Motiunea de cenzura

8. Motiunea de cenzura

Constituţia României prevede că „Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia”.

Sancţiunea corespunzătoare răspunderii politice a Guvernului este demiterea acestuia ca urmare a retragerii de către Parlament a încrederii acordate la învestitură.

Instrumentul politic prin care Parlamentul poate retrage încrederea acordată Guvernului este moţiunea de cenzură.

Potrivit Constituţiei , “Camera Deputaţilor si Senatul, în sedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor si senatorilor”. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime dinnumărul total al deputaţilor si senatorilor si se comunică Guvernului la data depunerii.

Dezbaterea moţiunii de cenzură iniţiată regulamentar se face după 3 zile de la data când a fost prezentată în sedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului. După dezbatere, moţiunea este supusă votului celor două Camere reunite în plenul lor.

Adoptarea moţiunii de cenzură atrage demiterea Guvernului si declansarea procedurii de formare a unui nou Guvern. Guvernul demis este competent să îndeplinească numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la data depunerii jurământului de către membrii noului Guvern.

Respingerea moţiunii de cenzură de către Parlament are ca efect păstrarea încrederii Parlamentului faţă de Guvern urmând ca acesta să-si desfăsoare în continuare activitatea.Deputaţii si senatorii care au semnat o moţiune de cenzură nu mai pot iniţia, în aceeasi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îsi angajează răspunderea.

Potrivit Constituţiei, Guvernul îsi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor si Senatului, în sedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. În termen de 3 zile de la angajarea răspunderii, se poate formula o moţiune de cenzură, care poate fi semnată chiar si de către deputaţii si senatorii care au mai iniţiat, în aceeasi sesiune, o moţiune de cenzură. Moţiunea se dezbate în sedinţa comună a celor două Camere.

Dacă moţiunea de cenzură este votată, Guvernul este demis, acesta având competenţa de a îndeplini numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, urmând a fi declansată procedura de formare a unui nou Guvern.

Dacă însă, nu este iniţiată nicio moţiune de cenzură sau dacă aceasta nu este votată, aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern, iar proiectul de lege se consideră adoptat.

Dispoziţiile Constituţiei prevăd si posibilitatea ca proiectul de lege prezentat de Guvern prin procedura angajării răspunderii să fie modificat sau completat cuamendamentele aduse de Parlament.

Este vorba însă, numai de acele amendamente acceptate de către Guvern, rezultând că textul lasă la aprecierea autorităţii executive preluarea acestora. Legea astfel adoptată, cu eventualele amendamente însusite de către Guvern, este înaintată Presedintelui României pentru promulgare.

Modificarea legii adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului este posibilă în cazul în care Presedintele României cere Parlamentului reexaminarea ei sau în cazul în care Curtea Constituţionlă, sesizată în cadrul controlului anterior sau ulterior promulgării, constată neconstituţionalitatea legii sau a unor prevedei din cuprinsul acesteia.

1