°C); nominal frequency of the motor 50/60 Hz

Figura 7. Motoare antideflagrante Ex d, Ex de, motoare din fontă cu protecţie contra aprinderii amestecurilor praf/aer (DIP/Ex tD T125°C); frecvenţa nominală a motorului 50/60 Hz

50 Hz 60 Hz

50 Hz 60 Hz

Figure 8. Non-sparking motors Ex nA, cast iron dust ignition proof motors (DIP/Ex tD); nominal frequency of the motor 50/60 Hz

Figura 8. Motoare fără scânteie Ex nA, motoare din fontă cu protecţie contra aprinderii amestecurilor praf/aer (DIP/Ex tD); frecvenţa nominală a motorului 50/60 Hz

Low

Vol

tage

Mot

ors/

Man

ual E

x-m

otor

s R

O 2

007-

01-0

1 3G

ZF50

0730

-47

Rev

B

Contactaţi-ne

www.abb.com/motors&generators © Drepturi de autor 2010 ABBToate drepturile rezervate.Specificaţiile pot fi modificate fără notificare prealabilă.

Motoare de joasă tensiune pentru zone cu pericol de ... · Motoarele ABB LV (valabile numai pentru...

Documents

Transcript of Motoare de joasă tensiune pentru zone cu pericol de ... · Motoarele ABB LV (valabile numai pentru...