Monumente i atracii turistice[modificare|modificare surs]n vecintatea parcului se afl numeroase obiective de interes istoric, cultural i turistic; astfel:

Biserica de lemn din Dragoslavele Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Joseni dinDragoslavele, construcie1661, monument istoric. Biserica "nlarea Domnului" - Suseni dinDragoslavele, construcie1745, monument istoric. Biserica "Sf. Mucenici Gheorghe i Dumitru" - Suseni dinRucr, construcie1780, monument istoric. Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" a schitului Dragoslavele, construcie sf. sec. XVII, strmutat 1949 dinLuna de Sus, Cluj, monument istoric. Biserica "Intrarea n Biseric a Maicii Domnului" dinTohanu Nou, construcie1779, monument istoric. Ansamblul bisericii " Sf. Nicolae" dinZrneti(Biserica "Sf. Nicolae" i paraclisul), construcie sec. XVI - XIX, monument istoric. Biserica "Naterea Maicii Domnului" dinZrneti, construciesecolul al XVIII-lea, monument istoric. Biserica "Sf. mprai" din satul Podu Dmboviei, construcie1940, monument istoric. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" dinFundata, construcie1843, monument istoric. Biserica "Sf. Nicolae" dinMoieciu de Jos, construcie1761, monument istoric. Biserica Adormirea Maicii Domnului dinBran, lca de cult ortodox (monument istoric) ridicat ntre anii1828-1836.

Castelul Bran Castelul Bran(monument istoric) construit ntre anii1211-1377cu destinaie iniial de cetate militar (de supraveghere aPasului Rucr-Bran) i transformat n anul1920, ncastel(cnd era n proprietatea reginei Maria). Muzeul satului Bran care adpostete importante valori ale arhitecturii tradiionale dinara Brsei(case rneti ce includ anexe gospodreti, joagr, piu, drste) i reflect ocupaiile strvechi ale localnicilor (prelucrarea lemnului, cultura plantelor i creterea animalelor)[20] Aezarea roman de laPodu Dmboviei(Epoca roman, sec. II - III p. Chr.). Ruinele cetii Orateadin satul Podu Dmboviei, construcie datat la mijlocul sec. al XIV-lea.

Prin pozitia geografica, Parcul National Piatra Craiului, se incadreaza zonal in clima temperata, iar regional la tranzitia dintre climatul continental vestic de nuanta atlantica si cel excesiv continental. Zona se incadreaza in sectorul cu clima de munte, tinutul muntilor inalti. In general, clima masivului nu difera mult de a celorlalte zone montane invecinate. Totusi, pozitia geografica, inaltimea, orientarea si configuratia reliefului imprima climei unele particularitati locale.

1. Temperatura- In Parcul National Piatra Craiului repartitia temperaturii anuale a aerului scade in functie de cresterea altitudinii: Rucar (>7C), Zarnesti (5-7C), Podu Dambovitei (5-7C), Fundata (4-5C), Curmatura (4-5C), Piatra Mica (2-4C), Vf. Piscul Baciului (0-2C). Numarul mediu anual al zilelor de vara cu temperatura maxima 25C, scade in urmatoarea ordine: Rucar 40-20, Zarnesti 40-20, Fundata 20-0, Piscul Baciului 0 .

Variatiile valorilor medii ale temperaturii aerului in cursul anului, cu amplitudinea anuala de 18,9C (statia Fundata) si 19,4C (statia Predeal) imprima teritoriului caracterul unui climat continental.

2. Precipitatiile- Precipitatiile sunt puternic influentate de directia perpendiculara a masivului fata de vanturile din vest si nord-vest, el actionand, in general,ca un paravan in calea maselor de aer cald. Se observa o crestere a cantitatii de precipitatii corelata cu cresterea altitudinii, pana la inaltimi de 1700-200m. Mai sus de aceste altitudini cantitatea de precipitatii incepe sa scada. Din datele inregistrate la mai multe statii meteorologice din zona, se constata ca precipitatiile au o distributie neuniforma, ele crescand treptat din punct de vedere cantitativ in raport cu altitudinea, variind de la 900-1000 mm in zonele joase la aproape 1300 mm, in partile mai inalte ale teritoriului.

In afara volumului de precipitatii lunare si anuale, este important de cunoscut si modul in care acestea se repartizeazain cursul anului, adica frecventa zilelor cu precipitatii (peste 0,1 mm). Numarul acestor zile este de 180-200, cele mai multe zile inregistrandu-se in sezonul de vegetatie, lunile mai-august, in acesta perioada cazand 47-52% din totalul precipitatiilor dintr-un an.

Predominarea in cursul anului a precipitatiilor sub forma solida pe masura ce creste altitudinea, atrage dupa sine cresterea grosimii stratului de zapada si a duratei mentinerii lui (140-200 zile).

Prima ninsoare se inregistreaza la mijlocul lunii octombrie (12.X) in zonele mai joase, ea devenind din ce in ce mai timpurie in raport cu crosterea altitudinii, astfel ca in partea superioara a pasunii Funduri Prelungi aceasta se produce spre sfarsitul lunii septembrie (27.09).

3. Vantul- Avand in vedere pozitia si orientarea masivului Piatra Craiului,frecventa cea mai mare o au vanturile care bat din sectorul vestic si nord-vestic. Pe versantul estic, din cauza adapostului, zapada se acumuleaza in cantitati mari in portiunile concave ale terenului, unde este afanata si troienita. Dimpotriva, pe versantul vestic, expus vanturilor, zapada este, in general, viscolita si compacta, avand o grosime mai mica.

Frecventa calmului are o valoare medie de 8-9% si este mai mare in zonele joase ale teritoriului, 11% la statia Fundata, si mai mica, 6-7%, cu cat ne apropiem de creasta.

In ceea ce priveste intensitatea (viteza) medie a vantului, ea creste cu altitudinea, variind in functie de directia lui. Numarul mediu al zilelor cu vant puternic (V 11m/sec) este, in medie 40, iar al zilelor cu furtuna (V 16m/sec) este in medie 8. Lunile cele mai periculoase din acest punct de vedere sunt martie-mai.Parcul National Piatra Craiului este situat in Carpatii Meridionali incluzand Creasta Pietrei Craiului, in totalitate si spatii din culoarele intramontane limitrofe, Rucar-Bran si Rucar-Zarnesti. Parcul National Piatra Craiului se extinde pe raza judetelor Brasov si Arges, incluzand suprafete apartinand localitatilor Zarnesti, Moeciu (satele Magura si Pestera), Bran, Rucar si Dambovicioara. PNPC se intinde intre coordonatele de 450 22 1.73 si 450 34 49.55 latitudine nordica si 250 08 51.61 si 250 21 57.21 longitudine estica. Suprafata totala a Parcului National Piatra Craiului este de 1477n interiorul parcului este prevazuta o zona cu protectie stricta, n suprafata de 6053.8 ha (Brasov 2619ha, Arges 3434.8 ha). Zona cu protectie stricta mai include si alte 4 zone carstice, si anume Cheile Zarnestilor (Prapastiile Zarnestilor) n judetul Brasov si Cheile Dmbovicioarei, Cheile Brusturetului si Cheile Dmbovitei, situate n judetul Arges, precum si o arie de protectie cu caracter de rezervatie naturala totaliznd 1.5 ha (Pestera Liliecilor). In interiorul zonei cu protectie stricta se afla si zona n care pasunatul este interzis, cu o suprafata 515.5 ha.Zona de protectie integrala are suprafata de 104,6 ha. Restul suprafetei constituie zona de conservare durabila (6835.2 ha), respectiv zona de dezvoltare durabila (1765,4 ha)3 ha din care 7806 ha in jud. Brasov si 6967 in judetul Arges.

Fauna

Fauna de nevertebrate este deosebit de bogata prezentand un deosebit interes stiintific. Este de remarcat prezenta a 35 de specii endemice si a 91 de specii descrise de aici ca fiind noi pentru stiinta. Mentionam doua specii endemice pentru Piatra Craiului:Nesticus constantinescui(Arahnida) siRhagidia carpatica(Arahnida, Acari).

Piatra Craiului adaposteste un numar mare de specii de fluturi, pana pana in prezent fiind identificate peste 216 de specii unele rare sau endemice: Psodos coracinus dioszeghy, subspecie endemica alpina;Apamea zeta sandorokovacsisubspecie endemica in Carpati;Erebia pronoe, specie cunoscuta in Carpati numai din Piatra Craiului si Bucegi;Pieris bryoniaespecie mentionata in lista rosie a fluturilor de zi din Europa, etc.

Fauna de pesti, amfibieni si reptile este ceva mai saraca, comparativ cu celelate grupe de vertebrate. De mentionat ca toate speciile de amfibieni si reptile de pe teritoriul Romaniei sunt protejate fiind incluse in anexa 3 a legii 13 din 11 martie 1993 (Conventia de la Berna).

Lista speciilor de pesti, amfibieni si reptile

Parcul National Piatra Craiului detine o ornitofauna bogata, reprezentata prin cele 111 specii identificate pana in prezent pe acest teritoriu, din acest punct de vedere fiind o zona ideala pentru observarea pasarilor. Multe dintre acestea sunt mentionate ca specii strict protejate in Conventia de la Berna - Conventia pentru protejarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa (legea nr. 13 din 11 martie 1993) si in Conventia de la Bonn -Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice (legea nr. 13 din 8 ian. 1998).

Lista speciilor de pasari

Conditiile climatice si geologice, geomorfologia si structura florei si vegetatiei din Parcul National Piatra Craiului au determinat pastrarea unei diversitati aparte in grupul mamiferelor.

Din cele aproximativ 100 specii de mamifere din fauna intregii tari, peste 40% traiesc si in masivul Piatra Cariului.

Pana in prezent au fost identificate 21 de specii de lilieci, care se adapostesc in pesterile sau scorburile arborilor batrani de pe teritoriul parcului. Dintre acestea, o mare parte intra in categoria specii strict protejate conform Conventiei de la Berna, iar 6 sunt specii de interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC (Rhinolophus ferrumequinum, R. euriale, Myotis bechsteinii, M. blythii, M. myotys, Barbastella barbastellus) iar o specie -Vespertilio murinus- este inclusa in Conventia de la Bonn. De mentionat ca pe teritoriul Romaniei sunt protejate toate speciile de lilieci conform legii 90 din 10 mai 2000 pentru aderarea Romaniei la Acordul privind conservarea liliecilor in Europa , adoptat la Londra la 4 decembrie 1991.

Parcul National Piatra Craiului gazduieste o populatie bogata de carnivore mari: urs -Ursus arctos; lup -Canis lupus; ras -Lynx lynx. Studiile realizate au aratat existenta a trei culoare de circulatie ale acestor specii intre masivele Piatra Craiului si Bucegi, culoare care vor avea un regim special de protectie.

Lista speciilor de mamifere

Ape

Constitutia geologica a Pietrei Craiului, preponderent calcaroasa, se caracterizeaza prin imposibilitatea retinerii apelor de infiltratie sau de siroire, pentru a da nastere unor panze freatice si, in final, unor vai cu apa. Asa se explica faptul ca in timp ce vaile care brazdeaza trupul masivului sunt lipsite de apa, singurele vai cu apa sunt cele de la periferia masivului: Barsa, Dambovita, Dambovicioara, cu unii din afluentii lor.

Raurile de pe teritoriul parcului apartin de doua bazine hidrografice principale: Bazinul Oltului in N si bazinul Dambovitei in S. Cumpana de ape dintre ele urmareste aliniamentul La Umeri - Vf. Grindu - La Table - Dl. Sasu - Vf. Sterghiori. Pe teritoriul Parcului National se delimiteaza patru bazine hidrografice:

1. Bazinul Barsei- In partea nordica a masivului, Barsa Mare, afluent al Oltului, este principalul rau colector, care marcheaza limita nordica a parcului.

2. Bazinul Raul Mare al Zarnestilor- Principalul colector al apelor de pe versantul estic al masivului Piatra Craiului este Raul Mare al Zarnestilor sau Valea Prapastiilor, afluent al Barsei Mari. El capteaza toate paraiele ce vin de pe versantul de rasarit, pasunile Zanoaga, Curmatura si Vladusca care nu au un debit permanent. Ele pot sa sece vara, in special in regiunea cheilor, sau sa inregistreze un debit relativ mare in perioada de topire a zapezilor sau in timpul ploilor de primavara (lunile mai-iunie).

3. Bazinul Dambovicioarei- Raul Dambovicioara marcheaza o parte din limita estica a parcului, captand o serie de paraie dintre care cele mai importante sunt: Valea Grindu, Valea Capatanelor, Valea Steghii, Valea cu Apa, Valea Muierii etc. Raul isi mareste considerabil debitul in aval unde primeste apele izvoarelor carstice Galgoaie (300 l/s), care reprezinta de fapt, izvoarele raului Dambovicioara.

4. Bazinul Dambovitei- Principalele cursuri de apa colectate de pe teritoriul parcului sunt:Valea Dragoslovenilor cu afluentii Valea Tamasului si Padina Lancii, Valea lui Ivan, valea Urzicii, Valea Larga, Valea Speriata, Valea Gruiului si Valea Berila.

Apele subterane, caracteristice masivului, sunt delimitate in doua bazine hidrocarstice: Bazinul Prapastiile Zarnestilor in nord si Bazinul Dambovicioara in sud.