Metodologia de remorcare a parapantelor cu mosorul

1.Introducere1.1 Scurt istoric1.2 Consideratii generale1.3 Recomandari preliminare

2. Cerinte operationale2.1 Cerinte operationale de calificare

2.1.1 Cerinte operationale de calificare pentru piloti2.1.2 Cerinte operationale de calificare pentru mosorist2.1.3 Cerinte operationale de calificare pentru observatori-semnalizatori2.1.4 Cerinte operationale de calificare pentru director operatiuni de remorcare

3. Echipament3.1 Notiuni generale despre mosoare3.2. Sisteme de declansare pentru parapanta3.3. Sisteme de siguranta3.4 Cabluri de remorcaj3.5. Echipamente auxiliare de siguranta

4.Comunicarea5.Proceduri

5.1. Caracteristicile locului de zbor5.2 Conditii meteo5.3 Conditii de siguranta5.4 Tensiunea in cablul de remorcaj5.5 Proceduri de lansare si remorcare5.6 Proceduri de urgenta

Abstract

Aceasta metodologie stabileste procedurile, standardele si operatiunile pentru remorcarea parapantelor la mosor. Informatiile continute in aceasta metodologie sunt adunate din mai multe surse, puse cap la cap, si se vrea a fi un ghid pentru piloti care utilizeaza acest tip de lansare a parapantelor in vederea imbunatatirii sigurantei lor. Pilotii nu sunt obligati in nici un fel sa respecte liniile directoare sau indicatiile din acest manual, el trebuie tratat ca atare si orice actiune sau inactiune intreprinsa de pilot este pe propria raspundere indiferent de formularea utilizata in manual.

1.Introducere

1.1 Scurt istoric

Zborul cu deltaplanul remorcat isi are inceputurile in anii 70 atunci folosindu-se pentru remorcare barci cu motor. Aerotowingul isi are inceputurile tot in acea perioada cand in anul 1970 Bill Moyes a stabilit un record de inaltime cu deltaplanul de 8610 picioare, remorcat in spatele unui avion conventional. Remorcarea cu barca cu motor a fost folosita de catre entuziasti toata perioada anilor 80 dar odata cu imbunatatirea performantelor parapantelor si deltaplanelor a fost nevoie de mosoare mai eficiente si sigure. În cazul în care sunt abordate cu atenţie şi cu respectarea procedurilor operaţionale în condiţii de siguranţă, metodele de remorcare pot fi la fel de sigure ca orice altă formă de lansare a parapantelor. Remorcarea parapantelor s-a reinventat in ultimii ani prin aparitia mai multor tipuri de mosoare: stationare si pay-out, care permit in conditii de siguranta rate bune de urcare pentru parapante. A sistem de lansare pana nu demult considerat experimental este standardizat si a facut posibil zborul cu parapanta in zone geografice unde acesta nu era posibil.

1.2 Consideratii generale

Din cauza complexitatii sistemelor de remorcare trebuie luate toate masurile de siguranta si aceasta activitate nu trebuie bagatelizata.

Echipajul care remorcheaza si pilotul trebuie sa fie siguri ca si-au insusit procedurile de siguranta si echipamentul de remorcare este in perfecta stare de functionare. Nerespectarea masurilor de siguranta prevazute in acest manual pot duce la raniri sau decesul pilotului remorcare. Acest manual contine numai orientarile si procedurile generale fiind necesara o instruire temeinica atat a pilotilor cat si a echipei de remorcare.

Pentru toate formele de remorcaj la mosor sunt necesare urmatoarele : Abilitati de zbor – procedurile de siguranta trebuie respectate pe

parcursul tuturor operatiunilor, acest lucru diminuaind ambiguitatea si accetuand responsabilitatile celor implicati in activitatea de remorcaj la mosor;

Cunoastere – Pilotii care vor fi remorcati la mosor trebuie sa stapaneasca exemplar decolarea si sa cunoasca intregul mecanism de remorcaj;

Experienta – operarea mosorului va fi efectuata de catre o persoana cu autorizatie de mosorist .Elevii piloti sau pilotii aflati la

primele remorcaje vor efectua remorcajele numai sub supravegherea unui instructor cu autorizatie de mosorist

Remorcajul la mosor se poate executa numai de catre un pilot mosorist care are experienta in remorcajul la mosor a parapantelor.In cazul in care pilotul comandant al aeronavei este nemultumit in orice moment al remorcajului de progresul operatiunii, trebuie sa poata opri remorcarea imediat.Toti pilotii trebuie instruiti pentru a putea opri remorcarea in cazul in care apare o situatie periculoasa sau neprevazuta.

1.3 Recomandari preliminare

1.3.1 Criterii de respectat pentru o remorcare sigura si eficienta

1. Directie constanta – directia de remorcare trebuie sa fie aceeasi pe tot parcursul remorcajului cu exceptia cazului cand s-a stabilit altceva dinainte;

2. Tensiune constanta – tensiunea cablului de remorcare trebuie mentinuta constanta pe tot parcursul operatiunii de remorcare controlul fortei de remorcare in timpul tragerii ofera un plus de siguranta;

3. Indicator al fortei de tragere – in cazul in care sistemul de remorcaj are o forta de tragere mai mare de 100 kgf este necesara montarea unui indicator al fortei de tragere usor de citit de catre mosorist;

4. Tragere progresiva – remorcarea se face la inceput cu o forta mai mica urmand ca aceasta sa creasca progresiv in functie de necesarul ratei de urcare;

5. Sistem de declansare eficient – pilotul trebuie sa aibă posibilitatea declansarii cablului de remorcare in orice moment al tragerii in plus trebuie sa posede un cutit pentru a taia cablul de remorcaj in cazul in care sistemul de declansare a esuat;

6. Sistem de siguranta – sistemele de remorcare care dezvolta o forta de tragere mai mare de 100kgf trebuie prevazute cu un sistem de siguranta care sa poata detensiona automat calul de remorcaj atunci cand apar forte in cablu foarte mari. Tinand cont ca forta de tractiune optima la parapante este de 75% din greutatea fortei remorcate acest sistem se seteaza acoperitor;

7. Invatare in conditii de siguranta – sistemul de remorcare trebuie sa permita invatarea zborului la mosor in siguranta;

8. Putere adecvata – puterea mosorului ar trebui sa nu depaseasca forta de angajare a parapantei, pentru mosoare mai puternice este obligatorie prezenta sistemelor de siguranta acoperitoare;

9. Personal pregatit – personalul care deserveste mosorul trebuie sa aibă cunostintele necesare indeplinirii atributiilor pentru zborul la mosor;

10. Comunicare vizuala si radio corecta – pilotul trebuie sa poata transmite semne si semnale atat vizual cat radio pe tot parcursul operatiunilor de remorcaj;

11. Mediu adecvat – operatiunile de tragere la mosor se vor desfasura intrun spatiu cat mai larg lipsit de obstacole si care nu creeaza turbulente.Este interzis remorcajul pe drumurile publice, sau in apropierea zonelor obstaculate SE INTERZICE ZBORUL CU MOSORUL PE DRUMURI PUBLICE, IN APROPIEREA LINIILOR DE INALTA TENSIUNE Conditiile meteo trebuie sa permita desfasurarea intregii activitati de remorcaj-zbor in perfecta siguranta.

2. Cerinte operationale

2.1 Cerinte operationale de calificareAcestea cuprind necesarul de specializare a pilotilor cat si a personalului

care deserveste mosorul sau atelierul de remorcare.2.1.1 Cerinte operationale de calificare pentru piloti Piloti care zboara remorcati la mosor trebuie sa detina licenta de pilot de

parapanta in termen de valabilitate. PRIMUL ZBOR CU MOSORUL ESTE OBLIGATORIU SA SE FACA SUB SUPRAVEGHEREA UNUI INSTRUCTOR CU AUTORIZATIE DE MOSORIST. Elevii pilot pot zbora remorcati la mosor doar sub directa supraveghere a unui instructor autorizat CU AUTORIZATIE DE MOSORIST. Este indicata protectia cu casca integrala si ochelari de protectie.

2.1.2 Cerinte operationale de calificare pentru mosoristMosoristul trebuie sa detina calificarea de pilot cu licenta

AUTORIZATIA DE MOSORIST in termen de valabilitate si sa demostreze ca are experienta necesara operarii echipamentului de remorcaj. Prezenta unui pilot cu experienta sau a unui instructor la activitatile de remorcare este recomandata pentru evaluarea cat mai corecta a conditiilor de zbor.

2.1.3 Cerinte operationale de calificare pentru observatori-semnalizatori

Observatorii-semnalizatori pot fi din randul pilotilor sau elevilor piloti care au o varsta peste 16 ani care cunosc semnele si semnalele specifice, au un spirit de observatie foarte bun si cunosc procedurile de urgenta.

2.1.4. Cerinte operationale de calificare pentru director operatiuni de remorcare

Directorul de operatiuni de remorcare poate fi un pilot cu experienta sau un instructor care are urmatoarele atributiuni:

- sa stabileasca si sa coordoneze procedurile de remorcare, inclusiv stabilirea unui spatiu de decolare si de aterizare;

- se asigura ca toti pilotii cunosc procedurile de remorcare si le respecta intocmai;

- sa coordoneze eficient observatorii IN CAZUL IN CARE EXISTA

- in cazul in care exista si ale activitati aviatice in acelasi spatiu sa fie respectate regulile de zbor;

- face o ultima verificare a echipamentului de zbor si da semnalul bun de decolare.

- are autoritatea de a refuza un pilot sau un echipament de zbor daca nu sunt indeplinite conditiile de minima siguranta.

3.Echipament

3.1 Notiuni generale despre mosoare

Construirea si intretinerea echipamentelor de remorcare reprezinta activitatea care necesita cea mai mare atentie. Defectarea echipamentelor de remorcare reprezinta cauza principala a accidentelor in activitatile de zbor la mosor. Nu se vor folosi la zborul la mosor echipamente de zbor (aripa sau seleta) cu care pilotul nu s-a familiarizat in zborul liber cu care pilotul nu s-a familiarizat in zborul liber. IN STARE NECORESPUNZATOARE. ESTE OBLIGATIA PILOTULUI CA ECHIPAMENTUL DE ZBOR SA FIE IN STARE BUNA. Tipuri constructive de mosoare pentru parapanta:

a) Mosoare stationare care se impart in doua categorii:- mosoare stationare mecanice – au in compunere un

motor termic otto sau diesel cuplat la o transmisie mecanica automata. Cele mai folosite si sigure sunt mosoarele cu motoare de scooter cu transmisie automata deoarece au o forta de tragere care nu depaseste valoarea de 100 kgf forta considerata limita maxima de tractiune

pentru tragerea in siguranta a unei parapante. Sunt cele mai eficiente sisteme de remorcare. Pot opera pe orice directie a vantului si pot fi relativ usor transportate la locul de zbor. Este nevoie de un teren cat mai larg si cat mai curat, avand in vedere ca inaltimea de urcare este in principiu jumatate din cablul intins la dispozitie, cu cat avem la dispozitie un teren cu o forma relativ circulara si un diametru cat mai mare cu atat inaltimea de remorcare va fi mai mare. Aceste lucruri rezulta din calcule strict tehnice care nu fac obiectul acestui manual.Ca principiu de functionare: mosorul se fixeaza intro remorca sau are sasiu de transport propriu la o margine a terenului de zbor in functie de directia vantului. Se intinde cablul de remorcaj la locul de decolare, se pregateste pilotul pentru zbor apoi se executa tragerea avand in vedere ca aceste mosoare au sisteme de control activ al fortei de tragere.

- Mosoare stationare hidraulice – au in compunere un motor termic otto sau diesel, o pompa hidraulica, un motor hidraulic si un sistem de control al fortei de tragere.Sunt mosoare dotate cu multe sisteme de siguranta cu posibilitati multiple de reglare a fortei de tragere, operabile si pentru alte tipuri de AUN,.Au relativ acelasi principiu de functionare cu mosoarele stationare mecanice.

b) Mosoare pay-out (sunt remorcate de un autoturism) care se impart la randul lor in trei categorii:

- mosoare pay-out mecanice – au in compunere un sistem de franare care stabileste automat sau manual forta de tregere. Este nevoie de un autoturism cu un mosorist si un sofer pentru cele manuale sau doar un mosorist care poate fi si sofer pentru cele automate. Sunt mosoare foarte eficiente, singura restrictie fiind drumul pe care ruleaza autoturismul, sa fie cat mai drept cat mai lung 1-2 km si pozitionat pe directia vantului. Ca principiu de functionare: mosorul este fixat pe autoturism, se seteaza forta de tractiune la aproximativ greutatea pilotului remorcat (pentru cele automate), se lasa o lungime de cablu de siguranta de minim 50 m si se trece la remorcajul propriuzis (cu vant de fata sau in unghi foarte mic) la inceput cu viteza scazuta apoi dupa ce pilotul a luat altitudine suficienta, minim 100 m, se poate mari viteza pana la maxim 50-60 km/ora.Mosoarele mai specializate au sisteme care avertizeaza soferul daca are viteza prea mica sau prea mare pentru a se pozitiona in zona de viteza cu rata optima de urcare a parapantei. La cele manuale mosoristul trebuie sa urmareasca pe dinamometru forta de tragere pentru a se incadra in

limite admise si comportamentul aripii in zbor.

- mosoare pay-out hidraulice – au in compunere un mic motor otto, o pompa hidraulica, un motor hidraulic si un sistem de control al fortei de tragere.Forta ansamblului motor otto, pompa hidraulica, motor hidraulica este folosita pentru a crea o frana dinamica. Au relativ acelasi principiu de functionare cu mosoarele pay-out mecanice. Castigul real este un mai bun control al fortei de tragere si o forta suficienta pentru rebobinarea cablului de remorcaj.

- Remorcaj dinamometric direct . La acest sistem dinamometrul se monteaza pe carligul de remorcare al masinii tractoare. Acest sistem contine un indicator cu ac al tensiunii in cablu si de asemenea o specificatie a zonei maxime de tensiune in cablu . De asemenea este prevazut cu un sistem de largare. Atat indicatorul de tensiune in cablu cat si sistemul de declansare al cablului se afla la pilotul mosorist. Deoarece pilotul mosorist se afla in miscare in momentul remorcajului acesta va trebui sa fie atent atat la spatiul de rulare cat si la pilotul remorcat (fie direct ,fie cu ajutorul oglinzilor retrovizoare ale masinii tractoare).Prin

intermediul sistemului de declansare pilotul mosorist are posibilitatea de a intrerupe remorcajul daca tensiunea in cablu depaseste limita maxima stabilita de constructor sau pilotul remorcat iese in axul cablului de remorcare. Avantajul acestui tip de remorcaj il reprezinta folosirea lungimii maxime a cablului de remorcaj neexistand vreun mecanism de bobinare ce ar reduce din lungimea cablului pe parcursul remorcajului.

3.2. Sisteme de declansare pentru parapantaSistemele de declansare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa nu contina elemente grele metalice (in cazul ruperii cablului de remorcaj energia inertiala a acestui element sa nu poata rani pilotul);

- sa realizeze o declansare usoara din orice pozitie si la orice forta (mai mica decat forta la care sistemul de siguranta al mosorului declanseaza);

- toate componentele trebuie sa fie rezistente la uzura;

- sistemul de declansare trebuie sa fie usor de actionat si sa nu necesite rularea in jurul mainii pilotului. Este recomandata punerea comenzilor intr-o singura mana inainte de declansare. Aripa va avea tendinta sa vina in fata fiind necesara o usoara compensare;

3.3. Sisteme de sigurantaSistemele de siguranta pentru mosoarele de remorcaj sunt compuse din

doua inele metalice intre care se leaga un cablu care are forta de rupere recomandata setata la 75% din greutatea remorcata. In pricipiu pentru fiecare greutate de pilot trebuie sa existe un sistem de siguranta.In imaginea de mai jos sun prezentate cateva tipuri de sisteme de siguranta.

3.4 Cabluri de remorcaj

Cablurile de remorcaj trebuie sa fie cat mai rezistente la uzura mecanica sa aiba diametrul cat mai mic pentru a incapea cat mai multa cablu pe mosor si sa aibă o elasticitate mica. Aceste calitati sunt indeplinite de Dyneema si de cablurile poliesterice, o alternativa la dyneema.

In figura este prezentat sistemul de compunere al cablului de remorcaj.

Inainte de a fi utilizat cablul de remorcaj ar trebui intins pe un teren si inspectat sa nu contina noduri, rupturi sau corpuri straine. Daca se constata aceste aspecte trebuie remediate inclusiv prin inlocuirea partilor de cablu deteriorate. Se recomanda folosirea cablurilor de remorcaj a caror rezistenta la rupere sa fie suficient de mare incat sa permita un remorcaj in siguranta , dar care sa se rupa inainte de momentul in care tensiunea in cablu poate creste apropiindu-se de valorile pragului de siguranta (ex: intarirea vantului de fata, declansari termice, dezaxarea fata de mosor a pilotului remorcat)

3.5. Echipamente auxiliare de siguranta

Ca echipamente auxiliare de siguranta sunt necesare urmatoarele:- ochelari de protectie atat pentru pilot cat si pentru

mosorist;- cutit sau briceag;- veste de salvare atunci cand remorcajul se face deasupra

apei;- parasute de rezerva cu deschidere rapida;- statii radio – pentru pilot si pentru operatorii mosorului

(pilotul este recomandat sa foloseasca un sistem push-to- talk). Sistemele radio se pot defecta de aceea este necesar un sistem de rezerva prin semne si semnale;

- trusa de prim ajutor si punct de asistenta cu toate informatiile serviciilor de urgenta.

4.Comunicarea

Comunicarea prin radio si semnale

Utilizarea statiilor radio este recomandata in toate etapele procedurilor de remorcare. Asa cum este posibil ca legatura radio sa nu poata fi stabilita este necesar ca pilotii si mosoristii sa fie familiarizati cu metode de comunicatie de rezerva.

Cand se utilizeaza statiile radio se recomanda urmatoarele proceduri:- atunci cand o remorcare este in desfasurare doar partile

implicate ar trebui sa foloseasca canalul de transmisie;- discutiile inutile pe canalele stabilite pentru remorcare

nu ar trebui sa existe;- se vor utiliza frecvente diferite de comunicatie atunci

cand in apropiere exista un alt atelier de remorcare;- dupa finalizarea operatiunii de remorcaj nu se va mai

face abuz de statia radio pentru a descongestiona traficul radio in vederea pregatirii unei alte remorcari.

Urmatoarele semnale se recomanda a fi folosite in comunicatiile radio si echivalentul figurinei pentru semnale:Cablul moale – aceasta indica faptul ca cablul trebuie lasat liber de catre mosorist;Intinde cablul - aceasta indica mosoristului ca trebuie sa induca o tensiune suficienta in cablu pentru a intinde cablul inainte de decolare;

Tensiune buna – aceasta indica faptul ca tensiunea in cablu este buna;Pilot pregatit – aceasta indica faptul ca sau facut toate verificarile necesare si pilotul este pregatit pentru decolare;Liber de zbor – semnalul pentru inceperea remorcajului;

Viteza vantului – se comunica mosoristului viteza vantului la locul de decolare;Stop – se anuleaza procedura de remorcare;

observator pilot inchidere si deschidere

Declanseaza – comanda pentru a declansa cablul de remorcare.Daca este necesar se pot folosi comenzi de marire sau micsorare a

tensiunii in cablu. De retinut ca statiile radio nu reusesc sa emita intotdeauna si primul cuvant din conversatie asta datorita faptului ca exista un timp foarte scurt intre apasatul butonului de emisie si emisia efectiva.

5.Proceduri operationale

5.1. Caracteristicile locului de zbor

Locul de zbor trebuie ales in functie de tipul de mosor folosit. Pentru mosoarele stationare pe un teren cu un diametru cat mai mare cat mai curat si lipsit de obstacole si cat mai plan pentru a avea vizibilitate orice punct cu orice punct. Pentru mosoarele pay-out este necesar un drum fara trafic auto cat mai drept cu o lungime de 1-2 km si pozitionat pe directia vantului sau in unghi cat

mai mic.Nu vor fi efectuate tractari in zone obstaculate (cladiri, padure , stalpi, retea electrica etc)

5.2 Conditii meteo

Zborurile la mosor trebuie efectuate in functie de experienta pilotului astfel ca zborul cu parapanta sa se desfasoare in deplina siguranta in atmosfera fara turbulenta si pe vant de intensitate mai mica de 5 m/s. Se vor monta maneci de vant atat la locul de decolare cat si langa mosor. In rest sunt valabile toate regulile ce trebuie respectate la zborul liber cu decolarea de pe panta.

5.3 Conditii de siguranta

In nici un caz nu se vor executa operatiuni de remorcaj cu piloti lipsiti de experienta care nu stapanesc decolarile cu spatele la voalura pe panta sau cu un mosorist neexperimentat.

Inainte de a incepe o remorcare pilotii incepatori trebuie informati cu privire la toate procedurile si tehnicile folosite la remorcaj.

Inainte de remorcaj pilotii trebuie sa cunoasca urmatoarele lucruri:- planurile de zbor si caracteristicile terenului;- procedurile de urgenta(modul de actiune in caz de

accident, eliberarea din cablul de remorcaj prin declansare sau taiere si proceduri de stabilizare a aripii);

- orice semnale care pot fi necesare (si pentru cazul cand comunicatia radio nu functioneaza);

- actinile ce trebuie intreprinse atat la decolare pe timpul remorcajului cat si la declansare.

Inainte de a incerca o remorcare orice pilot trebuie sa vada o remorcare demonstrativa. Remorcarea initiala se face cu forte de tractiune cat mai scazute urmand sa se creasca aceasta forta odata cu castigarea de experienta. Remorcarea nu se face cu aripi sau selete imprumutate fiind necesara o acomodare a pilotului cu echipamentul de zbor.

Observatorii sunt obligatorii atat pentru remorcajul pilotilor incepatori cat si in cazul celorlalte tipuri de remorcaje.

5.4 Tensiunea in cablul de remorcaj

Pentru a intinde cablul de remorcaj inainte de lansare se aplica o tensiune de max. 25 kgf , pentru faza de decolare aceasta tensiune se creste catre nivelul de 50 kgf ca mai apoi dupa ce pilotul a castigat inaltime, minim 100 m, sa se aplice o tensiune optima intre 70 si 90 kgf pentru a obtine cea mai buna rata de urcare. La finalul remorcajului se reduce forta de tractiune pentru a reduce miscarea de balans a aripii in momentul declansarii. Este obligatoriu ca dupa

stabilizarea aripii, ulterior operatiunii de declansare pilotul sa verifice daca cablul de remorcaj s-a deconectat.

5.5 Proceduri de lansare si remorcare

Este obligatoriu ca pilotul sa efectueze toate operatiunile de pregatire si verificare a echipamentului inainte de conectarea la cablul de remorcaj. Dupa tensionarea cablului de remorcaj la darea comenzii de decolare pilotul executa aceleasi proceduri ca la decolarea pe panta cu spatele la voalura incercand pe cat posibil sa ramana in centrul aripii eventual sa controleze aripa prin mici compensari. Pe timpul remorcajului si mai ales in prima parte a acesteia este interzisa franarea aripii existand pericolul de angajare. Daca este necesar sunt permise mici corectii cu comenzile pentru a mentine o directie constanta perpendiculara pe mosor. Daca directia nu poate fi corectata, la o altitudine de siguranta mosoristul va micsora tensiunea in cablul de remorcaj in asa fel incat pilotul sa revina pe directia potrivita. Orice remorcaj cu pilotul descentrat sub aripa se opreste, urmand a se relua doar atunci cand aripa este in pozitie gonflata in perfect echilibru.

Este responsabilitatea pilotului pentru a se detasa ( a declansa) de cablul de remorcaj atunci cand considera ca situatia devine periculoasa pentru el.

5.6 Proceduri de urgenta

Avand in vedere ca la decolare in apropierea solului daca se actioneaza sistemul de declansare sau sistemul de siguranta declansaza, pilotul trebuie sa fie pregatit sa controleze aripa acesta avand o tedinta violenta de front stall.

La sfarsitul remorcarii pilotul trebuie sa se detaseze de cablul de remorcaj si sa verifice acest lucru, zborul cu cablul de remorcaj atasat este foarte periculos acesta atingand terenul se poate agata si provoca angajarea aripii.

Daca sistemul de declansare se defecteaza pilotul trebuie sa taie cablul de remorcare cu un cutit special pentru parapante sau cu un briceag. Suplimentar exista un sistem de taiere a cablului de remorcaj langa mosor dar cea mai eficienta metoda este taierea sau deconectarea cablului de remorcaj de langa pilot.

Daca nu este totusi posibila declansarea sau taierea cablului de remorcare pilotul este obligat sa zboare in cercuri sau S-uri deasupra zonei de remorcaj pana la aterizare in asa fel incat sa evite agatarea sau incurcarea in cablul de remorcaj.Observatorii de la sol vor lua masuri de ajutor imediat pentru pilotul intrat in acest incident.

In cazul in care in zona de remorcaj apare o alta aeronava de orice fel remorcarea se opreste, mai intai aplicand o tensiune din ce in ce mai mica pana la declansare.

In cazul in care pe timpul remorcajului pilotul nu reuseste sa isi mentina traiectoria perpendicular pe cablul de remorcaj mosoristul va slabi tensiunea in fir iar pilotul va incerca sa isi corecteze directia de zbor. Daca nu se reuseste revenirea pilotului pe traiectoria optima, pilotul va declansa cablul de remorcaj sau mosoristul va taia cablul iar pilotul se va detasa de cablul de remorcaj

Autori:

- Georges Craioveanu- Anton Policec- Ticu Aciubotaritei- Alexandru Glavan

Au mai contribuit:- Agafiu Florian- Zsigmond Szutor- Constantin Costel- Pascan Ciprian