Lunar arădean de informaţie culturalăMONITORUL CULTURAL

Decembrie 2014

Lunar arădean de informaţie culturalăSupliment al revistei de cultură ARCAAnul VIII, nr. 9 (61) – decembrie 2014

În format pdf la adresa: htt p://www.revistaarca.roDirector: Ana Maria DragoşRedactor-şef: Ioan Mati uţ

Colaborează: Ovidiu Pecican, Vasile Dan, Gheorghe Mocuţa, Rodica Colta, Sorin Sabău, Adelina Stoenescu,

Corina Huţan, Viorel Nistor, Flavius Drăgan.Prezentare arti sti că: Laurian Popa

Design: Corina HuţanDTP: Călin Chendea

Corectură: Petre DonTipar: Tipografi a TRINOM Arad

Editor: Centrul Cultural Judeţean Aradwww.ccja.ro

Responsabilitatea pentru conţinutul textelor revine autorilor.Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru modifi cările survenite în

programul insti tuţiilor. uralculturalcultcultural

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic Matei Păcurar

Matei Păcurar, I

decembrie 2014 3

Născut la 15 iunie 1995 în Arad. Absolvent al Liceului de Artă „Sabin Drăgoi”, Sculptura, Prof: Mihai Păcurar. Student al Universităţii de Artă şi Design Cluj-Napoca, Facultatea de Arte Plastice – Pictură, Anul I. A par ti cipat la tabere de artă, proiecte europene, expoziţii şi concursuri unde a luat mai multe premii.Email: pacumatei@yahoo.

ED

ITOR

IAL

Revista de cultură „Arca” a fost prezentă şi în acest an la Târgul de Carte Gaudeamus, care s-a desfăşurat

în perioada 19-30 noiembrie la Pavilionul Central RO-MEXPO din Bucureşti. La această ediţie a fost o par-ticipare numeroasă, peste 400 de edituri româneşti şi străine, tipografi i, instituţii de învăţământ, centre şi in-stitute culturale, instituţii mass-media, agenţii de difu-zare de carte, fi rme multimedia, agenţii literare, organizaţii non-gu vernamentale cu profi l cultural şi educaţional, asociaţii profesionale, librării, biblioteci etc. Au avut loc peste 600 de evenimente dedicate cărţii, de la lansări până la dezba-teri şi colocvii. Cu alte cuvinte, a fost evenimentul central al agendei culturale naţionale. Ţara invitată de onoare a acestei ediţii, a fost Rusia.

Din maratonul de evenimente, s-au desprins câteva care au ieşit în evidenţă datorită personalităţilor prezente cât şi a numărului mare de participanţi. Aş aminti vizita de două ori a noului preşedinte al ţării, Klaus Iohannis. Prima dată la lansarea propriei cărţi Pas cu pas şi a doua oară la cea a Alinei Mungiu-Pippidi, Tranziţia. Primii 25 de ani. Mare înghesuială a fost şi la lansările lui Ion Iliescu, George Maior, George Dâncu, Adrian Năstase la capitolul oameni politici, dar şi la ale unor scriitori cunoscuţi: Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, Lucian Boia.

„Arca” este membră ale Asociaţiei Presei Literare şi a Editurilor din România (APLER) care la fi ecare ediţie a târ-gului, ne găzduieşte la standul său. A fost expus un număr important de exemplare, din toate apariţiile pe acest an ale revistei, oferind prilejul celor care au vizitat târgul să ia contact cu conţinutul publicaţiei sau să o achiziţioneze gra-tuit. Cei interesaţi au fost informaţi despre istoricul revistei, progra mul său cultural, dar şi despre importanţa implicării Centrului Cultural Judeţean Arad în editarea şi asigura-rea condiţiilor necesare apariţiei. De asemenea, s-au stabilit relaţii de colaborare cu autori valoroşi şi s-au consolidat cele existente. A fost un excelent prilej de a ne face cunoscuţi cât mai multor cititori, dar şi de racordare la marile evenimen-tele culturale naţionale.

Ioan Matiuţ

4 decembrie 2014 decembrie 2014 5

PR

OIE

CTE

C

ULT

UR

ALE

Retrospectiva evenimentelor culturale

Publicul arădean s-a bucurat şi anul acesta de numeroa-se evenimente culturale organizate de Centrul Cultural

Judeţean Arad. Diversitatea evenimentelor, acţiunilor şi proiec-telor care alcătuiesc Calendarul anual de activităţi culturale al Centrului Cultural Judeţean, de la cele înscrise în domeniul culturii tradiţionale, folclorice până la cele mai elitiste specta-cole susţinute pe scena Teatrului de Vară ETHOS, a atras un număr impresionant de spectatori şi participanţi.

Deschiderea spre noi oportunităţi cultural-educative pen-tru arădeni prin proiectul transfrontalier Green House, conec-tarea patrimoniului cultural-artistic existent în judeţul nostru la circuitul de valori europene prin proiectul CreArt, infuzia de cultură de cel mai înalt nivel oferită arădenilor cu ocazia primei ediţii a Zilelor Culturii Austriece la Arad şi nu în ultimul rând promovarea valorilor autohtone arădene prin intermediul plat-formei de educaţie civică Aradul Contează, sau în cadrul Zilelor Culturii Arădene în Austria, sunt doar câteva dintre reperele demne de luat în considerare atunci când privim în retrospectivă activităţile Centrului Cultural Judeţean derulate pe parcursul anului 2014.

Prezenţa la Arad a genialului consultant american în strate-gie geopolitică Edward Luttwak, născut la Arad şi susţinerea de către acesta a conferinţei pe tema „Securitate naţională în se-colul al XXI-lea” a reprezentat o adevărată culminaţie a vieţii culturale arădene din ultimii ani.

Invitaţia adresată celebrului regizor austriac de la Holly wood, Robert Dornhelm, de a susţine o discuţie de podium moderată de Emil Hurezeanu în cadrul Zilelor Culturii Austriece la Arad precum şi premiera naţională a fi lmului său Recviem pentru Dominic au avut un impact cultural şi mediatic deosebit nu numai în cadrul comunităţii arădene ci şi la nivel naţional şi internaţional.

Nume prestigioase, apreciate pe marile scene româneşti şi internaţionale au rezonat în spiritul „ETHOSULUI ROMÂ-NESC” împreună cu spectatorii prezenţi în număr impresio nant în fi ecare seară de miercuri şi în vara acestui an la Teatrului de Vară ETHOS.

Scenă şi public au respirat împreună, sub cerul liber, aerul curat de pe culmile cele mai înalte ale performanţei artistice în spectacolele oferite de Dan Puric, Gheorghe Zamfi r, Maia Mor-genstern, Felicia Filip, Ion Caramitru, solişti ai Companiei de Balet de la Opera de Stat din Viena. Spectacolul de musical My fair lady sau cel oferit de Ovidiu Lipan Ţăndărică au ridicat la cote maxime pulsul publicului, oferindu-le celor prezenţi mo-mente de neuitat. Chiar dacă vremea nu a fost de fi ecare dată foarte prietenoasă căldura şi emoţia transmise de artiştii invitaţi

au electrizat de fi ecare dată publicul. Stagiunea estivală de anul acesta a inclus o nouă serie de spectacole şi activităţi dedicate celor mai tineri dintre spectatori şi familiilor lor, grupată sub titlul ETHOS FAMILY. În fi ecare marţi seara scena Teatrului de Vară ETHOS s-a transformat într-un loc de întâlnire „în fami-lie”. Jocul (scenic) „în joacă” a atras deopotrivă părinţi şi copii spre magia scenei.

Şcoala de vară a reunit şi anul acesta în atelierele sale copii şi tineri interesaţi să exploreze domenii de activitate artistică pre-cum teatru, muzică, dans sau diverse forme ale artelor plastice sau aplicate. Un interes deosebit manifestat faţă de atelierele de jurnalism, eco-artizanat sau alte forme noi de activităţi recre-ative care dezvoltă capacitatea creativă a celor mici a focalizat şi anul acesta atenţia organizatorilor asupra necesităţii de a ex-tinde permanent oferta de activităţi din cadrul acestui proiect.

Şi pentru că în ultimii ani s-a cristalizat nevoia de a oferi şi copiilor de vârstă preşcolară un mediu potrivit în care aceştia să-şi poată manifesta creativitatea şi talentul a fost înfi inţată anul acesta Grădiniţa culturală, proiect unic la nivel naţional.

Unul dintre cele mai importante momente culturale ale anului, împlinirea a unui sfert de veac de existenţă a Revistei literare „Arca” a constituit anul acesta prilej de mare sărbătoare. Cu această ocazie a avut loc la Arad o reuniune a celor mai valoroşi autori de literatură din ţară şi din străinătate. Invitat de onoare la această întâlnire a fost renumitul critic literar Nicolae Manolescu.

Cea de-a II-a ediţie a Festivalului de spiritualitate şi artă sacră românească Filocalia desfăşurat în perioada 4-13 aprilie, la Arad a fost dedicat anului comemorativ al Sfi nţilor Martiri Brâncoveni şi a fost organizat în parteneriat cu Arhiepiscopia Aradului.

Ca şi anul trecut, evenimentele prezentate în cadrul festiva-lului s-au bucurat de o înaltă apreciere.

Locuitorii din mediul rural şi mic urban de pe întreg teri-toriul judeţului Arad au avut parte de evenimente de excepţie pe tot parcursul anului. Sărbătoarea Vinului în Podgoria Miniş-Măderat, Festivalul Vânătorilor, Parada clătitelor de la Moneasa, Praznicul de pită nouă, Nedeia de la Tăcăşele, Târgul de fete de pe Muntele Găina, sunt doar câteva dintre evenimentele circum-scrise în aria culturii populare tradiţionale ce fac parte din patri-moniul tradiţiilor populare de certă valoare ale judeţului Arad.

Prin organizarea unei palete atât de diverse de activităţi, Cen-trul Cultural Judeţean Arad reuşeşte să aducă Aradul tot mai aproape de centrul lumii culturale europene oferind totodată acces liber tuturor categoriilor de public la un act cultural de cea mai înaltă calitate, asumându-şi în acest fel şi rolul determinant de formator al unui gust estetic acordat la sistemul de valori de referinţă de nivel european.

Ana Maria DragoşDirector al Centrului Cultural Judeţean Araduralculturalcultcultural

decembrie 2014 7

Alchimiştii desemnau prin corb Piatra în negru iar capul de corb semnifi ca starea de dizolvare a materiei, devenită şi ea neagră.

Însă, aşa cum am menţionat deja, corbul nu a fost tot tim-pul imaginat ca negru. Poetul Ovidiu, vorbeşte despre corb ca despre pasărea favorită a zeului Apollo. Consacrat zeului solar Apollo şi a lui Mithra, corbul era reprezentat ca o pasăre de ar-gint, cu penele de zăpadă, de bun augur. Limba lui însă l-a pier-dut. Vorbind prea mult şi ce nu trebuie, s-a transformat într-un delator. Apollo l-a exclus dintre păsările albe şi penele lui s-au înnegrit.

În folclorul european el a devenit vestitorul cel rău, care anunţă moartea. Cu această semnifi caţie îl găsim şi în folclo-rul românesc. În legendele româneşti, este un vestitor al morţii care croncăneşte pentru a-i înştiinţa pe lupi unde există hrană bună. Încărcat cu o conotaţie negativă, are în imaginarul popu-lar românesc o reprezentare pe măsură. Se spune că mănâncă primul din stârv, nu bea niciodată apă limpede de izvor şi că depune ouăle în decembrie, când crapă pietrele de frig.

Sângele lui era folosit în medicina magică, fi ind considerat un antidot la otrăvuri, în vechea credinţă românească că „rău pe rău se scoate”.

Dr. Rodica Colta

6 decembrie 2014

De la corbul însoţitor de zei la simbolistica românească a corbului

Negru, gri sau alb, corbul este o prezenţă veche în mi tologiile lumii dar şi în bestiariile medievale. În

multe din acestea apare ca un însoţitor al zeilor Infernului, războiului, morţii, fi ind prin urmare, legat de divinitate. Este un simbol solar, un mesager al duhurilor, o emblemă a înţelepciunii sau un vestitor al morţii.

În mitologia sumeriană, de pildă, a fost considerat un sim-bol al zeului Infernului Nergal, cel cu faţă dublă. La fel, zeul su-prem din mitologia nordică, Odin, era însoţit de doi corbi, ca în cele din urmă să fi e el însuşi transformat în corb. În mitologia irlandeză o însoţeşte pe Badb, zeiţa războiului. Numit Corbul Preafericit, el a fost şi patronul vechilor navigatori irlandezi.

Tot astfel, în mitologia galică îl găsim ca tovarăş al zeului Sucellus. După o altă tradiţie, corbii veghează muntele sub care doar me Frederic Barbarosa, primul împărat al Sfântului Im-periu Roman.

O semnifi caţie nouă o dobândeşte corbul în Biblie. În Gene-za scrie că, prima pasăre pe care a trimis-o Noe să caute pământ a fost corbul Hereb, care zboară şi nu se mai întoarce cu veşti, spre deosebire de al doilea trimis, porumbelul, care aduce ra-mura de măslin. El devine astfel simbolul tenebrelor care nu s-au risipit încă.

Ambivalent, el apare simbolizat, potrivit comentatorilor evrei ai Sfi ntei Scripturi, prin cei doi corbi ai profetului Ilie, stăpânul ambivalent al secetei şi al ploii, al vieţii şi al morţii.

TRA

DIŢ

II

Matei Păcurar, IIuralculturalcultcultural

decembrie 2014 98 decembrie 2014

Creşterea animalelor în Ţara Zărandului

În Ţara Zărandului se practica un păstorit local, animalele fi ind păşunate în hotarul satului, iar iernatul făcându-se

în cadrul gospodăriilor1. Exista în fi ecare localitate o or-ganizare conform căreia păşunea era împărţită în funcţie de felul animalelor: păşunea porcilor care era mai ac-cidentată, cu băltoace şi pământ mai puţin roditor, păşunea vacilor şi a junincilor, a boilor şi a viţeilor, a oilor, a caprelor

şi a cailor. Unele din aceste locuri de păscut erau numite de să-teni în funcţie de animalele care se afl au acolo: viţălărie (pentru viţei), stavă (pentru cai), stână (pentru oi), colibă sau băurie (pentru boi). La fi ecare dintre aceste păşuni exista câte o fântână pentru adăpat (mai puţin pe păşunea porcilor unde existau bălţi cu apă)2.

Păstorii care aveau grijă de animale erau numiţi în funcţie de felul acestora: văcar, boar, stăvar, cioban, căprar, porcar. Ei erau oameni mai săraci care au moştenit din părinţi, odată cu meseria, şi cunoştinţele referitoare la îngrijirea şi supravegherea stării de sănătate a animalelor3.

Pentru turma de porci, porcarul era ales, de obicei, în preajma Anului Nou deoarece turma de porci era constituită pe întreaga perioadă a anului. La Bârsa, plata porcarului se făcea în funcţie de samoş. Un samoş însemna fi e o scroafă cu purcei, fi e trei-patru purcei mai mici, fi e un porc mare). Plata se făcea pe întreg anul şi consta din o jumătate de cucuruz (15 litri), un font de clisă (jumătate de kg de slănină), o pâine mare de 3 kg. După data de 15 august (Sf. Maria) oamenii îşi luau din turmă porcii pe care doreau săi îngraşe şi să-i sacrifi ce în preajma Crăciunului4.

Stăvarul, văcarul, păcurarul (ciobanul), bouarul şi viţălarul erau aleşi în a doua zi de Paşti. Şi ei erau plătiţi tot în măsuri de cereale, slănină şi pâine, în funcţie de numărul de animale. Turmele de oi, cai, boi şi viţei, vaci şi juninci ţineau până în toamnă când se destrămau, fi ecare gospodar luându-şi ani-malele în gospodărie. Porcii, vacile, junincile şi caprele erau păstorite numai pe timpul zilei. Porcii erau greu de ţinut pe timpul nopţii, iar caprele şi vacile erau aduse seara la muls. Peste

1 Valer Butură, Străvechi mărturii de civilizaţie românească (Tran silvania – studiu etnografi c), Bucureşti, Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedică, 1989; p. 225

2 Ioan Godea, Bârsa. Comună din Ţara Zărandului – monografi e, Arad, Editura Mirador, 2012, p.156-157

3 Valer Butură, Străvechi mărturii......, p. 2254 Ioan Godea, Bârsa. Comună......,p. 157

ETN

OG

RA

FIE

noapte rămâneau doar caii, boii şi viţeii şi oile. Caii şi boii putea fi luaţi de gospodari atunci când aveau nevoie de ei la muncă sau transport5.

Pentru animalele care pe timpul nopţii erau aduse în sat, ieşitul la păşune a doua zi se făcea într-o anumită ordine: mai întâi ieşea turma (ciurda) de vaci, apoi turma de porci (porcarul anunţa formarea turmei sufl ând într-un corn) şi la urmă caprele şi oile care au fost aduse peste noapte şi care nu erau la stână6.

În satele afl ate în interiorul Munţilor Zărandului (Nadăş, Minişel, Minişu de Sus, Văsoaia) sau cele afl ate pe văile afl uente Mureşului (Troaş, Pârneşti, Lupeşti, Baia, Slatina de Mureş, Groşii Noi etc.) unde păşunile erau mai departe de sat, modul de organizare în creşterea animalelor era altul.

Distanţele mari pe care trebuiau să le parcurgă cu animalele până la păşune, i-a făcut pe locuitorii acestor sate să ridice sălaşe şi adăposturi pentru vite chiar pe suprafaţa păşunilor. La sălaşe erau ţinute animalele şi stătea şi o parte dintre membrii familiei. În sat rămâneau bătrânii, sau părinţii copiilor de vârstă şcolară, cu puţine animale: păsări şi câte o vacă pentru a avea lapte. Era foarte important pentru fi ecare gospodar să aibă, la sălaş, un număr de 8-10 capete de animale care să producă gunoi. Acesta se folosea apoi pentru îngrăşatul pământului de lângă sălaş, care era transformat în grădină de zarzavat. Şi la sălaş se ţineau una sau două vaci pentru lapte, iar cele cu viţei erau trimise mai sus pe păşune unde câţiva săteni asociaţi aveau rând pe rând grijă de ele.

Sorin Sabău5 Ibidem, p. 1586 Ibidem, p. 156uralculturalcultcultural

FOLC

LOR

FOLC

LOR

decembrie 2014 1110 decembrie 2014

Aspecte coregrafi ce în obiceiurile de Crăciun

Având originea în străvechiul patrimoniu al culturii geto-dace, cu preluări ulterioare din contextul de o bi-

ceiuri romane, datinile şi creaţiile folclorice din ciclul săr -bătorilor de Crăciun şi a Anului Nou, sunt cele mai bogate, devenind de-a lungul istoriei o arhivă vie de informaţii.

Cetele de dubaşi de pe Valea Mureşului ce se deplasează de la o casă la alta în ritmurile marşurilor cântate de muzicanţi, au o organizare specifi că de la un sat la altul. Acest fenomen este încă viu iar în ajunul Crăciunului consemnăm activitatea dubaşilor din localităţile Ţela, Birchiş, Săvârşin, Troaş, Juliţa, Corbeşti etc. Ritmurile dubelor precum şi melodiile de acom-paniament sunt foarte diferite şi au legături cu majoritatea jo-curilor bărbăteşti sau mixte din localităţile respective. Marşurile dubaşilor cuprind ritmurile binare cu diferite combinaţii în care apar pătrimi divizate, cărora le corespund paşi de contratimp:

Dubaşi de pe Valea Mureşului (judeţul Arad), au în reper-toriu jocuri proprii ce se practică numai cu ocazia colindatu-lui: A dubii, Căluşeriu, Bătuta, Sârba, Zorile, Sălcioara, Sfădita etc. Dintre acestea Jocul dubii este cel mai vechi, având la bază elemente care îl situează cu mult înaintea jocurilor din fondul curent. Evoluţia circulară a jocului este o stare de o solemnitate deosebită şi care ulterior se transmite şi auditoriului. Arhaismul şi suportul ritmic deosebit, sunt doar câteva din caracteristicile acestuia. Motivul cosmic, stelar, prezent în creaţiile populare

de factură materială-porţi, stâlpi, furci, ceramică etc. este prezentat şi în jocurile pe care locuitorii acestor meleaguri le-au păstrat până în zilele noastre. Cultul soarelui prezen-tat la popoarele traco-dace îl găsim astăzi într-o formă vie prin acest joc, în această minunată vatră folclorică. Desfăşurarea în cerc, presupune un text coregrafi c adap-tat coeziunii de grup, în care substratul arhaic este vizibil de la primele bătăi pe dube până la terminarea acestuia. Fără să fi e adaptate gustului social, mişcările jocului par a fi destul de simple. Trecerea jucătorilor pe sub braţele vătafului mersul şerpuit ce evocă răsăritul, amiaza şi asfi nţitul sunt elementele ce decurg din mitologia străvechilor băştinaşi. La baza jocului practicat de către grupuri de tineri neînsuraţi, a stat un ritual de trecere, acum în perioada renaşterii, la cumpăna anilor ca o coloană infi nită a timpului. Substratul cultic al jocu-lui este uşor de intuit, văzând o ceată de dubaşi care lasă dubele jos, apoi se apropie unul de altul şi se prind în cerc. La început 16 măsuri muzicale cântate la cimpoi, fl uieră, lăută (mai nou taragot sau saxofon) stau pe loc nu fac nicio mişcare, parcă le intră muzică în cap, după care jucătorii se ridică pe vârfuri. La comanda vătafului se fac bătăi pe loc după care se porneşte în cerc spre dreapta cu paşi tropotiţi. La tinerii din Troaş A dubii este unul dintre cele mai fi reşti jocuri. În ceea ce priveşte arhi-tectonica, consemnăm succesiunea fi xă de trei paşi spre dreapta începuţi cu piciorul stâng.

Viorel Nistor

A dubii din Corbeşti

uralculturalcultcultural

decembrie 2014 13cultural

12 decembrie 2014

de vacanţă în inima oraşului. Pentru toate astea îmi pare că înţelegerea Aradului se cuvine să treacă prin prospectarea malu-rilor lui. Pe ele le pomenea Ioan Slavici în romanul lui neegalat, Mara (care, în treacăt fi e spus, se petrece pe fi rul lichid şi ma-iestuos care duce către vest, de la Radna la Arad şi înapoi, la Lipova). Într-una din pagini, el vorbeşte despre schela arădeană unde odinioară se descărca sarea sosită din amonte.

Transporturile de sare, marfă preţioasă şi preţuită în evul mediu, sunt atestate devreme în părţile Aradului. Erau curen-te pe apele calme ale râului tutelar, în drumul lor spre Tisa şi de acolo mai departe. Documentele din vechime arată că nu doar cu plutele veneau bolovanii salini, ci şi cu ambarcaţiuni de mărimi diferite – sunt pomenite trei feluri. Mănăstirea Bizere, atestată de la sfârşitul veacului al XII-lea şi cunoscând o treptată decădere în sec. al XV-lea, descoperită la Frumuşeni, a făcut un dar neaşteptat arheologilor, prilejuindu-le descoperirea unei bărci de peste 12 metri a cărei umbră a dăinuit datorită mor-tarului care i-a păstrat contururile. Se crede că ambarcaţiunea, „plină cu fragmente de lut şi monede datând din secolul al XII-lea, din vremea regelui maghiar Ştefan al IV-lea”, a slujit la transpor-tul sării pe seama mănăstirii, care dobândise un privilegiu în acest sens. Indiferent dacă barcagiul străbătea apele cu oameni sau cu mărfuri şi în pofi da dispariţiei luntrii lui, urma acesteia poate fi un simbol al vechiului Arad, de neconceput fără artera lichidă a Mureşului inferior.

Citind despre descoperirea arheologului Adrian Andrei Rusu şi a colegilor lui am avut sentimentul densei poezii pe care o poate degaja o lucrare ştiinţifi că riguroasă şi pozitivistă fără nicio intenţie de a poetiza. În luntrea de la Bizere, ca, de alt-fel, şi în cea, veche de „numai” vreo patru secole, descoperită cu un alt prilej, la Lunca, se poate identifi ca un tip de dăinuire şi o emblemă care învinge timpul, supravieţuind şi după ce a dispărut, sublimată ca într-o lectură platoniciană unde lucrurile acestei lumi se descoperă ca nişte copii imperfecte ale lumii pro-totipurilor lor celeste.

Amprenta Aradului – o barcă plutind solitară pe unde, ca în mitologia scandinavă...

Ovidiu Pecican

Istoria Aradului în oglinzi mişcătoare

Urma bărcii, amprenta râului

Oricine cunoaşte Aradul desluşeşte îndărătul isto-

riei lui o poveste de dragoste. Ea pune în evidenţă întâlni-rea dintre un râu, Mureşul, şi rezervorul verde al teritoriilor joase ce urmează defi leului de la Radna şi Lipova. Aici, în ierburile pustei panonice răsăritene, devenită, în 1918, cu drepturi depline, Câmpia de Vest românească, rodul acestei iubiri s-a dovedit, în meandrele curgerii râului, a braţelor sale, oraşul...

La început, el era mai în amonte, Orodul medieval fi -ind una dintre aşezările unde regii din casa lui Arpad au cti-torit mănăstire şi unde, mai apoi, oamenii au venit cu sme-

renie pentru a primi adeverire de la capitalul mănăstiresc. Mai pe urmă, Aradul s-a cuibărit în jurul cotului împrejmuit din trei părţi de apele Mureşului, unde din ordin preaînalt, imperialii au construit o fortifi caţie stelată...

M-am gândit adeseori la simbolurile care pot întruchipa cel mai bine destinul oraşului nostru. Cred că, în cele din urmă, l-am găsit. Nu poate fi vorba decât despre ceva ce leagă pământul rodi-tor din partea locului de apele care îl fertilizează. Şi atunci am descoperit că, aşa cum întreg bulevardul principal, croit la mare largheţe, în modernitatea oraşului, urmează paralel fi rul apei, la fel şi ceea ce căutam eu nu putea fi decât faleza Mureşului sau ştrandul însuşi. O ştim cu toţii: verile, întreg oraşul migrează dincolo de râu, în zona amenajată a plăjii care a devenit treptat, tot mai mult, un adevărat parc de distracţii, un soi de staţiune

descoperim în gândirea metafi zică înaltă cucerită de acest popor. În spatele armoniei arhitecturale se afl ă o armonie a minţii şi o înţelegere profundă a enigmelor omului şi universului. Cum au ştiut egiptenii să alinieze creaţia lor legilor Universului? Cum au calculat cu atâta precizie parcursul corpurilor cereşti, astfel încât prezenţa acestora pe cer într-un anumit moment să pună în valoare cele mai importante trăiri umane? Vestigiile acestui popor ieşit din orice tipare sunt dovezi ale posibilităţilor de care dispune mintea umană.

Agenda evenimentului: Joi, 4 decembrie18:30 – Conferința: Frumusețea în Egiptul Antic (Conferențiar: Alis Brebu)Vineri, 5 decembrie10:00 – Prezentarea ghidată a expoziției Egiptul Antic. Din secretele unei mari civilizații

(Grupele de ghidaj se vor organiza din oră în oră în intervalul 10:00-18:00)Pentru mai multe informații și înscriere la prezentare ghidată, vă

rugăm să ne contactați la 0749067441 sau prin email: monica.varga@noua-acropola.ro.

Adelina StoenescuComplexul Muzeal Arad

decembrie 2014 15

MU

ZEU

Egiptul Antic: imaginaţie, gândire şi creaţie– eveniment cultural –

21 noiembrie – 10 decembrie 2014Locul de desfăşurare: Expoziția de arheologie a Complexului Muzeal Arad Intrarea liberă

Asociaţia Culturală Noua A -cropolă cu sprijinul Com-

plexului Muzeal ARAD vă invită să descoperiţi imaginaţia, gândi-rea şi creaţia Egiptului Antic, printr-un amplu eveniment dedi-cat acestei civilizații fascinante.

Am transpus abordarea fi lo -sofi că în activități interactive pen-tru a putea oferi publicului ară-dean de toate vârstele o experiență inedită și utilă. Evenimentul va cuprinde: Expoziția Egiptul An-tic. Din secretele unei mari ci-vilizații, prelegeri fi losofi ce, o se-rie de fi lme documentare, un a telier pedagogic de e nigmistică pentru cei mici, ateliere de pic-tură pe reproduceri arheologice.

Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 21 noiembrie – 10 de-cembrie, conform cu progra mul muzeului și programul anun țat al evenimentului.

Această expoziţie propune o călătorie esenţializată printre i de-ile-temelie ale civilizaţiei E gip tu-lui Antic. Planşele expo zi ţionale vor prezenta lumea fas ci nantă a enigmelor arhitecturale: pira mi-dele şi templele antice; viaţa mo-rală şi religia; imaginaţia sim bo-

lică, precum şi panteonul egiptean. Ghidajul expoziţiei şi explicaţiile vor fi oferite de membrii Asociaţiei Culturale Noua Acropolă.

Egiptul Antic este misterul care ascunde resorturile unui demers creator, excepţional în istoria umanităţii. Grecii numeau Aigyptos ţara pe care egiptenii au botezat-o Kem – un nume care învăluie în mister o frântură maiestuoasă, magică şi profundă din trecutul omenirii. Pic-tura, sculpturile, templele şi tot ceea ce ne-a rămas de la egipteni ne fascinează şi ne provoacă imaginaţia, ne transpun într-o altă dimensiu-ne. Misterul acestor forme care par să fi atins perfecţiunea rămâne să-l

14 decembrie 2014

Eveniment cultural: Egiptul Antic. Imaginaţie, gândire şi creaţie21 noiembrie – 10 decembriePalatul Cultural (expoziţia de arheologie)Organizatori: Asociaţia Culturală „Noua Acropolă” Timişoara, Complexul Muzeal Arad

Expoziţie: Sectorul XII Budapesta25 noiembrie – 3 decembrieSala „Clio”Organizatori: Primăria Municipiului Arad

Expoziţie de artădecembrieMuzeul de ArtăOrganizatori: Primăria Municipiului Arad

Expoziţie de pictură: György Kohán (Hu)decembrie 2014 – ianuarie 2015

Muzeul de ArtăOrganizatori: Primăria Municipiului Arad

Salonul naţional de artă fotografi că al Foto Club Pro Arad4 decembrie – 14 decembrieSala „Clio”Organizatori: Foto Club Pro Arad

Salonul de iarnă 17 decembrie – 4 ianuarie 2015Sala „Clio”Organizatori: Foto Club Arad, AAFR

Expoziţia taberei internaţionale ART-IMAGE – 20148 ianuarie – 18 ianuarie 2015Sala „Clio”Organizatori: Foto Club Pro Arad

MU

ZEU

Calendarul manifestărilor publice organizate, co-organizate sau găzduite de Complexul Muzeal Arad (C.M.A.) în luna decembrie 2014 (în municipiul Arad) la Sala „Clio”, Muzeul de Artă, Palatul Cultural

uralculturalcultcultural

decembrie 2014 17

Atmosferă de sărbătoare la FilarmonicăLa fel ca în fi ecare an, în preajma sărbătorilor de iarnă, Filarmo-nica de Stat Arad îşi întâmpină publicul cu diverse concerte te -matice. Astfel, în apropierea Cră-ciunului şi, mai bine zis, pe toată durata Lunii Cadourilor, melo-manii şi nu numai sunt aşteptaţi la Palatul Cultural din Arad pentru a-şi bucura sufl etele cu cele mai frumoase colinde din repertoriul naţional şi internaţional în interpretări deosebite, ale unor artişti de renume.

Târg de Iarnă la PrimărieÎncă din luna noiembrie şi până la fi nele lui decembrie arădenii gurmanzi vor putea servi pe pla-toul din faţa Palatului Ad mi-nistrativ, mâncăruri şi băuturi care de care mai delicioase şi mai apetisante, în cadrul deja tradiţionalului Târg de Iarnă. După cum ne-am obişnuit din anii trecuţi, şi de această dată, la căsuţele special amenajate pentru perioada Sărbătorilor de Iarnă vor putea fi cumpărate produse tradiţionale de patiserie şi cofetărie, dar şi vin fi ert şi ţuică fi artă din diverse zone ale ju-deţului Arad. La târg se găsesc, de asemenea, jucării, decoraţiuni interioare specifi ce lunii cadourilor, antichităţi dar şi diverse bijuterii ce pot fi oferite cadou doamnelor şi domnişoarelor cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă. Nu vor lipsi nici renii care să ne facă să simţim că ne apropiem de Sărbătoarea Crăciunului dar nici spectacolele programate să aibă loc în faţa Primăriei. Pentru ziua de 1 Decembrie, când este sărbătorită Ziua Naţională a României, a fost pregătit un spectacol de muzică populară care va aduce pe scenă interpreţi ca Marius Ciprian Pop şi Mirela Mănescu. Tot în cadrul Târgului de Crăciun, în data de 7 de-cembrie, formaţia Rapsodia, condusă de Vasile Rus, va susţine un concert de colinde iar în 14 decembrie va avea loc un alt concert de colinde, de această dată cu orchestra Rapsozii Zărandului, condusă de Petrică Paşca. În 23 decembrie, în faţa Primăriei, va fi organizată Caravana Tradiţiilor de Iarnă. Eve-nimentul care va încheia seria manifestările din cadrul Târgului de Crăciun este Revelionul Popular din data de 31 decembrie.

Corina Huţan16 decembrie 2014

Concert Johann Strauss Ensemble Muzicienii austrieci revin în România pen tru al zecelea an consecutiv. De această dată, Johann Strauss Ensemble, sub bagheta cunoscutului dirijor Russel McGregor, ne vor încânta cu spectacolul Best of Vienna, un concert extraordinar de Crăciun, ce va fi prezentat publicului într-un turneu ce va străbate zece oraşe, timp de zece zile. Muzicienii vor fi prezenţi la Arad în data de 12 decembrie, la Cinematograful Dacia, cu începere de la ora 19.00.

Johann Strauss Ensemble a cucerit publicul din Româ-nia, an de an, prin sunetul ti-pic austriac, virtuozitate, plus o picătura de umor, elemente care stau la baza succesului internaţional al acestei or-chestre de muzicieni de prim rang, aplaudată la scenă des-chisă de spectatorii afl aţi pe toate meridianele. Concerte-le susţinute în România au inclus întotdeauna numeroa-

se lucrări în premieră, iar în acest an, unul festiv, având în ve-dere că este a zecea oară când ne „trec pragul”. Atracţia concer-telor susţinute de orchestra austriacă se datorează, în special, energiei şi carismei lui Russel McGregor, dirijor şi prim-solist, deţinător al unei viori fabricate de Carlo Giuseppe Testore în anul 1697, „sora mai mică” a celebrei viole a lui Wolfgang Ama-deus Mozart. În acompaniamentul, sau sub bagheta lui Russel McGregor, au performat vedete ale muzicii de operă, precum Luciano Pavarotti, Jose Carreras sau Ildiko Raimondi.

Colinde cu Ştefan Hruşcă Cântăreţul Ştefan Hruşcă va susţine concertul Colinde tra di-ţionale de Crăciun în data de 18 decembrie, cu începere de la ora 17.00, la Colegiul Naţional „Moise Nicoară” din Arad. Ştefan Hruşcă va încânta publicul cu unele dintre cele mai frumoase colinde şi cântece de Crăciun, precum Florile dalbe, Trei păstori, Afară ninge liniştit, Linu-i lin, Sfântă-i sara de Crăciun, dar şi Rugă pentru părinţi. „Este cel mai frumos obicei creştinesc şi românesc – de a merge să urezi de bine, pentru sărbători, celor dragi. Faceţi asta şi o să vă curăţaţi şi o să vă simţiţi mult mai bine sufl eteşte. Eu nu doar cânt, eu simt fi ecare colind” – spune Ştefan Hruşcă despre evenimentul din decembrie.

AVA

NC

RO

NICĂ

uralculturalcultcultural

decembrie 2014 19

însufl eţeşte un loc din natură. Pânzele sale sunt vibratile, trăiesc eliminând povara detaliului, minuţiosului, eliberează din adânc, impetuos, viul. Omul, care traversează peisajele sale, multe din Arad sau din zona Sibiului, dar şi, fi reşte, a Lipovei cu aerul ei bătrân, distilat de trecerea vremii, nu-i o apariţie anecdotică sau motivată doar de o intenţie de echilibru compoziţional. El este acolo, în peisaj, ca un duh încarnat, ca o densitate a vieţii. Candoa-rea interogativă şi sensibilitatea aproape fe minină şi molatecă a peisajelor lui Mihai Takács fac din el unul dintre pictorii noştri de gen rari, supravieţuitori. Uleiurile sale împrospătează şi sporesc dorinţa noastră de comuniune cu exteriorul „natural”, celebrează liric viaţa din noi cu sonuri de altădată, potenţînd-o.

O artă veche nouă!Vasile Dan

PO

RTR

ETE

ÎN

PE

NIŢĂ

18 decembrie 2014

O artă veche nouă

Pe Mihai Takács l-am cunoscut la mijlocul anilor ’70 (cam prin 1975) când mă afl am în exilul meu interior,

la Lipova. Mărturisesc că printre bucuriile compensatorii pe care le-am câştigat în acei ani au fost, alături de scrierea primei cărţi de poeme, Priveliştile, şi cunoaşterea şi împrie-tenirea mea cu Mihai Takács. Acesta, mai tânăr decât mine, era pe atunci un simplu muncitor într-una dintre secţiile

mecanice ale Lipovei – altfel un oraş patriarhal, unic în felul lui, cu reliefuri limpezi conturate iar-na, cu un lirism cromatic debor-dant primăvara şi toamna, cu un cer aromitor vara. Cred că Lipo-va, toposul ca atare, a fost un a -devărat profesor de culoare, per-spective şi desen pentru tânărul Takács.

Dar pe atunci el sculpta. Sigur că o făcea într-un stil exclusiv fi -gurativ, descope rea, fi reşte, deo -

dată cu anatomia şi fi zionomia omenească. L-am ajutat acolo să organizeze prima sa expoziţie, într-o sală modestă şi cam insalubră, cu pereţii scorojiţi şi afumaţi, cum erau mai toate pe atunci, dar cu un geam larg, cât întregul perete exterior, spre stradă prin care năvălea lumina, ce compensa cumva totul. Toate acestea la Casa orăşenească de cultură, unde eram angajat ca metodist.

Mai apoi ne-am despărţit pentru mult timp, Mihai evoluând, spre surprinderea mea, spre pictură. Şi iată că astăzi descopăr în Mihai Takács unul dintre cei mai sensibili şi proaspeţi peisagişti. Dar şi un portretist cu faimă în colecţia căruia sunt imortalizaţi, după gustul şi criteriile artistului, mai toate numele reale sau închipuite ale Aradului de astăzi. Mihai Takács practică un fel de artă uitată, de la începutul veacului trecut, din plin impre-sionism sau, mă rog, neo-, una retro, dacă stăm să o comparăm cu noile tendinţe, sau trenduri cum se spune astăzi, din arta vizuală. Mişi nu vrea să inventeze nimic, nu pe asta pune pariu, ci înoată, savurându-şi faima populară, neintimidat de nimeni şi de nimic, în amonte.

Uleiurile sale, lucrate în pastă groasă, direct cu şpaclu, sur-prind cu fi neţe, în pofi da mijloacelor de execuţie, nu atât o ex-terioritate expresivă, pitorească, ci viul din ea, forţa ascunsă ce uralculturalcultcultural

decembrie 2014 21

Mărturisirile prinţilor fără blazon, simpli sau cu res-ponsabilităţi, dar aproape toţi uitaţi sau retraşi pe o li-nie moartă, sunt scoase la iveală într-o manieră frustă şi iminentă încât ai impresia că asişti la un ritual de vindeca-re a răului, la o lectură cu efect terapeutic.

Prozatorul e atras ca un arc spre oamenii necăjiţi şi umili, spre fi inţele demne care poartă semnele suferinţei pe trup. Spre inşi îngenunchiaţi, dar nu întotdeauna învinşi. „Alergători după vise neîmplinite”, cum sunt Ra-domir Petrovici şi Tihomir Rujici „doi bărbaţi cu desti-ne, vârste şi profesii diferite”. Cum e şi Uica Ioşca, ţăranul care se încăpăţânează să facă „brenţi”, o meserie uitată care nu mai aduce câştig. Petru Constantin-Zgripţu, din Greoni, un mare saxofonist al zonei, şi-a ratat cariera refuzând câteva oferte şi la bătrâneţe ajunge să se umilească în ţări străine, cântând pe stradă.

Ireală este imaginea satului Dolaţ care a murit în noaptea de 8/9 septembrie 1976. După Sărbătoarea Naşterii Maicii Domnu-lui 64 de familii, împreună cu preotul satului s-au îndreptat spre frontieră şi au trecut în Jugoslavia!

Paşii ne poartă de la Clisura Dunării la Mureş, de la frontieră spre Banatul de munte prin Gărâna, Văliug, Jamu Mare, Greoni, Belobreşca, Moldova Nouă, Poiana Mărului, Liubcova, Radna, Sânleani, Ciclova Română, Sasca Montană, Oraviţa ş.a.

Asemenea drumului spre Ruşchiţa pe care îl compară cu un vis, şi evocările şi biografi ile desenate de Nicolae Pătruţ în această carte au de toate: „frumuseţe, iluzii, chin şi speranţă.”

Gheorghe Mocuţa

20 decembrie 2014

Nicolae Pătruţ: în căutarea Banatului pierdut

Nicolae Pătruţ are reportajul în sânge. Dotat cu repor-tofon, fără cameră de fi lmat, fără alte mijloace mo-

derne, omul a bătut tot Banatul în căutarea prinţilor fără blazon. În căutarea unor întâmplări exemplare şi a unor oameni obişnuiţi, aureolaţi de nobleţea mărturisirilor. Eroii săi sunt aproape toţi ne cunoscuţi, cu excepţia fot-

balistului Belodedici. E interesant cât de simplu, – aproape rudimentar – se insinuează reporterul în inima poveştii.

Nu eroi exemplari ca u tă prozato-rul, ci poveşti adevă rate. Iar repor-tajele sale asta sunt: adevărate po-veşti. Există un moment în acest ri tual prie tenos al căutătorului de destine în care reporterul devine scenarist. Printr-o maieutică simplă el provoacă momentul mărturisirii şi extrage povestea ; sunt fapte şi lu-cruri care se văd şi se imaginează, altele care se ascund sau se oferă. „Simt că Varga este co pleşit de a -

mintiri”, spune el în faţa unui om care se hotărăşte greu să-şi spună povestea. Spaţiul Banatului nu are secrete pentru acest reporter-peregrin. Un Banat al marginilor şi frustrărilor din pe-rioada comunistă şi postcomunistă. Un Banat al oamenilor obişnuiţi cu rânduiala şi cu traiul cumpătat, o lume cosmopolită cu sate de frontieră în care se întâmplă uneori să convieţuiască laolaltă români, sârbi, unguri şi germani. E lumea bănăţeană ce descinde din „Europa periferiilor”, cu o expresie consacrată de Cornel Ungureanu.

Poate că principala calitate a călătorului nostru prin spaţiu şi istorie e aceea de a surprinde dramele cu un ochi familiar şi sceptic. Sunt aici multe dureri înăbuşite, iar într-un loc, Iosif Achim din Satchinez depune mărturie despre „durerea dintre amintiri şi uitare”, pe urmele unui carnagiu provocat de soldaţii ruşi invadatori. Uneori drama ia forma uitării, ca în întâlnirea de la Şiria cu o cunoscută doamnă, Ileana Florea, custodele mu-zeului Slavici-Monţia: „Satul nu mai vorbeşte de nimic. Copiii nu mai ştiu de Slavici, vârstnicii au murit. Ceilalţi care au venit din alte zone, în locul celor plecaţi din sat, şi-au adus trecutul lor, se gândesc la el”.

CA

RTE

* Nicolae Pătruţ, Prinţi fără blazon, Editura Mirador, 2014

CA

RTE

Matei Păcurar, IIIuralculturalcultcultural

decembrie 2014 23

PR

OG

RA

M

CU

LTU

RA

L

22 decembrie 2014

Agenda Centrului Cultural Judeţean Arad

1 DECEMBRIE, Ziua Naţională a RomânieiArad, 1 decembrie Organizatori : CJA, CCJA

Festival Itinerant „CARAVANA TRADIŢIILOR DE IARNĂ”, ediţia a VIII-aLocalităţi din jud. Arad, 12-23 decembrie Organizatori : CJA, CCJA

Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România, Filiala AradArad, 12 decembrie Organizatori: CJA, CCJA

Comemorarea Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989Arad, 21-23 decembrieOrganizatori: CJA,CCJA, Asociaţiile Revoluţionarilor

Mesagerii Naşterii DomnuluiLocalităţi din judeţul Arad, 30 noiembrie – 20 decembrieOrganizatori: Asociaţia Christian Businessmen & Profes-sionals of Romania, CCJA

•

•

•

•

•

Ziua Natională a României 1 decembrie 201Organizatori: Primăria Oraşului Lipova Festivalul „Crăciunul la noi acasă” decembrie 2014 Organizatori: Primăria Comunei ButeniColinde de Crăciun, ediţia a III-adecembrie 2014 Organizatori: Primăria Comunei ŞepreuşCrăciunul la Dezna26 decembrie 2014Organizatori: Primăria Comunei Dezna Concert de Colinde14 decembrie 2014Organizatori: Primăria Comunei Şiria Evenimente de Crăciun24-25 decembrie 2014Organizatori: Primăria Comunei SemlacHramul Bisericii Ortodoxe Păuliş6 decembrie 2014Organizatori: Parohia Ortodoxă din Păuliş

•

•

•

•

•

•

•

Hramul Bisericii Ortodoxe Sâmbăteni

6 decembrie 2014Organizatori: Paro-hia Ortodoxă din SâmbăteniSpectacol de Crăciun18 decembrie 2014Organizatori: Primăria Comunei PăulişSpectacol de culte religioase din comuna Păuliş19 decembrie 2014Organizatori: Căminul Cultural PăulişBal de Crăciun 26 decembrie 2014Organizatori: Căminul Cultural PăulişExpoziţie Naţională de porumbei şi păsări de curte6-8 decembrie 2014Organizatori: Primăria Oraşului Lipova Concert de Colinde în Piaţa Veche şi Primăria Oraşului21-24 decembrie 2014Organizatori: Primăria Oraşului Lipova

•

•

•

•

•

•

Evenimentele culturale ale lunii decembrie – în localităţile judeţului Arad

Matei Păcurar, IV Matei Păcurar, Vuralculturalcultcultural