7/23/2019 motivaia dirigenia .docx

1/6

Motivatia

Caracterizare si definitie

Omul desfasoara multe activitati: mananca, se joaca, invata, colectioneaza lucrari dearta, isi agreseaza semenii, ii ajuta, etc. O trasatura comuna acestor activitati este

motivatia, fiind primul lor element cronologic.

A cunoaste motivatia unei persoane echivaleaza cu gasirea raspunsului la intrebarea ,,dece'' inteprinde o activitate. Raspunsul este dificil, deoarece cauzele declansatoare sunt

multiple si nu se pot reduce la stimulii externi. Activitatea, reactiile sunt declansate si decauze interne; ansamblul lor a fost numit motivatie de la latinescul motivus care pune in

miscare!. "entru unii psihologi, motivul este numele generic al oricarei componente amotivatiei fiind definit ca fenomen psihic ce declanseaza, directioneaza si sustine

energetic activitatea. #omponentele sistemului motivational sunt numeroase, variaza caorigine, mod de satisfacere si functii, clasificarea si explicarea lor fiind controversate. #eimai multi psihologi accepta azi ca motivatia umana include trebuinte, tendinte, intentii,dorinte, motive, interese, aspiratii, convingeri.

"entru descrierea motivatiei s$au utilizat in psihologie metafore construite pe baza unornotiuni imprumutate din fizica.

%otivatia actioneaza ca un camp de forte &urt e(in! in care se afla atat subiectul cat siobiectele, persoanele, activitatile. "entru a caracteriza o componenta a motivatiei s$afolosit conceptul de vector care poseda in fizica: marime, directie si sens. Analogvectorilor fizici, vectorii$motivatiei sunt caracterizati prin intensitate, directie si sens,proprietati care pot fi masurate prin anumite metode psihologice. )irectia si sensul unuivector exprima atractia, aproprierea sau evitarea sau respingerea. *ntensitatea lui, se

regaseste in forta de apropiere sau respingere. *ntre motivatiile active la un moment dat,ca si intre fortele fizice, pot exista relatii diverse, dar mult mai complexe.

Rolul motivatiei

%otivatia este esentiala in activitatea psihica si in dezvoltarea personalitatii:$ este primul element cronologic al oricarei activitati, cauza ei interna;

$ semnalizeaza deficituri fiziologice si psihologice ex: foamea semnalizeaza scadereaprocentului de zahar din sanga sub o anumita limita, in vreme ce trebuinta de afiliereeste semnalizata de sentimentul de singuratate!;$ selecteaza si declanseaza activitatile corespunzatoare propriei satisfaceri si le sustineenergetic trebuinta de afirmare a unui elev declanseaza activitati de invatare, participarela concursuri!;$ contibuie, prin repetarea unor activitati si evitarea altora, la formarea si consolidareaunor insusiri ale personalitatii interesul pentru muzica favorizeaza capacitatea de

executie a unei lucrairi muzicale!.

a randul ei, personalitatea matura functioneaza ca un filtru pentru anumite motive: celeconforme orientarii ei generale sunt retinute, cele contrare sunt respinse

Sistemul motivational

#omponentele sistemului motivational sunt numeroase, variaza ca origine, mod de

satisfacere si functii. Asa cum s$a afirmat, motivatia umana include trebuinte, motive,interese, convingeri, tendinte, intentii, dorinte, aspitarii+.endintele sunt componente ale motivatiei care semnalizeaza o stare de dezechilibrufiziologic sau psihologic. -le sunt traite ca stari de agitatie, alerta interioara, tensiune. )in

numeroasele clasificari ale trebuintelor mai utila in explicarea diferentelor decomportament dintre indivizi, pare cea realizata de A. %aslo(, psiholog american, numitasi piramida trebuintelor +/0!

7/23/2019 motivaia dirigenia .docx

2/6

Ulterior in 1970 el a mai adaugat trei trepte:$ trebuite cognitive: a sti, a intelege, a invata, a descoperi;$ trebuinte estetice: de ordine, de simetrie, puritate, frumos, respuingere$ trebuinte de concordanta: acord intre cunoastere, afectivitare, actiune

Psihologul american clasifica treuintele si astfel:

a. rebuinte inferioare prezente la om si la animale, dar satisfacute de primul diferit sitrebuinte superioare specifice omului si plasate spre varful piramidei.b. rebuinte homeostazice si trebuinte de crestere. 1omeostazia este o notiune

imprumutata din fiziologie si care denumeste tendinta organismului de a mentineconstanti parametrii mediului intern, asa cum un termostat mentine temperatura intr$uncongelator. "rin extensiune, s$a utilizat termometrul si pentru relatia dintre persoana simediu. rebuintele homeostazice explica doar activitatea de adaptare. rebuintele decrestere nu urmaresc mentinerea starii date, ci atingerea unor parametrii superiori, cepresupun perfentionarea.#unoasterea ierarhiei trebuintelor sete utila in explicarea comportamentelor deoarece:$ diferite trepte apar pe rand in funtie de dezvoltare psihica, prima cuprinzand trebuinte

dezvotandu$se in copilarie, adolescenta sau mai tarziu

$ intensitatea trebuintelor scade de la baza spre varf;$ o trebuinta superioara nu se satisface decat daca n$au fost satisfacute intr$o oarecaremasura, cele inferioare ei, este dificil pentru un profesor sa activeze trebuinta de a sti a

unui elev daca cele de hrana si adapost nu sunt satisfacute!;$ cu cat o trebuinta este mai inalta, cu atat este mai caracteristica pentu om.

)upa criteriul genezei, psihologii diferentiaza trebuintele primare, innascute, care tind sase manifeste la toti indivizii, in toate timpurile si trebuinte secundare dobandite numai deunii indivizi. 2$a presupus ca trebuintele secundare se dezvolta din cele primare, dar

dupa formare funcioneaza independent de ele. 2atisfacerea trebuintelor fiziologice aleunui sugar este asociata cu aprobarea mamei. reptat, aprobarea adultilor este folosita

pentru a sustine invatarea mersului sau a vorbirii. #opilul devenit elev invata la inceputpentru a face placere parintilor, apoi este absorbit de studiu. a preadolescenti fumatul

sau consumul de alcool sunt initial activitati realizate pentru satisfacerea nevoii deafilierea la grupul de egali si apoi devin obisnuinte. *n funcie de oferta comrciala sauculturala apar trebuinte noi care sunt doar mijloace pentru satisfacerea unor trebuintedevin ulterior motive ale altor activitati. )e exemplu automobilul a fost la inceput unmijloc pentru satisfacerea trebuintei de confort, dar a devenit treptat un motiv pentru orede lucru suplimentate din care sa se castige mai mult. Astfel, aria trebuintelor unameeste in continua diferentiere si extindere, determinand aparitia unor comportamenteanterioare cat si fata de etapele instoriei trecute. 3esatisfacerea trebuintelor duce la

stingerea lor.

-ste posibila si aparitia unor anomalii in satisfacera trebuintelor primare: astfel

persoanele cu bulimie nevrotica pofta de mancare exagerata! desi isi satisfac nevoia de

hrana, continua sa manance; s$a observat ca acest comportament insoteste de multe oricarentele afective , prin supraalimentare, subiectul compensandu$si nevoia de dragoste.a polul opus, anorexia mentala lipsa poftei de mancare! se presupune ca ar fideretminata de un conflict cu anturajul, in special cu mama.

)aca in calea satisfacerii unei trebuinte exista un obstacol, apare o stare de incordarenumita frustrare. Raspunsurile la frustare sunt diferite, cel mai frecvent fiindagresivitatea. 4rustarea este un fenomen inevitabil in viata psihica; cand este moderata,ea are efecte benefice asupra dezvoltarii personalitatii. Astfel imposibilitatea indepliniriiiubirii datorita diferentelor de statut poate determina o munca indarjita pentru a urca inierarhia sociala. )atorita caracterului inevitabil al fustrarii, personaluitatiile echilibrateposeda toleranta la frustare, suportand, in a numite limite, stari de tensiune intensa fara

a dezvolta comortamente patologice. *n legatura cu trebuinta , circula si alte notiunu mai

vag definite.

!orinta este treuinta constientizata

7/23/2019 motivaia dirigenia .docx

3/6

endinta impulsul sau propensiunea! este trebuinta aflata in starte de exicitabilitateaccentuata care determina o portiune spre miscare, actiune spontana*ntentia este tendinta cu un grad superior de alaborare mentala, orientata spre un scop.5alenta este forta de atractie sau de respingere exercitata de lucruri, persoane, activitatiobiecte psihologice! asupra unui subiect, rezulta din interactia proprietatilor obiectelor cutrebuinte le subiectului; este pozitiva cand proportiile obiectului corespund unei trebuinte;este negatica in caz contrar, determinand respingerea.

6.%otivele sunt trebuinte atat de puternice incat determina, declanseaza actiunile,activitatiile prin care se satisfac. -le poseda doua segmente corespunzatoare functiilor

motivatiei:$ segmentul energizant, forta cu care este declansata si sustinuta activitatea aspectulorientativ $ directional!5ectorii$motive nu exista izolati ci formeaza grupuri sau constlatii de motive. *ntr$oconstelatie relatiile dintre motive sunt analog celor dintre fortele fizice:$ motive diferite pot avea aceeasi directie si acelasi sens, energia lor cumulandu$se; unelev invata pentru a primi o nota mare, pentru ca doreste sa se afirme in grup sau pentruca este interesat de un domeniu;

$ motivele pot avea orientari diferite, fiecare vizand realizarea altei activitati; poti dori sa

vizionezi un spectacol sau sa mergi in excursie la munte. 7neori aceste activitati seordoneaza in timp, satisfacandu$se succesiv; cand nu este trait pe plan subiectiv ca ostare de tensiune foarte puternica, care se cere inlaturata.

#ea mai buna sistematizare a conflictelor este si azi considerata cea a lui &urt e(in+8+! -l diferentiaza:+. conflicte de apropiere $ apropiere6. conflicte de evitare $ evitare8. conflicte de apropiere 9 evitare

Motivarea si Piramida trebuintelor lui Maslow Nevoile i motivaiile dou dintre atributele specifce finei umane, care ne defnesc i ne diereniaz. Sunt dou din lucrurile care te potace s rmi un om obinuit toat viaa sau s devii lider.

De-a lungul vremii numeroi psiologi au !ncercat s e"plice #misterele$ comportamentului uman !n uncie de aceste dou atribute.

%nul dintre primii care au realizat o #ierarizare$ a acestora.

Abraham Maslow&n.1 aprilie1908'd.8 iunie1970( a ost unpsihologumanistamerican.)ste cunoscut astzi pentru propunerea sa privind

bazele teorieiierarhiei nevoilor umane.

*rincipala lui contribu+ie !n psiologie a ost !n problema ierarizrii nevoilor umane. vnd oabordare umanist, aslo observ c fin+eleumane nu sunt !mpinse sau atrase numai de or+e mecanice, ci mai degrab de stimuli, obiceiuri sau impulsuri instinctive necunoscute. stel,el sus+ine c fin+ele umane sunt motivate de anumite nevoi nesatiscute, /i c nevoile situate pe treptele inerioare ale piramidei trebuiesatiscute !nainte de a se putea a0unge la cele superioare.

%na din dieren+ele esen+iale a+ de ceilal+i doi capi ai psiologiei acelor vremuri &Freud1iB.F. Skinner(, a ost interesul mai degrab sczut allui aslo a+ de oamenii bolnavi mintal sau nebuni, 1i orientat ctre persoane pe care le cataloga drept complet 2unc+ionale2, cu

personalitate 2sntoas2 &sau mai bine zis auto-actualizant(, cum ar fEinstein,Lincoln,Jefferson,Jane Addamssi multi alti.

braam aslo a dezvoltat o teorie a personalitii finei umane ce a avut o in3uen deosebit !n mai multe domenii. ceast largin3uen s-a datorat !n parte i !naltului nivel practic al teoriei sale. uli oameni descoper c e uor de !neles ce afrm aslo. )i potrecunoate !n piramida sa unele caracteristici ale e"perienei sau comportamentului lor. Descoper c sunt reale i identifcabile, doar c einu-i puseser niciodat problema !n acest mod pn atunci.4eraria nevoilor, conorm lui aslo, are 5 nivele .

Maslowierarizeaza nevoile umane in unctie de prioritatea lor in cinci categorii6

1. 7evoile fziologice '

2. 7evoile de siguranta si securitate '

3. 7evoile sociale '

4. 7evoia de stima '

http://catalinarisipanu.blogspot.com/2011/11/motivarea-si-piramida-trebuintelor-lui.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1908http://ro.wikipedia.org/wiki/1908http://ro.wikipedia.org/wiki/8_iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/8_iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1970http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Umanisthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Americanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Americanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ierarhia_nevoilor_umane&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ierarhia_nevoilor_umane&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ierarhia_nevoilor_umane&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Abordare_umanist%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Freudhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B.F._Skinner&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B.F._Skinner&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B.F._Skinner&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Einsteinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Einsteinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lincolnhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lincolnhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lincolnhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Thomas_Jeffersonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Thomas_Jeffersonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Thomas_Jeffersonhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jane_Addams&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1908http://ro.wikipedia.org/wiki/8_iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1970http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Umanisthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Americanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ierarhia_nevoilor_umane&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Abordare_umanist%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Freudhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B.F._Skinner&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Einsteinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lincolnhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Thomas_Jeffersonhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jane_Addams&action=edit&redlink=1http://catalinarisipanu.blogspot.com/2011/11/motivarea-si-piramida-trebuintelor-lui.html

7/23/2019 motivaia dirigenia .docx

4/6

5. 7evoia de autorealizare '

Nevoile fziologice-sunt nevoile de baza ale corpului uman6hrana , apa,somn, adapost, etc. )le sunt dominante atunci cand nu sunt satisacute la un nivel acceptabil. in acest caz nici o alta nevoie nu poate sta la bazamotivatiei.

Nevoile de siguranta si securitatecuprind nevoia de stabilitate, protectie impotriva imbolnavirilor, a vatamarilor fzice, adezastrului economic, a actorilor ocazionali si imprevizibili, nevoia de structura, ordine si lege. De obicei nevoia de securitate este activa sidominanta in cazuri deosebite, cum ar f razboiul, epidemiile, catastroele naturale, dezorganizarea societatii, crize economice, nevroze,situatii negative cronice.

Nevoile socialesunt legate de natura sociala a omului. 4nitial aslo s-a reerit la ele ca nevoie de dragoste si apartenenta. inaceasta categorie intra si nevoia de prieteni, de relatii agreabile cu cei din 0ur, nevoia de amilie. 7evoile sociale se maniesta sub urmatoareleorme6-Nevoia de aflierese reera la dorinta de a avea prieteni, colaboratori, de a se asocia cu alte persoane. 4ndividul cauta compania altorpersoane, fe in grupuri mici, inormale, fe in organizatii ormale.- Nevoia de aectivitateeste o nevoie sociala universala si se maniesta in doua directii6 de la individ spre alte persoane si dinspre cei din

0ur spre individ.- Nevoia de cooperareeste una din cele mai puternice nevoi umane si rezulta din nevoia de afliere. in cadrul organizatiilor se maniestamai ales prin munca in ecipa.

Nevoia de stimacuprinde doua grupe de nevoi delimitate in unctie de ungiul de abordare care poate f intern sau e"tern. Dinpunct de vedere intern, nevoia de stima cuprinde dorinta de putere, realizare, incredere, independenta, libertate iar din punct de vederee"tern dorinta de a avea reputatie sau prestigiu, statut, aima si glorie, recunoastere, demnitate, apreciere. Satisacerea acestor nevoi duce laincredere in sine, constientizarea valorii proprii, sentimentul de a f util si necesar in lume.

Nevoia de autorealizare &autoactualizare( este dorinta unei persoane de a se realiza ca o personalitate unica in concordanta cupotentialul sau si in cadrul limitelor impuse de realitate. Satisacerea acestei nevoi permite individului sa-si realizeze potentialul, talentelesi capacitatile de care dispune, totodata va duce si la cresterea celorlalte nevoi. )"ist o relaie de dependen !ntre aceste 5 trepte. tta vreme ct nu i-ai satiscut nevoile inerioare ieraric de pe treptele unu i doi, nuvei putea accede la sistemul motivaional dat de treptele superioare trei, patru i cinci.

*erceperea i satisacerea nevoilor sociale, de individualizare i de auto-realizare sunt condiionate de satisacerea mai !nti a nevoilor debaz biologice i de siguran. 7u numai c satisacerea treptei 8, 9 sau 5 sunt trecute pe plan secund, !n ateptare, pn se satisac nevoiletreptelor inerioare, dar aceste trebuine superioare nici mcar nu sunt percepute sau contientizate sufcient.

) clar c nu !i arde de via social, recunoaterea meritelor pentru cine tie ce proiect sau crearea !nalt a propriului destin atta timp ctnu ai ce mnca, eti bolnav, nu ai cas sau o relaie satisctoare.

)ste oarte adevrat c !n absena satisacerii corespunztoare a primelor : nivele nu reueti s contientizezi i s te motivezi pentrucelelalte. Dar dac eti a0utat i susinut din aar s mergi direct la nivelul 5 vei reui s i le armonizezi pe toate celelalte

tunci cnd pui accent pecine etitu cu adevrat,pentru a te dezvolta pe tine !nsui, lucrurile de care ai nevoie vin ctre tine !n mod automat.;otui, nu e ciar uor s te motivezi &tu sau altcineva( pentru a merge direct la acest nivel,dar e calea cea mai rapid

7/23/2019 motivaia dirigenia .docx

5/6

*entru a intelege mai bine, va propun o scurta incursiune in piramida lui aslo care are la baza nevoile primare instinctuale cele maiputernice, si catre var nevoile mai slabe specifce individului.

De retinut ca nevoile a3ate la baza piramidei trebuiesc satisacute inaintea celor a3ate la varul ei nu poti satisace nivelurile 9-5 ara a fsatisacut nivelurile =-8.

>n1970aslo a publicat o revizie a piramidei din1954, sitund !n vrul acesteia nevoile cognitive &de a cunoa1te, de a !n+elege 1i de ae"plora( 1i pe cele estetice &pentru rumuse+e, ordine, simetrie(. ?u toate acestea, nu toate versiunile piramidei sale includ ultimele : nivele.aslo a teoretizat c nevoile cognitive nesatisacute se transorm !n nevoi neurotice &non-productive, care perpetueaz un stil de via+

nesntos(.

De e"emplu, copiii ale cror nevoi de siguran+ nu sunt satiscute adecvat pot deveni adul+i care pun deoparte bani sau dierite posesiuni.

Nevoile sunt interdependentesi isi gasesc e"primarea ma"ima in nevoia de autorealizare, care apare pe masura satisacerii tot maimultor nevoi de pe nivelele inerioare.

7evoile de ordin superior nu actioneaza in mod obligatoriu in ordinea ierariei lor. @a un moment dat pot f active mai multe categorii denevoi.

4n plus, ciar Maslow a subliniatca ieraria nevoilor nu trebuie privita rigid, deoarece ordinea nevoilor poate varia de la o persoana laalta.

http://ro.wikipedia.org/wiki/1970http://ro.wikipedia.org/wiki/1970http://ro.wikipedia.org/wiki/1954http://ro.wikipedia.org/wiki/1954http://ro.wikipedia.org/wiki/1970http://ro.wikipedia.org/wiki/1954

7/23/2019 motivaia dirigenia .docx

6/6