NIT PM.OFICIAL.

100DEANIwww.dacoromanica.ro

MOMTORUL OFICIAL

1332 1932

www.dacoromanica.ro

Serbeim o sutiä de ani dela infiintarea primei foi oficiale romeine.qti.In existenfa unei institufiuni de Stat implinirea a o sutä de ani nu poate sei

constitue un eveniment atunci când Statul respectiv are, la rändul lui, o existenfdmulti-secularei. Dar intr'un Stat care nu are o Stare civilei prea veche, centenarulunei institutiuni constitue un eveniment de primul ordin.

In Decemvrie 1832, ceind a fost creatif prima foaie de relatiuni oficiale, Romeiniinu constituiau un singur Stat, ci numai o parte dintre ei erau intre hotarele celor cloudPrincipate, Lar mai mult de jumettate erau sub steipeinire sträinii. Chiar i cele cloudPrincipate: Tara Romeineascä si Moldova nu se bucurau de independentei, iar la 1832ele se aflau sub protectoratul Rusiei, care era reprezentatä prin generalul adjutantKisseleff. Infiinfänd in acel an foaia oficiald, carmuirea din Tara Romeineascä atrebuit sä °blind aprobarea reprezentantului Statului protector.

Iatä de ce la temelia institufiei Monitorului Oficial stä « Ofitul » semnat de

generalul Kisseleff.Ca set al-edam cum a existat si s'a desvoltat ziarul Statului, in cei 100 de ani

incheiati, s'au intocmit studiile ce urmeazif in acest volum festiv. Din ele se poatevedea cum dela o foaie in format de gazetä de provincie, tipäritä cu litere cirilice,inteo siirmanä tiparnigi particularä, s'a ajuns la Monitorul Oficial de azi, cu cele

trei pärti distincte fi un apreciabil numeir de pagini tipärite in cele mai moderne

conditiuni inteuna dintre imprimeriile Statului si cu un mare respect de regulele

artei grafice.. i, de unde la inceputul lui Monitorul Oficial era dat in concesiune pentru a

fi tipärit in schimbul unei subvenfiuni din bugetul Statului, azi produce tezauruluipublic o redeventd de aproape 60.000.000 lei pe an.

Monografiile ce publiceim mai departe, aratii felul cum s'a desvoltat institufiaMonitorului Oficial si a Imprimeriilor Statului. Din citirea lor se va vedea at'aceastä institutie, in desvoltarea ei, n'a fost nici surprinsei, nici intrecutä deprogresul continua al tärii.

www.dacoromanica.ro

Asa se face cd Statul posedd astai un ziar oficial metodic organizat si uncomplex de imprimerii dintre cele mai bine si modern utilate.

Pentru a se ajunge la aceste rezultate a trebuit sei fie desfäsuratei o munceiintensei si continud.

Conducdtorii de asteizi ai Monitorului Oficial f i Imprimeriilor Statului credcei au o elementard datorie sd exprime recunostintei si admiratie tuturor aceloracari prin intelepciunea, vointa, munca si cinstea lor au contribuit la infiintareaMonitorului Oficial si a Imprimeriilor Statului, cum si la inzestrarea si desvoltareaacestor institutiuni de Stat.

In amintirea lor se inchinei acest volum si se face urarea sei le trdiascd si seile sporeascei opera!

Comitetul de directieal Monitorului Oficial ,si Imprimeriilor Statului

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

CUVANT INTRODUCTIV

<<MONITORUL OFICIAL»1832-1932

MONITORUL OFICIAL IN SERVICIUL ISTORIEIROMANILOR

DIRECTIUNEA GENERALA A MONITORULUIOFICIAL SI IMPRIMERIILOR STATULUI

IMPRIMERIA CENTRALA.

IMPRIMERIA CHIINAU

FABRICA DE TIMBRE

IMPRIMERIA NATIONALA

COMITETUL DE DIRECTIE

de A. D. BUNESCUDirectorul General al M. O.

de A. D. BUNESCUDirectorul General al M. O.

de A. D. BUNESCUDirectorul General al M. O.

de ALEXANDRU EREMIADirectorul Impr. Centrale

de Inginer A. SA.LA.GEANUDirectorul Impr. ChisiniM

de Ing. G. A. IOACHIMESCUDirectorul Fabr. de Timbre

de Inginer C. H. NICOLAUDirectorul Impr. Nationale

La alcatuirea acestui volum au mai colaborat:d-nii ing. C. LAZU, directorul tehnic, I. IONESCU, fost director tehnic si P.

DIMITRIU, inspector, la adunarea materialului istoric .,si statistic;d-1 ST. CONSTANTINESCU, pictorul Fabricii de Timbre, care a executat gra-

vurile si a supraveghiat partea artistica a lucrarii.Materialul istoric a fost cules dupa documentele Academiei Romane, ale Arhivelor

Statului si ale Directiunii Generale M. O.Plana reprezentand #Femei din Runcu» s'a tipeírit prima data pentru Arhiva

Institutului Social Roman», lar o parte din celelalte planse colorate pentru revista Boabp

de Grau».

www.dacoromanica.ro

MONITORUL OFICIAL»

I. Eliad Rcidulescu scoate la Bucuresti

1832-1932

Publicitateaactelor de guvernamant

si administratie de Stat a inceputin tar& romanesti in anul 1829, candoRomanii erau sa capete din chiarnevoile armatei de ocupatie, care siacum ca si pe vremea lui Potemchin,avea de raspandit circularile ei, detransmis vesti militare, de intretinut unanumc spirit juridic, un ziar in adcvaratulinteles al cuvantului». (N. Iorga, IstoriaPresei). i astfel la 8 Aprilie 1829,

primul numar din o Curierul rorntinesc »care avea sá publice i o cele din launtru si slobode savarsiri ale Statului nostru,precum judecati insemnate, sfaturi i hotariri ale divanului pentru imbunatatireapatriei, vointele divanului pentru publicarea vreunei pricini i celelalte *. Deasemenea notite despre vanzari i mezaturi deosebite i dispozitii despre curateniaoraselor. o Albina Romclneascei , gazeta politica, i administrativ-literara scoasade Asachi la 1 Iunie 1829 la Iasi, va face acelas oficiu pentru Moldova.

Trecerea dela acest mod de informatie oficialä la organul de publicitatepropriu al Statului, se face in Tara Romaneasca la 8/20 Decemvrie 1832, iar inMoldova la 22 Iunie/4 Iulie 1833, punandu-se in aplicare dispozitiile regulamentelororganice, care prevedeau:

Pentru Tara Romaneasca :Se va alAtura la Ministerul trebilor din läuntru o tipografie cu indatorire de

a publicui buletinurile prin care se vor da in cuno§tinta publicului acturile legiuitoareinnälfärile in slujbe, orânduiri q. c. 1; acturile din toate Departamenturile ministeriale

hotärärile Curii Judeatore§ti i cu un cuvânt once poate sä ajute ca sä se

www.dacoromanica.ro

9

incredinteze cei de supt obliduire cA stApinirea are o neincetati ingrijire spre indeplinireadatoriilor sale ; pentru care si se hotArisc pentru tinerea unei tipografii a Statului D.(Tabloul litera A al organizArii si cheltuielilor Ministerului trebilor din liuntru).

Pentru Moldova:«Ministerul din 15untru va avea o tipografie orinduiti care va fi datoare pe

rand a publica buletine spre a instiinta pe public despre acturile guvernului precuminaintirile i numirile la posturi si a celor a deosebite Departamenturi Ministerialeprecum i hotiririle Giudecitorilor » (art. 141, Cap. IV).

ConformAndu-se dispozitiunei Regulamentului organic, Consiliul (Sfatul)administrativ extraordinar al Tara Române§ti, elaboreaza urmatorul jurnal, la

16 Noemvrie 1832:

«Astizi la 16 ale lunii lui Noemvrie anul1832 in adunarea Sfatului administrativ extra-

4 -- ordinar luindu-si in bigare de seami trebuinta

ce este de a si intocmi un buletin pA seamaStatului prin care si si publicuiasci de dotaori pe siptimini in cite o coalä toate cele dinparteaobláduirii acestui Printipat, puneri lacale, misuri, orinduiri in slujbe, hotiriri dejudeciti, i porunci ce vor esi dela fiescareramuri de dregkorie care trebuesc a fi stiuteobste precum i legiuirile ce si va face ca dupiacele sA si povitueasci fiescare, s'au hotiritca acest buletin sA se pue in lucrare si si sitipAreasci pi seama Statului trei sute trupuri,pentru care si si pliteasci tipografiei cite doijumitate galbeni pentru fiescare trup rispun-zindu-se acesti bani din suma de lei douizeci

patru mii ce prin organicescul Regulament4la tabla cheltuelilor a slujbelor publice insemnati

Marele ban Gheorghe-Iordache Filipescu cu litera A. sint hotiriti pi tot anul pentruPrimul Ministru al Pull RornimcIti din1832 oi 1853 cheltueala unui asemenea buletin. Numirul acestor

eczamplare s'au socotit dupi intindere a trebuintiispre a se putea impArti cite unul la toti suptocirmuitorii du prin plì4i, citecinci la fiestecare cipetenie de judet ca sA si dea la ocirmuire, la tribunal, lapolismaister si la potropopul judetului. Trei la Departamentul Mari Vornicii dinliuntru, trei la Visterie, dota la Secretariatul Statului, cincisprezece la Dumnealui efulmilitii pimintenesti, douizeci la Marea Logofetie a dreptitii ca si si imparti atat laDivanurile, i trebunalurile din Bucuresti precum si la Divanurile din Craiova, sase laLogofetia pricinilor bisericesti cuprinzindu-si intr'aceste i Eforiile, sase la Agie, sasela Vornicia temnitilor, cincisprezece la comitetul carantinclor i unu la Vornicia Politii,ittr la intimplare de a cere trebuinta ca si si adaoge vreodati cite vreun supliment nusi va mai cere de tipografie altA deosebiti platA pentru aceasta fusa' numai pini la unnumir de cincisprezece suplimenturi in curgere de un an si suplementul de cite o coaliaseminati cu a gazetei, iar pentru trupurile ce tipografia va putea scoate peste sumade trei sute pe acelea le va vinde in folosul sin cu pretul ce insusi va chibzui pentruparticulari.

de

www.dacoromanica.ro

Asupra acestui buletin si va orindui pa lana Secretariatul Statului un redactorcarele va fi insärcinat a primi cite i si vor trimite din partea fiesteciruia departamentsupt iscilitura sefului sau a directorului, adici porunci ce vor privi dc obste feluri depuneri la cale sau misuri administrative, conditii, hotiriri de judeciti, orinduiri in feluride posturi i inaltiri in ranguri, carele va ingriji a inchipui intocmirea gazetiiIn partide dupi firea pricinii la zilele hotirite pi siptilmini.

Acesta va avea leafi pe luna cite lei cincisute din paragraful cheltuelilor ecstra-ordinare ».

La 18 Noemvrie Prezidentul plenipotentiar al Divanurilor, Generalul adjutantKisseleff, aproba jurnalul gi autoriza Consiliul a-1 pune in executare:

Au Conseil administratif.J'ai pris connaissance du rapport que le

Sécrétariat d'Etat m'a adressé en date du 18novembre Nr. 2251 accompagnant le procès-verbal du Conseil Administratif-Extraordinairerélatif à la création d'un bulletin, qui porteraa la connaissance de tous les habitants unefois par semaine les différents actes législatifset administratifs du Gouvernement.

J'approuve le contenu des dispositionsarrétés dans le sus-dit procès-verbal; en con-séquence le Conseil est autorisé à procéderla mise a exécution.

Le Président Plénipotentiaire des DivansAide-de-Camps- Général

(ss) Kisseleff

No. 786 Bucharest le 18 Novembre 1832.

Prezidentul plenipotentiar al Divanurilor,Generalul-adjutant Kisseleff

lata dar primul statut de organizareal ziarului Statului, in Tara Româneasca. Elinstitue un redactor pentru alatuirea Buletinului, pe langà Secretariatul Statului.Iar dispozitia Regulamentului organic de (( a se alätura » o tipografie la Ministerultrebilor din läuntru, o interpreteazA in sensul de a se concesiona tipärirea ziaruluiunei tipografii particulare, plOtind-o din fondul de 24.000 lei alocati prin Regula-mentul organic la capitolul mentionat al Ministerului trebilor din lAuntru.

Conform jurnalului de organizare, Buletinul urma s'O aparä de doug ori pesOptiimânO. Dar la 30 Noemvrie 1832 Secretariatul Statului comunici Marei Vorniciia trebilor din lOuntru dispozitia Generalului Kisseleff cum de altfel se vede giIn aprobarea de mai sus« ca la inceput pAnO s'O va face cercare numai °data pesfiptiimanä, Joia sà iasà buletinul, i când la aceastä orAnduità zi, dupà intindereatrebuintii va fi materie de tipirit, atunci sA pot tipäri douil gi trei coale deodatädupà trebuintO

In aceste conditii apare la 8/20 Decemvrie 1832 Nr. 1 din: « Buletin gazetetadministrativa » publicând un program semnat de ((I. Eliad Redactorul BuletinuluiStatului » in prima pagina pe care o reproducem in facsimile 2. :3

».

www.dacoromanica.ro

Semngtura ni-1 indica deci pe I. Eliad ca ocupAnd postul de redactorprevgzut de cgtre jurnalul Sfatului administrativ din 16 Noemvrie pe l'anggSecretariatul Statului si plait cu 500 lei lunar.

Dar Eliad era de fapt editorul Buleti-nului, cad il si tipgrea in tipografia pe careimpreung cu slugerul Nicolae Radulescu ocumpgrase, inclusiv privilegiul, dela vgduvaIrina Caracas la 11 Octomvrie 1830. PeBuletin nu era insg mentionatg tipografia.

Caracterul oficial al Buletinului esteafirmat si mai precis in Nr. 3 din ziva de22 Decemvrie, când se schimbg titlul in« Buletin gazetif oficialci » i i se adaugg stematgrii (facsimile).

Apar astfel in 1832 patru numeresaptgmanale, cu un total de 14 pagini, pe2 coloane, de formatul 19 x 24 cm. tipgriteexclusiv cu litere cirilice de foarte inesteticgtgeturg i cuprinzAnd numai acte oficiale.

Cu anul 1833 (care cuprinde 328 pagini in 60 numere), Buletinul devine mai

animat. El reflecteazg activitatea administrativg mai laborioasg imprimatg tgriide Regulamentul organic, filand in trei numere onorurile cuvenite cenzurii (1,

14 §i 47), publiciind Regulamentul scoalelor publice din principatul Tgrii Romfinesti

21i..01 22 ,A,EKMB N° 3 832

E 11FAZETZ OVIIIAAZ

I. Eliade-RfidulescuPrimul redactor al Buletinului Statului

-1

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU DIMITRIE GHICA, DOMNITORUL MUNTENIEI (1834-1842)(Dupii un original in ulei dela Academia Romiinii)

www.dacoromanica.ro

(26-46), un tablou al taxelor de export ( Nr. 1 supliment), etc. Cu acest an incepegi inserarea gtirilor oficioase (referitoare la ajutorul dat de Rusia Turciei cu ocaziarasvratirii vice-regelui Egiptului), iar Eliad (probabil) lanseazä un calduros apelintitulat ((Bucurescio pentru o subscriptie in folosul sinistratilor marelui incendiu

dela 16 Mai 1833 (Nr. 20).Anul 1 834 inaugureaza tabla de materii, pe care o denumegte Scarii gi o

publica evident la finele ultimului numar. Ea se mentine 60." vreme Buletinule editat de Eliade, adica 'Ana' la 1847.

Inteun capitol aparte vom desfasura filmul istmiei politice a Tarilor noastreIn cursul acestor 100 ani aga cum ea a fost inregistrata de #Monitorul Oficial».In expunerea monografica de fata, vom releva numai rolul administrativ gicultural al acestui ziar.

Pentruca mai tarziu vom gasi pe Carcalechi ca tipograf al Statului este

interesant sá mentionam cä Nr. 34 din 1836 publica jurnalul Sfatului administrativdin 25 August care acorda lui Zaharia Carcalechi invoirea de (( a statornici aici inCapitala o casa de ingtiintari spre gtiinta lacuitorilor de once trebuinte casnice vor

avea cuprinzAnd la art. 4: (( foile de publicatie ce voegte a le tipari de douà ori

pe saptamana va fi dator a le tipari prin tipografia privilegiata din Bucuregti

precum §i insugi cere gi dupä ce mai intaiu aceste ingtiintari ale sale se va treceprin cenzura Secretariatului Statului )).

Tipografia privilegiata era tipografia lui Eliade. Peste un an avea sa-i expire

acest privilegiu acordat la 3 Noemvrie 1817 de Ioan Gheorghe Caragea Voevodtipografiei ce o cumparase dela Irina Caraca§.

Dealtfel faptul cà N-rele 2, 3, 4, 5 gi 20 din anul urmätor, 1837, apartiparite cu alte caractere gi in text gi in titlucuvantul Buletin regasim cu

caractere identice in Buletinul din 1847 ne face sa credem ca Zaharia Carcalechi

§i-a deschis tau tipografia in 1836 gi cä s'au tiparit la el gi nu la tipografia

Mitropoliei cele 5 numere mentionate, probabil din cauza unei intreruperi intipografia lui Eliad.

Anul 1837 publica in Nr. 7 (pag. 27) primul anunt particular, iar anul 1838introduce gtirile din Tara, &And o importanta probabil proportionala, in N-rele3-10, cutremurului general din 11 Ianuarie orele 9 seara, inserand rapoarte §i daride seama din toate judetele. Dar primele §tiri din tara (c diverse» le publica Nr. 13.

In 1 8 3 9, Buletinul Oficial participa cu Nr. 56 din 7 Septemvrie la ultimamigcare de emancipare culturala de sub influenta slavona, introducand in

pagina 243 primele litere latine, amestecate cu cirilice (facsimile 3).El reflecta in acela§ timp rolul activ al lui Eliade Rädulescu in aceasta

mi§care, careia i-a pus la dispozitie tipografia lui: caracterele latine se inmultescdin ce in ce. Anul 1 844 e foarte bogat in ele gi mult mai bine tiparit consecinta areinnoirii literii.

Din punct de vedere al rolului administrativ al Buletinului, anul 1844 secaracterizeaza prin inmultirea publicatiilor judiciare, care vor ocupa de aci inainte

mult mai mult spatiu ca in trecut. 5

www.dacoromanica.ro

Acel tempo imbucurAtor de latinizare a tiparului va inceta ins5 brusc inpragul numrtrului 10 al anului 1847, ciind expira concesia lui Eliade. Caci eternulsi recele o financiar * nu va tine seama de activitatea culturala patriotica a lui Eliadsi nici de cheltuielile ce le fàcea cu introducerea literii latine, ci va constataea' pitarul Zaharia Carcalechi a fäcut un pret mai avautajos pentru tiparireaBuletinului cleat paharnicul loan Eliad si deci o ofitul » domnesc publicat in Nr.94al anului 1846 aprobä asupra lui Carcalechi concesionarea tip5ririi cu inceperedela 4 Februarie 1847 in urmAtoarele conditii:

# 1-iu. SA dea pe toata säptamana eke 4 Numere de Buletinuri, in trebuincioasasuma de ecsemplare cu toata ecsactitatea 0 inteun format mai bun.

2-lea. SA tipareasca pe fiecare an, dupa trebuinta 0 cererea Departamenturilorrespective, unasuta cincizeci mii coale de hartii, precum: Table de capitatie, patente,diplome, bileturi de ecsportatie, table de socotelile cutiilor, pasporturi, podorojne, min-ziluri, ravaqe de drum, bileturi pentru neguIatorii Turci, bileturi de lucrarea drumurilor,table de preturile productelor, registruri 0 once alt va cere trebuinta, fail ecsepsie informat eli chipul cenit.

3-lea. Pentru toate aceste tipariri vorbite la 1-iu 0 al 2-lea articole de mai sussa i se plateasca dela Visterie pe fiecare an suma de lei douazeci 0 patru de mii hotaratiprin Regulamentul Organic, raspunzanduisä pe fiecare trimestru inainte; avand a sefolosi 0 cu tacsa de lei dougzeci pentru fiecare vanzare 0 secfestru ce va publica pentruBuletin, fail insfi sa pretinza vreo osebita plata 0 pentru ridicarea acelor secfestruri.lar cerand trebuinfá a se tipari in vre'un an mai multa suma de hartii deck acea deunasuta cincizeci mii coale, pentru acel prisos &A 'i se plateasca dela Vistierie numai cateparale §ase de coalfi.

4-lea. Lucratorii ce se vor afla in fiinfa la tipografia numitului panä la numarde §ase se vor scuti in cursul acestor qase ani de capitatie 0 de lucrarea drumurilor.

Probabil cil zelul noului editor era destul de mare si de grAbit, pentru ca cinestie ce inadvertentà administrativA sA anticipeze asupra datei de 4 Februarie 1847si astfel Nr. 1 din 1847 sa-1 gAsim tipArit la Carcalechi inteun format putin maimare (20 x 24 cm.), exclusiv cu litere cirilice §i cu titlul schimbat.

Se revine insa imediat la respectarea contractului lui Eliad §i astfel N-rele2-9 sunt tipArite tot la Eliad, in aceleasi conditii ca anii trecuti. Cu num5rul 10,Carcalechi intrà in satisfacerea contractului, Buletinul cApatând formatul sicaracterele numArului 1. Dei literele cirilice sunt mai bine taiate cleat ale luiEliade, totusi din punct de vedere al culturii nationale, tiparul lui Carcalechieste un regres: au dispArut literele latine.

Carcalechi inaugureazA semnarea in josul ultimei pagini: o pitarul ZahariaCarcalechi, Tipograful Curtii*.

Anul 1848 suferà câteva accidente din cauza revolutiei. Buletinul apare cuintreruperi mari, numerele 29 s'i 30 lipsesc, iar la o Scarà » (tabla de materii) &finasupra lor mentiunea: o Decrete ale revolutiei. Acestea lipsesc netipgrindu-seatunci*. La Nr. 33, ori editura, ori redactia, schimbA titlul Buletinului in Foaieoficiald pentru sechestre f i licitatii, (facsimile 4), dei are publicatii de aceeasi

6 naturà ca mai inainte si ca mai pe urmA. Nu ne expliam aceastà schimbare de o zi.

www.dacoromanica.ro

Preocuparile pur negustoresti ale tipografului nu se desmint de loc in cursulcelor 6 ani de concesiune : niciun progres in Buletin, de nido naturä', afara deintroducerea unui corp mai mic de litera pentru parte din publicatiile mai putinimportante in.cepand cu Nr. 80 din 1851, si, In sfarsit cantec de lebada intre-buintarea unei litere mai frumos taiate, dar tot cirilieä, incepand cu Nr. 15 din 1052.

Intre timp un curios accident de aprovizionare: Nr. 28 din 1851, tiparit pe ohartie colorata albastru deschis.

Anul 1853 deschide o nouà epoeä, i-am putea zice glorioasa, a Buletinuluioficial. El apare, chiar cu Nr. 1, inteun format mai mare (30x44 cm.), tiparit cu multalitera latina, si in foarte bune conditiuni, la Tipografia coalelor (a colegiului Sf.Saya). Incetase deci,concesia lui Carcalechi,iar ofitul» domnesccatre secretariatul Sta-tului, din 19 Decemvrie1852 (publ. in Nr. 1),aproba jurnalul Sfatu-lui administrativ extra-ordinar din ziva de 18Noemvrie 1852, princare se stabileste ur-matoarele:

Buletinulnu mai publicepolitice;

Sa se conto-peasca cu Foaia Sa-teaseá sub denumirea

Buletin. oficial >;Pentru a se avea un jurnal politic se va subventiona tot <( VestitorulTiparirea Buletinului sa se faca la Tipografia coalelor (a colegiului Sf.

Saya), ca si celelalte tiparituri ale Statului;Redactarea e data in grija mesii Buletinului *, dela Secretariatul Sta-

tului, la care se adauga i un corector » in persoana paharnicului Ghita Marcovici.Crescand in importanta i necesitate, in raport cu desvoltarea administratiei,

acest decret reglementeazä deci i chestiunea alcatuirii ziarului, trecand cantitativdela redactorul prevazut in jurnalul dela 16 Noemvrie 1832 care se paretaus ca a disparut intre timp la omassa» (astazi frantuzescul ((birou >>) Buleti-

nului, marita inch' i cu un corector (in locul redactorului?).Aceasta organizare permite ca probabila intentiune a carmuitorilor de atunci

de a adauga Buletinului de informatii i un important caracter de foaie de culturaeducatie pentru popor, sä capete o fericita consistentà. Buletinul de 'Ana la 1853,

organul rece al singurei informatii oficiale, devine un organ viu. Anul 1853 este

o

5

t so

Desvoltarea Monitorului Oficial In 100 ani(numärul anual al paginilor transformate la formatul actual)

N1E7

3.1

Ifff

7

www.dacoromanica.ro

foarte bogat in articole instructive despre cultura pämäntului, semnate de A.Srätineanu si despre creqterea vitelor semnate de Dr. I. Baras, care se continua' in aniiviitori, complectate cu altele despre variate chestiuni interesand economia, sänätateasi cultura publica', etc., publicate toate sub egida # Eforia coalelor )L De asemenease in multesc stirile din strainAtate: din räzboiul ruso-turc (Nr. 83), din razboiulCrimeei (suplimentele Nr-lui 70 din 1854), din Constantinopol ( Nr. 85 din 1854).In anul 1853 (Nr. 84) Buletinul publicA pentru prima °ail un text francez(comunicat asupra audientelor generalului Budberg semnat de Secretarul StatuluiIoan Manu). Eliminarea literelor cirilice face progrese simtitoare: Nr. 95 din 1859publia toatä panca oficiala a decretelor cu litere latine (facsimile 5), iar Nr. 97scoate ultimele litere cirilice care mai rämasesera in maneta.

Aceasta activitate crescânda a Monitorului impune preocupgrilor de gospodarieale guvernantilor. In raportul &Au catre Domn, din 2 Iulie, publicat in Nr. 77,

referitor la organizarea Ministerului &Au, Ministrul Afacerilor Sträine si Secretaral Statului (dublat deci astfel intre timp) S. Eilcoianu, prevede un birou insärcinatCu publicarea Monitorului Oficial si tinerea contabilitätii acestei foi, trecând Instatul de lefuri un redactor la Monitor. Este curioasä afirmatia din raportulministrului ca # postul de redactor al Monitorului Oficial, este o creatie nouä,dupà trebuinta simtitä » and stim &A acest post fusese prevazut in jurnalul din 16Noemvrie 1832 si cà el fusese ocupat de I. Eliade Radulescu 'Ana' In 1847. Eprobabil ca ulterior, postul s'a demonetizat si a dispärut, pentru ca sa' gäsim indecretul din 19 Decemvrie 1852, incercarea de reinviere a lui Fin crearea unuipost de corector.

Aceasta complecta reinviere datorita ministrului Falcoianu, e platità insä cuingratitudine: Biroul pentru redactia Monitorului Oficial este trecut la Ministerulde Interne, cu decretul publicat in Nr.121 din 5 Octomvrie.

Tipografia continua' sa fie cea a colegiului Sf. Saya, dar numai pana lasfärsitul anului 1859, cad Nr. 138 anuntä tinerea unei licitatii pentru tipArireaMonitorului Oficial, iar Nr. 143 publica conditiile acestei licitatii.

Ele fixeaza formatul (43x28 cm), tirajul (6000 exemplare) si modul cum vafi impartita materia: # parte oficiala » cu litere cicero ; # parte neoficiala », nuvelestraine, fapte diverse, varietati si foileton imprimate cu litere garmond, sianunciuri imprimate cu litere dupci cererea interesatilor.

Anul 1859 inregistreaza o inexplicabilà croare: Exemplarele din 24 si 26August au acelas numar (101) §i aceeasi paginatie (401-404), dei numärul din28 August este 102 si incepe cu pag. 405.

Ca urmare la licitatia tinuta, Nr. 1 din 1860 apare inteun format cevamai mic, (28x40 cm.) cu titlul schimbat, tiparit la Romanov & Comp. din str.Germanä' Nr. 27.

Partea oficiall e tipArità cu litere latine ; in cea neoficiala sunt amestecatecu cirilice, 0115 la Nr. 122, cand dispar cirilicele Cu totul. Ministrul de interne segrabeste sa dea o nouä organizare prin raportul, jurnalul (# diarul ») si proiectul din

8 4 Noemvrie 1859, publicate in acest niungr qi aprobate de Domn (Anexa 1).

www.dacoromanica.ro

Acest jurnal al Consiliului Ministrilor reprezinta a treia faza in evolutiastatutului de organizare a Monitorului Oficial, spre a fi adaptat nevoilor noui alePrincipatelor Unite. Din punct de vedere administrativ progresul e marcat printransformarea mesii » din decretul dela 1852 in « sectie ». Din punct de vedereeditorial se pastreaza varietatea de publicatii de 'Ana acum, iar tiparul esteobligatoriu cu litere latine desi aceasta dispozitie nu este strict respectata, cumam arätat mai sus.

De altfel introducerea literelor latine intampina dificultati inerente, ceca cea condus pe ministrul de interne Ion Ghica sa dea in Nr. 30 un ordin referitor lacorespondenta dintre literele cirilice si cele latine.

Cu Nr. 54 Monitorul iese putin din rigiditatea de tinuta impusä de caracterulsalt oficial, publican(' o notita polemica la adresa ziarului Romanul )). Mai tarziuexagereazä chiar aceasta iesire din rezervipolemizand in Nr. 65 cu « Reforma », in Nr. 79Cu Conservatorul progresist ». Nr. 55 e primulcare insereaza desbaterile Adunarii Legislative.Si era deci natural ca foarte curand dupäaceea sa citim in Nr. 92 plangerea PrintuluiChica, ca desbaterile apar cu intfirziere inMonitor. 0 plangere care n'a incetat niciazi dar care din pficate,si atunci ca i acum

nu se poate solutiona cleat tot in sanulAdunarilor Legiuitoare.

Cu Nr. 79 Monitorul isi mai maresteinca formatul (30x44 cm.) vi-si schimba titlul.

Dintre studiile publicate in anul 1860mentionam: O reproducere din MonitorulMoldovei: «Drumurile de fier si influenta lorasupra sporirei valoarei proprietatii rurale» ( Nr. 75), studiu menit a pregati spiritelepentru legea ce avea sa urmeze si al carei proiect il gasim in Nr. 85; Agricultura

proprietarii ( Nr. 246) qi Apicultura sau educatiun.ea albinelor ( Nr. 259), ambelesemnate de P. S. Aurelian; o aruncatura de ochiu asupra industriei (Nr. 292).

Pentruca numele Aurelian a cinstit i aceasti institutie, mentionam ca el afost numit in 1860 (decret publicat in Nr. 243) §ef al biroului Monitorului Oficial,In locul lui Grigorie Peretz, indepärtat din post cu avizul Consiliului de Ministri,

pentru nedestoinicie in indeplinirea datoriilor functiei sale, ca sef de birouprivizoriu la Monitorul Oficial, i pentru insubordonatie ca a ocupat acestpost pana la 10 Iulie 1861, cand a fost trecut redactor la foaia sateasca.

Spre sarsitul anului 1860, administratia Monitorului sufera iaras o schim-bare: decretul din 5 Septemvrie 1860 (publicat in Nr. 225) trece sectia MonitoruluiInapoi la Ministerul din afara, de unde abia fusese luata i trecuta la cel de interneIn anul expirat 1859, la 5 Octomvrie. Decretul nu arata motivele acestei subitereveniri. In once caz un lucru de Mina gospodärie se castiga: Cu Nr. I din 1861 9

Ion ChicaMinistrul de interne in 1860

»,

www.dacoromanica.ro

se rein,cepe tiparirea la Tipografia Statului (Sf. Saya ti Nifon.). Ca urmare laschimbarea ministerului, Nr. 154 din 14 Iulie 1861 publicA referatul ministruluide externe D. Bolintineanu, jurnalul Consiliului de Min4tri 0 decretul din 10Iulie pentru reorganizarea Monitorului Oficial, numirea lui Al. Zane ca §ef alcancelariei publicatiilor oficiale i a lui P. S. Aurelian ca redactor special pentrufoaia sateasa, infiintatà cu aceastà ocazie ca supliment al Monitorului Oficial,In care sa se insereze chestiunile interesând pe sAteni. Aceastä organizare nu seocupà de partea editorial5 a ziarului Statului, ci are numai scopul unei imbunAtAtiriadministrative, caci, dupà cinn aratà ministrul in raportul sAu (( printeunualtu jurnalu alu Consiliului dela 27 Augustu 1860, serviciulu Monitorului s'aintorsu iar50 la Ministeriulu Trebiloru Sträine i Secretariatu alu Statului,transformatu din nou 0 redusu la mijloacele cele mai restrânse, dela care färAindoiala, nici cA se putea spera vre'o imbunàtatire pentru Monitoru*. i in acestscop se desfiinteazà Monitorul francez, se creeazA acea foaie sAteascA, se centralizeazAserviciile acestor publicatii sub un §ef al cancelariei publicatiunilor oficiale 0 sereguleazg chestiunea alocatiilor bugetare. In aceea0 ordine de nevoi, ministrul dä ocirculará cAtre prefecti prin care le recomandà sä.' se citeascA Monitorul Oficial lasate 0 sa se asigure distributia §i pAstrarea lui (Nr. 193).

In ateva numere din 1861 gAsim semnificative reproducen .' din (( Gazeta

Transilvaniei*: (( sil trimità românii deputati la parlamentul imperial?* (Nr. 99);(( Pretentiunile Româniloru din Hinidora la restauratiunea din 1861» (Nr. 128).

Nr. 54 din 1863 reproduce o parte din discursul lui Ion Eliade Itädulescula moartea poetului national Ion VAcArescu.

In aceste conditiuni intervine o epocA de acalmie in viata Monitorului pangla Nr. 164 din 24 Ellie (5 August) 1864, care insereazA un curios decret: des-chiderea unui credit extraordinar pentru plata, intre altii, a lefii neprevAzute inbuget pentru #Redactorele pArtei militante a Monitorului Oficialu». Decretul eracontrasemnat de Ministrul de interne, ceeace inseamng ea' intre timp färà sa fiputut stabili când Monitorul a trecut inapoi la Ministerul de interne. Si in timpce directorul Monitorului era St. Andronic, Nr. 197 din 3/15 Septemvrie publicAdecretul din 1 Septemvrie, cu numirea acestui redactor militant in persoana lui NicuAslanu cu titulatura (( Redactore §efu pentru partea politia a Monitorului Oficial*.i intr'adevAr redactorul militant nuli desminte chemarea: incepAnd cu Nr. 210

ea i in 1853 o nouà epoca se deschide pentru Monitor ; dar pe când pe aceeaam denumit-o glorioasà, pe cea de acum vom numi-o comerciali. Pagina 4-a aNr-lui 210 reprodusä in facsimile 7 ne explicA de ce.

Cu Nr. 220 se introduc variatii de literà in chiar corpul publicatiilor oficiale

0 se deschid rubrici noi: revista exterioarà (expozeu politic care mai tArziu seschimba in buletin); rubrica (( anunciuri oficiale * pentru publicatiile comunelor i

cele judeatore§ti. Nr. 223 introduce (( Foiletonul Monitorului* cu critici dramatice,unele iscaite de Heijdgu (in Nr. 246 §i 257). In Nr. 229 se introduc (< sciri din

intru* la partea neoficialà, iar Nr. 230 deschide un serviciu special al Monitorului

10 de depe0 telegrafice, care incepAnd cu Nr. 231 se intituleazà: (( Depege telegrafice

www.dacoromanica.ro

(serviciu particular al Monitorului Oficial Romfin)». Pentru a armoniza compunereatipografica cu diversitatea cuprinsului cu accentuarea caracterului comercial, obogata variatie de litera da Monitorului aspectul unui ziar particular, de formatmare (40x54 cm.).

Anul 1864 inregistreaza singurul caz de tipar colorat In textul Monitorului:modelul unui bilet de legitimatie tiparit pe fon.d albastru in Nr. 254.

Activitatea omilitanta» a lui N. Ceaur Asian face intre timp progreseinteresante: cu Nr. 222, incepe &A fie semnat in josul ultimei pagini, in locul lui St.Andronic, ca redactor 9ef al Monitorului: N. Ceaur Aslan, fara a gilsi in Monitorexplicatia acestei inlocuiri. Dar Nr. 180 din 17/29 August 1865 demasca mobilulacestui zel militant al lui Asian: el publica actul de concesiune din 14 Augustal editärii Monitorului catre N. Ceaur Asian.. Aceasta nefericita formula fusese apro-bata in principiu cujurnalul Consiliului deMinktri din 4 August,provocat de referatuldin 15 Iulie al mi-nistrului de interne,ambele publicate inNr. 173.

Acest referat reprezinta un moment critic in viata Monitorului Oficial: operioada de desorganizare, dei el credea ca reorganizeaza.

Bazat pe argumente care in 1865 erau deja tardive: crearea unui serios ziarde informatiuni cfin.d presa romaneasca incepuse sa se afirme sau incapacitateacomerciala 9i industriala a Statului, can.d el avea deja o tipografie importanta caretrebuia utilizata, sau pe afirmatiuni necontrolate (numarul redactorilor in raportcu materia), el conduce la un act de concesie desavantajos pentru Stat (Anexa 2).

Un jurnal al Consiliului de Minktri din 11 August (publicat in Nr. 180)tempereaza inteo mica masura excesul de avantaje pentru concesionar, modificanddispozitia celui anterior referitor la obligativitatea abonamentelor, in sensul caabonamen.tele pentru fun.ctionari sunt facultative.

Imediat in.sa concesionarul capata o compensatie: i se prelunge9te con.cesiape inca 5 ani, asociindu-9i cu aceasta ocazie pe N. Catargiu ( Nr. 204 din 17/29Septemvrie). Mai mult, gasim in Nr. 215 un decret care acorda concesionarilor o

despagubire de 17.058,34 lei #potrivit actului de concesiune», fara ca decretul saarate motivul.

A9a dar gratie jurnalului din 5 August, dispare pentru un timp din organizatiaStatului, serviciul Monitorului Oficial.

De sigur cá spiritul comercial al lui Aslan nu avea sa se opreasca aici. Elcontinua' punerea in aplicare a intregului sat' program. Deci incepand cu Nr. 237,anunta pe ultima pagina Tipografia Monitorului Oficial angajeaza lucratori ».

Prin urmare 19i organizeaza o tipografie proprie, Tipografia MonitoruluiOficial», in care va tipari Monitorul cu incepere dela Nr. 267, care anunta in capul

e. ?. E F. E.= C.- 1.3.716E'r,EiEiii'iiiEEEEEi.--iniii.,EEE

Variatia costului tipàririi Monitorului Oficial, dela 1863 la 1901

E

7\F-

:-.

-,2P--,%... 2 I., :-

NqI \s.1\ \

k,

`.

, N...

(,-c7.' 'N N.4,..

%

4)116\ \.

-,\\ ,

ks .i

I ...... ,\'-\

www.dacoromanica.ro

primei coloane: o Tipografia Monitorului fiind desavarsit instalata, de astadi foaiava apare cu caractere cu totul nouà >>. Iatä dar castigurile ziarului cedate deStat atat de usor creand o noua tipografie, iar Imprimeria Statului lipsitade publicatia care in once timp constitue in definitiv aproape unicajustificare a existentei sale !

In privinta redactarii, Monitorul se mentine in forma si fondul de pana acum.Nr. 241 (din 2/14 Noemvrie) anunta o reorganizare a pärtii neoficiale:

o Partea neoficiala a Monitorului Oficial, se va compune de mane, Miercuri,inainte din:

o Un serviciu telegrafie dilnic din streinetate de ce! putin 100 cuvinte;o O revista esterióra ;o De doue ori pe septemana un articol de sciinte, litere sau comerciu si

industrie;oDe trei ori pe septemana un foileton original sau o traducere a vreunei

productiuni insemnata streina.o Monitorul va incepe foilet6nele seale cu traducerea renumitei scrieri a d-lui

V. Cherbuliez, intitulata: o Romanul unei femei oneste ».Nr. 145 introduce sumarul, in capul primei coloane. Mentionam de asemenea

o curiozitate pentru vremea de azi : Nr. 35 publica un anunt mortuarparticular.

In 1865 ( Nr. 232) apare primul brevet de inventie (pentru un rezervor deexploatarea si conservarea pacurii).

Schimbarea radicara' din 1866 a regimului politic in tara, se repercuteazafavorabil asupra Monitorului; cu decretul din 10 Martie (publicat in Nr. 59)Locotenenta Domneasca anuleaza concesiunea data lui N. Catargiu si N. C. Aslan,pe baza jurnalului Consiliului de Ministri din 8 Martie, motivat cu referatulministrului de interne, D. Ghica. (Anexele 3 si 4).

Un jurnal din 11 Martie, publicat in acelas Monitor, hotaraste tiparireaMonitorului tot la Imprimeria Statului, iar un decret al Locotenentii numeste pe

tefan Andronic o sef redactor al lucrarilor din intru si administrator alu CancelarieiMonitorului Oficial» si pe Grigore Lipoianu o al doilea redactor pentru revistadin afará ».

Asa dar incepand cu Nr. 59 din 15/27 Martie Monitorul este tiparit iarasin Imprimeria Statului, qi intra in vechea organizatie si administratie ce a avutpana la concesiune. Acest fapt il anunta Nr. 60 in capul primei coloane, cu literegrase, astfel: o Consecuent voturilor Corpurilor Legiuitoare si a decisiunei Consiliuluide Ministri, Monitorul Oficial a trecut din nou sub administratiunea Guvernului.

<4 Se anuncia déra spre cunoscinta celor ce ar don i s'a se aboneze la acésta f6eoficiara', ca localul Redactiunei se afla in coltul stradei ce serva de intrare laAcademia St. Saya, casa unde s'a tinut péne acum biblioteca nationala; éra pretulabonamentului pe un an este de doui galbeni >>.

Dupa cuni indica' de altfel si referatul ministrului, anularea concesiunii a12 facut obiectul unor discutiuni in Adunarea Electiva si Senat, discutii la care au luat

www.dacoromanica.ro

ííth110-

k14 '. .Je"

,14610

Pr

,11 . .4i) t,.1110, r 4

VVVINNWINVILIORIVINNANNIINALW1010 '

GHEORGHE BIBESCU, DOMNITORUL MUNTENIEI (1842D348)'(Originalul, cusaturfi de artii, la Academia Romfina)

11

7:

www.dacoromanica.ro

parte atat N. Catargiu, care era deputat, cat si fostul ministru, care acordaseconcesia, generalul I. Florescu. In raspunsul sau, ministrul de interne, D. Ghicaa spus intre altele:

o D. Catargiu voind s'A faca insa cestiunea mai interesanta, förte interesanta,ne-a vorbit de acei trei deci lucratori cari lucréza la Monitor, dicénd ca au sa remaepe din afara, l'Ara a mai avea cum sa-si castige 'Anea. Déra óre Monitorul trecêndsub administratiunea Guvernului, acesti 6meni nu o sa lucreze tot ei Monitorul?Tot ei o sa lucreze, fiti bine incredintati de acésta; eu nu cred ca acei 6menivor voi el impartasésca causa d-lui Catargiu si s'A dica: nu voimu sa lucramsub administratiunea Guvernului; voimu mai bine s'A saracimu impreuna cu D.Catargiu.

o In cestiunea Monitorului, déca se jignesce cine-va este n.umai o singurapersóna, si nu se isbesce nici cum in interesul Societatei intregi, si nici se aducevre-o perturbatiune in comerciul intregei Romanii!

o Mie, d-lor, imi pare fórte reu s'A nu ved pe unii pusi in positiune a seimbogati cu miliónele precum putea fi pentru d. Catargiu acésta concesiune ; aranu-mi este permis mie sa fac pe generosul cand este vorba de banii Statului; si deaceea, de si cu mahnire déra o sa infatisez Consiliului de Ministri referatul ce 1-ampregatit intru acésta ».

Revenit asile! la Stat, Monitorul reduce mult partea comerciara', prindimin.uarea publicatiilor particulare. Mentine insa aproape toate celelalte rubrici.Mentionam ca publicatii mai interesante in 1866: legea pentru publicarea in Monitora legilor promulgate (Nr.142); o scrisoare prin care Hasdeu se plange ministruluide interne contra tipografiei Statului, care intarzie publicarea arhivei istorice(Nr.92):

Anul 1866, Aprilie 25.Domnule Ministru,

o Iatá sunt aproape doui luni, de cind Tipografia Statului se joaci cu tipArireaarhivei istorice a Rominiei, cere manuscripte, apoi lucreazA cite douA siptAmini obiatA jumitate de coalà, apoi se intrerupe §i nu lucreazA de loc, incito aceasti tacticA aajuns a fi o neregularitate regulati.

4 Cu toate acestea, domnule ministru, bazat pe contract, guvernul urmeazA a-mipläti retributiunea de redactor, §i insi§i d-voastri, chiar dela primele zile ale intrAriiIn acest minister, apreciind importanta unei asemenea publicatiuni ce cuprinde in sinemonumentele cele mai pretioase ale istoriei nationale, ati bine-voit a cere dela mineun proiect asupra modului de a da arhivei istorice, o publicitate cit mai intinsi.

o Proiectul s'a prezentat Ili s'a aprobat, salariul mi se plAte§te, portofoliul meu eplin de documente inedite... tipografia Statului se opune ! Tipografia Statului carecrede pe semne, &A numai circulArile, budgetele gi etichetele hfirtiilor oficiale suntlucrar serioase 9i pot avea un interes pentru natiune !

o Aqadar, iau libertatea de a supune aceasta la deciziunea d-voastrA, rugindu-vä,domnule ministru, de a mijloci sA se ordone tipografiei Statului de a acorda arhiveiistorice, micar un singur lucrAtor care s'A nu lucreze niciodati decit numai la arhivaistoricA ; iar imbolnAvindu-se cumva acel lucritor, boalele sunt foarte dese in 13

www.dacoromanica.ro

personalul cel activ al tipografici Statului, sA fie inlocuit Ara amilnare prin un altlucrAtor.

# Binevoiti, domnule ministru, a primi incredintirile celei mai distinse si sincereconsideratiuni.

B. P. Hajdeu

stirea atentatului contra lui Bismarck (Nr. 92); studiu critic al razboiului din 1866(Nr. 158 §i 159); compararea armatei lui Cuza cu cea actuali (Nr. 189). In sfarsitNr. 182 publica' chiar anecdote.

Anul 1867 inregistreazi un caz unic in analele Monitorului Oficial: num.&dublu 102-103.

Lascir Ca targiMinistrul de interne in 1873

aliturate pe Magi Monitor.

In parantezi, o pictura de moravuri.Citim in Nr. 70 din 18689 la desbaterileAdunirii Deputatilor, urmitorul dialog :

# D. D. Lupascu Ei bine, clack' evorba ca toti si interpretim regulamentul dupficapricii si fantesie. . . .

D. Presedinte : Fiti mai parlamentari,vi rog ».

0 tempora, o mores !In tot acest timp administratia Imprime-

riei Statului si Redactia Monitorului functionauseparat, desi in 1868 au fost intrunite in acelasilocal, la Academie, in curtea Sf. Saya (Nr. 195).Probabil insä ci aceasta a produs miele confu-ziuni cici Nr. 81 din 1869 se vede silit saanunte ca Redactia Monitorului e separati deImprimerie.

Nr. 100 anuntä ca desbaterile CorpurilorLegiuitoare se vor publica in fascicole deosebite

Totusi se mai publici din and in and s'i in corpulMonitorului, in special in rezumat.

Am aritat mai sus el in 1866 Monitorul a publicat, voit, si anecdote.Urmitoarea informatie din Nr. 107 al anului 1872 nu a voit insä si fie

anecdoti :# Telegrama d-lui prefect de Olt cu Nr. 2.020 &Are D. ministru al agriculturei,

comerciului si lucririlor publice:Domnule Ministru,Respund telegramei cu Nr. 4.681, am luat dispozitii pentru semenarea meiului;

s'au ficut continuu rugiciuni pentru pledà si s'a adus chiar santa Filofteia delaCurtea de Arges.

Prefect Gr. Fälcoianu ».Stransa legituri dintre Monitor si Imprimeriea Statului, accentuate prin

14 convietuirea Cancelariilor in acelasi local, s'i considerata de bunul simt public drept

www.dacoromanica.ro

o singurà administratie, duce fatal la regulamentul din 1/13 Iunie 1073 publicatin Nr. 119, privitor la organizarea i administrarea Imprimeriei Statului siMonitorului Oficial. Acest regulament, de o constiincioasä desvoltare (190 articole),In special in ce priveste partea administrativà, intruneste Imprimeria StatuluiMonitorul intr'o singurä Directiune pe data de 1 Ianuarie 1873.

Art. 133 si 148 trateaza destul de rezumat despre redactarea i alatuireaMonitorului 1) .

Incepänd cu anul 1875 Monitorul trece dela formatul unui ziar la formatulpe care 11 are si astäzi (24x32 cm.), tipärit cu caracterele pe care le-a pästrat 'Anaacum.

1) Art. 133. Redactorele Monitorului are urmilteirele indétoriri:A primi si a da curs, prin resolutiuni, la tiite chârtiile intrate privit6re la serviciul Monitorului,

precum si a semna esirea sau corespondenta atribuiti acestui serviciu;A traduce depesele primite din striiinitate 10 a le supune aprobarii ministrului, décA va crede

cesariu;A face revisia paginelor Monitorului si a le semna: a bun de imprimat », färi care autorisatiune nu

se vor putea pune sub presä.A redacta un buletin politic dupä gazetele sträine, care nu se va insera in Monitor de ctd dupä ce va

fi dobéndit aprobarea ministrului;A ceti toSte ziarele romfine i a nota pfirtile privitbre la administratiunea terei pe cari le va supune

ministrului spre observare;A face escursiunile esigiate de serviciul Monitorului cánd asemenea escursiuni ar fi reclamate de

ministerie, sau din propria séa initiativä;A asista la serbirile nationali, oficiali i altele asemenea a da sémil in Monitor de dênsele;A priveghia ca corectorii Monitorului, ajutorul seu i serviciul expeditiunii Monitorului sä-si

implinéscii deatoria;A priveghia la incheiarea socotelelor Monitorului i inaintarea lor la curtea de compturi pentru tot

trecutul pena la 1 Ianuariu 1873, &A de ad inainte serviciele hind contopite, asemenea insäreinare rAmine asupradirectiunii;

A nu autorisa inserarea publicatiunilor trämise de autoritäti, déch ele nu vor fi separate de adresesau nu vor fi insocite de taxa legiuità;

1) A ceti anunciurile particulare si a nu autorisa publicarea lor dédi vor continea: polemice, ofense saulucruri nedemne de a figura in f6ia °fickle.

Art. 148. Clasificarea i arangiarea pe pagini a materiei Monitorului.

I. Partea oficiale:Mesagiele i decretele Domnesci;Raporturile la M. S. Domnitorul;Diurnalele consiliului ministrilor;Referatele Ministrilor;Circularele ministerielor i autoritätile superi6re, i alte asemenea lucriri oficiali;

II. Partea neoficiale:Comunicatele ministerielor, däri de sémfi despre ceremoniale si alte asemenea;

edintele CorpurilorDepesele telegrafice;Buletinul politic;Diverse.

III. Publicaflunile oficiali:Anundurile ministerielor i autoritätilor superiére;Anunciurile administrative;Anunciurile judecatoresci;Publicatiuni diverse, oficiali i ofici6se.

IV. Publicafiunile particulare:

15P) Insertiuni i reelamatiuni;r) Anunciuri diverse.

www.dacoromanica.ro

Inteleapta si gospodareasca organizare a regulamentului din 1873, nu va aveainsa multa vieata. In Nr.174 din 8 August 1876 apare legea din 4 August careinfiinteaza data posturi la Imprimeria Statului, unul de director al Imprimerieialtul de redactor al Monitorului Oficial, faz-a a vorbi nimio de organizarea separataa celor douà institutii, ceca ce tracia caracterul personal al legii.

'ata' insa ea' la 21 Septemvrie se promulga regulamentul pentru organizareaadministrarea separata a Monitorului Oficial (Nr.214). Deci sciziunea conducerii

e urmata de sciziunea administratiei. Caracterul personal e tradat si de acestregulament, care infiinteaza o Directiune a Monitorului Oficial, desi legea sciziuniivorbea numai de un redactor.

Regulamen.tul imparte Directiunea nouà in urmatoarele servicii i birouri:a) directiunea ; b) contabilitatea ; c) serviciul corectorilor Monitorului; servicialspecial de zetarie al Monitorului; e) serviciul expeditiunii Monitorului; f) registra-tara ; g) arhiva. In privinta redactarii i alcatuirii ziarului el pastreaza normeleregulamentului din 1873 cu unele complectari.

De sigur ea' judecat separat acest regulament este, in ce priveste ziarul Statului,cel mai complect statut din toate cate s'au organizat pana la el. Dar stransa legaturaintre Imprimerie si Monitor va arata destul de repede neajunsurile despartirii,pentru ca la 1 Martie 1877 o nouà lege (Nr. 48) sg reintruneasca cele 2 posturi createde legea dela 4 August 1876 si astfel Institutia sa-si recapete naturala ei unitate.

astfel Monitorul Oficial intra inteo perioadä de stabilitate i Unisteadministrativa care avea s'A dureze 16 ani. Aceasta perioada se caracterizeaza dealtfel i printr'o stabilitate redactionala. Totusi caracterul informativ In afarade administratia Statului s'a restrans din ce in ce, limitandu-se la serviciulprivat de telegrame al Monitorului, la redarea solemnitatilor din tara si la putineanunturi comerciale particulare. Mult mai rar ca in trecut apar publicatii cucaracter cultural. Mentionäm in 1878: Raportul lui Gr. Tocilescu, insotit declisee, asupra cercetarilor dela Verbila, Prahova (Nr. 146) §i asupra unor studiifacute in Rusia (Nr. 193).

In 1881 Nr. 15 publica procese-verbale ale Academiei. Incepand cu sesiunea1881.-1882 Desbaterile parlamentare se separa complect de Monitor, aparand infascicole separate.

Inca o caracteristieä a acestui an: numerotatia incepe cu Nr. 1 si la 1 Ianuariesi la 1 Aprilie, de aci inainte anul Monitorului Oficial socotindu-se dela 1 Apriliela 31 Martie al anului calendaristic urmator. Aceasta m'Asura dureaza pana in1923 inclusiv, cu 1924 reluandu-se numerotatia dela 1 Ianuarie.

Cu Nr. 164 din 1884, hártia Monitorului trece la o calitate putin inferioara,situatie compensata de satisfactia nationala pe care ne-o m'unta in capul primeicoloane: cu incepere de astadi, 26 Octombrie 1884, Monitorul Oficial se tipilrescepe hartie din fabrica romana dela Letea, judetul Bacau

In anul 1885 gasim o reeditare a manifestarilor polemice din 1860. Dar tocmaicand ziarul de informatie aproape exclusiv oficial a capatat un caracter mai grav,

16 aceste note polemice sunt mai agresive. Astfel Nr. 109, publica un comunicat-

www.dacoromanica.ro

BARBU DIMITRIE TIRBE1, DOMNITORUL MUNTENIEI (1849-1856)(Dupà un original In ulei dela Academia Romani')

www.dacoromanica.ro

desmintire care incepe cu expresiile diarul intereselor straine, ce se numesceL'indépendance roumaine *. Probabil ca aceste adjective n'au fost destul de

racoritoare, caci Nr. 141 11 nume9te cu ocazia altei desmintiri felia intereselorstraine 9i a scandalurilor». Evident, un neobi9nuit contrast cu tinuta ziarului,care de mult nu mai era 9i ziarul de propaganda politico-culturala din trecut.

In 1887 o croare de paginatie: Nr. 226 trece dela pagina 5099 direct la 6000In loc de 5100. Eroarea ramfine necorectata, fal9ificAnd paginatia Orla la fineleanului cu 900 pagini.

Din punct de vedere administrativ anul 1887 joaca un rol important in viataMonitorului Ofi- E_sanplore

cial, caci la 20 t7.000-

Aprilie se muta 16.000-

In noul local pro- 13.000 4 L agenda -

priu din bulevar- 14.000 - Porteo

dul Elisabeta,29. 13000 - 14../ D4bo4n

(Nr. 15). Acea- 12.000

ata fixare de do- 11' C>00oo,1

miciliu, unita cu ic>"°- MI.

noue nevoi admi- 9.000

LOCOnistrative, con-7.000duce pe harnicul6.000

director care a3.000

fost A. Pencovici4.000

si procedeze la3.000

o reorganizare aDirectiunii Mo- 1.000 --40.ou

Ton', en anonitorului Oficial 1 1 1 1 . I 1 1 1 rl. 1 1 1 1 1- ...... = f.° VS gt 9 7.EG.7.P.An g

ImprimeriilorVariatia tirajului anual al Monitorului Oficial dela 1900-1932

Statului. D eci ve-chiului regulament Ii ia locul regulamentul din 9 Septemvrie 1889 publicat inNr. 130,. El ridica institutia la rangul de directiune generara', Monitorul Oficialconstituind partea II-a din ea. Mentine insa eroarea de conceptie a regulamentuluidin 1876 atenuata de faptul comunitatii de conducere cu imprimeria de asepara de restul atelierelor, 9i deci de sub autoritatea 9efului general de ateliere,serviciul special de culegere, corectorii i serviciul expeditiei Monitorului Oficial.

In privinta alcatuirii ziarului se mentin aproape neschimbate normele din1873 9.1 1876. Se da insa mai multa desvoltare capitolului referitor la corecturaMonitorului0 desbaterilor parlamentare, iar redactorul este desfiintat, atributiunilelui trecând asupra directorului general ajutat de subdirector 9i paginator.

Sub regimul acestui regulament Monitorul Oficial tráete 30 ani, 'Ana in1919. Desvoltarea crescânda a nevoilor administratiei Statului, conduce la paraleladesvoltare a volumului Monitorului, dupi cum ne arata diagrama respectiva'.Deci publicatiile particulare, benevole, adica a caror in.serare nu era ceruta de legi, 17

www.dacoromanica.ro

se reduc din ce in ce, disparand. Deasemenea se reduc telegramele externe, Nr. 107din 1914 fiind ultimul care le mai confine.

Au disparut deci tocmai and erau mai importante. Locul avea sa-1 ja in1916 comunicatele Marelui Cartier General.

Fidel inregistrator al zilelor de restriste ca si al celor de bucurie, dupa ce s'aindoliat cu tara intreaga la moartea marelui Rege Carol I, Reginei Elisabetasi Principelui Mircea, Monitorul Oficial se retrage provizoriu in Iasii resemnariisi increderii. Deci Nr. 190 din 22 Noemvrie 1916, tiparit in Tipografia Dacia,P. & D. Iliescu din Iasi, anunta in capul primei coloane: «Se publica sprecunostinta generala ca, 'Ana la noui dispozitii, Monitorul Oficial va apare la Iasi,strada Lapusneanu, la Tipografia «Dacia ».

Asa dar 'Ana la acele noui dispozitii se scoate din pagina I adresa dela Bucuresti.0 lipsa de coordonare face insa ca N-rele190 i 191 El mai apara s'i in Bucuresti,cu aceleasi date (22 si 23 Noemvrie), con-tinuand bineinteles paginatia dela 7329(Nr. 189), dar cu alt cuprins s't alta des-voltare. Deci Nr. 190 §i Nr. 191 sunt indublu exemplar in 1916. Nr. 190 tiparitla Iasi continua paginatia tot dela 7329.

Grelele imprejurari de atunci se re-percuteaza, evident, asupra starii tehnicea Monitorului Oficial: cuprinsul foarte reduscitava vreme ( N-rele 190, 191, 192, 197 inate 2 pagini), hArtia cu totul inferioara,tiparul sub once tolerantg.

Incepand cu Nr. 197, se tipareste la« Tipografia Nationala », care da un tiparceva mai ingrijit, pfina and se va puteainstala partea din Imprimeria Statului cese organiza la Iasi. Si astfel cu Nr. 249

din 26 Ianuarie / 8 Februarie 1917 Monitorul apare din nou la ImprimeriaStatului, dar la Iasi. Dificultatile de aprovizionare nu numai scoboara calitateahartiei si cernelurilor la un nivel greu de imaginat, dar sileste directiunea saanunte in Nr. 197 suspendarea abonamentelor din cauza lipsei de hartie.

Si totusi aceste file atat de urate la aspect, atat de greu de citit, s't caretradeaz1 tot atata suferinta si durere, sunt filele cele mai glorioase ale istorieineamului romanesc ! InregistrAnd pagini de victorii si pagini de infrangeri, dartotdeauna separate de alte zeci de pagini purtand numele sutelor de mil de eroi,Monitorul anilor 1916-1919 este cartea de aur a tarii!

o Nouile dispozitii * ale anuntului din Nr. 190 al anului 1916, s'au produs !Nr. 189 din 14 Noemvrie 1918 anunta ca dela 15 Noemvrie corespondenta sit se

18 adreseze la Bucuresti. Si astfel Nr. 191 din 16 Noemvrie este ultimul care apare la

I. I. C. BrAtianuPrimul Ministru in 1919

www.dacoromanica.ro

Iasi. Nr. 192 din 17 Noemvrie reintroduce pe coperti adresa din Bucuresti si publiciprograma intririi triumfale a Regelui in Capitala Sa.

Anul 1919, introducind calendarul Gregorian pe ziva de 1 Aprilie (decretpublicat in Nr. 274), Nr. 1 apare la 15 Aprilie, astfel ca luna Aprilie are numai11 numere.

Decretul lege pentru organizarea Directiunii Generale a Monitorului Oficials'i Imprimeriei Statului si regulamentul respectiv, publicate in Monitorul OficialNr.. 60 din 2 Iulie 1919, nu schimbi nimic in redactarea, alcituirea sau tehnicade pini atunci a ziarului oficial. 0 singuri imbunititire in organizare: trecereaatelierelor speciale ale Monitorului in sectiunea respectivi tehnici a Directiunii.

Ele omit &A aibi prevederi pentru ceea ce avea al insemne ziarul oficialinteun Stat de 2, 3 ori mai mare ca pini atunci, si Monitorul avea si sufere.Treptat el nu mai corespundea nevoilor ciroratrebuia al faci fall. Intim legat de viata ad-ministrativi si comercialä a tärii prin exigentade publicitate in Monitor ca efect al legilor dince in ce mai numeroase si mai desvoltate, elpierdea cu fiecare an promptitudinea la careera imperios dator. Pe de alti parte vitregiapropriei sale administratii 1-a impiedicat dea se ridica din inferioritatea tehnici tipogra-flea in care il adusese privatiunile rizboiului.Epoca de refacere care a inceput cu 1920, nua trecut pe la Monitor. i in aceste conditiide decildere tipografici si redactionali pu-blicatiile erau in intirziere cu 2 ani el

ajunge in anul 1927.0 noui lege de organizare care se da

Directiunii Generale a Monitorului Oficial siImprimeriilor Statului la 20 Aprilie 1927(Nr. 91), recunoaste insfirsit desvoltarea pecare trebue si o aibi Monitorul Oficial fati de nouile imprejuräri, in urmito-rul articol:

«Art. 9. Monitorul Oficial va apare in trei parti:Partea intiia, intitulati: # Monitorul Oficial )), parte oficialcl, cuprinzind:

legile, decretele, jurnalele Consiliului de Ministri, deciziunile si once alte publicatiunioficiale de ordin public;

Partea doua, intitulati: o Monitorul Oficial)), Desbateri Parlamentare (Senat,Camera), cuprinzind desbaterile Corpurilor Legiuitoare;

Partea treia, intitulati: # Monitorul Oficial », partea inserfiunilor adminis-trative, judiciare, comerciale, particulare §i Buletinul birourilor de presd ale Statului,cuprinzind publicatiunile autorititilor administrative, judecitoresti, publicatiilecu caracter comercial sau particular, comunicate, stiri, desmintirile oficiale ale 19

Mareplul Al. AverescuPrimul Ministru in 1927

www.dacoromanica.ro

evenimentelor de ordin general, precum gi once alte publicatiuni cerute de diverselegi i regulamente *.

Celelalte chestiuni privitoare la Monitor urmau sa fie prevazute in regulament.Degi aceasta impartire a Monitorului Oficialnu era destul de logica, totug un progress'a facia. Numai in teorie, cad punereaIn aplicare era prevazuta de ultimul articolal legii la 1 Ianuarie 1928.

In cursul anului 1927 se descoperainsa ca mai putin legea gi regulamentul, cat

alte imprejurari de natura administrativagestionara de resortul parchetului, au tinut

in loe progresul Monitorului Oficial.Urmarea este trecerea intregei institutii

dela Ministerul de Interne la cel de Finante,sub administratia Regiei Monopolurilor Sta-tului, pe ziva de 1 Ianuarie 1928, prin legeapublicatä in Nr. 287.

Inca inainte chiar de aceasta datà,se institue o comisie compusa din delegati

Primul Ministru in 1928 si Ministrul Finanjelor ai diferitelor ministere, spre a stabili odela 22/6 1927 10/11 1928 impartire mai logicä a materiei Monitorului.

Comisiunea stabilegte urmatoarele criterii:« Materia Monitorului Oficial se va imparti in trei parti i anume:Partea I, va cuprinde toate publica-

tiunile de interes general cari trebuesc adusela cunogtinta intregei populatii gi autori-tätilor ;

Partea II, va cuprinde toate publi-catiunile de interes particular care trebuescpublicate in Monitorul Oficial, dar de caripartile interesate urmeaza a cauta singuresa ia cunogtinta ;

Partea III, va cuprinde DesbaterileParlamentare.

Primele doua pärçi vor avea acelag titlunumar, precum gi data zilei in care apar,

insä paginatia separata i vor purta un moto.Desbaterile vor avea numerele lor

separate gi paginatia separata pentru Cameragi pentru Senat.

Partea I, va cuprinde imediat dupa titlu un sumar al continutului ei in20 ordinea capitolelor, indicand in dreptul fiecarui capitol paginile unde se aflä

I. G. DucaMinistrul de Interne in 1927-1928

VintilA

www.dacoromanica.ro

FO$T1I DIRECTOR! AI MONITORULUI OFICIAL

www.dacoromanica.ro

G. G. MironescuMinistrul Finantelor dela 6/6 1932 20/10 1932 siVicepreg. al Cons. de Min, la data serb. centenar.

Iuliu ManiuPrim-Ministru in 1929 si la data serb. centenarului

Comisiunea este de parere ca toatepublicatiunile autoritatilor si Parlamentului&A fie platite Monitorului, inscriindu-se inbugetele ministerelor respective, sumelenecesare, care sume sa fie prevazute si inbugetul de venituri al Monitorului Oficial.

Aceasta in scopul de a nu se mai abuzade publicatiuni prea lungi, ci si fie pe catposibil mai prescurtate si renunttmdu-sechiar la cele cari nu sunt absolut neces area fi publicate ».

Aceste norme se publica pe primapagina a Monitorului, pentru informareacititorilor, incepind cu Nr. 284 §i se pun inaplicare la 1 Ianuarie 1928 cand Monitorulincepe a apana in trei parti separate.Ele sunt in vigoare si astazi, cu o unica

modificare de nuanta incepind cu Nr. 1 din 1930: publicatiile din partea II suntcaracterizate # de interes limitat » in loc # de interes particular ». 9]

publicatiile respective. La sarsit se va face un sumar al partii II, indicând toatepublicatiile din acea parte.

La finele anului se va publica o tabla de materii a tuturor publicatiuniloraparute in cursul anului ».

Comisiunea indica deasemenea detailatin procesul-verbal incheiat, ordinea in carese va publica materia in fiecare din celetrei parti. In incheiere, comisiunea face siurmatoarele judicioase propuneri:

# Directiunea Monitorului Oficial vaintocmi ca anexa a acestui regulament obrosurä cu modelele de redactiuni prescurtatepentru publicatiile specificate a se publicasub aceasta forma, care dupa aprobareaautorititii superioare competinte, se vatrimite tuturor ministerelor.

Cu aceasta ocaziune se vor face sipropuneri pentru modificarea acelor legi caricer publicarea in extenso a unor acte, cacitatiile, mandatele si rapoartele ministrilor,cari insotesc anume decrete in vedereapublicarii prescurtate a unora sau imprimäriialtora. O a doua editie a brosurii anexa la regulament va arata redactiuneastabilita pentru acele publicatii in urma modificarii legilor respective.

www.dacoromanica.ro

1928 inaugureaza o era de sanatoasä gospodarie i prosperitate pentruMonitor. Printr'o imediata rationalizare a functionarii imprimeriei, se obtine ca

publicatiile sa apara in cel mult trei zile delaprimirea lor. Se da curs deasemenea tuturorpublicatiilor restante.

In acelag an Imprimeria este utilata cu12 magini de cules, majorate in 1929 la 16,destinate special pentru Monitor, spre a-iasigura promptitudinea indispensabila. Tiparulface progrese sensibile, ()data' prin intrebuin-

- tarea unei cerneli de calitatea corespunzatoare,a doua °ark* prin inlocuirea literii vechi demana cu litera noua a maginilor de cules.Monitorul ia infitigarea demna a ziarului

V

de Stat.0 caracteristica a spiritului nou care

anima activitatea ziarului: Nr. 288 din 1929apare la 25 Decemvrie, prima zi de Craciun.

Regulamentul din 30 Noemvrie 1929(publicat in Nr. 2701I) al regiei publice comerciale o Monitorul Oficial gi ImprimeriileStatului » noua forma de organizare a Directiunii Generale incredinteazaredactarea alcatuirea ziarului unui serviciuspecial o Redactia Monitorului Oficial ».

Degi, raportata la caracterul ziarului,..4

reinvierea acestei notiuni nu mai corespundeain sensul pe care-1 avea in trecut gi pe care

are la ziarele particulare, totugi ea avea rostulde a clarifica organizarea institutiei, prinsepararea preocuparilor administrative de celede exploatare. In accasta noua organizareMonitorul Oficial are personalitatea lui admi-nistrativa gi comerciala, determinata prin acestserviciu al Redactiei gi prin contul san specialdin noua contabilitate in.dustriala. Nu numainoua organizare comerciala, dar gi necesitateaunei bune ordine de Stat, provoaca un jurnalal Consiliului de Minigtri (Nr. 193) (Anexa 6), Mihail Popovicicare reglementeaza exclusivitatea titlului de ministrui Finantelor dela 10/11 1928 15/11 1929Monitor Oficial. gi 13/6 1930-18/4 1931

Ultima lege din 31 Iulie 1931 (Nr. 1751I) cu regulamentul ei din 28 Noemvrie(Nr. 2801I), nu a schimbat nimic in fiinta functionarea ziarului. Masura luatäde guvern cu jurnalul publicat in Nr. 991I din 7 Mai 1931 (Anexa 7), de a se crea

22 0 parte a IV-a cu subtitlul Informatorul Oficial» cu scopul de a fi un rezumator

Virgil MadgearuMinistrul Finantelor dela 15/11 1929 7/6 1930

la data aerbärii centenaruluiqi

www.dacoromanica.ro

informativ al celorlalte, nu a avut o lunga viata. anformatorul Oficial» aparutla 30 Aprilie 1931, inceteaza la 15 Noemvrie acelag an, cu jurnalul publicatin Nr. 268II din 15 Noemvrie.

Ajuns la o organizare clara gi adaptata nevoilor, ziarul #Monitorul Oficial»se gasegte astazi la o epoca de stabilizare redactionala gi tehnica. Preocuparle dinultimul timp ale administratiei s'au redus la micgorarea costului prin concentrareamateriei gi rezumarea publicatiilor, gi la inlesnirea cercetarii prin imbunatatireasubtitlurilor gi sublinierilor.

23

Nicolae Iorga Constantin ArgetoianuPrimul Ministru in 1931 Ministrul Finantelor dela 18/4 1931 6/6 1932

Anul 1932 pune in practica' un ultim deziderat, care a fost gi al Comisieide organizare din 1927: apare tabla de materii, trimestriala, a pártilor I gi II.

** *

Imprejurarile au vrut deci ca anul 1932, reintroducand scara lui I. EliadeRadulescu, s'a indice cei 100 ani de viata ai Monitorului Oficial, cu confirmareaca spiritul acestui mare Roman pus la baza ziarului Statului, 1-a urmarit in toateglorioasele imprejurki pe care le-a inregistrat, dela cele doua principate vasaledin 1832, gi a pecetluit gi acest prim centenar.

A. D. BUNESCUDirectoral General al Monitorului Oficial

§i Imprimeriilor Statului

www.dacoromanica.ro

ANEXA 1

JURNALUL CONSILIULUI MINWIMILOR DIN 1859

Se aprobeaza alaturatul Project:ALE SANDRU IOAN

DIARAstazi la 4 Noembre anul 1859, Consiliul Ministrilor din Teara Romaneasca,

adunandu-se in sedintia, a luat in cercitare urmatorul « Project asupra reorganisareiMonitorului Oficial », presentat de D. ministru din intru:

PROIECT:asupra

Reorganisarei Monitorului Oficial

Monitorul se va imprima in intreg cu litere latine si cu ortografia ce se va ficsa deComisia insarcinata pentru aceasta. Va avea formatul cel pucin de 42 centimetre lungulsi de 28 centimetre latul, si va fi imptirtit in trei coloane de eke 82 linii coloana, socotitepe litere garmond.

Monitorul va esi pe toata diva afaril de dumenici, trei dile a le Pascilor, trei aleCraciunului si 12 serbatori mari.

Monitorul va fi impfirtit in « Partea oficiala » imprimata cu litere cicero ; « Parteaneoficiala » imprimata cu litere garmond; « Nuvele sträine »; o Fapte diverse * si« Varietati » imprimate idem ; « Foileton » imprimat idem, si « Anunciuri * imprimate culitere dupo cerirea interesatilor.

In « Partea oficiall » vor figura decreturile princiare, legile sanctiunate si acteleoficiale ale diferitelor ramuri a le Statului, care se vor trimite de catre fie care Ministerla Monitor in diva chiar and se vor subscrie de ministrul respectif.

In « Partea neoficiali » vor figura desbaterele Camerelor ; proiectele Guvernului;circulare ; relatii despre calatoriele Domnitorului, despre solemnitatile publice si despreceremoniele oficiale, cum si articuli esplicfitori a politicei si proiectelor Guvernului.

In « Nuvelele Straine » se vor reproduce articuli si sciri din Monitorul Oficial alFranciei si din cele mai serioase diare a le Europei, si corespondinta esterioara a Monitorului.

In « Fapte diverse » vor figura evenimente din intru Terilor-unite adeverite deGuvern prin raporturi oficiale, scrisori si raporturi catre Minister si corespondinta dinintru a Monitorului.

In « Varietati » vor figura studiuri si disertatii sciintifice si istorice.In o Foileton » vor figura numai articuli de teatru si de literatura' romani.In partea « Anunciuri » se vor insera anunciuri de tot felul, dupo acelea ce decurg

din contractele Guvernului.Monitorul formeasa o Sectie in Ministerul din intru, cu un Cap de Sectie, duoi

publicisti, un cap de mask un ajutor insarcinat si cu registratura, un contabil, cincicopisti traducetori, duoi alergatori intre redactie si imprimerie, un impfirtitor calarepentru Bucuresci si duoi ampachetori.

Capul Sectiei dirige tot Monitorul in administratia, redactia si contabilitatea lui.Cetesce diarele romane si straine ; pune articuli in « partea neoficialä » si tine contabilitateaMonitorului Cu imprimeria, cu abonati si Cu Ministeriul de Financie.

94 Publicisti vor da articuli in diferitele rubrici a le Monitorului.

www.dacoromanica.ro

j5a:4.. /2-2,4,o eassoiar-lc-ov.z...e..6.e., 6)... .2.yr,a,- "9,-..e.

44g-- 4:e sx,r)re,44ze.: 40.4 42v- 24- 44 sea c,t9~11,z.e. e-.7" ' 2 2.r., _

Coar.-", % rzzoes-; 4.,- z-G/ .4)44 424c---3e-e-C /1.,:-74-4,4.-.44-z

E.r. e.z4... ,seZ27 Z Zr- e,, /8.(8748...rat -4- -<._,

17 .r14,. d:' .G."4-G444- ,,,.,-,

,y-Z,1 e...Z" ..e__. -

Pze-s--e/ C,0,74-e'e.r..e.-- e,26.4

....,----r z-Z" az.e-47,4-44,e-' ve; /42,t4,4-4)e,E. a: .4 rers.c.0,e, oc.' ,e-xec,,,,-,,-

444-e2e - e7e -

'ZtG szyty 414-- i4 140 -4-4_

e1/44-1Zuotp,':: eat"- 814,3'. P7,018" 8G C.-

at/e 6' 1.4,

c'754 7f6'/1

h'arunile

1PM/13111E1 ESEDIVITIA I 131,1., \ IP(JTENTI111 Al, DIN AM IiII.OR. GENE1141.1 1.- 11).11_ T tvr1ISSELEFF: PEVI'llt I \ \ TARIFA Bt LEH\ I OI'L('RJ ti TA1111 11011i \ ESTI

(Originabil la Arhix ele Statulni)

www.dacoromanica.ro

(zE8rmc8) isAamywou nuyi iviamo r1111411.E1* ymva VIVIlid

..- A .,--1 -..0,,,,,,,i,,j i pen ARYld ni e3idte ea -.1: 3 Info q.cype t7.13oviir , -.6o.t3me ve dols-tio.1[1 !nt 'KJ v NO iv lxvxu!st -x1,13d1i -3? e idol' doe Idevlsadeu MY ,IIIIH ...

_dug!! -50/1 e q.11.1_11 eleplxv4v,s4, d tom 'rdtdx ' eviu;(1 33 E 3Cle1 3104 lik , sm truuhtm..s141, mtve le 3dua 'Ú yedIro a ,,D o u mr ses VIJAY ! e.ty (ION -13 'Th 3v3c1r1q.o: !w 11v '

. , ..

-ga ev.3A/v: p! 41(+4.1,1711d 110 Lilgu, i thingomr gg ..Xlid)61.1.3VE 7." es ev 3,1d MAO

31.7,0 L 31r dr1)91110111Ill

VII 4.KId30:1 11)1 vx.dodiv a et...qhe titxy qv-c illexve 3du3 ' devilmos3 ti. 3.111'd 311.1,1(11 Ed-33 i1X-7

40. ESS. AVD ¡Vol ev 31.1 9lTf iV3IN;313 3ded 31/17/4) lll ' IrieD 14 1,,,m)y me,f) e °dip: itg trntosentv trn IdAdi.334 s4D!rit icixtesm

.4trutd Ide.tro.h: pn 'ivto!r. ripqmiorqh poi xs vx.o it

'1,Tits34E sY Jcip:19.1n4 :q.33q,dortN3) JOE g.r, del i -odynt ixv11,:xtYli 4,d!todwirt.3 ty 4.1-z

Iv!H!h !rn Ici"".Tv 'TT vi) .-0 Inivoy Jne,10 It tome vpodos IM IN

I

-Idto4 tLeoz 3)Dito.d3.)11 vlaori.r.vs 9.111:(f) 3pr :010d111V Tr+ xtvij, lezosrs eo eTitruy:tv!

itti3t3uodx3 3.t.eltwsw tot tdcag,h 6 ev r-r 1113 ROY' 4.31.1d.d 3Y Si4 ea -33. ea .:(5011.1vds,

VitUld q.uti devts rdo ToY 41' !in ey doe -33 d.T19 011)211%7 n lpitgxg 3detv tete gr, ttionott. ^ gm& et.uxt' &toe viieu del :etitiame lxvxne vleaturn 11+ lescho sv \romp,/ dovIra

v RIIIEJ9'4)3 EV %(JWL! .3yte-33 31, VA.I.VDC304) 9.11.1Y d°1x1" e IRVR.T.VdrUM,I, D 'my/. 9.111Y1td.2119.3 311 %ICY 0 !Ha Ell 3E04)

1d4.1111 -33 VI ant nueJev q,ieLt1ie"!Y 1317" ..31111+ e ts 73rfrao eIturrhowts ti4 cut ta 3dedsxv

-*An e tdevd3stme E0t5" ' 0.3313Y 9 EV. LUCIEN

' 1,,..4.,107.V.titi3Y1F.341 ...4. a ,0, 9 a I- E7 sere!teey ,,,,--4.,,,,-..... F,.. ...... - : , ,-...-- - _-1: ,- , .

'-'-: 'V': .'.:A....1-1.--

f A d 1 m i /. y.

rITY l' d I di 7'.% `-'.- ... 1-, tiP .

. ....

1 ' '''''''' ._ 1 s . -':- , p ; ,__---...i.,,,i..4..,...

_ - .../ i "....,..: .:::.--:------

: .(. LA 71 1 El D417.10.1.117.R.ff V10:10.1.11tY30. yer.,-a ......, 1) . . . , .

_ .

losil...q.duni4, .td.te.!4, en un Hit 3,..131:11 ..:0-7,,,,. ... ,,,,

-,4....,:57. ,,,--7- ,_... . , .... 4 .4. -0..)M9E,10.0111

Will tdri 11331171itSA 1 skvidir.dlii ,

_ azyj '

v

;Millen) IM Id! 1.d.',11 IcTunPd n4 Ldg.1ivcie4, !re 4II1AV3

-lived() '1,11s.dov .'1.d.utvf eve' evex L

EV 1.(.13d)211 3.11/011011 ea 9.10.1.E.L3I01.1i.Ye ipden

s %Jos -4. 3 xr cj.r tm gi .1 a (II (WYV %Id en

eI 2)01111.S11 Vidd E It 14,0 3 WO ...fe3 !AY 1-Ale.toV3 NiisvRgrit'1.)134.1CH01111 -33 .1.3 ITC!

1-3.1.0X 8,3 e 3,f011 114311A11

vsiT Joan

, .

Lol rrit .

r, IVIRY g ION _

iir1Liw

'Ad

(I)

--

www.dacoromanica.ro

u!P 9S 'IN) 1V131,10 rlf1110IIMOTAT NICE axiiivl 7tEITHIFE

VA1JOU 3V )1301V VAIV)Y,V VAI IM 114Sitklialip

e vved gvpiryi 43 OV 11V1 43 VV '1J601,1

43 nv voi.y.wds ivo, 1m vv,s-ov 1.c1iril4p4-

s;vo 'eLHIvi4 irw ;V T.LIwN0.1.101( IVIdp,61111r3

ZJTTWV III 1W4011) 4oyi.1.18161v 4.clim,h/loL3

)0e `z..olAv v.t.vvj im HñH '11.mtri,vdvm

l'AjsI4 V jAvplowdOlvii Htri

:J.z,vo tiro] 1JV 1Svy avdsz.Ludoodu ell '813 `6C81 vS14141 (VC6 OH

av,E 23 rv .T,v(1)0 fAV

36V 1214Tid0 114, 1) y.3 asindi,

40A Hiwi)o Hlviohdzsm+30 at°. illd01,

gi.J0V .LANTot,ism 31f190 I ovA..1, mac!)

J.) (833 cloypixtivdAv vs.vom

11417 pyrlit.irm 1itizvAi.33VI14-

mo'1 ii!du dVJI3 tiuIrisidpiAg ti!it N)srizmy.40 jAvi,c(Po

-.11v vvwdoct, o,c(i) to V Loa iti}v prfiikv Jvn 96 1.rri RI vy thip*

ourzomeiuem invueloom IstvRieis sdeatdx Ea'COMUtig

-AM 3(1113 III3tU1,LdeLl3Q 1113Ulb ,T,tv3hE (11)1130

-OURM 3he4l E RM 3111331lIv Itt 1eideL3dN3S `quuRdou cuveu(UMW

%ties » -qz qdq.(1) emirm.(1)u+ ea so !Ni trn Ited3z3d »

UlZeJCID UT, doy syltdoreT Vi?IIRIMELd e sd »

1.1.15173 LU vionxmcur utY Owx 3Y (U)) .uvu4. s:cpeddeies 40114. 3hUGI3

CET 3S 1.KvId -01[RüldWM0-1MR3 13de1d4113Y qiiwucill »

sd e o,Lq. atdx svm sihshuldou Idoired xv.utuswon eduRo

-e 3USU e lioa sw.g XV3h uffixylizsd Ludt.' CS 1-ntilalv4u1 3dTRYVIIT 3d113

R3Uld00M 101 UT, 133 C 3dEWT3R 410U3he 33RS

E aPm!R".1

dei riae3diU4 pn riURH J.UW3

sveo ilfEl4v11 VA3TTICIIIOM 11* 4E1133Z3d 3V 3vilZ

-edem q.!4 ITV4M31 V 3b 3VE3 3V3T11113UleH

OKYUILITUI.Y3CINUT, WATUTEPTIS 311CM113, 43 ittr -3q.dvu4T 31, VAUR CM IITI 3CleCTNAV U31*Z 3k3

U ssiccse 311131190Y 33 31, VAUR

31(1V3 U1V 3Z3.1.134.113V 33 43 IM4VII I311(11xu vxd -01[RWdWMO-MR3 CH .i.deosa '.1.3111h v31-13 4`i

3h L'Al3d411 imIDRM lIdOICYflrlJ3hV 1HCLU - Tvuu,T, 31503 1H1311133Vt14 9_1,c01 WHIT CIOIIKM4v

?C/01-3H-1) YUR151 311 431113(30 uy 3vo3 ciOvIld0.1.C4a

LAUIVIIUT, Rd.1113, 3dITEd1U311 V3 V Rd1C1311 . . 'cloipzuldwxo-,talzo vsbe ,IMROUT EV3V 4.M3a3LT

IVULIT,33 43 63LICUT1113YLIT3U u+ TM ci.MXY0d11

U3U3U133C UK3V 4.0111V UT, TURMC p ev(slie sa dUl Timqwq.d 31T13101-1

03 33 011i0d4N CdUK3E 1H3he 31( 4.LUVUT 3111V

33 43 e3dshuxw1Hu qieot izm elKscuf) e 3h

3M1 VV 1Hd3UKU 3V t 4v cm0v TIvxdO.IIRLUdT11

-0-IMAD U1dpETCKIU4.3U UTV cuwdouot `scgj !In

LcgT '9c4 dOVILle 1Hd3URIDYUIV 10/R3.1.

-VO COUVII uiY 31e3 6 ev ionuoy 11OUTh ,ev3V 31111.111d11 1V1dRI.douEd Illy 3h 43

-13TV E13dE01,4UU133UT, 3.1? lusweideusa V3I,U 3h

-C43 3h e3deici.d0 cLU1L'33 3V 3dedqg U S TAT

Yuwxy tin E.3hYRra IfiVirl3Y.K3V.3vC 48C13Z3(.1 3,1

dOVTVEUTTW 1114.43 e ntuaouth outve,dlutchl

3h U3de13hd3h 3V C1014,1111.1.e 'L69 J7 IgKJ 1u3weide1137 tooth lxvme vRidoned cOr

oa ply .s .N etiulthowsm ev rJxvinizuss ild/uutv UTY :eideusa 3d1qH

LC9f oM 1313 Z ,L3f1,11iV

6cgT vxuenV IIVRLVI5 VV iuldeinlins

E!LI31110U10 4LIRY 3100 NI

'Rd1U14V tint dON7fUffiTdLI vALLT3 LUCIdell 3(j.

. . .

www.dacoromanica.ro

li ILl,v ylets 1,1..1111.16aq et. ,3 0.11

-.11pa,er .11.1711117,11 .111,1! . ,7 ..11 lima. to. 17 Inn ell

F 8181 IR. :11111A.1 'IN 111:10 1 1'1 111011 \Mt 1 1 1 1 1,1,11 11.1 10

usaua.).-In

'14N

¡II aaRil

iTI 9 H 9L 111 0 d ildgin J LllTHIdll r

On 177,1111,tp1.1.1"7.11,17 lal,t7an del 1.71e1 v11..11 17011. g

St tito Ifrv,13.1171vila. 1 vna.11,

IS L1111.111, .111

top op .7 500.1 7,71141,

31/1V/HHal 0M8I 11/31/1'

Erin vivo Nizargs

'0V*1

AT

'vim "Anima:I

trvitffit(b.vo avo*

StUr47N3.1

dip111.111W

1I 'XLlNV Eg itt

ErrPwzr riff DIE REfilalga enra

I

ne

'6

www.dacoromanica.ro

Atienda lo..ese de don I4ne satinada,

Upenxt uno-lianieldS.lei tatede (pe( sfanairineMpesale; opnenips..apl. de 21 .seine a

PA RTE.% OFICIALA.

NOI ALEXANDRU IOAN I,Cu mira lat Donmeded voingi NatiouidaDomen Printipatelor.Unite Tara Romineased

Moldavia.

La top de tata pi viitort sanntate!

Vdd'indil reporta! Ministraba Nostril Se-creter de Sial la Depertanientill Callaba pi'astral]. pablice Noi 1562,

Considerind recomandalia ce Ne face,Ara ordonat i ostentan:

Art. 1. Am numit i minan, pe D. Si-livesiru Avroinesed, ojalar ala Secretar..Cancelari. Comisiei documentale, In load

Dinatrie Delescu, cuele an demisionat.Arl. II. §1 celn din unan. Ministro

Nostra Secreter de Statfi la DepertamentalCultelor este insarcinat co esecutarea ordo-nardei de ala.

flato-s'a In lidiara Noastra de la Flo-res. la 19 Infle, anuló mtntuirit una mie°lar' sute cinei-aeci pi noun, pi eelit din tlinalIt Domnirel Noastre In Principatele-Unite.

ALEXANDRU LOA_Ministra Secretar de Stat Ira Departa-mental Culta]rsl i lastructit publico,

Costandln , Cretioleseu.No 287.

NO1 ALEXAND1111 !DAN I,

c.1.

Vadind raportuld M'ora Spitalelor civilecu No: , Inddipató Non pe llaga reporta]Ministrar. Nostru Secretar de Stat la De-pertamentul Cultelor pi Instructil publice,

Considerind recmaandefla ce Ni se facepeal. personal. Cancelariei sale potrivit cunoua rearganisalie,

Ala ordonat pi aplanan.:Art. 1. Ani mirad pi flama.' pe D.

Gheughie n'arana pera la masa I, pentruIticrnrile contabilitaid.

Art. II. Ala numit pi minan' pe D. C.Crup:sea pela ala niesi a II, pentru lucrarilejudecatorep.

Art. III. Am mural pi nunlinal pe D.Sterie Manolescu lo postn de °julord alamesi

Art. IV. Ate numit pi numinai pe D.Stavractie Gbiadeanu in postul de ;datorit la

II.Art. V. Pe Dita! D. Bucpart bio, Interim

booster sea de Cosier tI Spitidelor.Art. VI. Ani numit l ni.. pe D.

Glatza Ienescii ajutortilArt. VII. Am numit pi nimia. pe D.

Grigrare Bilcurescu registratorn.Art. VIII.. Pe I) nu C. Clanopssi, lit in-

tarirn in postal de revidor al Spitalelor dinCapitula.

PRINCIPATELE

Art. IN. Am amad pi nuniiina pe D.

Balsaina, alto proprietalilar din afarn.Art. X Pe Scarlat Stravolca till intarim

in post. san de hotarnic inginett.Art. XI. Si bela din tiro. Ministra

Nos,. Secretar de 'Stat la DepertamentulnCultelor Instruclii politice este insarcinat. esecutarea ordonanti de filia.

Dala-so ice Captain Nuestra Iiiieuresetla 29 lidie, ama inintuirit una mie opt-sidecincl-deci pi noun, pi celta din tlinniret Nuestro in Principatele-Unite.

A1.EXANDÍIIJ JOAN..1Iinistrii Secretar de Sud la Departa-mental Culi:Out pi Insta-oct. politice,

Costandin A. Gretulesen.No: 294.

NOI ALEXANDRU LOAN

p. c. I.

Vadind raparte] Ministraba Nostru Se-cretar de Stat la Departamentut din In!.No: 6493.

Considerind recomandepa ce Ni se face,Am ordenat pi ordonfim

Art. I. D. Din/itrio Cernalesen se na-mepee sub-administrator la plata Ocolulia dindistrictul Dalla.

Art. II. i cel din urn. Ministra Nos-trn Secreter de Sial la Departamental dinNauntru este insarcinal co esectilarea °Mo-na.ei de falo.

Data-s'a In tabura Noastra de la Flo-res., la 1 August, anal mintuirei una inieopt sute cinci-de. pi nuaa, pi cel din tilaal Domnirel Noastre In Principatele-Unite.

ALEXANDRIT IOAN.Ministra Secretar de Statt laDepartamental din NaunPu,

Cretuleecu.No: 296.

XIII ALEXSANDRIT IOAN I,s. c. I.

N'adiad raparla! Ministraba Nostni Se-cretar de Stet la Depertamentul afacerilor In-terne cu No: 3753,

Considerind lecomandalia co No LeeAnt ordonat pi ardan.,

Art. I. Ate murli pi ni.. pe D-InTnnase Bolintineanu Director al Poptilor, in

local D-lia Peneovici.Art. II. §i celn din unua. Ministra

Nostru Secretar de Statft la Ministerulti dinNauntru este Insareinat ctt esecutarea miro-suadel de rata.

Datu-s'a in lobera N..rt de la Flores.,la d Augusta, anula 1559, pi Mili. anDiannirei Noastre in Prinlipatele-ntile Taraflomineas. pi Moldavia.

ALEXANDRU 10A11,Milliatro Secretor de Stat laDepartamental din Nnuntru,

N., Cretullescu.No: 297.

TERM ROAMIANESCi.

Vine nu eoia 'mea aqatsfopele, se ea a-dpese in sine-luta.ta pedax-11,O1 el, se esteaa Minielepv.ame.sop din afapa,inp .res arad.,.sa Adoinistpo-tdise aoaa.fe.

NO( ALEXANDRILI 10A1i I.s. c.1.

VadIndù raportul Ministraba Xastra Se-cretar de Statn la Departamental din lob.ea No: 6300,

Considerinda recomandalia ce lace,Anta °ploman pi °Mor..

Art. I. D. Gbenrgliie Lehlin se nuniepceadministra°rû alta districtultd de Teleormand,in local 0-1. C. Arion ce a Pecauo id a-

cualitale la N'Inca.Art. II. i celo din urina. Ministro

Nostril Secretar de Sial(' la Departamental,din iritrii este insnreinatri co ordonan]a deno.

Datu-s'a in labia, Noastrii de la Flo -rescl, la 1-iö Augusta, anal 1859, pi cellaItalia ella Domniret Noastre in Principatele-Unite.

ALEXANDRU. IOAN.31inistro Secretar de Star laDeputamenttil din Natiohm,

N. CrelnIeseu.No: 309.

NOT ALEX ANDRU IOAN I,c. I.

*l'adiad :Ministraba Nostru Se-cretar de Stald la Departamental din Martinien No: 3759,

Considerind recomandidia ce Ni se fue,Ata °Mona/ pi ordonionni

Art. T. Am numit pi m'odian ni Mu-nicipalitat. Capitalet, de la Augustii.

Partea admInisleatlye.Pe D. Teodor I. Focpeneami, pela al mesit L

Leonida I. Stancescu, ajutor de conres-pondenp.

Tender Milionescu, idee de arias.,Glworghe Cupacliit. pefu al inesit u 2-a.Nicolae Flopescu, ajulor de curespon-

den],Aleaandri, Papadoln, ideal de arellivii.

TO/1111.1.

Pe D. Afanase Toncorici, altaor de conrespon-denla.Mihalft Trtienfi, ideal de arta..91efan Papes., pefii al niesit a II.Costandin leonomul, ...Out- de coreo-ponderan.

loeo Floral, idem de tale.!Binaria Elefteres., jurnalistö pentra bi-

letele de eludir!.Alexandra Matraca, conductor de cladirt

pe 'coloarea galbena.Costandin Tutear'. idein albastra.Perielesn Zeineuu, idem magra.Dimitrie Marintscu, idem verde.Ltica Eleflerascd, ajotar la masa con-

Direitrie Caraindulea-- fu. Predeseu, ajotoe si acestnia.

AlePandru Popa., registratoru.

FarNimile

PIIIML I. '\t M kll Ct PI Pd 1C 11111,1'. OFICIALE \C1.1 SI\ ( I 1.Y1 ERI. 1. t'l 1 \ 1

No: 95. Bucuresei, August 10, 1859. No: 95.

pi

ca

.

I.

Casierulut.

UNITE.

O O

pi

Deni-

N.

31ihail

5

r

-

tabilirapt.rasierd.

www.dacoromanica.ro

Facsimile 6

PRINCIPATELE UNITE

Auensit [woe ese de dvs, 'line en coi a (wit netastaae, se an wip. we in sain-

"i Ilp"ec n=nents.nd este momfroitut oFFiciA , .MIs .la pedWilVa el , se esle3de slanni.ri ;Iraqis sale; inp , i .in ,Ilinislcps.ni ue.topir din nla-

nenips napliss.wpi, de 21 Jri pa; jai, .ta xelnlettr, .ta Admini-ne UW7. AL sipan he .rovn.te.,,

TERII ROMANESTI.9 ,

Ya r}i dr doneori pr

l're(01n abonn-nien1/11.11:

PI.gut Wee pro-fro sole h. leibitni

Id. (aenis,' pa-licninsi 21 let

Abonamenteli cc Loo:In Capital la filial,terinit trebilort Str,lee, redaqiuneu MA-airtarulul.

Prim judoto la Auto-loeaLL

A bonantentalA se lace:br Capitula NIkaistetiula FinaKelorA.Prin judeie la Auto.

euinpetinte.Vae¡i in bite dilele

:tiara A. dut,,iakl niserbatorile cele

Va esi in tito Pole a-farA tic Dumcnici.

Pretiul nbonamentului:Pc 'un . . . . 49. sr.pe it6se tun' . . 24.pa trcl luni . . . 14.

Innertin until rend . 1 lei.

..1.111.11MS

PRINCIPATELE UNITE.

PRINC.PATELE-UNITE.

TEREI ROMANESCI.No: 97. liocoresci i ogosi 14. 1859.

PRINCIPATELE-UNITE.

ONITORWAR OFICIAL AL TERM nomliNEsci.

.13. 1. DUO. RESCI, 2 lanuariii, 1860.

ONITORULTT Ja. NAM, Tit 0 Fa C

ITORITLJURNALO or1clA1,0 A1.11 PRINCIPATE11110-1-UNITE.

EN 01.1. "1:1 'II NA IA I MO\ IT0111 Id xi. \ TRE . \ II 1859 i 1862

A luinutoonsr [mecols 1,1,

r1

¡MI,/ hp

illitoirh rob. aItocrollor Sire-

litistolcicckeld

No: 97.

Abonamentul se lace.in CapitalA l Scc,..in

torului i In tipogratia Ito-mallow ct ; lar prinjudetie la AutorinItilc locale.

Va eti In t6te Velaafar§ de Dunainiel.Pro;. abonamectulalPo unA n1:1. . 2 at.pa liar lunl . 15pa L-ei lunl . . 8

Leer,. luau! rfAadll 1 le0

Prei. abonamentulul

ea, . . 211 al.sese . . IC, -

no trei ln,,i . --

Insert. unui rfintlii I lee,

No: 9. Bocore.$1f, 29 !atomic 1859. No: 9.

Ail 30. Vinvri 9 Fevniarin 1862. A 30.!-,r

:Marti. 2 liumarifi 1862. $q 1.

sapid -mina.

.

HRH OFICIAL

1.

-

Moni-

l'e

www.dacoromanica.ro

Pensionaba' Si:tic:ara -

Lila!, la 7 Septembre, incepéndii-

se carsurile Giitiitasiali, luda rugatl

Domad Paran', care ne art (moral cu

lactredintarea tutor 'Mor Iii acesi In-

stitut, .sa bine-voiasca a grata trimi-

tarea copiilor. A lilal adaoge cava

destile Ingrijirea co an juniI elevI in

aces Institut, creilenin de prisosii,

linea este salida acum .de vorbe mar'

si frum6se. I

Tot- co aveniri a incanosciiiita ono-

rabililor Pariatt este ca, l'entra tules-

!Orca scolarilor la Madi°, ain una mi-

gaja' anul acesta, pe llega ce" caneran, mal multl Doma' Profesor' din

Gimnasio, ale. caror numenl sutil doslul

de ounoseute, spre csemplii : de tim-

ba latina pro D. Nest or; de 'la-tematica , D. A n g Ii e i e s cii, ca-

ro, .torminandus1 studiele in Francia,

$'a nowit Profesor° do Dlatomatioa la

Gininasinl Matein Basarabir, de timba

gréca, pte I/. I. Colocidide; de tim-

ba francesa, pre D. Atli. Tanasesco,

Prolesore la SU -Sava.

ClaSile primario an Inceput, dope cum

am. anunoiat, la 17 Anglo.

-scirele on turalui thzn,, t. An,/9542e.

ANUNCIUllt.

Itiupiil necesar- pentru indeplinirea ére caror comande, privitérlt la radicalannuttfonnaré a

MONITORUIA11 OfICIALActual, rulneéud dupe sine o antilnare in apuerca acestef bid in térniat

conditiunT de redaciiune tate de da acole de astildf esistinte subseninat alare onére a antnwia ciliar do pe araren mil:aérea reforma intreprinsti in ve-clero atas d'a usura mochil alanilrel la acest çhiarìi, et'n si tl'a oferi

COMEIICIULUi I INDITSTRIEIUn Mijlocii pe eat . p6te mal putin .stiditor pentru redpIndirea anuneiurilor co

ar voi a facie.

Ahorra la 110)170111. OEICIkt se la tare in dilor d'a dreplul la Iledatdunea arestei fuii la huprimeria

Tot °data se face cunoseut ert pagina a patra a 140 oficiale cstn t'esti-mo:1 pentru auttneitirt; i Di). Cmnercialiti, prectitn i oil nace alpt, vio allagrabnicti, esactii i regulatii inserare a anunciurilor co vor adieto.

Pretul une) linii de 31) litere, este 30 parnie.

hiserarea peulftt a (total, a Mea lb, l mai departe, va fi pe

pretul jumetate.

Insertiuni i reclame, Dalia 1 len par. 20.

Alonitond 'apare tu téte dilele, i ne trage in 0000 esetnplare.

N. C.A.'. 5440 al 11,Jtoralul.

't'insta Jilistea, cci dice timosia Pro-

ra, ce i dice si. Mihu1cenif. ivia de la raraone, bíte aces-tea in judepal ILImnieul-SArat,propriutulii alese dan en nrenflA de la viito-rul St. 11Theorghe auul 1865.Doritoria se vor adresa la lo-cabila sa pe trada St.No. 2, in dosul Palatului. su-burbia Crtluleseu.

Va sil ache Potiza.. 1864. Soptetuvrie 7

Fiiiid ca In goittertul

CO ani intrepriiisn .$i

intreprinzo de mili mil°ani, ani purtat si portii

regula asupra polnelor $..alte asenienea creati(e a(inca :o mimeralie regula.ta, coinforma

iliell pentru poli(e, ,si stem-

pela ou templid`" firme'

mete, de aceea fan cultos-ento printfactsta. -ca

polita 'sao crea* lip-

ur,imiie

LUtif 21 5.11<MV1211 0221% 116

sita de acésta regula, 'mivor fi necnnoscute $i no-considerate,- niteleg6ffilide.ca. o ilartie alba.

Teodur Ilristodolide

I). Hermaiiii, renumitul

prestidigitator, a sosa aicide la Londra. El esto inplecare da mai 4ntilte re-

pi esentatinni, in arta sa,

caro poseda o gliibacie rara

A de 'sub tiparn

1.G1:1111.1. SI MI IT3IETICA,prelnerala de Lotulenenl-CnIunel, GEORGE MINE

forte VOIUM de peste 500 tele;

si se de vendare la li-breria Datiiilopulo, pepreçul de 1 galbenii.

La 16te librariile din IlliCurand dse 'ailsví,n4 are.

POPIAARA¡teatro st6kle primare.

. Carte'autoridata do Conadiul Instructiu-nel pentiu el.a a IV primara.

Sub 'presa.

fi ra apure ¡tecle vitero

AilITMETKA RATIONATIIcootni

usul claselor scOlei3lilitare etc.

DE

b. I. FALCM.ANU,li.miat In Sciintele Matematice de la Faca'.tutee din Parid, foil profesora la Facultateade eciinte din Buourena ei la Se6la Militara, etc.

Dupe contracta' .care ant pentru in-cltirierca etajund de josé al CaseT D-lullorguNiculescul'uchinieatm, D-Ittf ca-

te libe, inehiria etajul do suOÙ cat

Cu consitnlinténtul t'Icé inserisù. Do acceaficO cutickScurl acésal clausit a eontractu-luI spre a nu se t'atinarla beintelegeroeudoritorif de al lua eu chirlo:Locoronota,

Efr. Ghermanny.

Camilo aluf Gheorghe Tino,din tualtalaoa Goiganit, culérea Verde,No. 16,, se vénda °Lamen. Dontord sevor acinesia la proprietarul care Oslo aliar

trinsel .

'47.117

PlillIELE 1\1. \TI. RI PiRTItt i. illE; IN \l0\ l'lo R LI 01IC1 i I ("sr. 210 din 1860

421'LIMIINT 952

Gimnasio'

men,

registra]

on-

eO

FISICA

nude

L.cotene.t.

/ 7

5

www.dacoromanica.ro

Facsimile

A benanIentul oc taro ineapiunln hlinieteritulFinanceler.

PrizI judos In autori-atilt. coropetinte.

Vio OO in tke 4ilele,afAn1 do DUnlineeln,rbitorile Cele nut,

o 100,4113L. Illurool Itedarpunel - In or...al pe br Our l8urourde

.1,21,08,4811e

fledacilunel, wads Andemlel No.

. No.4

BIUROURI DE ABONARE.

eaLeoui redminnel. In prone., pe me ru,rroi,tel.rafo-pesurlr.

Piorool redire,long, io locale' ntiohteriolul de Mtern,

PRETOL ABONAMENTULI,

Pe., un an 24 1d.Penh-1r 6 NO 1,7 /el.Peru, Intl /Hal 7 ler.

CoreRpondinfrie er nrr franra.

Un re 241 re bad IA ial ire! !no! 7 irr. Niel retoOl air/ILIniuirtr,s polo to,. urisurl earl url.ce uit Incrurl nefrancule. I

PRETIL ABONAMENTLILLPaz. ua no 2 gelbeal.Brarro /1 luul 15 ef.Peatru 3 Ind 8 al.

Coreepoodin,ele tor franca.

mseaTii RECLAME

La udroioialralin.

Preíul publicalinnilor judieiare,in materia eivilÁ si comercial.,

15 bani linia.

MONITORULC,:

MONITORUL

4111111112111ININNIIIMINIM.

MONITOR-FL

el BONA ME N TULPe an, 36 lei; iése luni, 20 lei

(1 lartuar fi 1 lulia)

URNAL OFICIAL AL ROMÂNIEL

Va pi lo lilt OWL del de tuna ii a Idea di de serhtionle role mart

SAMBATA, 618 INNUAR10 1868.

AITOIllitVIARIU OFFICIAJJE ALL16 ItONINIEL

'A 281 IN TOTE DILELE, AFAR1 DE LUNEA 81A DUOA lii DE SERRATORIE CELE MARI

ROMA NIAI /8111illid,'I lll22 Augmst, 1889.

OFFICIALE

MONITORUL OFICIALAL IZOMANIEI

DIRECTIUNEA u STRADA GERMANA, CURTEA ERBAN-N'ODA

Scrisorile nefraneate se refited

F.\ 01.1 Ti TITIA I I I MONITOR( IA I OHM 11, %NH 1863 1875

Prtlul Rhona...gala

ANUNC1URI BI RECLAME.

Anne., tuna de 00 Mere, circe. bou; ...ex pan.a duo., a tr.. dra Il Oil dnparre roO pe preiol Ienritale

linta it laaa

el reclame te prime. la Lionel redecOunel

La Administralic.

N UNCI URI :Linia de 30 Mere, 30 de bani;

Inserarea si mat departe,20 b.

1:(60LAmEIlea do du liter, role 31.1 par IusenreS

duu. tn. e8.8 orra deproun, ra u pr prepajumenanwho. Itpl Ire. pAr

anuoclurl , etrIsurr pone.. la blued Redaqranel.

AEONAMENTELEau se /lace de oat la 1 t5 ale tiA-cilrel loot. Diaorlooviode pi

co ournéral a 25 pan,.

No. 4

ARONA31ENTELE

ii se fat de c61 la 1 pi IS ale fie rae-el 1.1. Dian! Br yin, piruon,,1 22 rant.

NIJMEall. 175.

4191I8IsTRAII8-1111PRIIIERIA

01,1.1 Urlano Vud5. I, tn..

ABONAMENTE ANUNCIUR1

Aurae...louui,t de 30 blur, titIS Frio. Inwr,uu prom u Jun,. ni,nud d.inir,tU.11 i/111,1.e. L. la, rar

Insertii si reclame, 50 b. linia;

inserarea 2a si ma,i departe, 30 bani unía

Anneciurile se primese si Cu anul.

Pe un :tat. . 28 sr.Pe ,est. . 15Pe Iraq Iota . . 8

137 FINER] 24 IUNI1.3 6 1UL117 1866. No. 137

ii1

Nr. 1. Un nurnér : 25 bani Mercuri, /13 lanuar 1875

JURNALC OFICIALU Inset h. out,' INntlE

ALA] PRINC1PATELORC-UNITE-11011LiNE.N°- 214. "Anti, 28 Octovavrie, 1863. N°. 214.

NUAIERUL 175.

DlitECTIA-REDACTII

O,rtul r.4nrlan-V..11 Wad& Germs..

-

Elite.!

-

-

: -

:

--I

en.,

-

www.dacoromanica.ro

No, 190

FREER ABOMENTOLIll IN REG WA ROME'

36 let pe an; 20 lei pa 6 lunLAbonamentele incep din enteia a 6e-c5reia luna

PUBLICATILNILE .1111CIARK SEPand la 50 lint!, 5 let: mat lung/ de 50 hail, lo lei.

Orrace alto act° intend., in eleeu pl4teec daosebit, ti publicatiunile, dupe Innaime.

PRETUL ABONAMENTULLII:In Ord: 45 lei anual: 25 lei pe 6 luni ; 15 lei pe treiPentru autarit2i ludeteno l commie urbane, 40 lei anual

Pentru comune rural°. 36 lei anual.Abonamentele incep la 1 Apri/ie, 4 lull, 1 Octomvrie 0i I lanuarie

fird a trece dintrun an financiar In altul.In strd:n3tate t lei 60 a nual.

Let P mini o publicalie ludocitoreased care nu va trece de 30 linii10 Idem care va cup:ludo Int. 30 el i linil ; In car cant% va trace de 50 liniise va percepe lei 10 pentru Decant 50 'lull tau

Orles act Intro., se Ca plan aparte dopa aceleapi norme.Actele delate, de asoriatie, procurile, revocdrile de procuri, etc., fie tn extract san

eater., en vor taxi 50 ban' linia. Ciad vor cuprinde mol pntin de 20 randurlBB va Ink o taxi minima de 10 lei

REG'ATUI, ROMAN lEI

MONITORUL OFICIAL

PRETICL ANCNTIFSILOR30 bent 'Into de So literaA dona Invent., ti mal molt, 20 bent

IllIlCTlA MITORIlLUI SI lEUR OffRIR SMILE;ilueurrecl.stra, Bros,

UN EXEMPLAR: SO BARI

REGATT-TI. ROMÂNIEINICSOCCICIIMINCY

IVION ITORUL OFICIAL

_

JC 'IA GENERALA. A MONITORTILEI OFICIAL SI IMPRIMERIEI STATULUI: BUCCRESTI, BELEVARDUL ELISABETA

PFIETUL. P LIB 1.1CAT I I LOBPublicatiilo relative la re/limb:ire de nume, he libera practi, a oricirei protasil.

pierderlle de certificate de clave sau de eliaolvire de stud,. de dial/Sine. eta,lei 5 pontru flecare in iertiune. a

',join un ,ogetevte de 30 ',ere din corp. Monitories..

Le, GO Pe0/f/./ Publicurae lurnalelor consilialui de ministrl privitoore In am.-rea aventapii/or legli pro 'ca Incuratarea ladustriel nationate IN fabricatv,i piindustrievi.

statute', aeeletitilor cooperative pi pnhlicatiilo petrolifere, 30 bani linia. a Si) idea, idern privitoare pe rneseriavi.anonime, publicatiile /aloe., societitilor de credit, de Q e 40 pee trti publirerea amenalementelon, regulamentelor de expleatarl al a stu-

ertigurirl, etc., bilantele Inc. con vi publicatiilo relative la expropieri pentru dlilor aurnme relative la exploatares pidurilor particulare.ell feral,50 /Am lima..lia. a 5 pentro pub1,40ile relative la pierden l de recepiae, ciitanto. etc., abler

Clta We de hota.r0...__...L........___.,....._.......__,'±,.81.__........_....,._......cand pub/Ica/la e irrmad de vre-o automate a Statute'.

Pentru publIcaçllle cerute se apará a done xi, se va socotl taxa dublii, lar pentru tole semi° ad anal, o tre, alee fe , CC,Nit.tá vi ptraitate lase obianuiti

-....--......---.....-..--....---,,...--...- -.....--.....- a.-..- --- -----..... ..... --.-- ....----.,-- --- .....- --... -......-...-...- -.....- -......-,........--....-

No. 1 15 LEI EXEMPLARUL Duwinird, 1 lanuarie 1928.

, )

REGATLTI, ROM:AMIEI

Facsimile 9

No. 2 UN EXEMPLAR: 25 EANI Mercurl, 2 (14) Aprilie 1856

?REIM ABON.UIENTULCI PERU STRAIEETITE

60 let pe en, 35 let pe 6 lunf.A bonamentele se pot taro la biurunrilo pos.,

INsERTIUSILE SI RECIIIIRLE SE PLUMtote. ',teeter, 60 b, linia; eele-ell.e, SO b. Ilnia.

Cltationile de bonlredele, 60 b. Hula.PuidicatIonile prlinnetelor 1i eornite,let, 00 b. lint.

Marti72Noomvrie 19{6

, C_DscemyrIe

E'RETUL ANUNTUR1LOR P,RTICULARE .Let 5 pang la maximum 10 linli, iar and sunt mat multe

CO bani do fiecare Ilnie.Pontru abonamente la anunturl re tac condi/il spectate.

Costal unit' exemplar Monitor. Oflciat alto 50 bani.

Costal anal exemplar Desbaterile Por,nmentare este 20 bani.

MONITORUL OFICIALPARTEA

1._.=c+I SI DmciR, r-=JURNALE ALE CONSILIULUI DE' MINISTRI, DECIZIUNI MINISTERIALE, COMUNICATE,

ANUNTURI JUDICIARE DE INTERES GENERAL

EN OLL TI 1 Tin,'" LLI MONITORL LL I (MCI -1L I \ THE A\ II 1886 i 1928

-frac/tune

-

www.dacoromanica.ro

Facsimile 10

Nr. 149. 15 LE! EXEMPLARUL Miercuri, 1 Julio 1931.

REGATUL ROMANIEI

MONITORUL OFICIALPARTEA I-a

JEDJE3Ft.E"1"3EJURNALE ALE CONSILIULU1 DE MINI5TRI, DECIZIUNI MINISTERIALE, COMUNICATE,

ANUNTURI JUDICIARE DE 1NTERES GENERAL

Publicatiunile primite pdnift la ora 9 dimineata vor apare in Monitooll Oficial din a treia zi.

Toat corespondenta se va trimite pe adresa : Monitorul Oficial, Bucuresti L Bulevardul Elisabeta, 29Telegrante: MONITOFICIAL Telefon 306 75 350 21

(OPERTX C1'1,A1,:k MO LT0111,1.1_1 OFICLU

5730

ABONAMENTEPARTEA I-a sau II-a 1.511i7tRI,,,,,,, PUBLICA TII 1.111p

0111m.

un ano tan] lunill luna 6 lunt

IN TARA : JURNALELE CONSILIULU1 DE MIN/5TRI:pertictdart . .. , . ,

'. . . , . 2,200 1.100 550 200 1.200 Rentru acordaren avantajelor legil pentru incerajarea

Autoritati de Stat,ludet sicanta. ni,bane... . . ....

. ....... 1.800 900 450I

1.200industrici la industriasl si fabrie..1,

!den, la meserlasi si mori tAranesti . . .. . . . . .3.400

800......

Autora/6i comunalerurile 1 000 500 250 1.200 Idem, privitoare la schimbari de nunte si incetitteniri , . 1.500 ...

IN STRAINATATE 5 000 -- 2.400 ICITATIILE :Curtii de Casatie, Curtilor de Apel si TribunalelorJudecltorlilor

300200

...Pretel anal exemplar . . 15 Par,. /-6 20 part. 11-0 Jjj

. . din anli trecutl. 30 ' 20 FIRMELOR COMERCIALE:Abonamentele si publicaliile pcntru autorit5/1 si particulari se pli. irid,,,,,,, ve, 250 ...

tesc antielpat. Ele vor fi insolite de o adresa pentru autoritati si de ocerero timbrath potro particular.

Idem n..,Sociale vechi ^ .

500400

...

Transportet xiarulul se lace pe riscui abonatului.Porto j'entra sume sl corespondentit tritnise cu posta, precum si chel- Idem noul 700 -..

tuetile pentru restituir/ de sume. priveso pe trimitAtori. l'UR"CATII DIVERSF.:Sumele nereclamate in termen de 3 luni, nu se mal restitue.Pentru trimiterea chitantelor sao a xiarelui si pentru cereri de iamu- Fe'''. sch'''3' de neme 200

tiri, pctitionaril sor trimite in plus soma de 10 lei spese de taro' Si porto n 'nbe,a .ctica profeslonali..-, cien de acta

400100

LAMURIRI: Toste ineertlile se milsoark co linisrectrul con 10 lthla Difer;i"e pentru autorititti 18

M. O. se socoteste aproximativ 6 cavinte. RAndurile necomplee te se Cal. , particulari . . . .. .. .. . 20C siesta ca linii intregi. Comerciale, bllanturi, tabele, cltatii de hotirnicie 30

Mr. ptiIUcaLic SUMAR: Pagina

Decrete regale 5730-5734

Mimsterut Instructinna Publico i al Cultelor Fil. .57301.866. Numiri in functiuni 5730

Ministerut Armatei 5731-57332,164. Avansari la gradul de sublocotenent a elevilor

absolventi ai scoatelor militare 5731-5733Ministerul de justifie 5733

2.183. Puneri in retrageri din oficia . . 5.733

Alinisterul Agricultura gi Domenalor 5733

2.180. Convocarea colegiului agricol al jud. Roma 5733

Miiiisterul Lueriírilor Pufj1ic t al Comunicatator 5733-57342.146. Nutuiri de membri titulan i in comisiunile de

dcpe lingS directitinea de exploatare C. F. R. 57332.151. Punere in retragere din oficia 57331.988. Admitere in cadrcle corpttlui telutic (detaat) 573

Deciziuni ministeriale 5734-5736

-Freedintai Consilimlui de Miuiolri . . Li.; 57346.684. Delegatiune . . . 5734

Ministerut de interne 5734-573.56.901. Regulament privitor la accesul publictilui in

biurourile Ministerului de Interne, acordares mullen-telor si funclionarea biuroului de informatii si poi-tiutii al ministerului 5734-5735

40.778, 10.788. Dizolvari de consilii couninale . 5735

Mintsierztt de 'rinanto83.803. Nutuire in funcljune83.373. Delegalitme83.375, 82.408, 189.515. Ptineri t retrageri din oficia

83.86t = Puncri dispontbilitale

Nr. pubiieami

Ministerul Muncii, Sin7tc7f ii ci Ocrolirilor Soeiale . 5735

39.096, 39.097, 95.305. Delegatiuni 573548.712. Numire in functiune 573539.109. )1iscare in personalul medical 576537.878. Metitinere in functiune 5735

Ministerul de Industrie i Comer( 5735-62.266. Delegatie 5735

Numire de censor pe tanga Camera de Comersi Industrie Focsatti 5735Ministerut de justi(ie 5739

57.033. Detegape 5736'25.740. Puneri in retragere din oficia 5730

Minisleral Agricultura ji Domenalor 5736Puliere in retragere din oficio 5730

128.207. Transferare 5736Rectificare " 5736

Deciziuni si comunicate ale Institutiilor Publice Au-tonome

Regia Autonomii C. P. R.Punerea in vigoare a nouilor tarife internationate de mar-

furi roman-german i l'ornan-migar

Comunicate si Circulan MinisterialeMinistena Ilegal al Alacerilor Striiine

Prelungirea Aranjamentutui comercial provizoriu MireRumania. si Jugoslavia

Anunturi judiciare de interes general 5736-5743Cereri de schimluiri de n me, ,

5J112,1418 de selambare de mane'CitaLiuni 5736-557773431Ma,zdatejudeciitoregi 5742-5743

Suruaral pärtii a 11-a 5744'

57365736

5736

57365736

57355735573557355735

-.

. .

.... . .

I.5734-5735'

. ....... . . . ..

.

83.801, in

. .

. .

_

.

.. -

.. --.

.

62.248. --

125.901.,--

www.dacoromanica.ro

Capul mesei, cu patru copigti traduatori, sine corespondinta din intru aMonitorului; prescrie cu ortografia ceruta tot ce se imprima in Monitor ; traduce dindiarele straine articuli insemnati de Capul Sectiei, gi corecteasa gregalele tipografice.

Din cei patru copigti traducetori se va cere ca unul sä cunoasca limba italiana, altullimba francesa, altul cea germanfi, gi altul cea inglesa, sau sfi se indatorese a studia aceastadin urma.

Ajutorul sine registrul cartielor intrate gi evite; face espeditia Monitorului; pa-streasa arhiva gi biblioteca Monitorului, cum diarele romane gi straine care vin la Sectie.

Un contabil tine registrele de venituri gi cheltueli.Un copist copiasa ce va fi de necese.Duoi alergatori, capabili de a intelege gi de a esplica cererile de redactie, vor face

serviciul intre Redactie gi imprimerie.Impfirtitorul va impfirti Monitorul la Autoritatile gi abonati din Capitala, gi va

pune pacheturile la postie.Ampachetorul gi ajutorul seu vor ampacheta, sigila gi adresa Monitorul.Pretiul abonamentului pe un an 42 sfanti.

pe ease luni 24pe trei luni 14

Insertia unui randu de 35 litere 1 leu.Abonamentul se face in Capitala la Sectia Monitorului; iar prin judetie la

Autoritatile locale.

ANEXA 2

ACTUL CONCESIUNEI ASLAN DIN 1865

Subscrisul, Ministru Secretar de Stat la Departamentul din Intru, Lucrar Publicegi Agricultura.

Avind in vedere dispositiunile cuprinse in referatul acestui Minister, relative lareorganisarea serviciului Monitorului Oficial;

Avand in vedere incheerea Consiliului de Minigtri din 4 August No. 5, prin care seaproba mencionatul referat gi modificatiunele introduse prin incheerea Consiliului din11 August No. 15.

Concede D-lui N. Ceaur Aslan, dreptul esclusiv de a edita o Monitorul * care vafi singurul organ oficial al Statului. Acest drept se conceda D-lui Aslan, pe timp de cinciani, cu urmatoarele conditiuni:

Concesionarul este obligat a edita zilnic, g'i in regula urmata pink' astazi ziaruloficial Monitorul, earl impresiunea va fi din cele mai ingrijite.

Monitorul se va compune din trei parti: din partea oficiala in care se vor trecetoate publicatiunile ca: decrete, lucrar ale Consiliului de Minigtri, circuläri Ministeriale ;din partea neoficiala, care va contine gtiri din intru gi din afara, gi cel putin de douä oripe saptamana cate un articol privitor la sciinte, litere, comerciu, industrie, etc., etc.;din anunciuri ministeriale, judeciare, administrative, etc., etc.

Redactarea Monitorului, in chipul prevazut mai sus, priivesce pe concesionar,care prin urmare, are a'gi intocmi corpul de Redactiune pe socoteala sa.

Pentru lucrärile oficiale, fie-care Minister in parte, ramâne raspunzator ; ele sevor trimite la Directiunea presei, care le va inainta la Redactiune ; partea neoficiala vafi sub censura gefului Directiunei presei, fail aprobarea cäruia, nici o publicatiune nu vaputea trece in Monitor, cfici geful acestui serviciu este räspunzator de toata lucrareaneoficiala trecuta in ziarul oficial. 95

www.dacoromanica.ro

26

5. Pentru partea oficiali, ca f}i pentru publicqiunile Ministeriale, concesionarulnu va fi Iinut a le trece chiar in numirul de a doua zi cleat pe acele ce i se vor fi trimisIn ziva de inainte pfinä la 12 ore, meazi-zi, afari de vre-o lucrare de urgentá speciali;ear'i in cat se atinge de partea neoficialä, §eful Directiunei presei nu va putea prelungicensurarea ei peste doui ore dupi meazi-zi pentru materialul zilei urmitoare ; pentrutóte anunciurile judiciare qi administrative remin cu cuvenita rispundere, la careconcesionarul nu poate fi supus de cit pentru acele particulare, precum qi pentru oritfi ce inseqiune sau reclami.

6. Concesionarul va sine la dispositiunea guvernului doui fete, atit pentrupublicatiunele oficiale at 0 pentru anunciurile Ministeriale sau fli alti lucrare.

7. In cas and, sau din multimea 0 intinderea lucririlor oficiale sau qi neoficiale,ca publica/iuni de legi, publicatiunea qedintelor Corpurilor Legiuitoare, ar fi nevoe deun spa/it' mai mare, cleat cel coprins in cele doui fe/e de mai sus, guvernul va puteaintrebuin/a §i a treia fati rämiind numai cea de a patra esclusiv reservati publica/iu-nilor ce sunt in folosul concesionarului, precum: anuntjuri private 0 altele. lar ficindtrebuinti qi de un supliment, guvernul 21 va pläti cu coals dupi prqurile mijlocii pe latoate imprimeriile private.

8. Singuxul organ oficial al guvernului va fi #Monitorul»; prin urmare toatepublicqiunile oficiale ale guvernului, toate publicatiunile Ministeriale locale Iti pentru raraintreagi, precum gi pentru dincoace de Milcov, toate acele administrative, municipale,comunale, ale dregitoriilor, ale epitropiilor bisericesci, spitalelor, ale a§ezimintelor debinefaceri, nu se vor putea publica deck in diarul oficial Monitorul, 0 numai publicaOuniledin el vor avea putere obligatorie pentru fe/ele interesate, afari din publicaliunilejudecitoreqti care sunt rezervate jurnalului judiciar.

9. In contra acestor indatoriri ce concesionarul ja asupri'qi guvernul recunoasce:CA' toate veniturile ce provin din editarea Monitorului Oficial, rimin in vreme

de cinci ani, proprietatea concesionarului care pe acest timp, va avea singur dreptulesclusiv a edita organul oficial al guvernului.

Aceste venituri se compun:Din abonamentele ce guvernul va face pentru trebuintele instan/iilor sale ping la

o mie esemplare, abonamentul pentru fie-care esemplar va costa pe guvern numai treigalbeni pe an; tot esemplarul ce va trece peste acel numir va fi plitit cite 4 galbeni pe an.

Din abohamentele comunelor ; aceste abonamente urmind a fi obligatorii Ilia se calcula a trei galbeni pe an un esemplar, if'l dupi numirul actual al lor.

Din abonamentul privatilor a patru galbeni pe an, precum 0 din restul pläIiipentru publica/iuni gi anuaturi ce nu sunt publica/iuni oficiale ale guvernului sau anuaturiMinisteriale.

10. Plata abonamentelor pentru guvern §i comune se va face pe fiecare trei lunianticipando, 9i se va espedui concesionarului fill nici o plati de transport, tacsi sauori li ce alti cheltuiali.

11. Tacsa inserqiunilor obligatorii pentru un rind de 35 litere, va fi de un leu,cursul fiscului, rfispunsi anticipando.

12. Impfinirea qi purtarea Monitorului prin capitali se va face, ca §i pini acum,de citre posti cu condi/iunea ca concesionarul BA aibi a rispunde Directiunei Generalea postelor §i telegrafelor, ate cinci sute lei pe luni, plata lefilor a doi purtitori, cari vorat'Arna de Direcliunea postei.

13. Prin jude/e §i comune Monitorul Oficial, precum qi tot soiul de corespondenfiCu autoritilile in privinta acestei foi, vor fi transportate de citre posti, fill nici o platisau ori qi ce alti dare impusi sau ce s'ar putea impune asupra diarelor in genere.

www.dacoromanica.ro

Biurourile postale prin judete nu se vor putea refusa a face abonamentul la Monitor gia le espedia de indata administratiunei in modul preväzut la Art. 10.

Statul va da patru dorobanti la administratiunea gi Imprimeria Monitoruluiata pentru paza at gi pentru purtarea deselor corespondente ce negregit vor esista intreMinistere, Directiunea presei gi Imprimeria sau administratiunea Monitorului.

Imprimeria Statului va fi tinutä a trimite gratis administratiunei Monitorului ateun esemplar din publicatiunile ce se vor face acolo, cärti gi altele ; in contra acestora, concesio-narul va pune deasemenea la dispozitiunea guvernului gratis 20 esemplare anual din Monitor.

Aceasti concesiune va avea lucrarea sa pe cinci ani dela data semnäturei sale ;

ea va putea fi prelungita daca guvernul nu va avea nici o bänuiala contra concesionarului.Concesionarul, pentru esacta gi scrupuloasa indeplinire a clauselor din acest

act de concesiune, va depune indatä o garantie valabilä de dece mii galbeni.Ficut la Bucuresci, in 14 August 1865.

Ministru Secretar de Stat la Departamentulde Interne, Agricultura gi Lucräri Publice

General FLORESCU

ANEXA 3

REFERAT PENTRU ANULAREA CONCESIUNII ASLAN

Referatul Domnului Ministru Secretar de Stat la Departamentul de Interne.

D. Pregedinte al Consiliului, prin adresa No. 572 comuniandu-mi cá senatul, ingedinta de la 5 Martiu anul curent, a adoptat conclusiunile din raportul comisiei insar-cinata cu cercetarea petitiunei a mai multor comercianti contra concesiunei MonitoruluiOficial, gi prin care conclusiune se declarä mentionata concesiune, inconstitutionalà, amprocedat indatà la cercetarea actelor anterióre, aflate in minister relative la acésticoncesiune gi am constatat urmAtórele :

Un referat sub Nr. 490, din 15 Iuliu 1865, din partea fostului Ministru de interne&are consiliul minigtrilor, prin care motivézA trebuinta de a se da prin concesiune editareaMonitorului Oficial, din punctul de vedere economic gi al imbunatätirei redactiunei.

Un jurnal al consiliului minigtrilor din 4 August 1865, prin care incuviintézäopiniunea emisä in referat, gi autorisä pe D. ministru a da o asemenea concesiune, peun termin de 5 ani.

Un act de concesiune, pe termin de 5 ani, pe numele D-lui N. C. Aslan, inconditiuni nu mai putinu specificate, déri gi in 6re-care pärti abatute din spiritulconditiunilor stabilite prin referat.

Un al doilea referat din luna Septembre, atre consiliul minigtrilor, prin carerecomanda cererea D-lui Asian de a se recun6gce ca asociatu la concesiunea Monitorului,gi D. N. Catargiu, oferind tot de °data o scidere pentru abonamentul comunelor rurale'Ana' la lei 84 pe an, cu conditiune insä, a se prelungi terminul concesiunei pe 10 ani.

Jurnalul consiliului minigtrilor fall data, prin care incuviintézä propunerea.Decretul domnesc sub No. 1882, din 13 Septembre 1865, prin care se aprolia

concesiunea in conditiile espuse mai sus.LuAnd in de aprópe observare cuprinsul acestor acte, am constatat in adever,

ca concesiunea Monitorului este inconstitutionalà, dupe cum s'a declarat de Senat.a) Ca.ci guvernul 'vi-a permis a impune comunelor rurale o plata 6re-care, in contra

art. din Constitutiune care popregce crearea su sporirea de imposite färä aprobareacorpurilor legiuitóre. 27

www.dacoromanica.ro

Prin darea acestei concesiuni s'a violat §i legea budgetarA, dici guvernul vi-apermis a sc6te din budget cifra ca venit de la Monitor.

Prin darea acestei concesiuni s'a violat si legea contabilitätii care prescrie cA,concesiuni de asemenea importan;, nu se pot da cleat prin licitatie, si cu tóte acesté,acésti concesiune se vede data d'a dreptul de guvern.

Osebit de aceste considerante adoptate de senat, avind in vedere §i conclusiuniledin raportul comisiunei budgetare, adoptate de adunarea electivfi in sedintia dela 2 Martiecurentu, in coprinderea urmAtóre:

« Comisiunea anul&A:« Creditul de lei 96.000, relativ la plata a 1000 esemplare de Monitóre.« Comisiunea in unanimitate '1u respinge pe simplul motiv cA Monitorul este

proprietate nationalA care nu se p Cote instreina ¡Irk' o anume lege votati de corpurilelegiuitóre.

« Asemenea se anulézA §i creditul de leT 17.058,narilor Monitorului dupe actul de concesiune. »

Sub-scrisul, in vederea acestor considerante emlegiuitóre, propune onor. consiliu a declara ci esteOficial, datA D-lor N. C. Aslan §i N. Catargiu.

Ministru de Interne D. Ghica.

ANEXA 4

JURNALUL PENTRU ANULAREA CONCESIUNII ASLAN

CON SILIUL MINI STRILOR

malta resoluTie ; Se aprobl: N. Haralambie, N. Golescu, L. Catargiu.

. JURNALAseAdi la 8 Martie 1866, in §edinTa Consiliului de Ministri, luAndu-se in conside-

ratiune referatul D-lui ministru de interne, sub No. 6228, relativ la concesiuneaMonitorului Oficial ;

ConsiderAndu cfi mentionata concesitme este inconstituTionalA, dupe cum s'adeclarat de senat:

CA guvernul 'si-a permis a impune comunelor o platA 6re-care in contraarticolului din ConstituTiune, care propresce crearea su sporirea de imposite fallaprobarea corpurilor legiuitóre;

CA prin darea acestei concesiuni, s'a violat §i legea budgetarA, cfici guvernul'§i-a permis a sc6te din budget cifra carea figura ca venitu de la Monitor;

CA prin darea acestei concesiuni, s'a violat §i legea comptabilitAtii careprescria cA concesiuni de asemenea importanIA, nu se pot da decAt prin licitatiune; §iCu tóte acestea, acéstA concesiune se vede datä de a dreptul de guvern.

AvAnd in vedere §i conclusiunile din raportul comisiunei budgetare, adoptate deadunarea electivA, in sedinta dela 2 Martie curent, prin care anulézi tóte creditele citeau fost alocate in budget pentru abonamente la Monitor.

Pentru aceste considerante, consiliul, unindu-se cu opiniunea D-lui ministru deinterne, decide:

Concesiunea dati D-lor N. Catargiu §i N. C. Aslan pentru editarea MonitoruluiOficial al Statului pe termen de 10 ani, pe temeiul incheerei Consiliului de Ministri sub

relativ la despAgubirea concesio-

ise prin voturile ambelor puterianulatfi concesiunea Monitorului

www.dacoromanica.ro

No. 5, din 4 August 1865, intärità prin decretul domnesc 1182, din 13 Septembre acelalan, fiind fäcutä contra principiilor legilor constitutive ale terei, se anulézä.

Dispositiunile acestui jurnal se vor aduce la indeplinire de atre D. ministru deinterne, dupe ce mai intäiu vor fi supuse la aprobarea Inaltei Locotenente Domnesci.

Dimitrie Chica, P. Mavrogheni, Dimitrie Sturza, Ion Chica, Major Dimitrie Leca,Ión Cantacuzin.

No. 2.

ANEXA 5JURNALUL CONSILIULUI DE MINITIMI DIN Nr. 193/1930

Consiliul de Mini§tri, in §edinta sa dela 13 August 1930.Avtind in vedere referatul domnului ministru al finantelor,Avand in vedere prevederile art. 118 din Constitutie,

Decide:Art. I. Monitorul Oficial este singurul organ de publicitate oficial al Statului.Este interzisi utilizarea titulaturii de Monitor Oficial pentru once altä publicatie

a autoritätilor de Stat, judet sau comunä.Art. II. Publica-tia legilor 0 regulamentelor fiind atribuitä prin Constitutie

Monitorului Oficial, este interzisi crearea altor organe de publicitate, cu acest scop, deatre administratiile de Stat, judet sau comunä.

Este deasemenea interzisä acelora§i autoritäti crearea de organe de publicitatepentru interesele particulare a cäror publicitate este obligatorie prin Monitorul Oficial,conform diferitelor legi, precum §i perceperea de abonament sau publicatii dela parti-culari in acest scop.

Art. III. Autoritälile judetene 0 comunale, cu bugete excedentare pot editapublicatii oficiale pentru interesele locale, care insä nu vor fi denumite Monitor Oficialqi care nu vor insera nici legile, nici regulamentele, nici publicatiile particulare cerutede diferite legi qi nici nu vor percepe taxe de inserare.

Publicatiile fäcute in aceste foi, inclusiv licitatiile publice, nu sunt scutite deinserarea in Monitorul Oficial, dacä aceasti inserare este cerutä de diferite legi.

Art. IV. Toate autoritäTile de Stat, judeI sau comunI se vor pune de acordcu acest jurnal pina la 1 Octomvrie 1930.

Art. V. D-nii mini§tri de interne gi finante se insfircineazä Cu aducerea laindeplinire a prevederilor acestui jurnal qi cu supravegherea executärii lui.

Iuliu Maniu, Dr. Al. Yaida Yoevod, Mihail Popovici, Pantelimon Halippa,Ion Mihalache, Virgil Madgearu, Mihail Manoilescu.

ANEXA 6

JURNALUL CONSILIULUI DE MINITIMI Nr. 485, INSERAT INMONITORUL OFICIAL Nr. 99 P. 1/1931

Consiliul de Mini§tri, in qedinta sa dela 29 Aprilie 1931.Lufind in deliberare referatul d-lui ministru de finante cu Nr. 126.164 din 1931,

privitor la crearea unui supliment al Monitorului Oficial, cuprinzind informatii oficiale, 29

www.dacoromanica.ro

30

Decide:Art. I. Cu incepere dela 30 Aprilie 1931 se infiinteaza partea IV-a a Monitorului

Oficial cu titlul: Monitorul Oficial, partea IV, o Informatorul Oficial».Art. II. Regia Publica' Comerciala Monitorul Oficial §i Imprimeriile Statului

se autoriza a imprima aceasta' parte impreuna cu bursa oficiala a cerealelor, a odistribui gratuit abonaTilor la toate celelalte 3 parli ale Monitorului Oficial, precumqi autoritaIilor care primesc bursa oficiala a cerealelor.

De asemenea va organiza punerea in vanzare cu 1 leu exemplarul.Art. III. <( Informatorul Oficial » va publica: informaiii, publicaIii §i articole de

interes general, care vor fi trimise de Pre§edinvia Consiliului.Art. IV. D-1 ministru de finanTe este insarcinat cu aducerea la indeplinire a

acestui jurnal.Nicolae Iorga, C. Argetoianu, Mihail Manoilescu, C. Hamangiu, Gh. Ionescu-

Sisegti, V. Kilcovici, Dimitrie I. Ghika.

www.dacoromanica.ro

MONITORUL ,OFICIALIN SERVICIUL ISTORIEI ROMANILOR DELA 1832 LA 1932

Anul1832, anul tiparirii primului

numar al Buletinului Oficial dinTara Romaneascä, gaseste ambele Prin-cipate sub administratia Prezidentuluiplenipotentiar al divanurilor, generalul

.. 'it.i.. . . adjutant Kisseleff. El a dat aprobarea%. i. .

,. -. ."I. li. pentru tiparirea Buletinului Oficial.%bANA7

i.5, i Buletinul din 18349 in Nr. 11 ii0.; .-41

anunti plecarea, publicaud scrisoareasa din 10 Aprilie 1834 dare Sfatuladministrativ, cu ocazia plecarii.

Acelas an, in Nr. 24, publica, proclamatia din 21 Iulie a printului AlexandruDimitrie Ghica la sosirea in Giurgiu, programa primirii, proclamatia prin care eldesfiinteaza sarutatul mainii Domnitorului de catre boieri. Rispunsul boieriloril gasim in Nr. 26, lar Nr. 34 descrie serbarea suirii pe tron o licarire de sperantaIn intronarea unor vremuri mai bune pentru nefericita tara.

Inteadevar Domnul incepe a se ocupa de gospodaria tarii: el face inspectiiIn Tara, aducand la cunostinta Sfatului administrativ cele constatate prin mesajepublicate in Buletin (primul in Nr. 28 din 1835) ; imparte Bucurestii in 5 sectoare(Nr. 29) ; incheie cu principatul Moldovei un act de conventie (c pentru reciprocileoranduieli de vecinatate » (Nr. 32 supliment) ; hotäräste sa cearà certificate de studiisi purtare celor care doresc sa intre in slujba Statului (Nr. 33).

Dificultati financiare probabil, survenite in 1837, conduc la curiosul anunt alvisteriei (Nr. 45) ca primeste bani in depozit cu o dobanda de 5 la <( pungä » pe luna.

Inevitabilul #ferman» imparatesc anunta in Nr. 85 al anului 1842 detronarealui Chica Voda. Deci alegerea unui alt Domn Gheorghie Dimitrie Bibescu, la 20Decemvrie (Nr. 105). 31

www.dacoromanica.ro

Nr. 6 din 1843 talmace§te diploma de intarire a noului Domn §i-i publieä cu-vantarea tinuta cu ocazia suirii pe tron. Domnul i§i indreapta un gaud recunoscatorpentru bunul gospodar care a fost Kisseleff §i propune sa i se ridice un monument,In care scop se intocme§te un proiect (Nr. 32). Generalul multume§te, dar recomandapentru banii adunati o destinatie mai utila' : ci§mea, pod, etc. (Nr. 74). Dandu-securs dorintei sale, Domnul aloca printr'un ofit » suma de 50.000 lei din subscriptiepentru facerea §oselei Kisseleff (Nr. 74). In aceea§i ordine de preocupari, comisiainstituitä pentru constructia teatrului arata ca nu dispune Inca' de toata sumanecesara (Nr. 77).

In ordine politicá, mentionam urnatorul interesant mesaj al Domnului ladeschiderea ob§te§tii adunari in 1844 (Nr. 3):

NOI GHEORGHE DIMITRIE BIBESCU V. V.Cu mila lui Dumnezeu

Domn a toata Tara Romaneascii.Cinstitei obicinuitei Obstwii Adunari.

Pe temeiul articolului 60 din Regulamentul Organic, deschizand astazi Cinstita Obici-nuita Obsteasca Adunare, Noi chemfim a ei luare aminte asupra socotelilor si proecturilorcate insotite cu ale Noastre ofituri i se vor infati§a de &are sefii Departamentelor respective.Avem placere a nadajdui ci acea cinstita Adunare va päzi intru ale sale desbateri toatalinistea si buna cuviintä ce singure pot aduce si asuprai i asupra lucrarilor sale, aceaconsideratie obsteasca de care Obladuirea va avea drept a sa fali a o vedea apurureaincunjuratfi.

Dumnealui Marele Postelnic Secretar al Statului, este insfircinat a da citire acestuioficiu.

(Urmeaza iscalitura M. Sale).Secretarul Statului M. BcIleanul.

No. 2, anul 1844, Ianuarie 10.

Dar un alt mesaj din 4 Martie 1844 (Nr. 22) inchide precipitat sesiunea, gestcare atrage firmanul de aprobare al Sultanului, &and mana libera Domnuluipentru pedepsirea celor rasvratiti (Nr. 129). Domnul se multume§te cu o cuvântaremoralizatoare in divan. (Nr. 129).

Activitatea constructiva i§i continua incet drumul: se infiinteaza ci§mele deapa filtrata din Dambovita (Nr. 16 din 1845) , se scute§te de sechestru cate o vitade munca §i o vaca' de fiecare plugar (Nr. 62). In acela§ an Domnul se recfisato-re§te (Nr. 84).

Cu 1846 Sfatul ora§ului Bucure§ti incepe publica in Buletin actele salede activitate.

Invitatia Imparatului Rusiei adresata Domnului pentru a trimite tineri sprea invata dreptul la Academia speciala de legi din St. Petersburg, face obiectul unuimesaj al Domnului publicat in Nr. 93.

In 1847 comisia teatrului, care probabil a realizat suma necesara, anuntalicitatia pentru cladirea teatrului (Nr. 8). Nr. 13 tradeaza adierea de libertate care

32 agita atmosfera: el publica mesajul Donmului catre ob§teasca adunare, proiectul

www.dacoromanica.ro

I Z -

I 411°

1&-- X.,:* 4..fpil, ...v. r :,,,

i ,...49, ' ' ' " 1,, *4'14'- -;

1 rot

' ',,7 Ti . - ".,', -

-,, , cm4.-9- -

" ''.4 r .;.

: Ye'7,- ';-e.'4,..;.;

14 ea.: iftelfoin ti S éiti I a ri

`'

-

4 s.

rf.

,

.-,.. --,,

...°--4,' `A i44. .

...1. D_ .,. .

,-.)4A...... . ,..0 .,

,

','-,,-'' -,,Zi.-'1 Ir` 141:2.,ft'

,

r _

,

.,, ., -----;--,q1,....., ,,,, .,-...._f____,...-:.--,...._:__-_,.- ,_. tr.... ,.......,22_,' ' . '

. - i-- -

, ' ,ri r, _ . -. o.,

14 , .. '' .1- fik, !.;14111k V' , .41 .0 i 0 it )., 1 %.1 4_: _.,...'0,$*, -I ft. cri ' 1.0; Si-

.... -,:_____....1 ...... ..--e..,:-.: _...f'.....,L ' 1.. ,_ _ ,......,Aset,I.- - _,.. *. ...-_,.' -!.... .,1,..___:: ..,, - - _ .......,,,,,-7,_--.---..

DOMN1TORUL ALEXANDRU ION CUZA (1859-1866)(Dupà o stanjpd dela Academia

Jek

V41'.

°

.1iF 1,J

Q , I

.4 4

p-

Tgc'

wv.

-4.- ,,,,r, . 4.4 .., 7,, t.,

, '' .//'../4 ''

5 . , -I, ,:, /ze .- .

4.- '4 - . :

t

1

www.dacoromanica.ro

de pravila, raportul adunarii catre Domn §i multumirile Domnului, referitoarela desrobirea tiganilor manastire§ti. In politica o externa » intervine un act deconventie intre invecinatele principate, pentru relatii de vecinatate (Nr. 49).

Dar 1848 aduce revolufia. Domnul 4i da demisia in mAinile Sfatuluimini§trilor (Nr. 31), la 13 Iunie. Acelal numar publica proclamatia de constituirea guvernului vremelnicesc §i toata explozia de dorinti innabuOte: decretele pentrusteagul national, pentru desfiintarea rangurilor civile, pentru desfiintarea cenzurei,pentru infiintarea gvardiei nationale ; apelul pentru imprumutarea de arme ; des-

fiintarea pedepsii cu bataia. In Nr. 32 juramântul guvernului §i gvardiei ; apoidecretele generoase: in Nr. 33 pentru eliberarea arestatilor politici, in Nr. 34 pentruadoptarea copiilor celor morti in revolutie la 11 Iunie §i pensionarea sotiilor lor.

Pentru Buletinul Oficial revolutia se termina cu acest numar. El nu maivorbe§te nimic de tristele evenimente ce s'au petrecut intre Nr. 34 q.i 42. Brusc, la 25Septemvrie, Nr. 42 publica decretul Comisarului imparatesc §i al Caimacamului TariiRomâne§ti pentru expulzarea a 22 capi ai revolutiei. Foarte bogat in acte, dar foartedeprimant in continut, Nr. 43, tragic antipod al Nr-lui 31, publica : scrisoarea princare comisarul imperial, Fuad, anunta pe Mitropolit ea' a venit cu armata turceascaspre a restabili ordinea ; proclamatia o marelui general» Omer Paja, comandantulmilitar al Bucurwilor ; proclamatia catre boieri §i locuitori prin care Fuad institue peConstantin Cantacuzino ca singur Caimacam ; apelul la lini§te al Caimacamului.

Si pentruca amarita Tara Româneasca mai avea un protector care concuracu celalalt la o fericirea ei », Nr. 44 publica proclamatia prin care generalul deinfanterie Lieders cere ordine in numele Tarului Rusiei.

Totiq, prin acela numar, boierii §i locuitorii Capitalei, multumesc lui Fuadpentruca a olin4tit » Tara. Dar pe deasupra frictiunilor politice §i sociale, un sentimentsuperior ji conservator domina: in Nr. 2 al anului 1849 Caimacamia deschide osubscriptie pentru Românii refugiati din Transilvania, iar Nr. 11 veste§te inchiriereaunei case pentru adapostirea acestor frati refugiati. Incercari de gospodarie :introducerea prestatiei in natura (Nr. 17). Dar §i o dispozitii generale asupracenzurii » (Nr. 41).

Provizoratul Caimacamiei se curma big pentru cat timp ? cu Nr. 58,care publica scrisoarea de multumire a noului Domn, Barbu Dimitrie .5`tirbei, catrefostul Caimacam Cantacuzino, pentru conducerea Principatului timp de aproximativun an. In Nr. 67 apare cuvântarea din 16 Iunie a noului Domn la suirea pe tron,iar Nr. 71 publica o fermanul » de intarire, °data cu firmanul pentru expulzarea capilorrevolutiei 4 care au indrasnit sa ardä originalul Regulamentului organic ».

Sunt interesante de mention.at din anul 1849 rapoartele mini§trilor austriaci §iaprobarea lui Franz Joseph de a se impiedeca comercializarea in Austria a obiectelorde artä, vândute din Italia prin devastarea muzeelor.

Nr. 22 din 1850: mesajul Domnului pentru constituirea divanului ob§tescIn locul ob§te§tei adunari, conform o Cenedului » deba Balta Liman.

Unele m4cari interne atrag un mesaj avertisment al Domnului contra instiga-torilor (Nr.71). Anul 1852 aduce un moment de tihna : Nr. 32 insereaza o talmacirea 33

www.dacoromanica.ro

inaltelor imparatesti fermane in privinta ridicarii din printipat a ostirilor amandororaPuterilor, si cel intaitor modificatiilor Regulamentului in privinta clacii*.

Ramasi singuri, fratii celor doua maluri ale Milcovului, dau curs sentimentelorcomune: 4 Tarifa comuna a principatelor Valahiei si Moldaviei pentru vama catecinci la suta a obiectelor exportabile in al doilea period * (Nr. 24 din 1853) ;conditii pentru vamile amandorora principatelor Valahia §i Moldavia, ce se validunite la un loc pe curs de sase ani* (Nr. 32)

Dar bucuria va fi scurta: Nr. 75 nu mai cuprinde 4 Ofituri domnesti *, iarIn Nr. 78 decretele sunt date de (c Sfatul administrativ extraordinar al Tail*. 0hotarire a (c Excelentei Sale Comandirului de Capetenie al ostirilor imparatesti*publicata in acela§ numar, anunta noua drama, explicata in Nr. 83 prin (( Traductiaunui rescript adresat de Mairea Sa Imparatul tuturor Rosiilor care adiutaatulsal general Budbeig, cu data dela Tarscoe Zelo in 27 Octomvrie 1853 *: Ospodariiprincipatelor s'au retras de buna voie §i deci generalul este insarcinat cu conducereaadministratiei lor cu titlul de Comisar extraordinar plenipotent.

Cu aceasta misiune, Budberg lanseaza in acela§ numar o proclamatie. Estesilit insa in curand (19 Ellie 1854) sa plece din Tara impreuna cu Gortceacof, faptdespre care instiinteaza Sfatul Tali, trecandu-i conducerea (Nr. 54).

Caci pentru neintreruperea acestei ((bucurii* de care aveau parte bietii Romani,generalul turc Halim intra in Capitala la 27 Ellie, cerand printr'o proclamatie (Nr.58) lini§te si, in semn de marinimie, ingrijirea bolnavilor lasati de Rusi. Prin acela§numar generalisimul Omer iarta pe cei cari au simpatizat cu Rusii, dar le cere sanu mai aiba relatii de aci inainte cu ei. In sfarsit un al treilea general de divizie siComisar imparatesc, Dervi§, anunta Romanilor in Nr. 62 o 0 bucurie » si mai mare:vor intra in Tara, pentru a mentine ordinea, si o§ti austriace, &and urmatoarea fisede consolare: <(Tara voastra a suferit mult ; insa sub egida protectoare a gratiosuluinostru suveran, toate vor intra iara in starea lor normala *.

Asa dar Baronul de Hess publica §i el in Nr. 66 o proclamatie din 18 Augustcare locuitorii (< Romaniei §i Moldaviei*.

Dar o noua licaire de speranta: Dervis Pap aduce la cunostinta Sfatuluiadministrativ vremelnic la 1 Septemvrie, ca Sultanul a poruncit lui Voclei Stirbeisá se intoarca in Tara (Nr. 67). Coman.dantul trupelor austriace, Koronini face aceeasicomunicare (Nr. 68).

Inteadevar Voda tirbei aflaor la Baden, printeun ofit datat 5 Septemvrie1854, anunta Sfatul administrativ ea peste 5 zile va pleca cu vaporul spre Tara'(Nr. 70). Nr. 72 publica multumirile Domnului pentru felul primirii si proclamatiacare toti locuitorii (23 Septemvrie). Pentru evitarea de griji <(legitime», Nr. 92 segrabeste sa publice (< regula asupra presei*.

Koronini, care nu plecase in* e fortat &Ali asigure aceasta prelungita siestaprin amenintarea cu legea martiala (Nr. 34 din 1855).

Intre timp Domnul gospodare§te, iar (c Monitorul # din 1856 publica rezultateleacestei rodnice activitati: legiuire pentru emancipatia tuturor tiganilor (Nr. 13);

34 legiuire pentru concesie de pamantu in trebuinta de drumuri de fieru in printipatu

www.dacoromanica.ro

(Nr. 20); regulament pentru organizatia gcoalei de hirurgie elementara (Nr. 21);infiintarea stanjenului (( tirbei Voda » de 2 m. (Nr. 28).

La 25 Iunie 1856 Domnul se retrage motivand astfel in ofitul catre Sfatuladministrativ extraordinar (Nr. 50): (cUn comisar din partea puterii suveranedimpreuna cu ai celorlalte mari puteri, au a se aduna in Bucuregti, ca &A ja gtiintagi sa se lumineze despre trebuintele gi dorintele locuitorilor, spre a se putea asiguraacestei ari un viitor statornic gi ferice. In acest interval de tranzitie, urmand a seinfiinta o obladuire vremelnica, pana ce se va ageza noua organizatie ce este a sechezagui acestui Printipat, Noi ne retragem astazi din Domnie »

Nr. 52 publica' ingtiintarea primului ministru N. Baleanu ca s'a prinait delaStambul telegrama dela 2 spre 3 Iulie care anunta numirea unui Caimacam inpersoana lui Alexandra Dimitrie Ghica. Investitura noului Caimacam ne-o da Nr. 56:firmanul, cuvantarea lui Kiamil Bei gi raspunsul Caimacamului, la Mitropolie, la 17Iulie. Preocupari financiare: decret gi jurnal cu regulele ((in privinta banilor ce se adunIn casa Visterii, ca in once timpu gi minut &a se poata revizui gi constata cu inlesnireadevarata suma a numerarului » (Nr.79); jurnal asupra stariifinantelor 01.11 (Nr. 81).Preocupari culturale: decret pentru reinfiintarea gcoalelor sategti (Nr. 8 din 1857).

Incep actele care aveau &A duel la unire: Firmanul publicat in Nr. 16 (din26 Februarie) institue comisar pe Mehmetul Saaidu Saafbetu gi stabileste normelepentru # intocmirea * Divanului adhoc. Caimacamul da porunca Mitropolitului giConsiliului administrativ extraordinar pentru convocarea Divanului, ai carui membrisunt trecuti in Nr. 77. Intre timp (Nr. 22) se suspendä' ziarul << Timpul », flindeaa reprodus un articol din (( l'Estafette *. Firmanul din Nr. 3, 10 Ianuarie 1853,desfiinteaza Divanul adhoc. Caimacamul aduce la cunogtinta Sfatului la 12

Octomvric ca se retragc (Nr. 81).In sfargit se prepara alegerea Domnului, in care intelepciunea gi patriotismul

generatiei de atunci avea sa intrupeze Unirea: Nr. 84 publica hatigeriful privitorla desavargita organizatie a ambelor principate, textul conventiei din 19 August1858 dela Paris, firmanul referitor la nominatia Caimacamiei (Em. Mama, loanManu, I. Al. Filipescu), proclamatiile Caimacamiei &are Sfatul administrativ gicatre 4 Fratii compatrioti ». Caimacamia cere Ministrului din nauntru sa proceadala intocmirea listei celor cu drept de eligibilitate la Domnie (Nr. 91). Ea apare inNr. 105 in cuprinsul urmator :

D. Banul Emanoil Bäleanul.Logoffitul Dreptatii loan Otetele§anul.Logofátul Dreptatii loan Satineanul.Vornicu Kostandin Kantakozino.Logofatul Kredin/ii Skarlat Kretulescu.Vornicu loan Vacärescu.Logoatul Drept5Iii Kostandin BalAceanul.Märiea sa fostul Domnu Gheorghe Bibescu.Aga Ioan Kantakozino.Märiea sa fostul Domnu Barbu D. Stirbei.Luminätiea sa Banul Beizade Kostandin Ghica. 35

www.dacoromanica.ro

36

Anul 1859, il citim in facsimilele 11, 12, 13, 14 s'i 15.

Sultanul se supune vointei Romanilor: Domnul Alexandru loan I e investit(Nr. 117).

In timpul marilor evenimente, uneltirile inconstiente nu au intarziat: Nr. 39publica darea de seama a Te-Deumului dela Sf. Biserica a Sarindarului cu ocaziadescoperirii complotului contra Domnului s'i telegrama Doamnei Elena.

Nr. 146: Inalt ordin de zi pentru crearea Statului Major General al Armatei.Manifestari caracteristice: Domnul amana intrebuintarea proiectului Consti-

tutiei pregatit de Comisia Centrala (Nr. 152); un decret suprima # Curierul Roman »

(Nr. 155).Cateva din actele de guverriamant din 1860:Programul Ministerului dela 4 Mai, dela Iasi (Nr. 111); expunerea de motive

si proiectul de lege pentru desfiintarea pedepsei cu moartea (Nr. 158); crearea unuialbum istoric national (Nr. 184); uniformele functionarilor Statului (Nr. 202);intrunirea tipografiilor Nifon si Sf. Saya in (< Tipografia Statului» (Sf. Saya si Nifon),

cu decretul din 7 Septemvrie 1860 (Nr. 225); scoaterea unui Monitor in limbafranceza (Nr. 228); decretul pentru infiintarea cenzurii (Nr. 285).

Tot in 1860 (la 25 Septemvrie) Domnul se prezinta Sultanului (Nr, 230).Anul 1861 adauga o nouà veriga la Unire, iar Monitorul o anunta in Nr. 69:

Adunarea electiva a Moldovei voteaza intrunirea cu cea din Tara Romaneascapentru discutarea chestiunei rurale.

Numerele urmatoare detaliaza solemnitatile acestui act: textul adreseiAdunarii Legislative a Moldovei &are Domn pentru intrunirea Camerelor (Nr. 72);prezentarea adresei si cuvantarea Domnului (Nr. 73); discursul Domnului catredelegatia Camerelor intrunite (Nr. 86).

Inca un pas facut, deci pe de o parte o liberalitate: decret pentru libertateapresei (Nr. 97), pe de alta intarirea pozitiei castigate: numirea comisiei mixtepentru unificarea legislativa (Nr. 226).

Unirea se poate in sarsit proclama (facsimile 16) si se poate sarbatori la24 Ianuarie 1862 unirea definitivä (Nr. 19), confirmata de altfel si de firmanulSultanului (Nr. 25).

Opera de organizare a Principatelor Unite continua. Domnul telegrafiaza din Iasiprimului ministru Barbu Catargiu: (c Ultimele note ale Camerei pentru concesiunea

drumului de fier set pentru scadementul impozitului au umplut de bucurie si

speranta anima Romanilor din Moldavia . . . . » (Nr. 78); #Monitorul Moldaviei» setransforma in 4 foae de publicatiuni oficiale >> (Nr. 78); legea presei (Nr. 81); actde concesiune provizorie pentru infiintarea unei Banci Nationale Romane (Nr. 84).

Nr. 45 publica sentina Inaltei Curti de Casatie care achita guvernul din13 lithe 1860, dat in judecata de Adunarea Electiva.

Tot in 1862 moare Alexandru Dimitrie Ghica (Nr. 6).Din 1 8 6 3 : Decretul pentru emblema si sigiliul Statului (Nr. 57); decretul

pentru stabilirea limbei romane in biserici (Nr. 59); raportul lui Odobescu si

decretul pentru aducerea in Tara a cteranei » lui N. Balcescu, ridicarea unui

www.dacoromanica.ro

monument §i instituirea unei comisii pentru adunarea operelor lui (Nr. 109);infiintarea expozitiilor judetene (Nr. 112); decretul pentru premiul Cuza pentruliteraturà (Nr. 116); acordarea unei pensil lui Eliade ROdulescu (Nr. 199); legeasecularizOrii averilor mgngstireqti (Nr. 251).

Din 1864: Infiintarea Consiliului de Stat (Nr. 35); acordarea unei pensii luiGr. Alexandrescu (Nr. 53); mesaj qi noul proiect de lege ruralà, in locul celui din1862, care a fost refuzat de Domn (Nr. 62).

Conflictul intre Domn 0 Adunarea ElectivA se agraveazà: Domnul respingedemisia guvernului §i proroagO Adunarea Electiva (Nr. 87); apoi dizolva Adunarea qicere Tárii, printr'o proclamatie, s 'A se pronunte prin plebiscit asupra chestiunii rurale(Nr. 99); se institue comisia pentru constatarea rezultatului plebiscitului (Nr. 108);rezultatul: 682.621 da, 1.307 nu (Nr. 113); deci, serbArile plebiscitului (Nr. 114)qi cOlätoria lui Cuza la Constantinopol pentru ratificare (Nr. 116 §i urmOtoarele).Nr. 146 publicO proclamatia care anuntsä primirea de cAtre Puteri a hotAririlorplebiscitului. In acela§ numOr se promulg5 statutul desvoltAtor al con.ventiuniidin 7/19 August 1858, iar Nr. 150 insereazO protocolul ratificOrii de Puteri aconventiei dintre PoartO qi Cuza.

Citim pentru prima oara in Monitor (in tabloul bugetului Ministerului deFinante) : (( darea cOtre Sublima Poarta 1.525.000 lei ».

In sfOr§it Nr. 181 inregistreazO legea bucluca§e pentru regularea proprietAtiirurale, insotità de o proclamatie a Domnului catre satenii claca§i.

Alte legi 0 decrete importante: infiintarea Universitatii din Bucure§ti(Nr. 149); legea pentru constrângerea corporalà a debitorilor (Nr. 196); infiintareacoalei de Ponti §i Sosele, de Mine §i Arhitecturà (Nr. 222); codicele penal, in 14

pagini (Nr. 242); numirea cu decret a membrilor Senatului (Nr. 266), a preqedinteluiAdunfirii Elective, C. Negri, 0 a vicepre§edintelui Corpului ponderator Ion E. Florescu(Nr. 272) conform conventiei cu Poarta; decretul 0 tabloul pentru intocmireacomunelor rurale (Nr. 267); codicele civil (Nr. 271); legea pentru organizarea §iadministrarea instructiei publice qi private (Nr. 272); legea pentru organizarea puteriiarmate in România (Nr. 273); legea pentru vândarea tutunului §i tabacului cadreptu exclusivu al Statului (Nr. 276); legea pentru starea de asediu (Nr. 276);regulamentul pentru espozitiunea publicO a operilor arti§tilor in viétà (Nr. 279);introducerea Calendarului Gregorian la Po§ta (Nr. 289).

Ca urmare la aceea§i conventiune cu Poarta, Domn.ul decreteaz4 regulamentulAdunOrii Elective (Nr. 273) qi al Senatului (Nr. 274).

Realizari din 1865: Lege pentru infiintare de cheiuri pe ambele pOrti alerOului Dâmbovita pe tóta partea din intrul Capitalei (Nr. 65); decret (cu jurnalul§i referatul respectiv) pentru Banca României cu privilegiu de emitere de biletede banca la purtätor (Nr. 230). In acela§ numOr sunt publicate statutele.

0 presimtire ?: Nr. 102 anuntà adoptarea de cOtre Domn a (( Principelui

Alexandru ».Spre sfOr§itul anului, turbufOri, in lipsa Domnului, plecat la BOile Ems :

Nr. 170 publicO In.altul ordin prin care guvernul multume§te armatei pentru reprimarea 37

www.dacoromanica.ro

miscarii dela 3 August oree 10 din Capitalä ; mai publica n aceeasi chestiune unscurt comunicat al ministrului de interne. In Nr.171 apare apelul la liniste al aceluiasiministru catre cetatenii Capitalei si un articol nesemnat asupra intamplarilor.

Marele Vizir Fuad Pava, scrie Printului Cuza in aceasta chestie, exprimandu-siteama existentii unei stari generale de nemultumire, ceeace provoaca un räspunsfoarte energic al lui Cuza (Nr. 247).

Para ca intre timp sa infirme sau sá confirme pe Fuad, Monitorul anuntaNr. 32 al anului 1866 in 7 randuri de text, abdicarea lui Cuza.

o noua serie de evenimente istorice: In Nr. 34 gasim expunerea LocotenentiiDomnesti catre Corpurile Legiuitoare intrunite i proclamarea de catre ele ca Domna Comitelui de Flandra, semnandu-se urmatorul act:

Anul 1866, luna Februarie 11 dile. Senatul i Adunarea Electiva a Romanieiintrunite au ales si au aclamat in unanimitate de Domn stapanitor al PrincipatelorUnite Romane, conform dorintelor exprimate de Adunarile ad-hoc din anul 1857, peAlteta Sa Regala Filip-Eugeniu-Ferdinand-Maria-Clement-Balduin-Leopold-Georges,Comite de Flandra si Duce de Saxonia, sub numele de Filip I».

Ministrul afacerilor straine adreseaza o nota reprezentantilor Puterilorgarante, la 20 Februarie, prin care le explica evenimentele (Nr. 52).

Conflictul dela 17 Martie dintre guvern. i Adunarea Electiva (c care a voit ase erige in conventiune nationala » duce la dizolvarea ei i convocarea Colegiuluielectoral. Decretele respective si o proclamatie le publica' Nr. 63.

Nr. 71 deschide seria actelor care au dus la fericita alegere ca Domn a luiCarol Ludo vic de Hohenzollern publicand jurnalul Consiliului Minitrior, decretulsi proclamatia pentru plebiscitul alegerii. In acelas numar Consiliul Ministrilorrecomanda Romanilor pe Carol I, descriindu-i personalitatea.

Printre marile evenimente nationale, se strecoara i un regulament pentruformarea societatii literare romane pentru a determina ortografia, gramatica,dictionarul, cu membrii din toate iári1e locuite de Romani (Nr. 73).

Turburari la Iasi cu ocazia plebiscitului (Nr. 73).Agentul nostru la Paris, Balacescu telegrafiaza la 21 Aprilie cà Principele

Carol I, a primit coroana ce i s'a oferit de Romani (Nr. 88). Dar conferinta delaParis a Puterilor, dela 2 Mai, nu gaseste suficiente formalitatile incheiate. Ea cerevotul Corpurilor Legiuitoare:

4 Guvernul provisoriu din Bucuresci, provoand printeun plebiscit recent numireaunui principe sträin, a contravenit Conventiunei din 19 August 1858, care, prin articolul12, deferà Adunärei alegerea hospodaralà.

Conferinta decide, referändu-se la resolutiunea sea de la 4 ale acestei luni, cà ingri-jirea d'a resolva cestiunea mentinerei unirei trebue sa fie läsati AdunArei ce se va intruni.

Déa majoritatea, su a deputatilor din Moldova séu a deputatilor din Valachia,ar cere-o, unii séu cei-alti ar avea facultatea de a vota deosebit.

La cas and majoritatea séu din Moldova séu din Valachia s'ar pronunta contraunirei, acel vot ar avea de consecinta separarea ambelor Principate. Acéstä cestiunedeslusindu-se, Adunarea va procede la alegerea hospodarala care, dupä Art. 13 al

38 Conventiunei, nu p (Ste adea de cit pe un indigen.

www.dacoromanica.ro

Consulii sunt insärcinati de a veghea intr'un acord comun la libera emitere avoturilor si a semnala indatä Conferintei ori ce atingere'i se va aduce )).

Astfel ca Locotenenta deschide in acest scop Corpurile Legiuitoare la 29 AprilieCu un mesaj asupra alegerii noului Domn, intins pe 8 pagini si o coloana (Nr. 93),care face si o expunere a activitatii guvernului.

Nr. 99 publica discutia asupra alegerii lui Carol I §i. votul Adunarii.Toate formele fiind implinite, Domnul isi face intrarea in Capitala descrisa

in Nr. 102 (Anexa 8).Nr. 103 publica proclamatia Domnului catre Romani. Pagina I a acestui

numar, reprodusa in facsimile (17), reda emotionantul contact al Domnului cu tara.Importantul act istoric al juramantului noului Domn pe Constitutie este

inregistrat in Nr. 142, care publicä si promulgarea Constitutiei.Vrand nevrand, Poarta recunoaste pe noul Doma. Nr. 223, publicand procla-

matia respectiva, anunta si plecarea Domnului la Constantinopol.Celelalte State urmeaza, Nr. 15 din 1867 incepand anuntarea Statelor care

au recunoscut pe Carol I.0 impresionanta manifestare de simpatie pentru noul Domn, o gasim in Nr. 81,

care anunta convocarea Colegiului I Dambovita spre a alege alt deputat in loculPrincipelui Antonie de Hohen.zollern, tatal Domnului, care evident nu putea primi.

Intarit astfel in dragostea Romanilor si in vointa Puterilor, Doranul incepeuriasa opera de cladire a Romaniei noi: lege pentru infiintarea unui nou sistemmonetar si pentru fabricarea monetelor nationale (Nr. 89), deci un nou gest deemancipare ; lege pentru fixarea si stabilirea armelor Romaniei (Nr. 100); decretpentru aprobarea statutelor Societatii Academice Romane din Bucuresti (Nr. 196).

Gesturi de marinimie ale Domnului: scrie ministrului de finante (Nr. 219)ea imprumuta tezaurului 4.000 galbeni din lista civila pentru plata soldelor inrestantä ale ofiterilor ; cere printr'o scrisoare catre ministrul de resbel (Nr. 105din 1868), desfiintarea bataii in armatä.

Tot in 1868, in Nr. 151, in tabloul premiantilor liceelor la concursul general,gasim numele Haret Spiru dela Liceul Sf. Saya.

Se creeaza armata permanentä, cu legea pentru organizarea puterii armateIn Romania (Nr. 162), instrumentul independentii ce avea sa vina.

Un nou gest de emancipare: Nr. 65 din 1869 publica solemnitatea desfiin-tarii postelor straine in Romania si inaugurarea serviciului roman. international(20 Martie).

In Nr. 77 anuntul mortuar al lui Barbu tirbey (decedat la 1 Aprilie la Nizza),iar in Nr. 86 programa inmormantarii semnata de D. Ghica, primul ministru.

Domnul pleaca la Livadia (Crimeea) spre a vizita pe Tarul Rusiei (Nr. 168),apoi in Occident, spre a se casatori. Este primit de Napoleon III (Nr. 212). Nr. 221aduce vestea logodnei dela Neuwied, cu Principesa Elisabeta, Nr. 243 anuntacununia ce va avea loe la 3 Noemvrie, iar Nr. 245 publica cu litere pline o dare deseama asupra cununiei. 39

www.dacoromanica.ro

Conform programei publicate in Nr. 238, la 10 Noemvrie se face primireaperechei princiare (Nr. 251).

Doamna Elisabeta multume§te printeo scrisoare cAtre primul ministrupentru primirea facuta §i doneazA 10.000 lei pentru 4 fete sarace din Ia§i §i 4 dinBucure§ti. Doamna inaugureaza astfel opera cAreia avea consacre o vieatade sfântà.

Câteva realizar ale anului 1869: Referat §i jurnal al Consiliului pentrudgrâmarea caselor C. Cantacuzino din strada Mogo§oaia §i clAdirea unui palatprinciar (Nr. 201); programa punerii pietrei fundamentale a halelor in PiataGhica (Nr. 212); amenajarea depozitelor de apà filtrata pentru Bucure§ti (Nr. 269);inaugurarea UniversitAtii din Bucure§ti la 11 Decemvrie (Nr. 276).

0 manifestare franceza de simpatie: Nr. 270 reproduce un articol din LeMémorial diplomatique » in contra jurisdictiei consulare in România.

Legea monetara din 1867, trece la fapte in 1870. La 24 Februarie in prezentaDomnului, se inaugureaza Otelul de monetà adevarata sàrbatoare a Statului Romfin.,baterea monetei românesci, testimoniu de autonomie, reaflat in pulberea secolelor§i. scos la lumina lumii in dilele M. S. Carol I Domnul Românilor » (Nr. 43).

Un gest al Mehedintenilor : In Nr. 31 Adunarea Deputatilor valideazA alegereafostului Domnitor Cuza la Colegiul IV Mehedinti. Pre§edintele fi telegrafiaza (laViena) sa se prezinte la §edinte (Nr. 43), ceea ce dânsul refuzA (Nr. 48) §i decilocul se declara vacant. Dar Mehedintenii persevereazä : Il aleg senator in acela§an (Nr. 122) §i este validat in Nr. 136.

Interesele färii erau Insá altele: Domnul i§i intemeiaza dinastia (Nr. 101),cAci se anuntA un mo§tenitor, care avea sA fie Principesa Maria (Nr. 188).

La informatii din afarg, in 1870: declararea rasboiului franco-german(Nr. 147) §i §tiri din rAzboiu (Nr. 171).

Zilele senine ale consolidArii dinastiei suferA insa soarta tuturor lucruriloromene§ti: ativa non i trecatori provocati de mintile turburi ale unor neintelegkoriai viitorului: Consiliul de Mini§tri dà un comunicat in chestiunea republicii delaPloe§ti (Nr. 174). Senatorul Veisa interpeleazA la 5 Februarie 1871 guvernulreferitor la o scrisoare publicatà in jurnalele sträine §i care se pretinde a fi aDomnului. Prilej pentru Senat de a vota o motiune de incredere in Domn (Nr. 29).

Nr. 55 din 11 Martie, relateaz5 incidentele dela intrunirea germanA din salaSlAtineanu. Insä* cumintenia conducatorilor obtine ca Domnul BA declare la Ia§i:

Am luat acum din nou curagiul a lucra cu inima §i energiä la frumoasa misiunecare mi-a incredintat natiunea (Nr. 96).

Nr. 220 din 5 Octomvrie publicA deciziunea tribunalului de arbitraj care aanulat concesiunea Strussberg.

Din operele anului 1872: legea pentru crearea armatei teritoriale (Nr. 79);tabelà cu starea instructiei publice in România (§coli, elevi, profesori) (Nr. 167);punerea pietrei fu.ndamentale a cheiului Giurgiu (Nr. 236).

1872 e un an trist pentru literele române: se deschide un credit de 2.500 lei40 pentru inmormântarea lui Eliade Radulescu (Nr. 108), stins din vieatä la 27 Aprilie;

www.dacoromanica.ro

I. CreangA este esclus din invatlmânt (Nr. 155); se aprobA 1.000 lei pentruinmormântarea lui D. Bolintineanu (Nr. 202).

Nr. 3 din 1873 anuntO inmormântarea lui Napoleon III, Nr. 88 moartea laHeidelberg a lui Cuza si Nr. 109 moartea lui Gheorghe Bibescu la Paris. In Nr. 114gäsim darea de seamO asupra inmormOnfOrii lui Cuza la Ruginoasa.

In acelas an România repurteaza un frumos succes la Expozitia din Apriliedela Viena, când impäratul a felicitat pe comisarul expozitiei, E. Kretulescu (Nr. 88).

Anul 1874 e un an de dureros doliu pentru familia domnitoare si pentruRomâni : moartea Principesei Maria (Nr. 71). Tristul eveniment ocazioneazAurmAtoarea impresionantO scrisoare a Domnului cAtre primul ministru (Nr. 75):

Domnului Lascar Catargi, pregedintele consiliului de minigtri.

A Tot-Puternicul a mutat din acéstä lume de suferinte pe singurul gi duios iubitulNostru copil. Décfi ar mai fi fost nevoifi a Ne incredinTa de dragostea T'Ara cAtre Noi,apoi nimic alt nu Ne-o putea dovedi mai mult ca aceste durer6se zile in cari sentimentelede compatimire sincere ale tutulor Ne-au fost ca n'a' mangâiAre in adânca N6strä jale.

In asemenea impregiurari, simt un indemn puternic a spune Prei Mele ca asemeneaprecum ansa M'a sprijinit cu iubirea ei in momentele cele mai grele a viuetei Mele,asemenea gi Eu Mä voiu sili a'i int6rce cu prisos binele care Mi '1-a facut.

Amintirea cea mai dulce pe care repausata N6stra fila' Ne-au lasat ca un scumpodor, este nemärginitul ei amor cAtre patria in care s'a nascut, amor care era atilt deviu inat chiar la frageda'i virstA, in cea d'ântasiu depärtare in sträinatate, ea se simticuprinsä de dorul T'Ara

Legea copilei N6stre, limba ce ea vorbea, a dobêndit III.' nouà sfinIenia pentruNoi, caci fia-care cuvént romanesc Ne va fi de aci inainte un rgsunet al acelui glas pecare nu'l vom mai auzi pe pAment.

S'a rupt inteadevAr in cercul restrins al Familiei N6stre cea mai dui6sa legatura,ins5 u'a' legkura mai tare Ne unesce acum cu Familia Nelstra cea mare: Poporul Romin,care impreuna cu Noi plAnge copilul Nostru gi al säu.

E uà sacrä datoriä pentru D6mna gi pentru Mine de a aräta fia-cAruia gi tutulordin adâncul mihnitei N6stre ânimi pArintesci recunoscinta cea mai fierbinte, rugfindu'ia inAlta impreuni cu Noi rugi catre a Tot-Puternicul ca s'A Ne dea t'Aria gi rAbdarea decare avem nevoil in incercarea la care El Ne-a supus.

CAROLDuminica Pascelor, 31 Martiu, 1874.

Un comunicat din Nr. 24 desminte intentia de retragere a Domnului.Din realizArile anului 1874: proiect de lege pentru autorizarea creArii unei

fabrici de hârtie, pe baza de licitatie publicA (Nr. 15); acte referitoare la restaurareabisericii dela Curtea de Arges (Nr. 81); inaugurarea statuei lui Mihai Viteazul(Nr. 246); aderarea la conventia din Geneva privitoare la räniti (Nr. 258);ratificarea tratatului pentru crearea uniunii generale a postelor (Nr. 277).

In ordine stiintificA si culturalà : Ascensiunea balonului Mihai Bravulexecutatà de ofiterii Statului Major (Nr. 129 la anunturi particulare), pentru studiimeteorologice ; raport despre misiunea stiintifica in Transilvania prezentat d-lui i 1

www.dacoromanica.ro

ministru al instructiunii publice din 28 August 1874 de B. P. Hasdeu (3 pagini),Cu mentionarea actelor vechi culese (Nr. 197).

Preocuparea permanenta a Statului Roman de fratii din Transilvania capata in1875 o marturie §i mai concreta : Nr. 30 publica' proiectul de lege pentru acordareaunei subventiimi anuale de 15.000 lei gimnaziului §i bisericii Sf. Nicolae dinBra§ov.

In acela§ an cultura nationala castiga o noua inlesnire: se promulga legeapentru infiintarea unei fabrici de hartie (Nr. 52).

0 nouà legatura intre Tara §i Domn : punerea pietrei fundamentale a CasteluluiPeles (Nr. 178). De altfel ultimul rest de neintelegere a vremurilor dispare: deputatulAl. Candiano face declaratia de credinta catre Coroana in Adunarea Deputatilor(Nr. 132).

Urmare legii din 1875, Nr. 165 din 1876, publica conditiunile generalepentru infiintarea unei fabrici de hartie in Tara §i darea in antrepriza a furnituriipe timp de 10 ani.

Anul de eroism §i delimitate : 1877. Nr. 10 deschide un # Buletin Exterior*,din cauza importantelor chestiuni care se agita in Europa. Un simptom: acela§numa'r reproduce o informatiune din # Mémorial Diplomatique *, referitoare laconflictul diplomatic iscat de noua constitutie turceasca in privinta suveranitatiiasupra Romaniei.

Incep repercusiunile interne ale conflictului ruso-turc, cu Nr. 78 din 8 Aprilie :convocarea Corpurilor Legiuitoare pentru 14 Aprilie, regulamentul rechizitiilor,decretul (din 6 Aprilie) pentru mobilizarea armatei.

In Nr. 83 guvernul &A un comunicat la 12 Aprilie prin care anunta ca Rusiiau intrat in Tara §i a.' a dispus ca armata noastra sa se retraga in interior. Depe§iletelegrafice anunta ruperea relatiilor ruso-turce.

Bine inteles ca mesajul pentru deschiderea Corpurilor Legiuitoare da o atentiedeosebita evenimentelor in curs (Nr. 84). In sfar§it Nr. 86 publica o telegrama din24 Aprilie din Constantinopol anuntand ca Rusia a declarat razboiu Turciei.

Senatul (Nr. 90) si Camera (Nr. 94) discuta proiectul de conventie cu Rusia§i schimbul de telegrame cu Marele Vizir, care ne cere sa luam atitudine contraRu§ilor. Nr. 91 promulga conventia cu Rusia. Un comunicat din 26 Aprilie desminte§tirea incorporarii armatei romane in cea rush' (Nr. 95).

Domnul ia la 27 Aprilie comanda armatei. Acela§ decret desemneaza peceilalti comandanti de unitati (Nr. 96).

In mijlocul acestei maree pregatiri, micile patimi politice : Camera stabile§temotivele pentru darea in judecata a Ministerului Lascar Catargiu (Nr. 96). Nr. 102publica in limbile franceza §i romana nota lui Kogalniceanu catre Puterile straine,explicand pozitia Romaniei. Domnitorul Carol viziteaza la Ploe§ti pe MareleDuce Nicolae (Nr. 102). Ordin de zi catre armata (Nr. 106).

In Nr. 109 sedinta Camerei dela 29 Aprilie : A. Stolojan desvolta interpelareaasupra provocarilor Turciei. Raspunde ministrul de externe, Kogalniceanu, aratand

42 ca n'am facut cleat sa ne aparam. In urma cuvântarii lui I. C. Bratianu, se

www.dacoromanica.ro

TURNUL COLTEI LA MIJLOCUL SEC. XIX-lea (ColeeVa Muzeului Na0ona1 de AntichitAti)

www.dacoromanica.ro

voteaza Cu 58 voturi contra 29 motiunea lui Gradisteanu care constata starea derazboiu cu Turcia (continuat in Nr. 112). Primele canonade au loc la Corabia lunila 16 Mai dimineata (Nr. 111). In Nr. 112 gasim descrierea vizitei Domnitoruluipe front la Calafat si a unui duel de artilerie comandat de Domnitor chiar.

La 26 Mai Domnitorul viziteaza pe Tarul Rusiei la Ploesti (Nr. 118).In sedinta Camerei dela 9 Mai, N. Fleva intreaba guvermd daca a comunicat

oficial tuturor puterilor ruperea legaturilor cu Turcia si deci independenta. Kogal-niceanu raspunde ca suntem o natiune libera s'i independenta. Camera voteazamotiunea Fleva pentru proclamarea independentei (Nr. 118).

Aflam ca armata a trecut Dunärea, dinteun apel al Crucii Rosii (Nr. 186).Domnitorul lanseaza la 27 August din Poradim o proclamatie catre Romani (Nr. 195).Luarea Grivitei ne-o anunta Nr. 198.

0 depese din Gorni Studen, la 31 August, anunta ca Domnitorul a fost numitde Tar comandant al trupelor ruso-romane formand armata de Vest (Nr. 188).

Succesele de pe teatrul razboiului fac &A se pronosticheze la Berlin bazelepacii (Nr. 237). Ocuparea Rahovei o vesteste Nr. 253.

Mesajul, dat in Poradim, pentru deschiderea sesiunii de toamna a CorpurilorLegiuitoare, vorbeste de independenta si marirea patriei (Nr. 256).

Caderea Plevnei provoaca o justificata bucurie in seara de 28 Noemvrie canda sosit stirea (Nr. 268). Acelasi numar publica telegrama generalului Cernatanuntand evenimentul, iar buletinul din Nr. 270 descrie ocuparea Plevnei. Domnitorulsemneaza in Plevna un ordin de zi catre ostasi (Nr. 273). Participarea Ron:CandorIn acest razboiu s'a sfarsit, Nr. 274 publica ultimul buletin. Domnitorul multumestearmatei ruse pe care a comandat-o (Nr. 278), iar Nr. 280 din 16 Decemvrie anuntareintoarcerea gloriosului Voevod in capitala sa, descrisa in Nr. 283.

Bucuria succeselor anului 1877 avea &A fie intunecata in parte de ingratitudinearuseasca : Rusii vor Basarabia. Aceasta intentie transpirand in mod oficios,Camera si Senatul voteaza in sedintele dela 26 Ianuarie 1878 o motiune care afirmaintegritatea teritoriului românesc. La propunerea primului ministru, I. Bratianu,s'i spre a se da acestei manifestari caracterul unanimitatii si prin armistitiul luptelorpolitice, Camera retrage acuzatiunea adusa contra guvernului Lascar Catargi (Nr. 21).

Nr. 34 publica protocolul si conditide armistitiului dela 19/31 Ianuarie. Pentruprima oara Turcii subscriu la independenta Romaniei, prevazuta in protocol. Urmarearmistitiului, Romanii ocupa la 12 Februarie Vidinul (Nr. 36).

Decretul Regal publicat in Nr. 117 din 28 Mai (9 Iunie), numeste pe repre-zentantii Romaniei inaintea mult asteptatului congres european dela Berlin (1/13Iunie), I. C. Bratianu si M. Kogalniceanu, (< spre apararea drepturilor si intereselornatiunii in conformitate cu voturile Corpurilor Legiuitoare )). Intelepciunea sipatriotismul delegatilor nu au putut infrange ratiunea celui mai tare, in congresul# puterilor )); mesajul de inchidere al Corpurilor Legiuitoare, din 5 Iulie, vorbestede sacrificide grele si dureroase facute de Romani pentru pacea lumii (Nr. 147).Nedreptul tratat e reprodus in Nr. 151 dupa Monitorul German: art. XLIII recu-noaste independenta Romaniei, art. XLV amputeaza Basarabia, art. XLVI acorda 43

www.dacoromanica.ro

României Dobrogea. O telegrama din Londra, in acelasi numär, anunta ca Gladstonecritica tratatul din Berlin si acuza guvernul englez ca a vändut Rusiei Basarabia,care facea parte din Romania libera. Protocoalele Congresului sunt publicate inNr. 154-165. In Nr. 167 se reproduce nota oficiala din 4 August st. n., cu careGermania ne-a remis un text al tratatului de pace.

Armata care a cucerit independenta este demobilizatä la 3/15 August(Nr. 170).

Sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare pentru ratificarea tratatuluieste deschisä cu un mesaj care, recomandând resemnare asupra Basarabiei, anuntace va fi in 1919: (( sà avem statornica credintä ca ceea ce rivalitatea intereselor,necesitatile momentului nu ne-au dat astazi, mäine ni se va da de catre dreptateamai bine luminata a Europei Intre aceasta formula impusa de exigentele diplo-matice i realitatea faptelor dela 1878 si 1919 e doar o singura deosebire: Europa,si in 1878 s'it in 1919, a dat dupa ce armata romaneasca a luat !

Armata victorioasa intra in Capitala la 8 Octomvrie (Nr. 226). Catre sfärsitulanului 1878, se ocupa i organizeaza Dobrogea: Inalt ordin de zi catre armata, la14 Noemvrie, pentru intrarea in Dobrogea (Nr. 254); regulament pentru impartirea

organizarea administrativa a Dobrogei (Nr. 254) ; proclamatia din 14 Noemvriecatre locuitorii Dobrogei (Nr. 255); telegrama prefectului de Kiustenge pentruluarea in primire a orasului Kiustenge (Constanta).

1879 este anul revizuirii art. 7 din Constitutie, revizuire ceruta de tratatuldin Berlin. Nr. 14 deschide chestiunea cu declaratia guvernului cetita in Senat deIon Bratianu. Numerele urmatoare inregistreaza toata epopeea acestei sgomotoasechestiuni, terminata cu promulgarea din Nr. 232 (13/25 Octomvrie).

In acelasi an Societatea Academica e transformata in institutul national(c Academia Romäna (Nr. 74). Nr. 32 din 1880 ne aduce vestea ca Anglia, Frantasi Germania au recunoscut in scris independenta i ca intra in relatii diplomaticecu Romania. Intre timp i Sultanul se consoleaza: Domnul Carol I il decoreaza cuSteaua Romaniei. Un an bun si pentru Capitala: La 2/14 Noemvrie se inaugureazalucrarile pentru canalizarea Dâmbovitei (Nr. 248).

1881 aduce regatul. Monitorul Nr. 60 inregistreaza in 2 pagini proclamarea(reprodusa in facsimile 18 si 19). Deci Nr. 62 insereaza primul decret regal.Ceremonia incoronarii Domnitorului Carol ca Rege ocupa 5 pagini din Nr. 32.

In 1881 s'au pus si bazele reale pentru infiintarea unei fabrici de hârtie inTara: legea Nr. 16 §i decretul care aproba statutele primei societati romäne pentrufabricarea hârtiei (Nr. 169).

Dar 1881 mai inaugureaza doua evenimen.te: unul social in Nr. 24: proiectde lege pentru acordarea unei burse domnisoarei Maria V. Cutarida anteia femeiacare a cugetat a imbrapsa o profesiune libera si face pentru aceasta studii specialein medicina»; altul politic in Nr. 6 din 7 Aprilie: legea care stabileste ca presedinteleconsiliului de ministri poate &A nu aiba portofoliu.

O noua opera edilitara la Bucuresti: inaugurarea canalizarii. la 22 Martie44 1882 (Nr. 288).

www.dacoromanica.ro

In 1883: legea pentru aderarea Romaniei la conventia metrului din 20 Mai1875 (Nr. 277); legea pentru exploatarea cailor ferate ale Statului (Nr. 285).

1884 este un an al culturii nationale: Primaria cedeaza Ateneului Romanun loc cu decretul din Nr. 10; Regele Carol propune la 25 Martie, la Academie,alcatuirea unui o Etimologicum magnum Romaniae » (Nr. 282).

1885 aduce legea pentru declararea de utilitate publica a podului peste Dunaregi Borcea gi emiterea titlurilor de renta amortibila pana la 35.000.000 lei (Nr. 1 din2 Aprilie). Moravuri incomode : Nr. 244 publica un tablou cu absentele senatorilor, iarNr. 141 expunerea activitatii judetelor. La anunturi: loteria Ateneului (Nr. 89).

Un an de manifestari cregtinegti, 1886: Nr. 161 descrie in 16 pagini sfintireabisericii episcopale dela Curtea de Argeg ; o lege declara ca datorie publica' datorialasata de C. A. Rosetti, de 70.000 lei (Nr. 203).

Anul regulärii succesiunii tronului, 1889. Nr. 13 din 18/30 Aprilie publicaraportul primului rainistru L. Catargi catre Rege, jurnalul consiliului minigtrilor,gi scrisorile de renuntare la tron ale diferitilor membri ai familiei regelui, inconformitate cu prevederile Constitutiei. Mogtenirea este acceptata de PrincipeleFerdinand, care este primit in tall i Capitalä. la 18 gi 19 Aprilie (Nr. 16). Acelaginumar descrie solemnitatea primirii ca membru al Senatului.

Podul peste Dui:Ike, anuntat de legea din 1885, incepe a fi construit in 1890.La 9 Octomvrie se pune piatra fundamentala in prezenta Regelui (Nr. 156). Inacela0 an se pune piatra fundamentara a Palatului de Justitie la 7 Octomvrie(Nr. 153). Un tablou rezumativ al comertului exterior al Romaniei dela 1850pänä la 1889 in Nr. 168.

Se implinesc 25 ani de domnie ai Regelui Carol I. Nr. 27 din 1891 publicäscrisoarea Regelui catre primul ministru cu prilejul jubileului, prin care institueun fond de 200.000 lei pentru Fundatia Universitara Carol I. Nr. 31-36 inregis-treaza serbärile jubileului. Fundatia Carol este recunoscutfi institutie de Stat prinlege (Nr. 81).

1892 este anul casatoriei Principelui Ferdinand, la Sigmaringen. Solemnitatiledela 28/31 Decem.vrie sunt descrise in Nr. 223 din 1893. Perechea Princiara esteprimita in tara' la 23 Ianuarie (Nr. 237). Principele doneaza 15.000 lei pentrusaraci (Nr. 237). Se pune piatra fundamentala a Universitatii din Iagi la 23 Mai,in prezenta Principelui mogtenitor (Nr. 42).

Dar 1893 era sortit sa poarte o pecete istorica: nafterea A.S.R. PrincipeluiCarol. Un mesaj al Regelui (reprodus in facsimile 20) anunta in Nr. 150 vestea ceamare. Regele serie apoi Pregedintelui Consiliului (Nr. 153):

Bucuresti, 6 Octombrie.

Scumpul Meu Presedinte al Consiliului,

.3 Fericita nascere a unui Principe In Casa Noasträ indeplinesce o dorintá scumpiinimei Noastre. Induoit de mare, insà, Ne a fost bucuria and am vazut Cu ce alduraea a fost impartfi§ità de intregul Popor Romfin. Din toate pfirtile Prei, numeroaseadrese de felicitäri Ne au mirturisit, In adevir, mulTumirea sufleteasci cu care 45

www.dacoromanica.ro

s'a priimit vestea acestui insemnat eveniment. Neputand multumi fieckui in parte,dupe cum am don, indeplinim o dulce indatorire rugandu-va, scumpul Meu prqedinteal consiliului, a exprima autoritaIilor, diferitelor institutiuni i societati, ca i tutulorpersoanelor private, domni i doamne, din partea Noasträ §i din partea Principelui

Principesei ai Romaniei, cat suntem de miqcati §i recunosatori pentru aceastänoua i scumpa dovada de dragoste cu care Poporul Roman scie a incongiura peFamilia sa domnitoare in zilele de fericire, ca i in cele de restri§te.

«Faca bunul Dumnezeu ca frumoasele urari, ce s'au adus in giurul leaganuluiPrincipelui nou nascut, sa se indeplineasca spre binele i marirea scumpei Noastre

Priimiti, scumpul Meu pre§edinte al consiliului, incredintarea afectiunei ce VApästrez *.

Castel Peles, in 5 Octombrie 1893.CAROL

Noul principe este botezat la 17 Octomvrie (Nr. 163).Nr. 143 din 1894 anunta na§terea A. S. R. Principesei Elisabeta la 29

Septemvrie.Tara i Regele serbeaza nunta de argint a perechei regale, la 2 §i 3 Noenavrie

(6 pagini in Nr. 172 §i 41/2 pagini in Nr. 174). Ca in alte imprejurari similare, Regeledoneaza cu aceasta ocazie 200.000 lei in renta pentru infiintarea unei case deajutor a agricultorilor (Nr. 174).

La 20 Octomvrie s'a pus piatra fundamentala a Palatului Pwelor (Nr. 160).1895 aduce doua inaltatoare inauguran: a Fundatiei Carol la 14 Martie

(Nr. 274) i a Podului dela Cernavoda la 14 Septemvrie (Nr. 134).Biserica are un an de framantari, 189G. Mitropolitul Primat Ghenadie Petrescu

este suspendat (Nr. 36) ; Sf. Sinod lamureste prin.teo enciclica de 51/2 pagini motiveleacestei grave masuri (Nr. 43). Dar in Decemvrie suspendarea este anulata §i

Mitropolitul demisioneaza (Nr. 198).In sens pozitiv, Tara c4tiga inaugurarea lucrarilor portului Constanta, la 16

Oct omvrie (Nr. 159).Nr. 26-79 din 1897 reflecteaza grija pe care a provocat-o ;aril intregi boala

principelui mwenitor. Dumnezeu a vrut ca Nr. 79 EA publice manifestul Regeluianuntand insanatoOrea principelui.

1898: Botezul vaselor Regele Carol I §i Principesa Maria, la 1 Iulie (Nr. 73).1899: Na§terea A. S. R. Principesei Maria la 27 Decemvrie (Nr. 218).1901: An de grea criza economica. Regele i§i reduce lista civila (Nr. 286).1902: Taierea bratului Sulina (Nr. 152).1903: Nwerea A. S. R. Principelui Nicolae la 5 August (Nr. 106).Jubileul celor 40 ani de rodnica domnie, 1906, Serbarile jubileului incep cu

Nr. 33. Nr. 54 descrie solemnitatea deschiderei Expozitiei. Nr. 71 publica actulcomemorativ al jubileului.

Un dureros succesor al jubileului: 1907, anul revolutiei agrare. Prima mani-festare a Monitorului Oficial in aceasta tragedie: proclamatia din 13/26 Martie a

46 noului guvern, D. A. Sturza, facan.d apel la linkte (Nr. 278). Rascoalele se potolesc

www.dacoromanica.ro

la 28 Martie (Nr. 290). In sfarsit legea invoielilor agricole se promulga la 25Decemvrie (Nr. 213). La 19 Septemvrie se boteaza la Galati in prezenta Regelui,12 vase de razboiu (Nr. 138).

1908: Nasterea A. S. R. Principesei Ileana, la 23 Decemvrie.In 1909 Dobrogea capäta douä confirmari de unire definitivä' cu restul tarn:

legea pentru acordarea de drepturi politice locuitorilor Dobrogei (Nr. 16 din 16Aprilie) si inaugurarea portului Constanta la 27 Septemvrie (Nr. 145).

Cu decretul din data de 3 Octomvrie, A. S. R. Principele Carol este numitsublocotenent in Batalionul I de vânatori (Nr. 150).

Perspectiva istoriei desveleste la Iasi statuia lui Alexandru loan I la 26 Mai1912, in prezenta succesorului lui, a Regelui Carol I (Nr. 45).

In 1912 conformandu-se spiritului vremilor, Monitorul ofera spatiu pentrupreocupari sportive: Nr. 49 publica' regulamentul jocului oina si cel al con cursuluisi serbarilor gimnastice.

Intre 26-29 Iunie A. S. R. Principele Carol trece cu succes examenul deabsolvire descris in Nr. 73, care publica de asemen.ea probele examenului si noteleobtinute de regalul elev.

Nr. 215 anuntä nasterea la 21 Decemvrie a Principelui Mircea.Dar 1912 avea &A insemne in istoria lumii prevestirea marelui rasboiu

mondial: razboittl balcanic. Pe acesta Monitorul numai il anunta in Nr. 135 printelegramele din 17 Septemvrie care vestesc mobilizarile din Serbia, Bulgaria si Rusiasi in Nr. 138, mobilizarea greaca. Despre razboiul in sine Monitorul nu insereazanimic, pentru ca tocmai in Nr. 232 din 1913 sa citim la telegrame scrisoareaaliatilor catre d-1 Grey informandu-1 ea ei considera rupte tratativele de pacedela Londra.

Despre atitudinea Romaniei in aceasta conflagratie nu relateaza cleat odiscutie din Reichstag, cand deputatul conservator Oertel afirma ca revendicareaSilistrei de catre Romania este indreptatita (Nr. 4). Inteadevar mesajul dela 18Mai pentru inchiderea Corpurilor Legiuitoare vorbeste de protocolul din 26 Aprilie,semnat de cele 6 mari puteri, la St. Petersburg, care ne acorda Silistra (Nr. 37).Se numeste deci comisia pentru delimitarea hotarului in jurul Silistrei (Nr. 42).

Dar Bulgarii o au de gand » &A ne dea mai mult: Decretul din 20 Iunie mobili-zeaza armata (Nr. 61 bis). Principele Ferdinand este numit comandant al armateide operatiuni, la 22 Iunie (Nr. 64). Mesajul din 3 Iulie pentru deschiderea CorpurilorLegiuitoare vorbeste de reisbucnirea razboiului in Balcani, provocat de Bulgari side intrarea noastra la 28 Iunie in Bulgaria.

Deci Monitorul deschide un Buletin de informatiuni (la 1 Iulie) de pe ampulde operatii. Regele se duce pe campul de operatii la 3 Iulie (Nr. 75). La 9 Iulie toataarmata a trecut in Bulgaria (Nr. 80). Efectul este rapid: la 18 Iulie se suspenda°still-tape pentru 5 zile (Nr. 87), i generalii Coandä §i Cristescu sunt delegatipentru tratarea armistitiului (Nr. 89). Cu aceeasi graba se incheie pacea la Bucu-resti, cu solemnitatea dela 28 Iulie descrisa in Nr. 95. Regele multumeste armatei(Nr.97). La 5 August se ratifica tratatul de pace (Nr. 101). 47

www.dacoromanica.ro

48

Si pentruca Monitorul Oficial din 1913 linea sà nu-si incheie anul fara ainregistra i finalul acestei actiuni de inaltätor prestigiu pentru tara, publica la11 Decemvrie legea pentru ratificarea fruntariei cu Bulgaria (Nr. 203).

Anul 1913 mai inregistreaza un caracteristic gest al A. S. R. Principelui Carol.El doneaza din dotatie 50.000 lei cu scrisoarea urmátoare:

Scumpe Domnule Prefedinte al Consiliului,

Am fost viu miqcat de bunfivointa ce au avut Corpurile legiuitoare de a votain folosul meu o insemnati dotatiune.

o Aceasti hotärire a Sfatului Täril imi arati ci vremea rispunderilor a inceput§i pentru mine, punindu-mi inainte, pe Muga sarcina pregitirii mele pentru chemareace mi a§teaptä, i indatoririle catre cei lipsii ori in suferinti.

o Pätruns de acest gind, diruesc suma de lei 50.000, pe care vi rog si binevoitia o intrebuinta inteun scop folositor Taränimei noastre, pentru nevoile i intirireacireia inima mea va fi pururea deschisfi.

o Rugindu-vi a fi interpretul sincerii mele recuno§tinte fati de d-nii senatorideputati, binevoiti a primi cu acest prilej, d-le preqedinte al consiliului, incredintarea

sentimentelor mcle de afectiune ».CAROL

Principe al Rominiei

Consiliul de ministri hotaraste s'a se construiasca cu aceasta importanta suma3 scoli: in Dobrogea, Moldova si Oltenia.

Acel prestigiu marit al tarii, aduce in 1914 vizita Tarului Rusiei la Constantala 1 Iunie (Nr. 49).

Despre semnalul riizboiului mondial, Monitorul, care intre timp redusese multinformatiile din strainatate, nu inregistreaza decat telegrama anuntand parastasuldela biserica romaneasca din Viena pentru odihna sufletelor Arhiducelui FranciscFerdinand si sotiei sale (Nr. 73).

De altfel evenim.entele interne sunt coplesitoare: Nr.145 bis din 27 Septemvrieanunta incetarea subita din viata a Regelui Carol I. El publica proclamatiaguvernului si telegrama acestuia de condoleante catre Regina vaduva.

Noul Rege Ferdinand depune la 28 Septemvrie juramântul in fata AdunarilorLegiuitoare intrunite (Nr. 147). Marinimosul testament al Regelui defunct il publicaNr. 147 bis. Cu Nr. 149 Monitorul imbraca doliul tarii pana la Nr. 2 bis inclusiv,din 1915. Funerariile fac obiectul exclusiv al Nr. 149 bis, 150 bis i 151 bis.

Noul Principe Mostenitor, A. S. R. Carol, atrage prin activitatea sa pe terenuleducatiunei morale a tineretului, decorarea cu rasplata muncii pentru invatamânt.(Nr. 151 din 1915).

Anul 1916 deschide cartea de aur a natiei romanesti. Dar dupa traditiilevechi actele mari au la baza jertfa. Deci cea dintai durere a anului 1916 este moarteaReginei Elisabeta, la 18 Februarie ora 84 dimineata, pe care o an.unta Nr. 257 bisdupa ce Nr. 253-257 au publicat ingrijitoare buletine medicale. Inhumarea faceobiectul exclusiv al Nr. 261. Monitorul Oficial ja doliu dela Nr. 257 bis pana la 290.

www.dacoromanica.ro

Urmeaza suferintele materiale provocate de razboiul european: RegeleFerdinand doneaza la 7 Aprilie importanta suma de 1.250.000 lei pentru ajutorareapopulatiei oragelor, adresand Primului Ministru urmatoarea scrisoare (Nr. 8):

Scumpul Meu Prqedinte al Consiliului,

4 In aceste vremuri deosebit de grele, gandul Meu se indreapti gi cAtre acei carisufär de marea scumpire a traiului, färä a putea fi indesturator inlesniti de bugetulStatului, astäzi prea impovArat.

In doriata de a contribui la alinarea acestor suferinte, la care sunt sigurnimeni dintre cei avuti nu va ramânea nepfisätor, am hotärit a därui suma de lei 1.250.000spre a se impärti celor mai crud loviti gi mai ales populatiunei oragelor Prii ceamai greu atinsä prin scumpetea mereu erescanda a chiriilor gi a celor mai neapäratelucruri trebuincioase traiului gi care cred cA merità ajutorarea noastrii pe o scarilmai întinsä.

V'ag fi foarte recunoscator, scumpul Meu Pregedinte al Consiliului, sä-Mi datipärerea Domniei-Voastre asupra modului ce vi se pare mai nimerit pentru ca acestajutor sä ugureze inteadevar soarta celor obiditi Ili mai vrednici de compatimireanoastrA.

0 Regina gi Copiii Nogtri vor simti o mare multumire sufleteascfi de a se asociagi Ei la aceasti faptit de ajutorare reciprocä, luand parte la impärtirea ajutoarelor.

4 Cu acest prilej vA reinoesc, scumpul Meu Pregedinte al Consiliului, incrediatareasincerci i statornicei Mele afectiuni.

Bucure.,sti, 7 Aprilie 1916. FERDINAND

Un jurnal al Consiliului de Minigtri institue postul i oprirea vanzariiIn zilele de luni, miercuri gi vineri (Nr. 89).

Cea mai grandioasi epopee a neamului romanesc incepe:Decrctul Regal Nr. 11.701 din 14 August, contrasenuiat de I. I. C. Bratianu

publicat in Nr. 107 din aceeagi zi, mobilizeaza armata. Nr. 108 din 15 Augustanunta comunicarea facuta guvemului austro-ungar de ministrul nostru la Viena,ea' Romania se considera in stare de razboiu cu Austro-Ungaria din noaptea de 14spre 15 August. Acelagi numar publica proclamatiile Regelui catre popor gi armata(facsimile 21).

Deci comunicatul oficial din Nr. 109 artunta inceperea ostilitatilor i trecereaarmatei ruse in Dobrogea:

Bucure,sti, 15 August 1916.

Mobilizarea generalà a armatei a inceput in noaptea de 14/15 August gi-giurmeaza cursul.

Declaratia de razboiu contra Austro-Ungariei a fost remisä in seara de 14August, la ora 8, la Viena.

(< In noaptea de 14/15 August trupele noastre au atacat frontiera Austro-Ungari.Trupele aliate imperiale ruse au inceput a trece in Dobrogea, fiind primite cu

entuziasm de populatie. Uniati din flota rusit au sosit la Constanta unde concurala apararea coastei Märei Negre.

Vase de räzboiu i baterii Austro-Ungare au tras focuri asupra oragelor Virciorova,Turnu-Severin i Giurgiu.

www.dacoromanica.ro

Primul comunicat al Marelui Cartier General (Nr. 110) anunta trecereafrontierei Carpatilor in toate punctele.

Botezul sOngelui: prima listà de ofiteri morti 9i raniti din 20 August in Nr. 114.Vqti ingrijorkoare: 10 asalturi respinse la Turtucaia, la 22 August (Nr. 115) §i unfinal dureros : ocuparea Turtucaiei de inamic la 25 August (Nr. 118). Prima incercarede asasinat mi§elesc a populatiei civile: bombardarea aerianO a Bucuretailor la23 August (Nr. 116).

0 inteleaptà m4care strategica : trecerea Dunärii intre Rusciuc 0 Turtucaiala 19 Septemvrie (Nr. 137). Dar curand zadärnicitä de frontul de nord, unclecomunicatul din 20 Septemvrie (Nr. 138) anunta prima retragere. Regele, prinInaltul ordin de zi din 7 Octomvrie (Nr. 153), anuntând inceperea luptelor la granitatOrii cere armatei apärarea pämântului patriei cu sfintenia traditionalà. Intristetea imprejurärilor, fluturà un zObranic de doliu: moartea Principelui Mircea.

0 inexplicaba omisiune face ca Monitorul s'O' nu anunte durerosul evenimentdecat printr'un chenar de doliu la Nr. 165 din 22 Octomvrie 0 urmatorul pAnala 180, i prin publicarea multumirilor Regelui 0 Reginei pentru condoleanteleunanime (Nr. 167).

Inamicul se apropie de Capitalà. Corpurile Legiuitoare convocate pentru 15Noemvrie (Nr. 180) se prorogO pentru 25 Noemvrie la Ia9i. (Nr. 182). Luptecrâncene la Glavacioc §i Neajlov (Nr. 188). Nr. 190 din 22 Noemvrie apare la Ia0.Nr. 193 anuntO ocuparea Bucure§tilor §i Plowilor de inamic.

A. S. R. Principele Carol este avansat maior (Nr. 193).Mesajul de deschiderea Corpurilor Legiuitoare afirmA n.eclintita incredere in

victorie §i anuntà reformele agrare care aveau sà räsplOteascA eroismul §i sacrificiilede sOnge ale plugarilor (Nr. 207).

Primul comunicat, in Monitor, de pe frontul aliatilor din 20 Decemvrie(Nr. 220).

Un simbol de eroism: Ordinul Mihai Viteazul, infiintat Cu Decretul din26 Septemvrie (Nr. 153) e ratificat prin lege (Nr. 223).

Increderea in victorie era suprema lege a Românismului intreg: Primulcontingen.t de soldati ardeleni 0 bucovineni depune jurAmântul in fata Regelui la8 Iunie 1917 (Nr. 58). Promisiunile mesajului due la modificarea unor articole dinConstitutie §i la exproprierea Domeniilor Coroanei §i altor bunuri rurale pentruimproprietkirea taranilor (Nr. 93).

In mijlocul suferintelor, un balsam: luptele dela Mcirc4efti (Nr. 102-112).Regele Angliei felicità pe Regele nostru pentru bravura sa 0 a osta0lor sOi(Nr. 116).

A. S. R. Principele Carol e avansat lt.-colonel (Nr. 160).Cea mai nea9teptatO consecintä a unei victorii ca cea dela MOr4e§ti: # Coman-

damentul rus propunând vräjmasului incheierea armistitiului §i armatele românefAcând parte din frontul rusesc, s'a hotArit ca 9i trupele romOne sa participe laaceasta propunere ». (Comuuicat din 22 Noemvrie, Nr. 206). Deci suspendarea

50 ostilitatilor E;i incheierea armistitiului, la 26 Noemvrie oree 22,30 (Nr. 206).

www.dacoromanica.ro

Anul victoriei, 1918. Comunicatul din Nr. 259 anuntil ie§irea Rusiei dinràzboiu (Nr. 259). Armata este demobilizata la 28 Februarie (Nr. 287). RegeleOranilor ingrijqte ca credincio§ii ssai osta0 sA gAseascA realizatà promisiunea facuta

scrie adnainistratorului Domeniilor Coroanei la 20 Martie (Nr. 301):

Domnule Administrator,

o Imprejurärile vrajmage au impiedecat pana acum parlamentul sa desavargeasciiopera reformelor constitutionale.

Astazi and vitejii nogtri ostagi, cari cu atatea jertfe i at:Ma singe au aparatpamantul stramogese, se intorc la caminele lor, voesc ca pe Domeniile Coroanei, ca gipe proprietatile Mele, ei &A se bucure fara intarziere de foloasele pe cari le asiguraprincipiile sanctionate de Mine in Constitutie.

4 In acest scop, pana ce noui legi vor putea permite improprietarirea lor definitiva,doresc ca pe aceste Domenii ei sil fie deja, sub forma de obgte gi de arenda, pugi deindata in folosinta pamanturilor ce li se vor cuveni.

o La aducerea la indeplinire a acestei hotariri a Mele se va tine seama in primulrand de luptatorii cari se intorc de sub drapel gi de familiiile acelora cari vi-au istovitvieata in serviciul Patriei.

Veti binevoi, potrivit cu aceasta, sa alatuiti un proiect de organizare a obgtiilor,astfel ca functionarea lor sä poata incepe imediat ce situatia generala o va face cuputiati

Ia,si, 20 Martie 1918. FERDINAND

In cursul tratativelor pentru pacea dela Bucure§ti, la care ne-a impinstràdarea ruseascA, o raza din soarele care avea sá rasará: Unirea Basarabiei. Nr. 309din 30 Martie descrie evenimentele dela ChiOnau, votul din Sfatul prii, telegramaRegelui §i programul serljárii Unirii, iar Nr. 8 publia decretul Unirii, din 9 Aprilie(facsimile 22). 0 paginA neagrà in Monitorul Nr. 20: Un comunicat din 24 Aprilieal Prqedintiei Consiliului de Min4tri anuntà incheierea pAcii dela Bucurwi.

Un moment de rätäcire: in Nr. 93 propuneri de darea in judecata a treimembri din guvernul räzboiului de intregire.

Dar soarele care a trimis prima raza la 30 Martie, a rasgrit: trupele francezeau ajuns la DunAre langA Vidin (comunicat din 6/18 Octomvrie in Nr. 162). Armatae din nou chematä (27 Octomvrie) de iubitul ei Rege ca sá arunce du§manul afarà(Nr. 176). I se (la un termen de 24 ore pentru evacuarea Ora (Nr. 176 bis).

Comandantul trupelor aliate, generalul Berthelot lanseazà urmatoarea pro-clamatie (Nr. 177) &are Români:

o La arme Romani !!! La arme Romani »!! Trupele franceze trec astazi Dunareapentru a va ajuta sa va eliberati de jugul sub care inamicul credea sa và ingenucheze.De opt luni de zile ati fost cu totii in masura de a judeca brutalitatea inamicului care vasocotea in puterea lui. Voi mai cu deosebire oamenii din Oltenia gi Muntenia cari dedoi ani de zile ai suferit ocupatia, ati putut constata obrasnicia i barbaria dugmanuluicare se numegte civilizat. Germanii au pustiit câmpiile voastre gi au golit staulelevoastre, au prädat casele voastre, au agezat robia i foametea la vetrele voastre, fermhotäriti, ei insuli au spus-o: sa nu va base decat ochii pentru a plange. 51

www.dacoromanica.ro

# Ceasul rizbunirii, sau mai bine zis ceasul drepatii, a sunat. Invins pretutindeni,acolo unde nu este zdrobit dugmanul este pretutindeni pus pe fugi. Clipa a sunat de aarde sdreanta de hârtie care ne-a fost adusi la Bucuregti.

# Soldati! Batalioanele voastre si se uneasci cu ale noastre.4 Prani sculati-vi gi luati armele impotriva cotropitorilor. Acesta este apelul

Patriei Romine pentru care voi ati suferit. Acesta este apelul guvernului vostru carea jertfit totul pentru «Marea Românie )). Acesta este apelul strimogilor, a umbrei luitefan cel Mare, Mihai Viteazul, Mircea cel Bitrin. Acesta este strigitul feciorilor

gi fratilor vogtri cizuti cu glorie pe ampul de bitaie dela Oituz, Märägegti gi Mirägti,gi pretutindeni unde a fost nevoie de apirarea pimintului.

o Iar miline yeti vedea steagul englez gi tricolorul francez filfaind alituri detricolorul vostru la puternica suflare a victoriei gi libertitei.

(c Sculati-vi frati romini gi aruncati-vi asupra dugmanului ».BERTHELOT

Armistitiul general se semneaza la 29 Octomvrie / 11 Noemvrie (Nr. 179).Decretul lege din 5 Noemvrie (Nr. 183) declarà inexistente gi lipsite de once

putere legalà toate luceárile AdunArilor Legiuitoare dizolvate la 5 Noemvrie.Regele inträ triumator in Bucuregti, in capul vitezei sale armate, la 18 Noemvrie

(Nr. 197). La Ministerul Frantei se serbeaza in prezenta Regelui, la 22 Noemvrie,triumful comun (Nr. 203).

Provinciile surori se gritbesc sa se alipeascfi României: Transilvania la 13Decemvrie (Nr. 212); Bucovina la 19 Decemvrie (Nr. 217) (facsimile 23 gi 24).Delegatii Sfatului prii inmâneazA Regelui actul unirii neconditionate a Basarabiei,la 19 Decemvrie (Nr. 219).

Mai era totugi un dugman care avea nevoie de argumente speciale pentru aaccepta infrângerea. Deci anul 1919 nu este incA un an de pace pentru România ;Regele trece in revistä la 1 Martie regimentul 1 Horia din legiunea Ardealului(Nr. 262), apoi viziteazà, insotit de Regin5, Transilvania (Nr. 39-46), in timp cearmata se pregatea pentru trecerea Tisei. Intre 28 Iulie gi 3 August Regele gi ReginaviziteazA frontul din Ungaiia, iar traditionalul Inalt Ordin de Zi atre armatà de anulnou 1920, vorbegte de drapelele infipte pe zidurile Capitalei unui vecin ratAcit.Ultimul act al ràzboiului s'a incheiat. România, cumintind pe Unguri, a stàvilit laNistru anarhia care ameninta civilizatia Europei. Parlamentul ratificA unirea cuBasarabia, Transilvania, Banatul, Crigana, Satmarul, Maramuregul, Bucovina(Nr. 206), §i ziva de 24 Ianuarie e legiferata ca sfirbatoarea nationalà a Unirii tuturorRomeinilor (Nr. 230).

Intre 1-3 Februarie se inaugureaza Universitatea din Cluj (16 pagini inNr. 248).

Un decret lege promulgA tratatul incheiat cu Germania la 28 Iunie 1919 laVersailles. El ocupà 116 pagini din Nr.7.

Regele ja contact intre 16 gi 25 Mai gi cu celelalte provincii alipite: Bucovinagi Basarabia (Nr.48, 52, 57).

Franta trimite pe mare§alul Joffre spre a remite Regelui la 18 August52 4 Medalia militarà » gi oragului Bucuregti (( Crucea de ràzboiu » (Nr. 112).

www.dacoromanica.ro

Se ratifica de Parlament: Tratatul dela Versailles (Nr. 134), tratatul cuBulgaria dela Neuilly sur Seine (74 pagini in Nr. 135), tratatul cu Ungaria delaTrianon (95 pagini in Nr. 136), tratatul cu Austria gi asupra minoriatilor delaSt. Germain (105 pagini in Nr. 140).

Spiritul lui Mihai Viteazul era satisfAcut. Capul sä'u poate odihni linigtit somnulde veci in Mängstirea Dealului, unde e adus la 26 August (Nr. 121).

Se inaugureazA la 24 Octomvrie gi Universitatea din CernAuti (Nr. 171).Din 1921: A. S. R. Principele Carol nArturisegte in urmAtoarea scrisoare din

7 Iulie atre Primul Ministru (Nr. 51), preocupArile care ti vor caracteriza Domniade mai tfirziu:

Scumpe Domnule Presedinte al Consiliului,

# Urmind pilda Augustului meu Pirinte §i insufletit de dorinta de a contribui0 eu, dupä puterile mele, la opera de rede§teptare si propi§ire culturali a poporului,m'am gindit la infiintarea unei fundatii culturale care si poarte numele mcu.

Menirea acestei fundatii este:Ajutarea 0 incurajarea institutiunilor pentru rispandirea culturii in popor ;Sprijinirca bibliotecelor populare ;Ajutarea tinerimei la studii.

(< Dorind in acela§ timp ca intreaga suflare româneasci sii tragi un ea maimare folos din invitimintele pe care le-am dobindit in cilitoria mea imprejurulpimintului, vom intrebuinta pentru alcituirea fondului institutiei, in afari de altemijloace, 0 filmul ficut cu ocazia calitoriei mele, film diruit de Ministerul de Räzboiu.

# In alaturare vä inaintez un proiect de Statut, rugandu-vi si binevoiti a dispuneluarea misurilor necesare pentru ca fundatia suszisi si fie recunoscutä ca persoanijuridici.

Binevoiti a primi Domnule Pre§edinte incredintarea prea deosebitei meleconsideratiuni )).

Cotroceni, 6 Iunie 1921. CAROLPrincipele Rominiei

La 21 Mai generalul Badoglio remite Regelui gi Reginei din partea RegeluiItaliei decoratia «Al Valore Militare» gi Capitalei care a suferit atat # Crucea deräzboiu» (Nr. 53). La 5 Iunie se comemoreaz6 centenarul migcarii lui TudorVladimirescu, cinstit de o cuvântare a Regelui (Nr. 56). Nr. 92 publica' legea cunoua sterna' a tgrii.

Dinastia capä'tà un nou vrästar: nagterea Principelui Mihai (Nr. 166). Regeleo anuntà Ora in Nr. 166 bis (facsimile 25).

Gestul de dreptate, dar g'i de gratitudine, al puterilor aliate: tratatul privitorla Unirea Basarabiei cu Romfinia semnat la Paris la 28 Octomvrie 1920, estepromulgat in 1922, in Nr. 100. Anul 1922 pune pe capul Regelui Ferdinand coroanaprimului Rege al tuttuor Românilor (Nr. 155 §i 187).

Constitutia nouii Rom'anii se promulg5 in Nr. 282 din 1923. In acelagi anA. S. R. Principele Carol este inaintat general de divizie gi numit inspector generalal aeronauticei. La 15 Mai se primesc in capital'a cu pioas'a solemnit ate osemintelesoldatului necunoscut (Nr. 38). 03

www.dacoromanica.ro

Abia in 1924, Nr. 189, se promulga tratatul de pace cu Turcia incheiat laLausanne la 23 Lille 1923. Se serbeaza la 31 August centenarul nwerii unuiadin zidarii temeliilor Avram Iancu.

Biserica tuturor Romanilor se ridica la rangul cuvenit: Patriarhia, cu legeadin Nr. 44 al anului 1925.

1927 e anul unui alt mare doliu al istoriei moderne a Romanilor: Regelecare a suferit atat de mult, pentruca a iubit atat de mult poporul sau, RegeleRomaniei Mari, trece prea curand in lumea dreptilor. Dupa ce Nr. 42 publicamultumirile Lui catre Tara (la 23 Februarie) pentru manifestarle ei de dragoste cuocazia implinirii a 60 ani, Nr. 158 bis din 20 Iulie imbraca durerosul doliu. Acela0Monitor publica proclamatia Consiliului de Min4tii, jurnalul ci decretal pentruconvocarea Corpurilor Legiuitoare §i telegrama de condoleante catre membriifamiliei regale.

Nr. 159 insereaza solemnitatea juramantului 'Inaltei Regente: A. S. R.Principele Nicolae, Patriarhul Miron, Gh. Buzdugan 0 programa funerariilor.Urmeaza: testamentul Marelui Rege (Nr. 160), ceremonia inmormantarii la24 Iulie (Nr. 164) si o dare de seama complecta asupra mortii ci inmormantariiSale (Nr. 181).

Cu Nr. 16 din 1928 Monitorul Oficial iese din doliu. La 9 Iunie 1928 sefarnose§te biserica Mrdcti i se pune piatra fundamentala a criptei pentruosemintele a peste 25.000 eroi (Nr. 130). La 28 Octomvrie se comemoreaza laConstanta 50 ani dela realipirea Dobrogei (Nr. 249).

1929: M. S. Regina Maria doneaza casa in care familia regala a fost adapostitala Ia§i, pentru un institut de educatie a fiicelor de ofiteri, cu urmatoarea scrisoarecatre prqedintele consiliului Fundatiunii Regele Ferdinand I (Nr. 18):

Domnule Prefedinte,

Neuitatul Meu Sot, Ferdinand I, in scrisoarea Sa din 22 Februarie 1927,privitoare la Statutul Fundatiunii create de Corpurile Legiuitoare cu prilejul impliniriivärstei de 60 ani, a läsat cuvant ca Eu sä fiu asociata la ocrotirea Alezämintelor acesteiFundatiuni.

Credincioasä fiind acestei indatoriri, am urnakit de aproape toate lucrärileD-voastre §i am multumirea de a aproba astäzi incheierea Consiliului Fundatiuniipentru infiintarea, tot in Ia§i, a unui Institut cu internat pentru educatiunea fiicelorde militari.

In fata locului mide se va clädi noua Fundatiune Universitara «Ferdinand I», seaflA casa unde am locuit impreuni cu Familia Mea in timpul marelui räzboiu. Aceastäcasä apartinea Armatei. Ea Mi-a dat-o ca adäpost in timp fäcea datoria intruapArarea odstentei Neamului. Zilele petrecute acolo in griji mari, dar ci in speranteinatkoare, Imi vor fi pe veci neuitate ca §i recuno§tinta ce am simtit and apoi Mis'a däruit aceastil casä. Aceastä recunoltintä cred cA nu Mi-o pot arka mai bine deckdestinând aceastfi ergo:lire ca adiipost pentru copiii osta§ilor in amintirea adäpostuluipe care Eu 1-am gäsit in ea.

Dfiruesc deci aceastä casa Fundaliunii Regele Ferdinand I» pentru ca in eastl se arm « Institutul de Educatiune a Fiicelor de Ofiteri

www.dacoromanica.ro

Fericità ai pot astfel inchina Ostirii darul primit dela ea, doresc ca acestasezfimânt sA poarte numele Meu.

Dea Domnul ca acest Institut sä infAtiseze pe vecie amintirea faptelor marila care Popor, Armatä si Dinastie au fost pArtasi in vechea capitalii a Moldovei )).

1929, Ianuarie 19. MARIA

In Nr. 30, incercarea de asigurare a pacii permanente in Europa, actualizatulpact Briand-Kellogg, adica o Tratatul multilateral pentru renuntarea la r5zboiuincheiat la Paris la 27 August 1928. 0 altA chestiune de o potriva de actualizatà,stabilizarea, o legea monetarä », in. Nr. 30 bis.

Uniunea Republicelor Socialiste Sovietice a aderat la pactul Briand-KelloggNr. 70 publicil legea pentru ratificarea protocolului semnat la Moscova la 9 Februarie1929. Intre 8-11 Mai serbarile pentru 10 ani dela Unire (Nr. 104) continuate laAlba-Iulia (Nr. 112).

Inaltul Regent Buzdugan se stinge din vieata la 7 Octomvrie (Nr. 224). Seconvoaca Camerele intrunite pentru alegerea unui alt Regent in persoana d-luiC. ScIrcifeanu. Funerarille in Nr. 224 §i 225. Transilvania concretizeazA recunogtintasa pentru Regele Marei Uniri cu un monument care se desvelegte la OrAgtie la17 Noemvrie (Nr. 260).

O nouà epoca in istoria tarii o deschide anul 1930, anul restauratiunii. La7 Iunie malta Regent:A demisioneaza (Nr. 123 bis). Corpurile legiuitoare intrunitela 8 Iunie, aclaml pe noul Rege §i ascultà cu o neobignuità emotiune cuvântareaSa (Nr. 124 bis).

M. S. Regele Carol II vorbegte natiunii prin proclamatia (facsimile 26) dinNr. 124 bis. In acelagi numär Consiliul Minigtrilor promulgA legile restauratiuneilegea prin care Mogtenitorul Tronului se denumegte : o Mare Voevod al Alba-Iuliei*.

Cu Nr. 125 Monitorul Oficial incepe publicarea decretelor noului Rege, primulratificând actele Regentei.

Inaltul ordin de zi &are armatà, din 8 Iunie, in Nr. 126. Solemnitatearestauratiunii e descrisA in Nr. 127.

Nr. 144 insereaza legea care creeazA demnitatea de o Maregal al RomânieiCu urnAtoarea scrisoare catre Ministrul Armatei M. S. Regele inscrie pe MareleVoevod in liceul militar (Nr. 228):

Scumpul Meu Ministru al Armatei,

Traditia creatä de Regele Carol I, ca Principii României, in decursul anilorlor scolari, BA fie inscrisi in controalele unui Liceu Militar, doresc s'o urmez si Eu.

In consecinti, veti insuma, Domnule Minislin, pe iubitul Meu fiu Märia SaMihai, Marele Voevod al Alba-Iuliei, in controalele Liceului Militar N. Filipescu »din Minastirea Dealului, pe ziva de 25 Octomvrie, and implineste 9 ani.

Prin aceasta doresc ca legAtura care existä intre Dinastie si Ostire sä fieintfiritä Inca mai mult, i ca El chiar din copilärie sa simtà mândria de a purta hainaostasilor, gratie credintei carora marii Mei inaintasi au putut inaptui independentaunirea tuturor Rominilor sub o singura coroana.

Iubite Domnule Ministru, sfi credeti in sentimentele Mele de dragosteSinaia, 5 Octomvrie 1930. CAROL 55

www.dacoromanica.ro

Solemnitatea investirii ca Marepl a M. S. Regelui i generalilor Presan iAverescu o publica Nr. 246. Deci o cinstire a trecutului de glorie. Cat privqtepreocuparile viitorului, un 9ir de manifestari caracteristice: scrisoarea prin careM. S. Regele 4i reduce lista civila (Nr. 279):

Iubite Domnule Presedinte al Consiliului,

# AstAzi Domnul Ministru al Finantelor Mi-a supus spre semnare Mesajul cAtreParlament pentru legea reducerilor de salarii ale functionarilor publici.

Cu durerea in suflet 0 numai din cauza stArii grele financiare a Prii, M'amhotArit sa iscAlesc aceastA diminuare.

Sunt sigur cA toti cei vizati vor pricepe cii acest sacrificiu le-a fost impus decircumstante §i cA vor gAsi in patriotismul care a caracterizat intotdeauna pc cetäteniiTArii Mele in timpuri grele, puterea de a suporta aceste greutAti, pe care le doresc0 le nAdAjduiesc de at mai scurtä duratA.

In aceste imprejurAri mima 0 con0iinta Mea nu pot rAbda ca aceastA reduceresA nu Mi-o impui 0 Eu.

VA rog deci, Domnule Pregedinte al Consiliului, sil dati indicatiile cuveniteMinisterului de Finante, sA Mi se aplice Mie 0 Membrilor Familiei Domnitoare reducereade 22% asupra dotatiilor inscrise in buget.

VA rog, Scumpe Domnule Pre§edinte al Consiliului, sA credeti in toati stima 0afectiunea ce v'o port ».

Bucuresti, 8 Decemvrie 1930. CAROL

Cuvantarea Majestc4ii Sale la Conferinta Graului din 20 Decemvrie ( Nr. 291).In 1931: legea pentru infiintarea ordinului o Virtutea aeronautica » (Nr. 52);

Academia Romana ofera M. S. Regelui prqedintia de onoare (Nr. 120); infiintareasemnului onorific o Pentru merit * (Nr. 129).

In 1932: legea pentru infiintarea o Meritului agricol» (Nr. 101); comemorareaa doi ani dela restauratie : discursul primului ministril i raspunsul Majestälii Sale(Nr. 134), la 8 Iunie, incheiat cu cuvintele :

(< Eu am o deseiveirsitei incredere in steaua acestui popor f i a acestei teíri si precumam stiut, ca in zile de mai mari restristi sci trecem peste greutqi si sei le biruim, totastfel sunt sigur cet' prin ajutorul d-voastre si al tuturor oamenilor de bine din aceasteilard, vom sti Isi astclzi sei invingem greutätile si sei ducem tara acolo unde trebue.

«21c don i ca din sufletul meu sei pot sec' radiez intregului popor aceastäneindoelnicei credintei ccl asa va fi si ccl bine va fi pentru tara noastrei *.

** *

Acestea fiind auspiciile sub care se inaugureaza noua domnie, Dumnezeulparintilor no§tri va face ca istoriograful celui de al doilea centenar al MonitoruluiOficial, continuand extragerea din Monitor a istoriei ;Aril de aci inainte, sa serie casub inteleapta Domnie a Regelui Carol II o lunga epoca de lin4te §i prosperitate aurmat anului 1932.

A. D. BUNESCUDirectorul General al Monitorului Oficial

56 0 Imprimeriilor Statului

www.dacoromanica.ro

Anu 1859.Ian6apie' 26.

el de 3 *Maui. neaps sate

Aneu csa. de dos BuLLETritli.onvictiLOpens. asonarneals.sei es-

Iv men tps aapilacuapi deset cm.

11P111111111TEJE-MITE 110 1018141111 11:114 P0116E1S13.Illinistep5.1 din .NInntini n4, ip.pir Poinineintr.

' Onop. Ostuteask, Adenape Etekties, kon-stitsit, aa 24 me ant lansapie kopent, a 'ni!IMO apio linte fointeie Tram upemagle deKoneenuie, ks snanimiletea eotapimpg de

Domng staulnitop al mil Potelneuni nere,Timea So iolEKSANDPIS !OAS I Doinnsa

Ascot, eaceepe ag fog alta-mata de nauitme mi de omtipe.

Onop. Oswleask, Adanape, komanikInd!tidal/. opio deneme teaerpafik, eats/ el Inns,-[limit Sam, 31,pia, Sea pssnams kg, npiimeuttekm mlndpie ali pekanowfinm. n li alelan Po-mInimpg lie dinknise de Miakon npekam

este mi ex fpaubopg nomtpit de clink°. deElko.

Ks qsmipee dap a Demme! StInIni-topli, Kslerik-smis Lonstiteits de mal !mint°nentpe eLzekstapea , onepauiilopti mektopme,

IngetInd din fonkuie, Mspien Si Domem aama' lipeaidentg a, Konsilisnd Ldministpa-tiag mi Ministpa Sekpetap. de, Stet 3.1

laments:NI lasligii. ne D. loan As. Fiaineska,iap ne sac-Insemnetaa. ka Ministps_ Sekpetap

de Stet 2.1 Demptamentgual din Egaintpa; in-eitindell tot de o da, a JIM klptua ramp-12815l Mi a. komusne an Ministep npoflizopi.

Ages( lamed opdin Indemintndsse,

Wine° Sa a wi ne

D. Ears Katapuia ka Ministms ai Finanui..

lietaepaa &pm andoilina ka Illefal Miiittii. -

loan K. Kent/Amino ha Mintstps atKnilojol mi Instpskuii /1116114.

Fpiropie Fiaineska k Ministps el

Kontpo.nuat

-=`DImitple Spitimna -ha Ministpe dinAfars.'

Asesta este licial opdin fle.,tatkpapt ge?Mt aroma Ìn tapa noestp.u, mi wipe ks-pain, mc skpissa .se simle &top ni apame oItmststsp. de okig, Le InumerInda'all oaten]

neni?ka 10011 Mips ,Indeminipea datopitiopnoustpe ks ,Innelengisne tut enepene

PomMit dintp'ageste den uspi deluepn-sen nritn opronni Denepamsop cap Adamptdin, emu. 1857, ku Intpenipea melon don-m.'Dpinginate totp'an sinrap Stat ka an 'me(ma

. Ministpaa din

n Na:. 652, ania '1859, lansepie'27.

- 0

tfintp'o famiaie domnitoilpe din' Exp.,' estekondiain npinginen lo. am. IMICM niepue.

ms strap ne dpsms, peMnerspit mi Imo,-lepnigipit nauionme; into/ten liniept ['pantona mix-Iola, In Konfepinum de an!lapis,' altopda gepepea naming,. In TetiIntpeuimee ne deskiseps dpaitim

not- trunge. anden, mantle la pinta do-pita, de avena de 'Di, nsu a Administpauie()smith nentpa fie-kape lrprnuinat , aiInseam, aeut ialentige, in dele institaniimane un mi kiup de [mate ópt o akuie

(loop. Osteteask, Adsnalge Emktim. deastszt merind de Domng ShAnitop napit PomInewtt ne itesauimea Sa A.IEKSAN-DP6 JOAN Dowel Nogdoell, a fskatco oils Ineinte gripe snipe, Pips Ins, a ha-ks nigt aitepa nid snipitsa Konsenutel, kg.41;nipca se fuse nismat In nepgeaM

Status!, nik/ma se no este ni41' ksm fleapitde Komennie, iap no mal In Administpauia

din :minim a usphop , se maid. konfopmKonnennii

Anua- dap Onop. :titular Frektios, dIn-dam de Illef na Status' ne Ans.. illoadosit,n' Wait 'met malt de kit a no da sn Dnmng,;ea a konsfinoit en npinsio kape este

dviipat .In latapop Pomtnimp ; ;Tin-gle ae, In anaikapea so, desm.t, gm dia.aCJC mal mar gpeat,nt.se Inr,tiima Konnen-ilea de la !lapis, milks o alike koman, Inminders Iliiiminateae ,ekrekalags de dot

men ; mat, nstem mho,ra km, ks meast, 'umnepe nom dat .sea mol !lie wi sea mal miipedosads de dpareste mi Inkpedepe frieuilop

notuipl din Moadona.

Ast-fea ks emoepee Mipii Soie AAEK-SAIVDPS 10AN WI mo namat am Infiinualkondiuta sea mal Insemingetape nenips

pipea ncuitilr, 'a mil, ndanInd ka en modfpgmesk Intp'o sinning: mIns natepee mestopdan Rjainginare, si am Intsplt mi sogietelea

noastps, higt npin ampere anunim, e In-mauitnit Sale anincisse. Mete kaaseaeen avena. sentimental, tolpto ageiamg idee,anitaten souietnit noastpe de Muni Inainteeste mirspat, mina tot 'd'aana, de Bum gulf

n'santpa NIKOlAI. ro.iEskb,I o a 71:

si o npeusim Indent's, mi sa, ne 'dram a-minte kg, SNIPEA FAME IISTEPEA, mt kg.gnsigianes enlietsuit In uenepe este est-s-nnanajge mi Wan 'stem luagemp mi matku osesipe ieaop

: 'Flied dap Imedepit ;Imam, nanaeste g(ea mat. lipeeski., iee mat mrer,

'tui tot de o MM. ten Mai fepisil, mi vea flan

Tbnionsi e nsteam amen., garden, inkpedin anta

kg. tout Pip deosesipe alti (ellueril kit oil.

fonkuionapt se sop mtpande ude misim ud.de neobe Indatopipi le ea ,imusne tela-/op gelimenhop In uempe ai mal ks ose-.rape eseaopa Inspope este Inkpedinuatg ansi-kapea leatimp. Onoapea,_meltitiee, natpiotis-MU, aktisitaten, enepnia mi ealndeuee tpe-me si. npezide d'nkant !mate a Male ak-tem noastpe nuke tui naptikempe. flap,fpautioP, 'kg -kit o nozMie este mat mal-n.

ka kit mantereie el stet nana mara, kit alit wi.

datoplim Tegaesk Indenainite ks mol malt-a

skartuntate mi gfinuenie; s-, ne siaims dap,ne ngnem tnató nstepin ka na. ne en-

' tum &met de nogiuia te ant docIndit'o k.asstopm Esponit wi lope ne spmears' aerialks o opisipe Inrpieitu tui d'amopil,

Mate aktem noestpe nagionme;) ne am-rom kern santem din natapn nousIrg, top na.

'Lam tpistem kondiuit ne ne anise:Ts awe deire un'Intp'aing timng ama de Indelanrat neMime rt. flan, s, &median opio mkpifigibeno'astpe de Mate aigue nentpa Einem Lowing,

npin pesneklu nostpa nenlpn muin pool, k,.

Intlindemp amopm m,ni1,ft ne, al sankfifikatwi ne ag pidiknt aa o Ins:mime wide jute-pesen eroiste ns not ss lie. mat aline,.

.Not, 'mal ks oseslpe ke.pe eintem fonkelo-nap nanaitI, ss resent rn. tout set-sue:A sskpear, ks de est.! Mninte al o nalpie al-reps, ande .aenea este dpeanii mi okpolitMpv.

- DiMnezei este ka not, fianianp,, s-g.limgni not ka kpndina in bum, mi Pamtnin 'Ea

fi tape mi fejgige.

Ips'enski. llpinuintitme-Knite, ST. tiro-ensks Inn-1.4mm Se .1.1EKSANDP8 IOAN IDomna No:Mobil oil es tru.pii PartInewtt.

II

:4 :e

Facsimile 11

ea eoi a aeea a-...fa foae. le ea ave.in walla,. SEO pedavdael. .sa Sexpeinpsat. Sta-hue, inp rpm aoredene, Aa

laposeipi.

PRIMA PUBLICATIE A BULETINI Lt I OFICIAL IIEFERITOARE LA INIREA PHI \ CIPATEL011

fose

21

in-

Illoadanii.

Demp-

ka

km

l-id

inimile

si-

www.dacoromanica.ro

Facsimile 12

1. loan Ifputinn1. Sniplot Tapnanils.l.Dimitpie Iptidinms.C. Num. loan E. Fmopessa.7. Snap.. Aszspeana.S. N. Epsilons.O. lop. Bum...

loan Iletpessa.N. Imps..Stun. qe.i0110.

19. Ilpinou.) BifieS011 EnInsoneans.14. AA. IC. roAeS..

Romisinloan Otetemetuenna.N. .1n.anni.If. Otelememenns.llpinnamg F. Illlipsol.Diniiipie Macs..

O. loan Sosomessa.7. Ifomone. I. Solomon.S. N. Hines..O. E. Suutint.

111. Kest. N. Cobras.I. SIninotenns.D. Fimiinenius.loan 11einalesss.

if. Enp. Disdain..finpo (Neste itomisil sail lintapnit osesitc.

...to mine sepifisapen dentanimop .top.Ilpezidenls.1 innies ne somisil ss. se adano

in sipospime JO, pestiosline. stye n :posed° innepifisapen usteilimop. puiniind soma sssnendritts,inn Adsnapea iu nennwnenta.

Aa 4 ope, Ilpezidentsa pedesaide medinunnil unsnns, tea vomisiime ud-aa siniptuit Aanplpilemopg.

D. Boepes. nation...1g SI SheJO pious ml di snipe panoptamal no.4 nssnpnnepifinpi nalenimon denstanimop din -.dentin

ropa mi Ado-napen swiss/la, upiinieune p0005101. ni desao.denstaul mina maiden. MexedinniD. Dimilpio Filimeana ma FielenitiA dipestit 01

&plow.. no D. lonn gennutesas, in somovinawi D. &Wan Bap. 11.adoin. An opa-

WISA Tsp. Sescpin. Ella des.° Nolan.. N.Elvesiin rue. asemonen JO 00/01/01 amerutopison(Enc.!, fiind nionS wi In &strut. For., a ontat

EandSii neelph !WOO. din isms.DOlnig, no DI). Dimitpio Sincoin tni no

Ilpinnsm l'r. Enpits.Stiimet in Noledini amerito-pilop diposul, D. loan SONoles. un 1:01eaislnpiniang, mi D. loan &anion .18 opti-nousl Epniount inn ...pea D. loan Xanindi(mu, nenps anninlemo din panning.

l'ine.vg I). No. Smile nil N. Discs. laE0AeaisA nmenlopilop dineani ni distpistsmaI, 1).

Rost. N. Bp./Alois la ni scion lipimapt, 'id D.loan Simple:ins In ...nu (paws'. Tiara-ilfiaitd.

.in iindooi Poinanani, 110.mM:es. Enid-vonenns mi D. Sluntso goziana An FOJedibl 0./01/,-toidaop dipesni, tui Al. N. roles. Jo omunam

Eapneams, inn a.m. D. Pads l'OJeSn mn

vo.teuini ttpinhllp nefiind pers., ss desfiinneazu.

As :sad., Temeopinnii, Dom. HornsNantasozino tui A.A. ¡non Smslineana An No-Jenisa amenlopi.top dipesoi, D. li. Anoslomes.An liOleni6 u amerutopimop blaion Di-mania Sloftwonoma An so.teni. °pain.' Top.-Itlurspeli10.

Adanapen .solinainle n so insitaut uposndn In lepmen. npesspis de Nonnenniema nol oantiept, 1.ia lie.pn an dental In untoso,dim. BA distpislamni 51exedin5i. II-a no den-tat In ...I npimap ai distpiaismsf Pomona'.111-n sn den/slat in Koledibi dines( am opainsmal/Cpaiona.

D. Stefano.in gitenne panoplam vomisii II-nInsupsiunts so nepifirapen tiIatpiJ,ip densinoimonzadencion Dinner,, OilS uti Apueing, dates saneadunapen npiimetute xi dens/ant sino nmewit

- 35 -iii.vren.

I). Auroful lonn Otetomemenna wi Ii. Mote-...team( ni vomenismai dipest nA dispiala

D. N..laxosa. am someuismal lipininp, !pintoHop. Illtipsel am Noleniblal dinest am opinuum/d

an °Mt.Downs lopra Bromeana la NeleniSA

ni dispislamat. Damns N. Impala Aa

&pest nA upannusi Smulinn, tni 14loon Hayes..in macula, [pinny ni

An Ap0elut.D. Nina. Vogel uni loan Ipulians la KO-

dipest am dispisinini. I). Sinipmat TspnanitsROAeni6J tipititutlu, titi Dhlulilpic bps.liaim An so-

leUiam dipent ni :yam. Ildendi. lap aJeuepenD. loan Mans tiofiind perm, lucllltus wwintemo

apatite In pampa, ¡amino desfiinnals, tui bil ionde densial In NOJendil dines). distpisto sot Omtg

anent, °Nips loran so.. Walla Failepau a faseno, 01050310.

Donlon I. E. Elopes. skink( pnnoilltilmall II 111-u Insupsinntu lo sopiliaapen titispilopdenalanimop twidenemon famoinina,Lai foutu. Panoploa se ado.;li de ndanape inisn pemsnotonte denstani namasimi la 11,Innina DolansA psuue un N. Tutu.. An some,ni amerstopimopdipeauf al dispists.l. D. Rost. Pudames.FOAC0i3.1 npininp. Donna Depsessa ma.rsomeniamopninumni Dispnia.

Ina ign.1). &wpm Ifpensmes un Banns Smutinealin

An 1.01enitS/ amerstopimop dine.' at distpiatani.D. Sop. Natant. Jo Nole,d,1 (pinup. D. Am.Fmopessa Jo °pain. fisapaini.

.In B11.1.1/1.D.,10. Gaines.: .10 somenial nmerslopimop

dipesni. D. 31i.im Ilnprimonnin, mil). N. OnpanJa 1,0Aen01 opamamai, lap nmeuepen D. loan Sin,-13500110 la dipest, fiiud lieperunts, su

punt!. D-.I sn dentaldistpialsmai Tomoopmnn, fusitulaso In retest .-..Mg nos. amens., [pedant ad In npi-map ande amosil dot sandidauf notupt de-onolpin, 110 ruenepen s'a dermal do Adana.n6.11.

la Ilozi.N.I). loan 51a1urimom. mi Srnpmat Bolnessa

ma a...mioa amentopimup divan' al dispistamai,uni Damn. Deal.d6 An uioieuini dine. 01nis.1 Eszsg.

lap amenenen 11010001,dase non maps mint°ic din panopl, ss an laseo tin amenepe, dons su Bop rase mat lutligi(erunt nictiopeo demeranimop de

D. No,. N. Epsilon, slim. junior.n 1V-a Insupsinatts 1:0 nepifivapea 1ilAspi.to1i

don/nail/mop din distpist. Maud. &pat.Dimsnaina, Imfouti titi Mousse..

Adsnapen ilpinnewle pnuto3nlol, till Limpsdenstani. namnsi. in ne DI). loanliantaltozmo uli SOapiolu Fulsoians, mn NoJediSInmerulopiaop diposul ; no D. Noel. Holes.1,0lediSA /pima? ad D. NOEL Apninloinna in no-mi. °paws.. Fosumni.

Aa Elpnxonn.I). Host I. Finn.. oui I. Nantattozino ma

soieni. omentopi.top (finnan, no D. loan Illipzentu io.leniu iiplinnp, loi Dolan I. Fimines.TnEe Fpiropesnio ma lallenk.1 optima.. IlAuetutit

.1111 faro II.Ile IlpinusAN Dimilepe Fi00 ma 00.1,00.1

o terutopilupd dipent al distpistamat, tie D. Host.Boob' ia someci. ttpiuOOIl. uni no DO. Nil:. ro-.tes., N.. A. l'oset. tin B. Boers., ta someuinioprilimmal bö.pcinti.

.11n Dininonlmn.loon Fmopestin mn someui.

ttim Op diueull), tin An haneinl opalunna Tiro-¡Una. no D. hlaiop &aspen..

In 113111,1oa.Ile DO. Bap. Sein, lop. F. ion., JO

soievism nmentopi (op dipovoi din distr.

N. lipstions In npiumpl. on Ai. Anr.ennain opaalöl lap amenopime

litio In KUlepiSA nmondopimon dive.' doLaos. a D. Nis. Ellennb In releln ni. a ierstopimopdipevnI do 1)1(nnosi4u, Bind neperamnle ;minesasinteme din panopt, Adanapen le anhAenrsxollanade a Se fade sol nipper In nsesto donsomevispl unexam ui In /COJedial nnimap um dis-pialsmal Dirnsonitin, made no s'a aJeSd dens'.lap 1). loan liantasozino fiind met In dot ho-Aedispi na onla nenipa 0501 din dos, In lepme-n. opesspis, den wipe so an fase nos nmeveMin linieniblid BO plannen manna.

In sin. nustepg, Ilpezidentsm der-taps ads-nnpen emestin itonstilea, un o insitl, a ninwledain nJederien siposisl definitin.Adstimpenprimlc a se woo do) nise Ilpezidennt, 'minxSmear, den Sespelapl satimennut tui tpel ((estop!.Se iiininude An nmettepl npin 'allel nendanJnot seam, ad Si nleae En aloe

D. Donna li. Inntasozino tuo 37 /wisp!.10rofultu Entins Eatapnin us 49 motor. .

lin Solt p Otani.D. Ans.° va 51 eater.- I). Eputiona as 59 nolapl.- loan Enntasozino KO 59 nolapi.- Ssniunt Fumsoinns tin 59 sotspl.

Sespetapt- Suopinl Tapnasits its 56 Boar.

IC. Anostomes. io 59 Rotor:liostoni.

D. I. 1. Mines. Ins 59 notapi.reopre lismeana vs 58 oolapl.AA. E. E./fines. to 56 nolapt.

DD. Sespetapl amend se Waits de E. S.Ilpezidenlam 1ml ion A0.1 An hii.od.

D. Epas Eatammia anni din aise-llpezidenntin wwintni wi maAnamentle adanspii.

D. 'Cost Nantasozino malnumeuite asemeneaadeurspii loi a.) nponne. nit de spenie se a.msatnein este sonslitsatts. sped° la non.

slap In nseasls. scant,. nposeda An ...-pea Doinnsial, supe a an su Intipzin o Is-/Tape amt... ill anta nepIddnpe de naps.Mu., ton vii0001 tuonepi ne este mol 'transitdo WO( tot (Puna, sewn lionseimia mina) finenisi, °serape 01310 3lomdonenI tui Pominl. Sosonsamts Adanapen osonpn nseintii riponaneplKano se adones In ananimitate. Anal se Ewenneln nOrninal supe n se sons,oto dnro minispludenstanUop npezonnt esto tt, an su not.tand An ...pen 1)011015.1111 sunfopin apt. 12din Nonisennin de in 'Aornst.

An anemno nominam din densinnil upiiminiItol insvpiini se alas fans 61 do), wianame Bop. Illtipsof Ir .lorofutamloan Snlineans.

Nomonem. I. E. Elopesnuru npousne st sosuldpniensto, a.psanintam npusspis tut asemenenit., de apt. 31 din perm/lien. °pr., Ada-napea se 1.0nSNA. tIti apiimeune i Atans1 IlpenSfinnia So uspinteme Miponti:lita se :radii. Innisi.. lii nponsnou KO tans/ mane in Ewadenstaoimon foionami nopunlInIani, tiii (mot 1051denslani hnbl do. amt. nialen in. ;Ira undoS1,8411110SIC WSpalidid61 10501 . ndan no St. Esau-remic oui supatind Sf. lipase nponannInd va rinsmope

pbnt nuensla se upwind.ui npin nuellintnninrri mi said sespet Hannon. Doninuat.So desside sspatim uli dn. snipe. Ld.7010/03.

Upon SI: So npinteme Mitponomits, IlpozidentamAdanspil, nposmains, la 511 11.10Sii Doituinni apiiPuinineniii, lit unnuimitatea soisnimop esnpimate,odium GI , Ilpinosm 5lomdaviiJOAN 1 Esen.

..In asensts nposmaninpe tooth Adninpen soOdin, mi stun plans do mind.° IIi spin.-pile', do psi or rm.., a le denalani.p.libli.d.Aotr ss trans. snipe, na. [ruins. AAEli-SANDIgi JOAN I LOZA, ss; Ipuinssu Wet,iosszepnne i,ui rapanto.

Ales( ant Insetnaal . Adanupit se sonsta-lens npistp. !poses nepari iwdixent sin? Inneon., Rape se no nneFsn An nutisto.

*EDINTA DIN 24 IANUARIE 1859 A ADUNARII ELECTIVE A TXRII ROMANWI (Nr. 9 din 29.1.1859)

5.

.

12.

.

1-4,

Ponumnr.

npintop,

.In

.In

tui

npimap

60-naSil

ilpa-

.

;AA.

se

Ilpesident.. mi

,

Ilpintpu

aaspfi

-

AJENSANDP3

mi

,

www.dacoromanica.ro

\ IIP1'IIIItTUE-\1TE-,,...310ADABIA lilt BAJANIA.

NO i A./EliSANDP6 LOAN I.Ko mile ist Damneoeil ai toinpa

DOIIC )10,111allif Jai a Yo,iiii.Pourhaeniti.

tout de foul ...tate!

ilpdini de si olpe Apulia l'oadneatti.

Fpapilop de alone!

Am Bpiiiiiit ks moilletnipe manifestapensimuipioop nonstpe de deuolament kolpe [top-

sean Neastrt,, ki.,I awe manireslape o kon-sidepasnil ice an walamint saps' Inlpe

numen maiming:of de fpilliePonnneaslo, se ;al ending asevepen Non-

Domng cl Llopi Poinsnenal ; frame

Nonstps de eintean lei de Daman kr, inin-dpie noted in Ric:sepal Nostpx lit Penn-nil Idenapi letp.o sierapo mi aseeami sim-uipe dc natpiolisniil, de demnitate mi [rein-'dope opines,

Santape Tiwk fpopisop de Apme ISasatape sleurani Ponshneskil, se ad fast

naptat de Mixer litem, lialpia PomirrbNot ne Ittkpodem sitnuipioopg Boustpe deMop. nentpa easepEapea stpiklel

nenlins rnoipert opdinesal lens, minentpo deBetamentru anstpu, itenlps kepoa-nose Macdaniel mi a ilopit Pole/nee. In:tp'snite lupin minim Nanii Ponme din Ilpin-ainatese-Zinite.

Dann/cowl no wauie In a sa sfints. naco.

III! 111 INISTEPIAAE.llE.10P DIN NI&NPN Ad irbri

pomisEtirri.Opdhe Idpvs.wpg aslpe DD. Adminidpatopt.

Aumnsil o MinislepO /wit, ooiouu InsouintilSoo° Donut. Llopit Aocustindpo loanrporitg unit/ qiprcoiilpa na No: 652, a in en-snsne trationdopioe vo al udosg Ja Domnientiestal Insoimea Sa. mi non.-000nØeca Ye tpcsoeuge al tparg,(lo.

Astool ica 'ml-ami Imnainlig evens, doto-pie, ins Boa sioitil a fave o Jespape pelposnes-

Jospape io s'apli 0 nonenitg si. an. fens Inammo nvestopi din spin tpel

inlp'ntlenopg dam., na houri tpnoo Menu's-nee asap IConuoimii do la Ilnpieg, (stand! npinD-II. s'o Mu... tout In :Repo Iii In stapiig,noe.pen Domnsool nostpo n'upg infouitun de at.Intp.ang foil Introisitopg enumnittapen uspil, pe-oenepapea Nailiol mi tuloonpen dpelinail

PRINCIPATELE UNITE.

TERI' ROMANE*Ti.

sausniog Domnici; sovi op/ ling de dpetnt, opiultg de natpiotg npg fi Doinnso, °pi ullg de la-in./ apii O en, eoittenua nii siunhmnit,iieue aveoopa'no ne astozi nip!. ',pit In mi., da.Uii.te rinIitile ini sonare apg fi [tag ve.teBent, norpeinitg ca. «lino Illefooni Sintomi tui anvelopn ve'I sepuene.1 mt Miairtpui ?ape fi eh-ptinatn In niniii. anal sistemd foscse aurezatilnent/to neipen, inpg no :wraps peoenepnpea Po-naiad.. DoMn6.10

notpondent, sine, so ['Omit:Hoe Iformenilii de asInt sapo o ss soil.° Ion Ann/Tile?,

In ni.piJo Pomine, tui og, d'arnit anatintiag rus .en-tosinsmg lot labia! DI imp lie. lOtIuiaiea SaAaelisandiln lonn I.ig, mi de 'i-amd motnad de-Boinmentil tills. IO /unapt°, este inspedepen

'neentg lo denotement. .1..1 nentpove Mar:mono Donnenuieo de la Ilnpisd ni is!-ropapeu net. In cog a si, npoteue an og,p-Blnie even Nonnennie lei 0 so Inoesitens., .diside nonepen el la osspape.

'Ira &Willa mi mai tendamentasil npinsioRout IDionenuil este Rezasinsioea, de sese unirteswept, eel:Lion/I nonstpo dpentopi, on state &-pone.. sa state Aolonotne, state onde ameste-SOI stpeinioopg (mg Il iv.sidepatg d'anomg In-man. on o la.npe a dpents.1 Eopo-neang tati on o Blooming. (sin) floato uontpnaireprouilopg Esponeno In oenepe.

Dore d'InDis trap clisueziail are Ho...ifno da o flnlpie, novi nomai o un.. oinepo, in-dinendento, a onpi le npoleoe ne flit sil lingonopm nome, ve enie sinonling de moma.

A t daeisen npiniling fondamentnog nog Non-nenuit este eraoitaten tolsoop Pominioo.illico Jeoioopg ; aves. npinuing domneultonotetoste veoe-onote, eaf, este [verse soDo (rap. Imo/into Abel. soyielauet nonsipe;done init61 mi aSennnapea Aal tpesoo ss Or lo-unte Wale leniJe, !onto nuiezominteoe avestelsots.

Ama flap, DOnindle d'asom ',manta Admi-niolpauiea pupa' fiind Jicepi, do opi-veno, de opt-ve anosnpe, de opi-ve sin apgBeni din napten sipeinioopg, ea pinilne pasnon-zaloape Dominica de toate tattleie el;mint, nuqi libIas Stat000l, nigt vei-onoul fans-uionapt no owl nolg alma sanartJ Ea Intpeadid,rut Boinua Jopg . este nent. mine In peoioeve se netpeog nim000l ns'l mal esteeylotg a aloe so tot 're noate ong fonnuionapgBiplsosii esto oc sa essenote, on mal ntmins pi-roape pani ve't epee, intro.. Na. vine an fn.,pus d'astni inn/MO, to ea fane din sincopo.1 twinug, :ni este ong opinannon.

nentps era:RE/tea totapopg l'omInkopg!mantes lenti, fiind o dorms a naosool peon.,ea da. adininistpauir mbsoosa: d'a pldino 116 no-ma in npinving, dap nii In fan, ne mioionite dePouttni Ja dinitaton de netbneand t cenen dap,os. di micuc000,. en ea. faro Map o detopie ne-anopnig, an de room funainte, so nnoinaul ee-uioe fspg, deosnipe do .11., as mataut ne lout.sosoitopit din 0..a distpisig done utopiaun oopgnepsonnoc, done ../itoui. mop.e. inp. Intpenig done niuite deosenipt',semen.; ea Et rage o dntopie rn Si, pesnentnut

liii sa. ans.paar 00 OliepOin wate dpentspinad tieti,nenir lie hipsirini aera.1 na'era/it/nila oapoli ss ente.iieennt foal° entepeSeric noBond oa,aiuh si. ne desuontle Intp'aneSt nep. doJospopl.

rindiuin on ',limit Domn000 Administpatopid.on no seta Inspedinun la mine,. de fpomonn,nit do nrspeaug., mi tot derida, sit de .5110 e-ste rbrioien D-u de astszi tannin., intp'odenopii,deueniut 111.into nonono,Mau,/ irnos, Diana de Jineplate iIi de anaione.ti-tale, fipt . sT, intininimint r1,.110.1e neraidoe,aula. ve tufsuinia peeinia.1 nedid, tali in a-dawn( =into, gins isossinuo, . Mersin Oil sonalopini dpentsploe Demo-I./psi° !sap.° solio-lude uuu000nhs no uplueoeuiopi, ne ossecipiK.., uit ut, rpeotnte uT, Menoin no at nineutnot.iia dinners, nose mule infsomme nepso-,MIL gontionea ovoid.; land ases. .euealad era. neutpo tout. Kind sovietnten Penang, ainipalg in onitatea el. eusepsivio: fonsuit D-u..(tinkle eininos lii Jesile. 11, adsneni Minnie a-Seinenea us Eilt rpeotate nstenul menuinonoi /166.1iNd, ago. ande rimminnen done ni .idali o da de sa vent Mal ming ning, ea tieJdmi Innang fonailiOnapg, se innounse ir la meipestestn oenioe, aNOJO inide Inalnimen niawo-pitatea ilopil, n6 Se entepesa nivi .in la Jini.mtea EVii mat !line 'Weil ainteine, iapmat pot °pea tiesto aulia0s u nind ost.l. Napo

este Pouting: ve n'apg sopi n ntsotopoo noto-pitouit no sa, mettuineul sininaen mute..?!lino no o'npf; entepesa An siropanua ioi oa in-denedenun flatpief le'Jg a pidicatg :a dirnitateade getoueang, de Penang Jiropg t tlirin ne s.npgintepesa In sintopnigipen ocoioo., sind cao sint.new. ve /nano., mi soap.° ve ne innoze-mte Oli neooniinenzo ne toul deonomias !

huis a ns ofi1iurii liii. Bozd sial. Na sa a-tine! a gestie Nape, de mi desisan, ion se n'.,

onOli in vipronstanue. de nstui, fopo .as fang o auntepe din datopii.re mole.

nul Boo. Domnole Administplopg,fonsuii. Do, del,. o misie, (penman,. nnpea-

les. viap t ins/ as en ea este. se qepe de an De. remitoui de inteoi-ninuo mi de inituio d'o nato. mat oseoitt loi a-

se ind Yen° tun, on no nomai so apii-miili in (miming uti . o datopio de vipuonsinn-(co, institoniLle mi peon.il ni sie sg, fieidea.. DR., FL afieni nentris dInse,ie o afeuaiemid/wean mi hini dellotemantd, sinlIpanini tui sfipuitg in de on tpiztofsig mi sin-topninipcn Sopii dip. totg Biitopald nenmsoolPoming sid ton, fepivipen D.-Moen vet/dice., arilNam am nial zis'o foncuionapil !bid, arm so nne-nold ilynos oseDipe. na /tome( nonsepnatopit anopo-lopil notion amersmittle, vi iei.iiamopil. vanda-l:1ton, non00000t Pooling ne dpr,1116..1g ve./.1/1mil.

Aswai Inn In aedepe Dorn.. Administpa-topg, ron lonanii.le nor,. ne mai Mud de astoztInainto ananancoog, npiniJogroll snopg famiaif mia npoteamuiooptt :opt, vi a atpionuie a aveonparo o mepi, mi a sorting, nentpo lei Ye o wattlispin, la nee din ttig natepe , la ves din tatrpemen.n. ronepno:g este oloplig so fie la on-',pi. de Indpetanpe ob tapien. enema.

Facsimile 13

ORDINUI, DE ZI AL DOMNITORULUI ALEXANDRU IOAN I CUZA CATRE ARMATA TARII RomAAEsin

Avesta Mae fee de dos,op,,

Vine,. a acea aueaslaMae, se ea adpesa

1.1petel..a anonamenIsasl cafede 3 sfanairl ',craps sate; iap . it

.45 .1a pedalo,. ke este'ha nm-

nenlps napihmtapi, (lc 21 adne atO. Al..

po, lap .la xesdrae,sipaaite

Ada/ha-

No: 9. 13neure0', 29 Ianuarie 1859.

.

adnipen mi

ka

,

MINISTEPtiA

a-

Anal.

nondi-

Adwinistpnlopli, no

apinviniLio

inna-

tui

ni7

coiIn

el,

I000.1e.

de

fi-

opdi -

no.,

I

www.dacoromanica.ro

Facsimile

, flIpICIFITELE,UNITE. f .,, II s k et .,npl

,Aveasle Pa. ele`de das0 la Ì im 1.7

11111111TURUL OF CIAoptne sanknotne.

mapa naptiota.1,1,,d 2!re. . ni/ ap/ t

r "

TERET ROMANESCi9

NO: -12.

HPEVIIDATE.IE-MITE.. 1JAPA POMINEASWIr 1111 NaIDABIA.

NOÏ AAEKSANDPS IOAN IK thii i Damnezell wi Boina iWuione.M.

DOMN N1049011E11111A.i WIrPEI P0311NES91.

.1a tau, de fsuiiji uhilupi sinitate!

Boinas. Nauiel npin aeuisilele saac op-sane, Adanipise enajeno/e ezektiae dinleed mi Galopean:, Domng MOJ-61i°' mi ad Pomineten. A4ektg mapa

aktg nauionad, sinlimali upa; ananiinitater,notapiiopg amIndopapa rlanipimpg, a aniattponaplze sal Sterang watt mepe nl lag ale

Mixal Biteasrug. . _-fa oldr Nowtpi, aleslg aktil este liasin-

kit isnsi apiriiii mIntailopg; se fine stinimize Inttriopg Pomtnizopg: Fpiula P o- .

.iiilnenikSainda-Ne ne. !pea time. de'

A.IEKS'ANDP8 LOAN I, TnIndpswitreOinii3de n nedea manase Nostpa inskpieg talpindad .Domniiop jipír Pamlecnal; sea tenia &-tapie a Noestph cite de Ne ndpcsa 'Indpeaotjaciulaapt krenzapirret din "Pipa Potai-emulo, de n FM apa nave mi repisipe,'inide a si anime kapc sintg lasnetipizeiniruip-:apile Nousipe. ,

fila.. de ; Ne sal ne Manad (lipaNO In fil. Adinn.pil .11mit

"s1 " ;Napa In D.n.. Jipen. Sfintel Tpeimlwi In falla Bola uusi kj sfinuenie,dpentapiie uni in tepeseseles In ton, Douiniethnee wat n'Anexen in,pesnekinpee Je/liman louLuti In Mate,,nri ki un Beig anea Inuintea okilopg mel dekilt sineze mi fepnipea Nauiel l'omlne.,,Datnnesett uni kOITIORipi0U11 fie int.rwasiopg.,

litisstp'h de espterie in os.videl-pea Une, Pomanemn, no o intenta pul cineapstn,.4 kit! lntpcsoinueolit °queme lira/latese ama postilg un saipea Na'astpi ne »pe-nad Moidreim

a Bond fi Domng kon litattionalg, nomapesnekta toste dpentapin Adonipit esektine ;mi' pele wipolnuese Nosstpc mrpg asiw 'deuezn, dessóztapet; noaczapil sidslitauif Ileopekenoskallf Esponn, wi aderspals nui temei-nika usnepe In aekpupe us .peropmempt,sIntli melle -de a Intpodise to swilètaten

7nriastpi e/apele ' npinlielt al se Stenspi.mpgrnadepne.

flentpila . aseste inapt peropme 'suracu dpentg peeastnig t raphipee aseneaski,

Andemeinag tat toul komen-tpiouL sume_ mi kandirie,ka supit denle-Hatc. mi apile tpekale. Nr1-mil nreici'dint'pe no/, nitriniVirlpea'intp619

.Bucureser, Fevinatie 9 1859': No': 12.

rer6iowl (Jipi Lid Nauit, milo denaini ap-monie felpe 1.10 k laient sevietilli,nindit mi.in Imite natepize, no.te si ni In-lipeaski/ mi ama wi reeepnimlnla mi no-anime, isles. In mesh ss pidiksmnnoastpro din kidepre in tope an adaeonoposileze Intime/10 a in lpeiratonst. '

. . Misia; Neastys, de mi finsmoes, estefireptc roca! No, na Bolos nate.-ade keil, duki soma anca anspiuimaire. -sin-.ven', supixitnug nalepnikil ala kommapio-ultopit Noartpi, Mete niseze Noastpe no.fi Intpcsainuale In king de a se mepita tul

dosIndiNo, fasemg eng iued ea natirintisread,'

plana mi alitrallatea fonkuionapflopg nasaira;

!ami, sial ACIJibilele oprime ale ranepnialln-Miel In pesaMize sase ks oaptikaiapil. .1e,tale kizaseps In ailessipe, liii ka dInseeWats, timenen oidpmaipet. lenize tpcsac si'unperlecIndeaski Watt, antopltalea.= Ilatepie. e-

al.. a fi , In elitapg opranad se-nuiliuit Ye mal stpikle, trienac "dapg si fin

Jape Mi peseektali de tout. Tome ka Inaiitopg, fie-Lapc aelimeang rifes osesipe,fue anipattl In onoapea, in nigua mi In o-sep. sa.. VICSIC mapI sanea( 'slnin Inkpe-

- dinuate okpolipe1 aritopilmilopt mrs,lee.flpeltamg dap, somg anea de sakispiir

a tanta mi a pisnliti loate meplliic; MISderotamentztril toar sepaniadt 0110paGilg al

fonkuionapitopil final uii mil, MIS ama mi-irepnimIntant Nostpa este neslpimarafg sol-s-plig de a eedensi kprmape mi ksasepimea aeaLtopg tosa, kidapea de sesse.

. Aseasta este npofcsia NoasIps de kpe,- ulinLil e o adpcsimil r0112811.1111, 111-

takmal:opekern am adpesaro mi Mollar:la'Ea apta. toati.erkpime. mi rpealitea relaje,

ve Ne este Inkpedinuals de hipe animeNauionsri Bond asea Insa. kapanault de a o

: upii, mi engrilla de a o Iiiituini; kwt, Nepezemi.un ne konkapsisis Ingenien tul un-tpiotikg ai anal nono., re somete a se pe.;rtenepa till a sr./ Cale npednikk de' 'albea;na'ineaal sig de t Nutriere m1 n

Talszepg kommapiouisapg Noniffiff ie 'pi-.'reitere! Demacra/cm mi fpne'Intese Noastireapipl; mi Damuezeg ra sine Imanten Ilitin=sinate.m-Seac

4Data-s'a Domneaska Norillys peii-d_cop ' a. Ob.po Pompo/MI, Sainspecuti, '1pti. de Fenpaapie, unalg-infn9ipel 189km, iag ... Desunid floastpc In Ilphezientese,"Fraile sed'''rt

A.JEKSANDINS' 10 '(linitpa-iimesul.) 10A N 'A.L'il1ifIfiSk8.

' N190.1AE POJESIiik BAp,88 KATArl.118.. BAPS8 II:11901ANS. 10ANIi. laNTAI1OZINO.' :FPIPOPPE F1.1111E91(8. DIMITPJE, bISTIAN8.

' .101.r.:13 Pela/nimio 1859 liansperntki

ADNAPEA Eatallil A 111,PEI POyINES91.

. Atielisn 3-Aea.-

.1a tiposerown. servid ad medirme, VI.

Sale Upen 'Sfintuf bao,lliutiaOuiO.01t IfiresIdentost.' 1111'srutte rItiz

Adormid... .

aire de asila n suni.tti1 /tatue; npe-kan e keitosker de, toul, n m'a eptat_ nist

mi ea cola mrsits nperne I ,Jaa 11.ple. laArlanipt.

khan Indisti se npijnig de za -Sekpeta-.pica Ilpezedenue alas, de azeuepea meaoe-pilikat de komisialamepil, ka sino stea ankaznakanig mi ka si, se non, upeleda .111 ale(lepCX

mar, a.11 denstat, sil Its mixnipe am o demis ¡ea

.dc mandalairg as 'opeuniat. Plmnika-BIrtea.inlinkii .pennekt Ilpea &diga

Boastpe sofzetesk.

(Islcuit) G. D. Stipcel.No/ 14,- anta 1859,- lanbapie

' Mediana. a UN. .

Mapul tpel Filipaapie 1859, Ada-nepe,/ Elekties a us.pei PourInest n uinal ainfante°. wedinus a sa son flpasidenuia E.

Sase Iis.piniessit Milpono/it.'Sc fine ancau noMinai; /a. km); n'ag

J'islario I I mcnispil Wi ramito

D. K. A Ponnti.- N. Onpsn. I 'In denstamie'

Sk. lipeialesks. hipe DomngSaeta StiUneAa. Forkska.

ang.

EniskomrPlinniktual.. 1- ' , ,

Eniskoes Saneas/. r'' Rostake PirleueskE. In -konnidig.

Opinan Biiekko BIAnkoncann idear:Nikome Siseske.

.

.IL N. Bpiimip.Se vitando , nprnessill censad 'ad 9e-

dinuel npriedinte, (tape se admili de A'danape

modifikape.

En Se flpezidentsd 'miar no; din sc-Jrpertapl kan/niki. Adanipil aperiteapen:

O .denewe learpaliki a 11i/india MiA0111

af,epcit, ,arluesalt. D. Herpe DepseikadirLdt9111041, npin kape esnpirni enlata 3

mpg:sie ne. a epodss aktaz din 14Istatapie,. aenlyer, Itar feiiniu, Adanaj;érre

'O denemi -.adpeAti,'-Arianip4 de kilpe

Aekáitepil,apmnital uni ilinatazal BINA, íriria .

tope el esnpimg Muge/Jiu: Joir fe/ilitip, mi ,:,nanachTijAdunlpi,, nentpa'alerzepea In. Soso

Azeks'indpa boni 1: (Dei! 2-/en.).uuuXtu;I 'I,.uu

u .44'; + r:

'fine ea flr i i deéa dviessuuifone. se .402 adpesa fa

as .sa pedo.. el, se cure

an ',top; din 'u/un-

¡la; iv Admita-opanlie aoeciae.

PROCLAMATIA DOMNITORUM I ALEXANDRI IOAN I CUZA CATRE ROMANI

1

el

estede 3 nenips sale;

ti

mesé

Pom-tnew.,hit

Ilpittaillatempt-Bnite;

Res.pn

3iniea

-

intps-

Ilalpiane-

ss

ljupit

8

.nrsdene,

mikpupise Onopasitet

Sha ka as

fiit

28.

Asila

www.dacoromanica.ro

arlAIMENT8AA

orrori,Ow o

. 35.

MINISTEPA AFAI1EPIAOP STPEINE AA 41PIf

Bblixpeuitt 2 AnpiAie. 1859

lipIrrhtoapea deneum teAerparikri. S'a npiluaitzl astrirat a 6 opethin%

Ha pise yi 4 Anpiaie, 1 opa 25 mink (18115 alitiaZg.

MINISTP8sPii AFALIEPLIOP8 STPEINE.

Aa Bukbpetutl.-

A doa lioidepinn a 1os18 epi. Inibita adepepe a Ilpinntini kaa

pelonoskah !opal mi SiM1116 (purenfent et simplement) de lebtpe

Ihtepi rapante.STEFAN FOJIESK8.

Facsimile 15

ANUNTAREA RECUNOATERII ALEGERII DOAINITORULUI CUZA, DE CATRE CINCI PUTERI GARANTE

www.dacoromanica.ro

Facsimile I (,

Abonarneatala se fane:11opiLoll la Mine..

teriula trebilord Sta.r,de,.linne=1

Pro judo,. la Auto-ri144ile loc>1.1.

mnrJDFINALO OFICIALE ALO TÉRE1 P.OPAANESCL

PARTEA OFICIAL/1

Bucureset, 11 d.cembre.

Procla,matiunea inaltim.ei Sale Doriini-torului chtre natiunea Romana.

1101,14Ni!Unirea este indeplinita! Nationalitatea Romana este In-

lemeiata! Acesta fapin mareta , dorita de generatiunile [recule,

aclamata de eorpurile Leginitare, eldamata cu caldura de Noi, s'a

reccinoseuto !nana Perla, de Puterile garante, §i s'a inscrisa int'alinde natinnilora.

Diunnetjeula parintilorn nostril a fosta. cu Vra, a fasta en not.

Ela a intarito silintele nOstre prin inteleptiunea poporulni, si a

concluso Natiunea catre una falnica viitora.

in &le de 5 si 24 !anuario ni depusil tata a vesrta lucre-dere in Alelada nati unii, ati intrunitft sperantele vastre Intr'una sin-

gura Donana. Alesult1 vostru v da asta4i o singura Romania.

iubiti Patria, yeti sei dar a o intari !

SI traiasca Romania!Data in la 11 Deeembre 1861.

ALESSANDRU IOAN.

PRINCIPATELE-UNITE.

A. C. ,MORUZI, Presidenlula Consiliultdde Alinistri din Moldova pi Ministroala Financelora.

I. N: CANTACUZIN, Ministro din hm&pi ad-interim la Justilie.

A. CANTACUZIN, Ministra Culielorapi Instructiund publice.

LEON 6/1ICA, Ministro trebilora din

arara.

C. N. SUTU, Ministro Lucrarilora publice.

Art. 2. Ministruln Nostru Secretará deStata la Departamentula din intru. prin tole-legere co cela de Finance este insarcinalaco Indeplinirea ordonantel de NO.

Data In 141, la 5 thicembre, anula 1861.

ALECSANDRU 10AN.Minirtru Secretara de stmaDepartamentula din taro,

DimItrie Ghlea. No: 690.

-ALECSANDRU IOAN.

Co mila lot Diunnedea pi vointa nalio-nale, Doma ala Principatelora-Uniie, l'eralionianeso pi Moldova.

PROCI 1RE LNIRII DEFINITIVE A PRINCIPATELOR

Va coi In tate slilele&inri de Dumintel.

Pret.. abonamentululPo una ata. . 25 elpo FOoa lun1 . 15 -pe eral tutti .. 8

Inaral.unulrin481 18.

01,1La toll de filo i viitork ttilnélate;Asupra reportarla Ministrulul.Nostru Se-

cretara de Ñato la Departamentolik din

InIrti sub No. 6,301.Vetlenda juntaban Cunsilitilol

din Téra RomsrMsca de, la 23 ale core.nleitint

Ama (leontina pi der.:Titileo ce urtnérA

Art. I. Se deschide D-lul Ministra dintutru creditulá suplementaria de lei doto:i-

dee' pi pise de mil (26,000) spre acope-rirea platel simbrielora crescabrelorá copii-lora &fan( puna la finele amiba cuenta.

Art. 2. Ministrulti Nostrii Secretará ..deSial(' la Deparlamentulá din filtni,prin 101:-gene co cela de Finance este insaroinala

ca lndeplinirea ordonantel deData in last, la 5 decembre anulá 1861,

ALECSANDRU. MAN:,Miubtru 1.eoretord de Statala Departamentula die Intru

DimItrie Gtalca. No 691.

Publicatiuni

,MINISTERR:LI; DIN iNTRU

Ordina circulara catre DD. Prefecti de

judete pi Polilia

panniula Profeetil,

Prin Telegrama mea de ast.sy, v'am crk-municata coprinderea ¡Salta' Proclarnatiuni pen-tru Unimos definitivii a Térilorii sarna

Aceett mara faptb, dora/ de t4th Nalitt-nea Romlind, este acnm indeptinitii si procla-maren lui de catre 4lesulü Natinnei, tre-bu'e eh resane de la n margine Ire din atniiniel una pi nedeapartini.

616 grAbescii dar a v5 trimite pe lIngtie6sta esemplere (lupa &alta' Pi aclama,liana a Mariei Sale pre inatiatu-'tul Nostru llotnnitorri, pi va idvitiiea ah poneti Indath prin modula cela' una'inepta a se :diem pi publica tn ompe si tOteconsunele aceluí judetfi.

TriiiasCh Romania,

Trinase& ...ltersandru loanISoninuhi R. nainilorii.

Minstru din Intru DimitrieNo. 8711, 1861, decembre 11.

Fiindil oil la 2.1 nnem6re cuenta giflaficsata pentru neitaiitme pentru a lacia 6ti aatril prio contracta a constreelitudi enderi.'lora de lemnii pi imante:

1-ia Podaba peste Sanea cut apellide desea pi piciárele en part in lungime de 249etenjent. inc largimea Intre pa-apete de 3 st!in-jenT caleulati prm proieetuld datù de D.

Inpectoril generale co mina total& delei 793,588 par. 10.

DIMITRIE CHICA, Propedintele Consilialutde Ministrii din Teta RotannescaMinistro din hila,.

A. ARSACIII, Ministrula !radiará din' d'ara.A. PLAGINO, Ministrula de Finance.IOAN GIIICA, Ministro de }lesbiaN. A. NICULESCU, Ministru pulidora bi

Instructianil publico.G. VALEANU, Ministra Controlulul.S. FALCOIANU, Ministru

ALECSANDRU IOAN,Cu mila ni Domnedea si vointaDomna ala Principatelorii-Unite, T'ira

flstnbrcésc i Moidova.La tort de facit i viitort, sanetale;Asupra raportului filia simba Nostril Se-

cretara de S'ata ti Depurtainentula din Infraea No. 6260.

Ama &Treinta pi deeretama ce urinézniArt. I. Se deschide D. Ministra din

!otra erednula suplimentarbi de Id ;Opte sute(700) de In Mluisieriula Financelora, spreacoperirea platel medicamentelora ce Sc varade boln'ivilota smintiti i neputinciopl dioalltutuln Mnrcut3.pans la Sacio anulul carente.

Jg. 271. Lata 11 Decembre 1861 .fiti '471-

in

.

Ve

t

MIntaterillL

'

Capiialet.

Lo.

,

:

Do-

www.dacoromanica.ro

No.

61660V6/ oe 61106666Olarad Reeteanna t nevainer p.1. 0t, Ideroarla

telenet,pooala

natilanel, No

PIIETQL ADONAMENTILIII,ro,ten ona ann 2 ,o116.e. PO9l11 1.4 lb - P.tra MASCampan., te 'o. hanea.

10[366111[5=141111.1.0,161VMPM.,311

PARTEA OFICIALA.

Bucurcsel'2'11 Aldo, 1866.

Prodanutiunea Altetel Sale Screniuitneentre poporul ramito.

ROMA NI,

In destinurile °menor.' mi esteo datorie mal nohili de m'U acea,de a fi chouct a mentine drepto-rile unei nationl si a consolidatiertIjile oí.

O misione 3,;i3 de insentuati M'adeeis SI parnesc litrO preget o po-siNuo e indopondiutii, familia si ti-ra da caro am fost legar pringOrnintele l suvenirile cele masa-cre, panero a MI. apelular voslra.

Priminta plehiseirulni, can: a puspe eapul Meli colina Jul Stefan eelMore ei a lid ¡lamia Vitizul,impone o mere respundere. Sperlicué, cilio! va fi dat, ca ajoto-nil lal Durnnedeil, fil cu un in-Meg dovolarnent de a asigora vino.Mete patri!, o esistentO fericid tit'enana do !reculad el.

RoanAni ! Sula al yo., din Diránailon si din tot sufletol. Putell sivi interneiati pe Mine in orine timp,premie MO micé intemere pe vol.

Dato in, capitala Nistrli fitieures,in ti Aún 1866.

CAROL.Mili.. Lascar Caloryn, loan

Brtitirtnr, Pelear Marrogheni, loanCantata., Constottlin !fascia, Ge-neral lon Rica, Dimarie Samba.

NO1 CAROL I,Din gratis int Durano,),.4 i prin mima NO,

Doma al Salad:Lo a41././4 Vhdiere:

Vidind itoiniulouen coleclivi presea-tatA Nouil, de untas/eral LoceionenielPrinciare;

Am decretal qi decrutam ce urméxiiiArt. I. Thaniainaea de mar ana este

Art. Il, Sula nutOR Ministri al NostriSecretan de limr,

D. Ladrar Catare., la Jeme-lamen-! MI de interne i Procedinte Consiliu-

Jai Minintrilor.D. 18n lit-filia, la departamental fi

naneelor.len Cantacticia. Is departamentul

D. Petra Mavroglieni, la departamen-led do entente.

D. Colima., Al. Hose., la depar-, Numeral insimetianul publico ci al col-

udo,II. General hie Ubica, la Upan,-

mental do ivsbel.D. Dimitrie &urna, la departamento'

de egricialturi, minen:1111i Incrild publico.An. 111 si ad die lama. D. Minia-

- ere secreter de Stet la departamentalde interno Precedinte Consiliniul, esteInearrinal ro eneurderes demonial defald.

Den in capitula NSetrit Vacares. InII Maia, anul 18,6,

CAROL.f ,G1tV cc, Saa

denananeaud deban.emunlalui

No. en. L.

nula 101h1111111

JORAAst,if, la 10 Mara 1846, ...al do Dial-

aub pmsedium icmcli,t Locotateule f ma-nead. ,blhud ti...grama armad. re platdo la Pitenel de la Prchriliatele 31MM:eruten

Johliitima Si. Principio CAROL I, lata es-esprined dorna San, as divedr Maia, dadroan, Anta, arda Otea, thretaul Roma..,,53 fino ere al serien VA* «lianasandina, el rreonin pi Mires futre indita/AM,,nitarea tutobonnimasittltilor troaduldnia,tulor.roo., 1,16.6I arista ar mire no pri-,ere oinnarva traidor prom.°, politice. rad,n'ati itileabt tad nano fi Incolarda do orl en,YDAIAEAS emir.,

Spre dorinia ,spritnati In ncent 44grarn,lin paz., Marier Sale PriacipeltilCAROL 1;

A so almena Mark! Side Meta Meta sosireaSea lo Doc., deorend petra dama In li-LortoM a mudar °hit sedo arostAtI potra mi-me ni dolido pulido, si peacea fundaren a mico Sol de nrionrid (acepillo la asonenen mote..

in Ourco, ti. SMODIA, C. A. liar. P.Afava.nern, 1. Clesears, pm. D. Lusa,

Kr, 1.

NO1 CAROLDin golde lo/ Demanden gI pis miela asilo-

nalh Doren ol Roadmictir, .raid eltori aelat,

VorInd jurnalul Consilitdul de Mini-s., 'din 10 /11001 OIL, preent 0i cc-p,cricci Ministrulul Neutro secretar deSmut ht departamental justitiel Nr. 4205;

Am decretal ti decreto.:Art. I. Se roe libera foil allT se CIA

arestati pelara crime i delicteci va ineeta orl re urrenrire ;amputa Inrtsvownea Materia.

Am. lb. Ministrul Noel.] secretar de8tat la departamentul justitiet, rato In....PI cu eseeetares d.:rotule( de .031.

Dat In rapitala Rastel. Ducares0, inleca Mai5, anul tina mie opt ate Ore-trel nao

Colt0L.s'u...creme de set

h mravimmotva istmo.Nr.808. I. celobncennl.

La torres Arloo S. In p4e,i, atnern1"614n, nre441n4414 emulan.le tautitn mimo alares nt.nitane:

enuit la &tato.° Altelcr,tr8renisimet doundir aal ttidelnapilritiraa xn5rinn n.alur pope, tare

cu uunnita,Sh t.,. Fundente Itomluilnr,ampo.. Al, MY remad., eitrep. nmni,

1.6.06O6,11.6,,,,0.61 ma°Idea pr4,4.e10 dallmatn.

Ve multarme. do Icempini.a ee',al( foro.; espresiunea t./ gran,titudinel mole pen. tnetnbi Locole-tientei ei Ouvornulut nato, printre Mire,Incereirl grelo, uh seic a metal. «-Anulo 1i unirca.

l'He (ene.rou si prudente Dom-,niei Vosire MIMES/ gro. mtr-sino co mi ineredintat; cu concursad

D-vestri Free arad. aseirelienileuntador; viera mea intr41 ea li ceo.sacratl ferien. lo,

Ddinaanan,n arlaa rama

D,,n Ir.cll,sn Laos,IbTres,mand al cocead oriunda Pitectr. Ten

nidal cel mat montad respeet a Th deportedevotainnutul mona ti a strigs ea col malodre hatuaiasm,

.81 tolhaed Ramilltia arta ci ne,sparlitat

.81 i,ttaoO Domniteruls, lodliinteuSa CA-ROL 1.-

Si, ...km, F.liespensei Atleta S3lo SereuisimeSunt ferien de n col an In mijni.

,rul locuituriler oler urbe raro a aus.:tina eu o chit de inteligenta energio

nationalitAtii ni unlrel,Din 'Mental In tare am pdcit pe

timo:Wad uouel lude patri!, am deme,nit Romeo, viht0 mea intrhgA o aoin,conmera pcMra ferieirea poporululunan si pea. prospoitatea Id,. carlde acune insiere ah &cenit compa-orioti aro,

Ea, IlMain. 01,111 reenidlima ta Palat. nudoen pele., cm, a Albino pe NIAria Sn Dom-¡litoral elmul mude precian si cele-l-slut ema-nes., .1a tete rato.o. Metieren geocralk Cm-tot mOo Canal id,Cimagml deStat,Curtea d4Comp-

4dur{ila ii Tribanalek, ComSelol 05,1000111.ar,41, Conmina' cumular L'Un...iba, Statalmejor, mcitmilcrlaldorpal otherilordia anoto 4inarre die guarda nidienald.

'Emineope.. Mitropo:mat, adretax nitrad,. S.Im madal ornada,

,11fdel, Ten.,

Da arpa al anathedetalor elornlet...ad. 3.1. Mine Tele ongidela, ri supuumal alfa ci u lela., ou sinenritate,,alegioha bi sosink M.O Vie tome md.

JOTA 12/24 hule, 1866.

JURNAL OFICIAL AL PRINCIPATELOR-UNITE-ROMÀNE.

Ye ed im libe iNle, 'fui de Lana ed dore di de serbilorile tele

: Prorideull tmalte reetLa Aso, d4sli-popululor rumia. Mala Tea, tuse.-

natal empt Pral Alcaul repulido, on.re ;i sublima milano al de trupliait.

Cloral remito ti salaie si ta bian-eminihnn.,Ilarannece In pee tito limmino, 31Aria Tea,

Mrieit, maro ci putero, aceS papen./,ci crediticios, (Al sn en.» dreptatea, blando-,,10 ei pie ef sub guvornul MAMA TM, parola,e1 pta. dragontea si Inf.tina. Tan MAYO,,glorios inbit Mkia Ira ei armas, Mnrict

Clerul mogol te va limod de nri.eik.,pestentatna va tumido cm iubire vi tublinill un-,mole Intro Aff prea inbld alpatrid.

,AatadI n'eral rotniu ballt ragila sala c5Ireoel a Tot Pulernie, en al pol implini marea si,sublinin /Maluca ce II aS fnerolialut, ea nairUd Thln 00fr rould ti alorion7 peono fe,eires li marino popnlultil ro te-a ales,

Altota Sea a resinasMulturnesc Erninermier Vesire de cu-

vintele asiguritiro me '011-ap caprino,eer benedietia eter,ti ronde, ea

mica puterea do a len-rplini ea dignilate datoriile ce 'ml a,impus..

Eminem,, Epite,1 ...ra saremt taaelave A.

,Ca ad' spiritual al Catolitilur, .411 fa, o da.torie de a yeti a pecunia A. V. O. oil,.,meI4 celo mar rema-rulo. Déca cero' va bias,rni n escalla rtmariouile mele,suirea A. V.S.,pe ?mol romhu vado onlde aran, de pros-,perilate progrm, duna. mosco lungd

feridirA mr. al ved. operiioMirra Sa a respimmOcr limo <revocares biserice, pon-

tru ca mol a Tot-Punnten acorde reeli-tarea doriorlor aireo pcntru ferinireaecoiel ter,

nonata. 14seried Emnneam can weeueeta A.6 S.0 ao. dotebuOr. pan. 1.4 nn000mr piminam nonniniel.

Altera S. S. 1-a respenarVI melones. D-b0, de urörile en

facett ponina domnires rica pent.tina mea, ti vi rog, de a servi ce or-,gen löngh corelicioneril d-v6s01 sprea le m5ylarini gratitudinea mea..

A,PRIOCISSIA .2erci ros. letireele o AmA.S.

.via I mile meIr Idantend sA 145 roprim adinca

recanoscinIl p.dm laria5iJentuoratulen.rer e AlHa nelraSernnieima rospansla ea-,netraan na¡ioner ruma,

aCinnt milidito de Roraial out sunt de

e coa. aslid1 1,614. dan,/ A iniml roma.malt, ceceo,', no ve boloid. :Wat, Ole

puMrile lor muna Mimad Watt pal rie hieda-f amilie ce Agota VentrA Sareuisiublad pi-

apro a vea' sil comiste,. pe ealn cree-dejo fi promierilatif.

_Caigomii ti salatir, dope cos vorcereprolorarila nri sa Sc derotode ep ra tie sa-

criika spre O aphca thot, Wrthldn, Prceum,Trouut ri dinastia altaulur leo.

.Oil mute 4 &atina] ea 114.414do Pto./da-,/ le platrbli, st voiMa ate/ratualatn de a.06111.26,2 C016jih more:ira, &Ter,. Tlle00'imalilebmi bmcmmmia;:of en. eand.cda

oadnr, de dtroln..mn/ tal. nona .patri, fi de respecta] legilor.

8,1 InAlsca Mtrta Sa Sena., Priori],CAROL Le

Alteia S. S. a rayana:

Melinita, pea mult de sine :re si,coldurina pOmire ee »in gAsit ert in5Cnsrmrl .doc fost pava mill atiesna. prirnire din potea represontanti-lor lobregol natient nana.. Astrull,pot de en sil amper cut intele ce v.adresat ell, asigurtIndu-vdAleve. no ;nana si AA stiOetel la Rumies»rujan ame as sa incredintal, si in toteimprishnorile mi ovil aprijini pe D-vom

Px.4.14 corta de Coy,,, da ALA. mme010, s. Sernadeat in m4.1.

eCurtea Cesulinue, talpIrte,ind al,ala ce.A. V S. m t,..helit In Ruin:, onpaalZactla apdo] 000, lino vi dtpun, In pisidrule Tro-

,u ole A. V. S. ,suagole nao ale me resp.14.

.lo aeolacf 1,119 en urú, A. V. S. en copudarealt imentiunf ce ea a manifestatde la primal mamut fa caro a pus picierul poplaettluipatdd 00a10e,

Atleta S. S. a respuna

,,Sunt flete mulOnlit de euvialde...ad Rural expire. de mast mar..Corp si &Mural.

Vi repet f1 D.v. neemenea, D-lor,asignanlm devotamente, ea am pea-are ad. 4/1, de aci imanta a inc*,si de respecta re voin profesa tot <Tau-ria pentru legile mile..

Viee4.,44,1e14 Coamilwar de 5,11, 10 name,ndrmat cs. A 8. S. &s.!:

Ale, Semi.,eevosiliol Shlt are oudre a preseula Al-

tela Tamo Sarraüimo ospresia outagdor séle,respcethac ci a pral/adulan sed denominan,

»cm S. S. u respens,V0 mullumese sincer, D-lor, pen.

,devutamentul ee'ml esprimati..

Priman, la nomtle Comino. Comanal,n, adee.Mme A. s. S. la modat

,,Cansilial comunal San anal, a ctepoonlahpiciarele Tronaba. Al.pd ,stro Sereainime,ornagele aula si n VA Incrolitda de daidism,n-,,tal lacnitori/Or

Alta. S. S. a raspeas:Ara (me pita mihcat de primirea

simpativo fi unnimi cc ad s'a fin!de locuitorit piteIvI. VI rog, Dom-nule DIJimar, a ti irgamol rateo liugihect.., apande-1u el de ad mainte,pant al lor pi ei mt consider ca eel

OrmOlU ireeitiml

...a, din a ...e una,.rete oda u.5,0,wamodo, re.ddan,o, pI,. !Neo]. ltomertc,an.

eßra /nato,. led.e.,,Xeral avullnt to da va. Hernanicl.,Dapl atafea enfronte, Upa ata...oradlapte, el a triad. eaneles n mi4locul Itan,

talar pe Pdesnl Sr, CAROL 1, ce si parte ea;lo/milete inmilsIr si Omclcucnc b Mare ei Mi-jo. Breve].

,Co/aleair YlooseedlialdistrictulutPrahnen,aso aimpl Pririp, ea luit Halada% de la u mar.,ine a /arel yOnn l olla, do Imaa venir° AM.,,rier Vestre, unind ale Ir ru,ariuld catre Ore-atar. a ti Va conserve pi sa faro,,seic prhmoipf, cu care dualra familia ',Mal.

,E1 liE, ruin orguaul nns:ru, a el Ealran tu,mt ppstal natk. lor, ei depau, la halla3diriet Vt,ro bun.coiala lof n-rotament fi a.c., pa. Omltriru Tronad

pentra pmsperilate, ru voilr a da Romana,arind tot d'o Inld din nut. pulerilu

SI trahsela llomania traltit fr libe.,,S5 trad. leAltimen 6,2 CAROL 1, Dorna

-constituyan' ni cmi'mii Iuouu I Ronabilor le

Abel. Sea Serenisimi a ropimsnuilemesc. Domninr, de feliei-

tirito re 'ant adresall In camele ora-salid Piuescr, fi oS lais)reines a enun-cia IC m0000ndhroil sper

a real sül sioito peste Min.

aIrnatamfel a/r, 4.4.S,liepr.nam.4 eotramig,e1 irmlite vial ea

,n4p,rl a lo 010 la pinihrele TriamlutSartainime ola,14 dovalamentulal lar

Gelelitate.Ah. S. S. o mapa.:

mitotees, de nigeriartlr de de-AASADIAnt oc'oet,iflmm lot aduc, In un-tnele comuna:4h israeln. Spunci ea-relic.'onellor d tolerante re-ligihelyva fi consideralhu de mine eao datorie sacro a oil viril napa chi-

11,11.1 lo rt441, lo num. onald roan,mas, al.

alutorpretul smilimen.lur ilo taubs.Jr fdolitate Il anude/ vie atienen pa.Mmta Wat. Sereninitua ti depuinh la pie,rihrulo Treould imagek velo respecta.,

Vlrlre S4nni..ima,umniaglari451.'

Alle{a S. S. u romano

,Surd fedeiculea me ala In mijlo-

,col represegantihar enrede,

PROCLAMATIA REGELUI CAROL I CATRE ROMANI

Facsimile 17

NO. 103.

L ANVOIC6All 20 SUOLAM6

: L71.1=1:griFiriV17irtrraug,TO

.... p reOuna u pramat In Ition, rt.a.p.a

AB o NAMENTELF.m ...In p la aiesm Ijindulneettde p ma.sdrd

Sent marina non sunterl deeidati aepöre rol d'arma drepicile acestei YO,lie care din vol, ca ti mi.,a Orna mea din urna pichludi do Bingoponina aperarea dropturilor silo..

D. ,speetar neaoal nt a...1 ...le, a no.mele et, tArmat to.fel 44re CO. S:

, Alega,4ardd astionall vine fi ,qt In andar sad a

depann . re,. In te,53tele Troaulalt.letVasto, &Irradian amarlo sincere aM anona-

oteutuIrd 411..Al.. S. S. a reepons:

botando,Sunt lean. de primirra colchar-6ml

a pude nationale si terne a o vedeaprosperad, ei am cea mal nora p.cere eh am illeut manoseen D-vintri..

Pan decrolele Inaltel lanotennteD0[11-nesc cu de. din 7 Oliat curen, dupA I

propunerea l'Acuna 'arte reporten de D.Ministre secretar do Stat la ministerialde interne, sunt numilf

D. colo. Gr. Sorra, actualulprefectal politil magulle' b5,i, in tuno. da pee.feo b judetel lati, in locul D-Ird Di-minio Coradini, dimisiont.

D. colonel Mavrielde, in nonio deprefect al politie oranluf left, la locul

colonel Sturm.D. Dentario Icono.. in post de sub

prefect la plan Sirctul din judetul Comer-le, In local lul ILaStroaseu,demisionat

D. Mina Costantineno, mi p.m dopolitaii la camal l'o,m1, in local D.,Dimitrio Tudoriu.

D. Georgeentantin /3ritinnu, in po-frt da politaii la ortnal Marina, in localD-Iol Mico. Res..

...tul D.. han,. tornar 44 Sto I. de-...ami .ricannw, c4nagminlal , kmanlor.141, eltre 31.4nlor

La Mala 181;4, D. impadur Donicb nonesprojectul punge'or do ip al/alele KogoedeaFranum, enr, nprOla.re In total de ID,sibilI leude, s'nftetiumt ,erlrilo <avena plra a so mimo ia Ijoibalin. Ynilson adester Inlre-prindcrise urea /a SIIIRS 28,1153

Acéste leer. s'a se. In li,itaPe cenforraprojectuld Don., In 21 blaia 186.1, Incate nu ea presidal an tunearen,

Le 30 [aula o roa dioa una mod Mita,. Idasingar co2OUSAit .'opmm.siccbeO.Im.PObo, tare

lUs1 ea 2 la sall din cantal (4101 nt lurrldlortSin!! el a fost tele an 4ingur condal.,

fa sc. dio lit In li,itelir. fi ho 'i. destinatado. Mil, ala pretinlat .nettren, nto./D. FM, ta. e cerold issag pede deli,. dorare fACO 32661 de 67,685 14 peser end.al load nd

ucririlignr4.4 crol susphatu toL,11e12941.17Dnpa re ncollc,mOil ,onsaltst ano.,

aciaaa a'a refernt Consdiulo/ de %fin.,23 folie 1864. cal. Sr. 67f8, ti pa girola)Nr. I. da la Si lulin 18114, error. de restalDoma', a /neaviinjat a se faelv.io c,ntrartulpe La.. pr4jeetolul mn coodiPone ni lady.

se !ormino In tivi ad dr la Pm contra,tolulco,,. emir! la Si Julia 1.7.

Pe baak 504I114 tu/ sosa, tarbelat aten,el co P. Fhtn. Ganada re toditas eraII, 15 In aula din costal total a1 lucra., u-tic&

601,14 luce, dnpa A0.65 Ala caienil do.00eind4 mete se face la lrer

o. In amar 1, 130 tuba Vela-11f oin 10051,-A totand lucrad.c terristneatelor,sin-riiier si fordrülnr, fiV, dio I vrerea provisor,a p.A0..

14. in aval 4, 13/11/10 1811 31,4/, din Mala lu,rarn nlo: ti (erariilar: din /arruen plOufinlllfi

lin lerda, !atalanta a pavagelor.ch. la Anal, ,,3/ lea MI. 18071,

reaMI leer-Irga dopa ore cera fan me.,

Ca'n e i r jb. 71 n8 c d.rilo campan:I. 1,cnosirrilin med cata' acygradr

stomitratirle Meneim Ol Prinussa. on mi bra,Po atrada gris. opi4f 11..nie.

2. 151 conelr.ia pavelef ni a lío/perder.541ri avena pP Nopopin ei

3. Din onstnic,ia partid de 1.10101,1 pcairada Epin.pier pip le cainaeia .adldnr la-tee. lo Impvmarea loe al stradsli Fran....

a.Ilis esminadia parda da babasni pro-Mande pe nada iihrd uts slmdelor :as tpurtia.ralo pece. 111116,31.1,a pese., p4tri eiopliti.

L.

I

li-

1i

di,

.0

Tde.

Tilo

.

11

t.;

A

Anee

Id.

D-IM

h

I,

www.dacoromanica.ro

I.flrAinlii1. I a

MONITORUL OFICJALAII1NANIENTUI, .

"E IRF.1.1)EEI 5E8E: 5gE.(Antftifi lannurie i iinttlin tulle)

Pretul tine publicaiT judiciare,0.6 la eined-deel einel lei: ért, ME)

Mare de einel-.el ini,, t'eee lei..D IR ECTIUNEA: Strada Smil.rdan, curtea Serban-Vodii.

SUMARETRA OFICIA l,),. ,Pre5erlinfia consaiulul

mittiStrdor: Unmet Raport.Dares de stSmii despee solemnitatea reeepfitt-

Corpurllor Legiuitdre la Palal.PARTEA NROFICIA1..4. Reports' co-

mi.iunel de sachets a ellpra adminfstriirel as--rat Crbeitinesou din Mizil. Depeo teligra-floe. qedistIn Senatulul do la 14 Mirto.Iftedinta AdonErel depotatilEr de la 14 Marta.

AUuneiUr!miuiltnriato, Judiei an, adminis-trati've i pai\iaolsre.

- . .

PARTEA OFICIALA

Bacuresci, 14 Marie 1881.

PRESEDINT1A CONSILIULU1WRIST RILO R

CAROL I,Prin gratin' luI Dunine4eil i voinfa

nationala, Domn al Romanilor,La tali de faci i viiteri, eclat*.Córpurile Legiuitúre art adoptat,

NoT sancOongrn ce urinézA :

, LEGEArt. I. Rondnia la titlul de Regat.Domnul el, Carol!, ia, pentru Sine

si mostenitoriT Se, titlul de Rege alRomania

Art. II. Mostenitorul TronuluTurta thin! de Principe Regal.

Acéstl lege s'a votat de Aduna readeputatilor, ta sedinta sa din 14 Marte1881, si s'a adoptat cu unanimitatede 99.votur1.

Pretedinte, C. A. Rosettl.(L. S. A. D.) Sicretar,,C. Poroineanti.

Ac6,sti lege' s'a votat de'Senat, Insedinta din 14 Make 1881, si s'a a-

AL ROMA MI I41,

ABONAMEXTELE EEN'EkU STRAINETATErefried la biurourile postale locale.

SCRISOEI E NEFRANCATE se REFUSA

doptat cu unanimitate de 40 vottia.Pretedinte,Dimitrie Ghika.

(L. S. S.) Secretar, D. Pipa.

Promulgrim acést1 lege si ordonTimca ea sit lie investid cu sigiliul Statu-Id si publicata prin Monitored oficial.

Dat in Bucuresci, la 14 Marte1 88 1 . (L. S. St.) CAROL.

Pretedintele consiliuluT nnuistrilorministru de finance, I. C. Br1tianu:

Ministru afacerllor strain°, B. Bee-rescu.

Ministru de interne, Al. Terlaktu..M inistru do resbel, Generai G.

nieeanu.Ministru agriculture'', comerciulid

al lucrarilor publiée,Colonel N. pantie.Ministru cultelor ti al instructinuei

publico, B. Ceuta.Ministru justitier, D. Giant.

No. 710..s '

Espoztul edasilialuT ministrilor etstre M. S.R. Doman!. .

Maria Ta,Corpurile Leginitere ecoa fidel. al

vointer unanime', national, atat de desmanifestata, ati luat initiativa i an vo-tat as' ta-4f, In nnanimitate gi frira niclo deosebire de partid, prorectul de legeprin care Romania se pioclama Regat,

Maria Ta Regala, ca Ti mostenitorilTar, jet. titlu de Rage al Romaniei.

Ministril Marie( Tale Regale, pat;untide apelen,I simtimente ca totiRomanir,

;la ader.at S:fla unit cujicest mare act.Romania, eous t¡tuitik a jiagat, coxis-

o..

PROCI. NI tRE.N REGATULLI

ANUNCIURILEtLIEJA' DE TEEL-3XE' LITERS. TEM.P.C.

(Inseraren d 2-a vi mai departe, 20 b.)

Inselionf i reclame, 6o-b. unja.Inserarea a 2-a vi mal departe, 30 Mull unta.

Ananciurile se pritnese3 si ea anal.

plectéza ti incoromiza opera regenerarelsale. Ea 4I da un nume, care'este in a-cord cu positiunea ce a dobaudit ca Stetindependinte. Dornnul Romania! esteSuveranul séft i acest Suveran,ti.tlu de liege, nu face de catsa continuea exercita saveranitatea DonmuluI.

Prin nonl. mime fititlu; mar-ftine pre-cisate,,mal bine definite, se,intaresc mar

molt stabilitateá, Ti orqinea In Romania.Nu de laurl, Did do aureolt, Maria Ta aTtrebuinta ; cad' acestf lauri ti.acésta au-reola ar.sciut si le castigr, en vitejil not-tri soldati, pe campil de Vitae, ti sapastr'att o pagina ilustra In istoria nea-mulul Romanesc. AI reinviat gloriastrabuna a Domniei Romano; ti , dims

nntiunea voesee.asta-0 a-TI da titlu deRege, este ea at sciut a castiga loeultitlul until Suveran independinte, ti a en-Ceri inirnile pein practicaren virtntel tirespectarea legalitatel i. libertatel. ;

Regatul Roman, Maria Ta,' este ast:fel.,continnarea Do/fluid Romane; ,nuare nici alt program, flier alta asp ira t

nicl alte tendiete. Este o consacrare , ointarire Mal malt, ce Romani' daft .prin-cipiulul moharch.ic, pe care Maria Ta alseint a '1 planta atat de °dine pe pa-méntul Roininielt

Porte moiala i materialti a nouluiRegatovom cauta acoló uncle ea esistalo practic:area Cu _sintenie a regimuluicouslitutional; In desvoltarea resurseloradstre; fu complectniea organisarer nos-

ilo. ntimikr 25 ban' Dumnicìt, 15.(27) Mane 188i

,

lua.nd

linif.

www.dacoromanica.ro

1810 1110N11TOket OFICIAL AL ROM ANt I 15 (0) Marte 188.1

tre socinle ,,tti economice; in fine, tn con-

tinuarea una politice leale si oneste,mentinimd cele' mal buce relatiunItae Puterile i inspirand o egala in-credere ca si in trecut.

Acésta este semniticarea, acesta estescopul llegatului Român. Ast-felInteles Corpurne Legiuit6re, ast-fel '1ni vota, Cu o unanimitate de care Ro-mituil ail dat de mal multe el.' dovedica o pot aves pentru orf-ce faptA meresi nationan.

Acestea sunt si consideratiunile carlind6mna pe consiliul de ministri sa Terége plecat a bine-voi sti, sanctionezi a-cest alaturat proiect de lege.Suntem, co cel mal profund respect,

Proa TIOltateal Milliet Tale

Prea plecatl si snpusi servitori,

Prosedintele consiliulul, ministra definance, I. C. Brd,tianu.

Minisru de externe, B. Boerescu.Ministra de interne, A. Teriakiu.Ministra de resbel, general Slani-

Ceann.Ministra agriculturei comerciulul si

lucriírilor publice, Colonel N. Dabija.Ministra cultelor si instructiunel pu-

buce, B. Ceuta.Ministra de justitie, D. Glani.No. 276. 1881, 'Marte 11.

Ast5.-4T, 14 Marte, la orele 6 p.in., arfiliele CorpurT Leginit6re, a.vendIn Gap pe presedintiT lar, PrincipeleDimitrie Gltika s,i D. C. A. Rosetti, peI. P. S. S. Mitropolitul Primat, Impre-unIt cu PP. SS. LL. Episcopil eparlii-otT, s'a it presentat la Palta, spre a su-tune M. S. R. Dommiltif voturile date

Senat si de Adunaren deputatilor.Dupìt ce aft fost introduse In sola

Tronult6, unde erail facia i D-niT mi-nistril, Mtiiiile Lor Regale 'ST-aiicut intrarea si S'ají suit pe Tron, inmijlocul celo) mal vitaD-nil presedintT al SenatuluT si al Adu-nAreT deputatilor S'IIÙ infticisat ina-idea Mriilor Lor Regale, si prese-

dintele Senatulul a rostit urintitenteleeuvinte

AfiriaSunt mandru si fericit c s6rta m'a

desentnat a veni din partea SenatuluT

AdunttreT deputatilor, spre a da ci-

tire MfirieT V6stre Regale, legeT ce s'a

votatastátli de ambele Colima Logia-

itóre, 'si prin care se incorona dorin-

tele intregeT Românif.

ApoT , D. presedinte al SenatuluTeitit urmitt6rele

LEGEArt. I. Romania ja titlul de Regat,Domnul el, Carol I, in, pentru SinemostenitoriT Sal, titlul de Rq,re al

Rominiel.Art. II. Mostenitorul Tronulut va

puta tirlul de Principe Regal.

senatorT i deputatl ali exclamatatuneT, Jr5iascg Regele, Trrtiascl,Regina!'

Dommil a Cespuns prin aceste cu-vinte

Mare si solemn este momentul in

care representantiT natiuneT aft venit

In giurul ?bit, spre a 'MT supine ho-

ttlitirea unanimtt a Corpurilor Legiui-

t6re. El incepe o fnie nuort tu cartea

In care stA. scrisit vi t'eta poporulut Ro-

mar!, i incheie o periodit plinlde !opte

si de greuttitT dar si bogatit in brida-tescT silinte, in eroiee fapte. In acestmoment, voifi repeta ceca ce am spus

tot-da-unti., cii vointa natiunef a fost

pururca °Matiza DomnieT Mele. De

einci-spre-ilece anT stint Donnul in-congiurat ea dragostea si en increde-

roa natiund ; aceste.sentimente !Idee

bune le-art inveselit. (Jade grele le-ail

intfirit imite noT. n'indita. dar am t'os',

ca Domn, scump 'MT-a fost acest 'Ju-

me pe care s'a relarsa,fin trecut raze

PROCLAMAREA REGATULUI (urmare)

Facsimile 19

de glorie si de nittrire; pentru van!.insit Romania a orequt c este 'me-sar si conform cc intinderea, ca in-semnittatea si eu puterea dobeodittt

si manifestatit prin :tete neindouelnice

carT art intiltat numele eT, de a se

proclama in Regat. Ntt dar pentruMine personal, ci pentru mfirirea Orel

Mele primesc titlul care exprimli do-

rinta oca mal vine care arde de :altatimp in peptul lic-cAttuT Roman , dar

cate nu schimbit intru nimic

strense stabilite intre natiune si Mine,

si care art dovedit cât sunt de tarT e-

venimentele ce le am petrecut Im-preunit.

Fie ca priniul Rege al RomanieT

se. bucure de aceeasT iubire ea acelcare *ti astit-cl a lost i rtImiine

Domnul el ; ctteT, pentru Mine, (tragos-

tea acestuT nobil i yak popor,am dat mima si sufletul Metí, este mal

scump6 i maT preti6s1 de at t6teni ririle carT Ineongieatt Cor6na.

Aceste cuvinte, .des intrerupte deoclamatiunile asistenteT, aft fost ur-mate de urilrile cele mal entusiaste.ApoT Domnul, pogor(indu-Se de peTron, a sub-seria, In facia representan-tilor natitineT, decretal de sanctionare

legeT.Majesttitile Lor, neincetat aclama-

te, &tal apropiat :ye de D-niT prese-dintl al Senat 'l'uf si al AdunfireT depu-tatilor, precum si de J. P. S. S. M:-tropolitul Primat si de PP. SS. LL. pti-rintif EpiscopT, le-ail multumit pentruurfirile exprimate i S'afi intretinutasemenen, in modul cel insT. gracios,en D-niT senatorT si deputatT

In iimpul cit. a durat ac6s1 cere-monie, o nenum&atA multime, cornpu-sa de pers6ne din teite stitrile social,se adunase impregiurul Pa latul uf i pestradele laterale, manifesand,prinsfersite urgrY, ferieirea cu care partici-pa la marele act proclamat de repre-,sentantil natiunet

cu

Dcímne,

aclaniatiunT.

alegaturile

a

ne-

. .

www.dacoromanica.ro

Facsimile 20

No. 150 UN EXEMPLAR' 26 BANI LunT, 4 (16) Octombre 1893

pupa i89NNIIEN11.111 IN !INCIVIL flf111INILI

45 lei pe on 22 lel, 50 b. pe O unt.Primerielo rural. 36 let pe an

Mamaniontele bleep din Ant. i e Ile-care! hint

REGATT3 L ROMANIEI

MONITORL.L OFICIAL

DIRETIA 6ENERALA A MONITORULIJI OFICIAL SI IMPRIMERIEISTATE1111:k, 1.11TESC

Pana In 50 lin11,5 mat lungl de 50 huh. 10 /e1.Orl co alto note introduce In ele BUCURESCI

ior plum deosebit,ca publicatlunilo,dupn lunglmeBulevardul El sabeta

PARTE OFICIALABueuresci, 3 Octombil,

PAULI ARONINEMIIMI PERTIV SIRAPIErAII

60 lei pe an; 35 lel pa G loutAbonamentele se pot face la biurourile poitale

NIF.111!, A6E6611,2108

Publicatiunile primArlelor,comItate/or,etn.,IIniaa013.Citalltinflo do boternicie, Iinia SO bant

Incemiunile ei reclamelo, linia RM.Annie-Ant:11e particular, VI bant liniaIo 30 More.

SUMAR Decisiune ministeria12.

PARTE OFICIALA. - Manifest. PARTE NEOFICIALA.Depest telegratice.Ministerul afacerilor streanP Prescurtare de decret. Anunciurt ministeriate, judiciare, administrative, l particulare.

CAROL I,Prin gratia lui DumneOeti si vointa nationalft,

Rege al Romania

J tie ald k. deittdalAstadi, prin bine-cuvéntarea Inaltei Providente, Princesa IVIostenit6re,

iubita Mea Nep6ta, a dat nastere unui fiù care a `priimit numele deCarol.

Prin acest fericit eveniment, dinastia Mea capéta o noilä intárireTa incoronarea une dorinte de atatea ori rostitá in timp de o

jumetate de secol.Un Print náscut pe paméntul Româniel, crescut in midlocul Natiu-

nel, peste care intr'o i este chiárnat sà domneasca, va fi legátura Ceamai puternica intre dinastia- Mea si acésta scumpá MA, ca.reea deduoé-deci isepte de ani 'I am consacrat silintele i cugetarile Mele.

Nu Me induoiesc cà bucuria Familiel Mele, va fi serbát6rea intre-gel Natiuni. Pe Printul noù nascut 11 incredintez cu mAndrie dragostel

devotamentului poporului Meti, iubit.Dat. in Castelul Peles, in c,liud de 3 Octombre ,anul 1893.

No. 3.358. CAROL

PROCLAMATIA REGELUI CAROL I LA NASTEREA M. S. REGELUI CAROL II

lel;

:

www.dacoromanica.ro

MONITORUT, OFICIAT,PRETUL A BONAMENTULTJI:

/MI: 45 lei anual; 25 lei pe 6 luni; 15 lel pe .el tutti.Pentru autor,tà;i judetene pi coman° urbano, 40 lei anual.

Pentru comuna rumie. 36 !el anual.Abonamentele Incoo la 1 Aprilie, I Tulle, 1 OCIOnIVEle l 1 laceada

(Ara a trece dinls un an financiar in alta,ta strainatato: lei 60 anual.

DIREC IA GENERALA A MONITORIILUI OFICIAL SI IMPRIMERIEI

LO 5 pentru o plabliCatio Mtlecitoreasci caro nu va trece de 801.11.. 10 ideas caro va cuprimie intre,. pi 50 'len; in itax eind va trece de . linii

se va per., lei 10 notare fiecare 50 linii san (reclina,,trice aet introdus se va plan aparte dupd aceloapi norme.Actolo dotal, do asoc.e, eructado, rostro:Arde de proeuri. etc., Pein extract san

extenso, se ver taza 50 bani tinta. CtInd vor cuprinde mai puna de 20 rindanso va lu, o taxa minimi de 10 lei.

Statutele societinlor cooperativo si publican'. petrolifere, 30 bani linia.anonime. puldicatiile ballena, Pacietfitfior de credit, do

wrigurid, etc, M'antele ter, cum si publicanile relativa la expropiad pentructli (orate . bard linla )Cltailile,de itotirnimo, 80 bani linfa. .

Pentru publicaiiiie cerute si aparo a dona ni, se va socoll taxa dubli, lar pentru cele cerute sd spard a treta :Las va ,reepoestala pi Jumatate taxa obiprmiti

SUMAR:PAhTE0 FICIALA.Proclamatii.difinisterut de jugilie : Decrete si rapoarte re-

Lative la mnsurile exceptionale.Afinisterul de Decret i raport relativo

la functiuni.Minnnerul de interno t Prescurtare de desret.Jurnal-i referat al consiliului de ministri relativ

la autorizsre.DeciduneCirculAri.Anunturi ministeriale, judiciare, administrativeparticulare.

PARTE OFICIALABucuresti, 15 August

In urma insarcinarii date de mi-nisterul afacerilor straine, in nu-

guverimlui roman, cl. Edgar.Mavrocordato, ministrul plenipo-tentiar al Romaniei la Viena, acomunicat guvernului Imperial siRegal al Austro-Ungariei ca, ca in-cepere dela l4/ 1916, ora9 seara, Romania se gdseste instarede rasboi cu Austro-Ungaria.

Textul acestei declaratiuni a fostcomunicat atAt leggiunii Austro-Ungariei din Bucuresti cdt si Sta-telor ca cari Romania intretine re-latiuni diplomatice.

Rasboiul care de doi ani a incinstot mai strans hotarele noastre, asdruncinat adanc vechiul aseza-mant al Ettropei si a invederatpentru viitor numai pe temeiul na-

REGATLIL RONVANIEI

PTJBLICATIII.OR

tional se poate asigurit vieata pas-nicli a popoarelor. '

Pentru neamul nostru el a adusziva asteptald de veacuri de con-§tiinta nationalk ziva Unirli lui.

Dura vremuri indelungatenenorociri si de grele incercdri,inaintasii nostri au reusit sa inte-meieze Statul .Roman prin UnireaPrincipatelor, prin räsboiul Inde-pendentei, prin manca lor tteobo-sità pentru renasterea nationalk

Astazi ne este dat nona' sR intr-gim opera lor, inchegAnd pentrutotdeauna ceeace Mihai-Viteazul ainfliptuit numai pentru o clipa :unirea Romanilor de pe cele (loadparti ale Carpatilor.

De noi atará astazi sR scapamde sub stdpanirea straind pe fratiinostri de peste munid si din plaiurileBucovinei, nade stefan ce! - Maredoarme somnul'lui de véci.'

In noi, in virtutile, in vitejianoastrd, stä putinta de a le redàdreptul ca intr'o Romanie nitre-

libera., dela Tisa pana laMare, sR propaseasca in pace po-trivit datinelor i aspiratiunilor gin-tei noastre.

ROMANI,

Insufletiti de datoria sf Ce nise iMpune, hotärili sit infruntam. cuVarbatie toate jertfelelegate de uncrancen riisboi, pornim la lupta cu

Facsimile 21

No. 108 UN so BAN1 bici, 15 (2'8) August 1916

PRETUL ANUNTURIL013 PARTICULARE:Lai 5 panil la maximum 10 Uní,. iar ciad sunt mai lanite /MIL

50 han( de florare link.Pentru abonamento la entintad se fac conditil speciale.

Costal anal exemplar Monitarul Oficial este 50 bar,Costal unul exemplar Deshacer. Parlamentare este 20 bani.

STATULIJI: BUCURE$TI, BULEVARDIIL ELISABETA,

Pub/icatiiie relativo la sehimbare de neme, In libera practicA a orinare( profesil,piorderile do.certificate de clase .tu do absolvire do studii, de diploma, Me,lei 5 penda Oreare insertiun,

Unta se socotepte de 30 litera din enrpul ,fonitorului.

Lei 60 pentru pnblicareajurnalelor consflinlui de min../ privitoare la acorde-ten avantagillor legii pentru Ineuraprea Industrial tunanta. la .ricantiIndustrial},20 ídem, idem prIvitoare pe meseriapi.10 pentru publicaren amerialarnentelor, regulamentdor de exploatiri fila eta-ddlor sumare relativo la exploatarea pidurilor particulare.5 pentru pablienlimle relativo la pierden de recepise, <Milano, eta, chiarcind publi.tia e trImisa de ore-o auteritato a Statului.

avantul puternic al unui popor careare credinta neclintitii in menirealui.

Ne vor rdsplati roadele'glorioaseale isbandei.

Cu Dumnezeu inainte!FERDINAND

Presedinte al consiliului de ministri siministru de ra'sboi, Ion I. C. Brätianu.

Ministru al afacerilor strainc, Em. Po-rumbaru:

Ministru de rinanto, E. Costioeseu.Ministru de interne, V G. Mortma.Ministru de dornenn, Al. Constantinescu.Minisiru de industrie, Al. Radovici.Ministru de lucrdri publico, Dr. C. An-

gelesco,Nfinistru de iustitie, Victor Antonescu.Ministru de culte i instructio, I. G. Duna.

---9-t-o1401110-ti

OSTAgV'am chemat ca sR purtati stea-

gurile voastre peste hotarele undefratii riostri..va asteaptd ca nerdb-dare i ca -mima pinta de nddejde.

Umbrele marilor Voevozi Mihai-Viteazu i8tefan-cel-Mare, a carorrdmdsiti zac in pdruanturile ce yetidesrobl, va indeamnd la biruintdca vrednici urmasi ai ostasilor cariau Invins la Rasboeni, la Cdluga-reni si la Plevna.

Veti luptà ala turi marile na-tiuni cu cari ne-am unit.

O luptà aprigà va a§teapti;:CubOrbOtie sR Ii indurana Inkt

PROCIAMATIA REGELUI FERDINAND I LA DECLARAREA RAZBOIULUI CU AUSTRO-IINGARIA

0,1111111.401.1Mill,

.

:

ministdrialS. .

ROMANI.

de

.

,

.

.

de'

.

www.dacoromanica.ro

Facsimile 22

EMMOIAN': 1'6 C.SAU5 .10Ngarti, ii 23) Aprilie 1918',areaseLare-seace,meeetereesteter.rvx eotrvydto,paat te.ittosito'..rexrssrtuersM;t.saeofiurnbetsfnoRefteixxe. met.

REGA-TIJL ROMLNIEI

1,12E ABONANIENTULUliai

,annal; 23 ti, a5 Inal 15 la; pe natl.'.

re'air ,1tAtrjutluleno al centime It/liana. 49 lei anual.Pent,' Mid. curates 35 :al annal.

A'JDaVilar,a'a instep la 1-Abeilia,1,1ulls, ectemtrrie al I fainterIotrita trace cfintrion an linnciai to attui.

.. In ,StrainAtate .1 67 anual.

feral., 52 pint [iota.

,P-RE-1151,,PUBLICAI'll,f,-0-ft:Lei 5 pen,i, u publican's juleckloreasea care nu va trove do 30 linit.

dcal cura va °enplane tntro 32 al So Unlit In coo oftad ra true de SO Hunre ra puma tai ID pentru flews 55 (hilt saa Irasnuna.Drift act intr.. an an ptati apano dupe atatertel-nUmo. 0Fettle taste., ala aun a5o, pruurele, revocando de 'procurl, 'etc., -tie la extract .,

'situ eitettoo, sa vor taxa 62 Paul [into. Gantt aun suer's/a foal puns enr5fa/itri De re lei o 'NO minting.. ill tel. x.

Stalut. easietadber Cooper/111re st.publicanIte petrolltere. 30 bent dui,anonlme, pub -0.1111e Ninon., auletatilor de credit, -SI asi-

guru), e r.. bt.utitele lar, cum al ptibioantio reiairea la exproprIerl paulru nil .)6eltenilo de holarnIcits 67 bent

rentra publIcanito condo si ;wt.& a delta al, se VP suel lava dubla, tar what cato corula sa opera a Vela at se VA paraspetotlata at Juniataae taro ebinuilte.

8:ErmanPAWTE OFICIALA : Paged?* consiliulu; ire Decrete

rapnarte.ogriculfivei donteniilo?,.Prea-Curtare de &everde. rdebii i Frescurtari do decrete,.

Mitulorail hortirilor publico: Decret.()coined ministeriale.Autumn runiateriale, judiciare. adrninietrative i putter:13re.

Parte oficiaki, 9 Aprilie 1918

PRESEDINTA CONSILIUL1.11 DE MINISTRI

FERDINAND I,Erin gratin Drannezeu $i vointa Oationali, Rege

al lionainiei,La toti d fafri i i1iii'i, seimifitte :

Sfatul Tirei din Basarabia, in sedinta I ui data 27 Mar-ti° (9 Aprilie) 1918, votind, -prin 86 voturi pentrucontra 3, thud si 3G abtineri, nrindtoarea rezoltitinne

,In numele Poporului Basarabiei Sfatal Tarei declarti,Republica Democraticii Moldoveneasci (Basarabia)

hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunilre, 1.tfaten-Neagrrt si vechile granite cu Austria, ruPtti do Rusiaacum o anti si mai bine de ani din trupul vecheiMoldova In puterea dreptutui istoric i dreptului cle-neaaa, pe bsza..principitilui cd noroadele singurehotirasci soarta loe, de azi inainte si pentru totd'auratSe .uneste co Mania .Sa Romania".

,a Prezidetitut Consiliului Nostril de Ministri de-clarant]. ci:

InAtitiinele.

Roman si al. Regclui LuiS.'Fordirtand I :al P.ominiel ia act de acest Vot

quasi unanim.si dqlari la randul Lui Basarabiaunitit en Romania de veci una si

Promulg4m .acest vot si aceasta declaratie si ,ordo-nim si fie ittestit cu sigiliul 8tatului si publicat InMon floral Oficial.

Dat in Iasi, la 9 Aprilie 1918.(L. S. St.) FERDINAND

Pre,,ediatele m101111111 de naiaiptri Alittistra de juetitie,A, Marithilomen. n , Dobreacu.,

No, 842.

Paiiifcatiiic 'relativo la schimbafs de 'aurae.. la titian practicO a crisital Protei,o,istorderito da certificate ole 01000 sou de nifaunilre de stutill, na diploma, btu.,tel nautili flocere-Nuinune.

Until sa soutane de 32 Mere din boreal AroUit.,ruluL

Lc; CD pantry pot.tIcare., Nroale.t, asnstilultti prirlfcaroran sruntrtitiiier itoot itoottu itcursjaprta it:ousts, baltonate lo fittlittenatt

'20 Ideal tiara fit Ivits.ro té teaeria,10 bentru publicaren eineninimentotor, robatatnontater Ca expleuttiri

ditor tuatara relative la- atnicatarca praluritnr ...Denial,.5 paint plibilcattlia rslative plardsri,de raceptée. Ott-tut, ceo.;

clad puli,c,iia e VIM. io yr., autoraala o Statolui.' '

Radortut prefsedinte al consitiotoi de nird0ri cutre M. S.Regoto.

Siro,Sfatul Viral din Busarabia votand, in scdinta tibia 27

Martie (9 .Aprilie) 1918, unirea Ropublicei D,mo:Ta-tiee Moldovencsti (Basarabia) err

Romania'subsemnatal

are onoirea a rugh, respeetuos pe Maiestatea6,\'oastri-sibinevoiasoi anaemia alituratul proieet de decret p,ntropromulgaroa votulei in chestiune si a deelaratinnei acuteeu Oast prilej de subSemnatut in mimeo poporulai Ro-man si el Maiesttitei Voastre.

. SantCu eel mai prefund respect -

Sire,Al Maiestatei Voastre

Prea supas si pesa plecat servitor.Pro,lintote conelliului de -utinit.tri

A. Marettiloman:No. 68. 1918, Aprilie 9, .

FERDINAND. I,

,a1 Bornaniei,"Prin graia lui -Dtunneze.ti. i vointa nationala, liege

toti d fOi viitori, siln4tafe:Asupra raportului Preseclintelui ConiliíaTui Nostru de

mini$1ri No. 69/918,Am decretat si-deerat4m

Art. I. Sunt 12111Eiti secretariStat hirit portofoliu

D.. Ion Inculet siD. Doctor Daniel Ciugorcann.

ministri'Art. II. Presedintele Consiliultti .Nostru deeste Insircinat cu exact; tarea acestiti decret.

Dat in Iasi, la 9 Aprilie 1918.

FERDINANDPreljedintoto cousitiului de tatioktri

A. Maretitoman.No. 849.

UNIREA BASARABIEI

PRETUI, ANLINTURII-Ofk PARTICULARE:Lui A liana lar eand stint mal molts- !Nit,

59.bunf de necarePentt'u abdomentt la unualurl se far conditii specials.

Costul unui ouernplar M,mndonsC Oriel, We GO 55u1.

CO5/01 uuul embitter Thatbaforlia"Partainenturn este 22 haul.

MONITORUL OFICIArI

5

,,e

-....

In

sa'si

.

.

M.

-

.

-

1- -

-

.

. . -

-La

: - - ..

-.

_

-

'. -

-

-

www.dacoromanica.ro

No 212

In strelnAtato: lol 1,0 anual.

U: E. 1 LAR 50 13A1-11"?

REOATI:11, ROMANIEI

MONITORUL OFICIAL \PRETUL :1130NAMENTULUI:

, lo tara: 120 lal anual: 60 lel pe eebe ho pe trei hm!.Peutru autorliati indefen celoune ur.bane, 160 !el anual.

Pentru comuns cure, 60 lei anualAbonamentu/ la D..sbateril, Parlamentare Cene 10 le/ lunar el ente

usnUit de acolo la ifunnueuiOnce abonameni se pidte,te en ant,cipefle,

Abenunentele Mese la 1 AprIllo, 1 tulle. 1 Octom orle si 1 'anear,tara a trece diotri,n an financiar tu eltuL Co.tu, anal exemplar Desbettertle Parlamentare tate 25 bala.

(26) pece

Coetul une! ezemplar Aiontiored 011cial este 50 banL

Facsimile 2.3

rie1 18 4,

PRETUL ANUNTURILOR PARTICULARE:

Le! 10 pan* la maximum 10 Hall; lar calad sane mal moile(lea da fiece.r

DIRECTIA GENERALA A MONITORULUI OFICIAL 81 IMPRIMER1EI STATULUI : BUCURESTI, BULEVARDUL ELISABETA

PRETUL PUI3L,CAVILORsOrlen publicatie indecdtoreanc4 mi particular!, 61 once act letrada, ca anexa

inserat tu Vonttorut Oftlal so va plan co. 1 lau Hala de MonitorO chollo de Inearat costó 10 Id.Ultaffile de holarnicli se vor laxa ca 1 lou linfa de Monitor.Statutole oriedrur (el de societifl cu 1 leu Ruta do Monitor.P.:cetina relativa la schimbero de nume, la libero prealicd a oricarei Proles%

plereerlie do certificate de clan° san de abnolviro do studil, de diplome, oto.,lel 10 ',nutre florare insertiuue

SUMAR:PARTE OVICIALA. Presedintia

de ininistri: Decrete si import.industriei si comertului t Dccret

si rectificare.iliaisterul de interne: Decret..Ministerul de juslitie: Decret.Ministerul de fivante: Decrete si raport.

Prescurtari de decrete.tliinisterut de rdsboi r Decrete si rapoarte.

Eruto.Ministerul industriei pi routertvlui : Jornal.Ministerul finnate: Jurnal referat.D,citiu ni ministerial,Ordin circular.Anunturi inioisteriale, judiciare si particulare.

PARTE OFICI ALA

Bueurefti, 12 Deeenwrie

PRESEDINTAEONSILIULIJI DE IYIINISTRI

FERDINAND I,Prin gratia lui Dumnezeu i vointa

nationald, Rege al Romaniei,La toti de fatd i viltori, seineitate :Aya' nd in vedere vacanta ce existd la

departamentul agriculturii pi dome-niilor,

Am decretat i decretdm :Art. I. D. I. G. Duca, pana astdzi

ministru la departamentul cultelor piinstructiunii, este nutnit ministru alNostru secretar de Stat la departamen-tul agriculturii pi domeniilor, pi

D. Dr. C. Angelescu este numit mi-nistru al Nostru secretar de Stat la de-partamentul cultelor pi instructiunii.

Art. II. Prepedintele consiliului Nos-

tru de miniptri este insdrcinat cu exe-cutarea ciecretului de fatà.

Dat in Bucurepti, la 12 Decemvrie1918.

FERDINANDPre§edintale consiliului de Inin4tri

si ministru de externe,Ion I. C. Brdtianu. co. 3.G6i

FERDINAND I,Prin gratia lui Dumnezeu pi voluta

nationala, Rege al Romaniei,La toli de fald i viitori, stincitate :Asupra raportului prepedintelui consi-

liului Nostru de ministri sub No. 2.171din 1918,

Luand act de, hotartrea unanim& aAdtafdrii Nationale din Alba-lulia,j

'AttrdecretatArt. I. Tinuturile cuprinse In hotd-

rirea Adunärii Nationale din Alba-luliadela 18 Noenwriell Decemvrie 1918sunt pi raman de apururea unite cuRegata! Roinaniei.

Art. II. Prepedintele consiliului Nos-tru de niiniptri este insdrcinat cu adu-cerea la indeplinire a decretului-legede fatd.

Dat in Bucurepti, la 11 Decenivrie1918.

FERDINANDPre§edintelo censiliului de ministri

- si ministra de extorne,Ion I. C. BrAtianu.. No.-3.631.

Raportul d-lui pre,edinte al consilultd pi mi-nistra al afacerilor strdine cdtre M. S. Regele.

Sire,De veacuri neamul romanesc linde spre

unitatea iui.De aceea cand prin ritsboiul general

o parte din omenire a intreprins lupta

NIREA TRANSILVANIEI

Lei lIla ponina publicarea II:rae/alar conellialui de ministrl privItoara la acor-dares avantalotor logtt perttru IncurCaroa Industrial natfonale la febrican0Cl Industrias,SO Idea:, idean privitoara pe me,ariasi ti mori larauestl.

Na se di curs nici unei publicatiuni dec:d data e claturaie la o adresd neutracolo ale tu:toril:Miar iau cele Judec,oreeti olla o pelillo titular.. o bardtimbro fiscal l lo bar,/ tinibru de 4.1,:or Poutru cele ale Par...tilar.

Publfc,ila va a toldeaune serios cllef po ella fuaie de ndr:iu donal adrara oripetnia.

Adrelela si p.:Altillo sor fi Indraplate catre Directoral general al 3fonifortaui

Peutru publicallile ccrutc fig, afmrd a doua si se va socotl taca dobla, /a: pentro cele cenan ea apara a trcia xiSc ca ecrccpc udatil al.jematatc cuisnaita.

Pentru libertate si drepturile natiunilor,Regatul (toman a socotit de datoria lui sase alipeasca acestor ['uteri si impreun&°u (de sd-Si jertfeasc& fiii pentru desrobi-rea fratilor nostri asupriti. Dupd marisuferinte vitea 'jiininunata a ostir,[i rioas-tre Kaseste rasplata. Al5turi de glo-

aliati, Romania este astazi prin-tre Invingatorii lumei, 13asarabia si Buco-vino s'au unit cu patria mama. iara pesteCarpati, romanii, cari Impreund en noide at&ta vreme asteptau ceasul intregireineamului, indata ce si-ati putut spunegandul, au proclamat prir marea lor Adu-nare Nationald intrimila la48 Noemvrie ;1 Decernrie .1918, unireaIon necondit ienatä si de a pururea cu Re-gala! Romaniei.

Delegatia Adundrii Nationala a infati-sat Maiestatii Toastre acial Unirei, pecare cerem prin decretul-lege de fatdMaiestatii Voastre sa-I intAreascii, spre ada o forma definitiva unitatii noastre na-tionale, acum deplin infaptuird pestebale tinuturile locuite de romani.

1]nirea aceasta,'in ziva edad marii nos-tri aliati sunt invingalori, isvoraste dinpaterna de data a poporului rornAn, dinvitejia soldatilur nostri si din voinjw ho-tarita a romanilor de pretutindeni.

Ea se intemeiaza pe 'finta ins&si a nea-mului rom&nesc, cate de aproape doudmii de ani, in mijlocul tuturor v/tregilorvremi, a stiut sa-si pastreze neatins carac-terul tie constiinta nationala.

Ea se ['cazalla pe cerintele istoriei, cariii impun desiiintarea tuturor granitelornedrepte pi nellresti si statornicirea Sta-telor dupa princiPide nationalitatilor.

Ea e voita in fine de nevoile neamuluirenal/ese care nu poate trai despartitsi care inimai prin unirea la Malta aluturor Ililer lui !si oate indeplini cufolos pentru omenire pi custraluctre pen-

de

-lata

Onsilildu'i-

deo

.7

-

-

.

isi

Alba-lulia, in

- -

www.dacoromanica.ro

Facs imil e 24

No", 217 UN EXEMPLAR : 50 BAN.i

SU m A :

. ,

PARTE OFICIALX. Presedinta consilittluide ministri : Decrete i raport.

Itiinisternt faceeilor strdine Dccretela &cornil:111i.

Mie stera de interne Decrete ;i rapertrelative la fuer tiind.

Mmisterut ii rdsbni : Prescurtare de decret.Ministerial de piante: Decret retatir, la

functiune.Decizieni ministeriale.Ordin circular.Anniipari judiciare 1i particulare.

PARTE OFICIA LA

Thicuregi, Decemyrie

PRE$EDINTACONSILIULUI DE MINISTRI

_ .

FERDINAND I,Prin gratialui Dutnnezeu si vointa

nationala,'Rege al Romaniei,La tali de fagi i pidorirsdndtateAsupra raportului presedintelui con-

siliului Nostru de ministri sub No. 2.211din 1918.

Luand act de hotdrirea- unanima aCongresului general al Bucovinei dinCernduti dula 15 Noemvrie 1918,

Am decretat si decretaraArt. 1.,BucovIna, in cuprinsul gra-

nitelorsaleistorice, este §i ratnane dearpururea imita cu Regatill Romániei.

Art. ti. Presedintele,consiliulni Nos-tru de ministri este Insarchial Cu exe-cutarea acestui decret

Dat, In Bucuresti, la 18, Decemvrieel 918.

FERDINANDi'rectintete consdielei de nd.ni,tri

;fiuinistrul afacerilerstrgue,Ion I. C. Brittiann, No. 4.

PRETUL AtIONAMENTULUI:In tare tL lei anual, 60 MI pe yeso luol. Si) !el pe treiPentru amarla(' Mdeleoo 51 comuna urbroas, 100 lei anual,

',entra comaue ruraie so !el anual.Abonamer,u1 la Dest,aterile Parlamentare cuata /O lel lunar 01 este

oaeloit de acola la .11,nitorul Oficial.Orle:, abonamont plateste cu aritmlpelle

Mercari, " D"'myri"'81 'anuario 1918

REGA.TUL, ROM.A.NIEI

Dapindul d-lui preedin'te al consiliulai de rnini,triininiStro al afficerilor strnine cátre M. S. Ilegele.

Sire,

Vitejia neclintità a ostirei'romilne, lup-tand pentru o cauza sfantii.alaturi de glo-riosii ei aliati nestirbita. inc.redere ce aaratat popord reman de pretutindeni intriumful unitatei sale nationale, au sterspe' veci nedreptatea t'acata la 1774 vecheiMoldove, careia i se l'apea, luandu-iBucovina, nu numal obarsia desvoltariisale de iream, dar i mormantul Voevo-dului ce o intrupase, Stefan-Cel-Mare.si Bun.

Acum,dupa 144 de ani de robie sti ama,la libertatea deciziilor sale, Congresul ge-neral al Budovinei, Intrunit la Cernautiin ziva de 15/28 Nbernirie, intruptindsuprema putere a tärii i flindinvestitsingur de puterea legiuitoare, in ifumeleSttveranitatii. Nationale a' botarit unireaneconditionata B pentru vede a Buco-vinei, in vechile e, flotare pana la Cere-mus, Colacin si Nistru, cu Regaladmaniei.

Constintind prin acest decret-legevoinla Congrosului general al Bucovinei,'Maiestatea VbaStra implineste i pentruBucovina dorul ce! mai scump 'al unidneam intreg si asigurd tetneljile RominieiMari.

Sunt cu cc! mai profund respect,

Sire,

Al Maiestatei VoastreBrea plocat si pro supus servitor,

PreMintele coosilïuIuid ministrisi ministrul afacelibir stráine,

Ion I. C. Bratianu. -

No. 2.t1 I. I 918, De ami e

_

UNIREA BUCOVINEI

Costal anal exeraplar Monitor"' Oficial seto BO bael.Aln,narnentela lacee la 1 Arrilie, 1.iulle, 1 Octonivrfe ,t I lanuarle,.(Mi a trece ~trua au.Onanclar la alta'. Co tul unul exemplar Derboterilc Parlamentare este 25 bentlo atrilicatate : lei 159 anual.

DIRECTIA .(:liNERAT.A. A MONITGRULUI OFICIAL SI IMPRIMERIEI -STATULUI : BUCURESTI, BULEVARDUL ELISABETA---__-......-----....-._.-----PRETUL PUBLICATTICORt

Orina p..blicalio ,Md...aíturea,ma sea part)cular& oi orino act lotrodue CO. aliara do Lei ft, poutru publicares puna/olor consilialui de mlnletrl prIrRoare la amor-fo.. la Monitcrut (Vicio/ ea va pise co 1 leo ;lela do Monitor dares acantaielor legil poutru locura:arca Madrid nallonaie la labrIcAullO O industrias/.O citalie de iuserat costa 10 /el.

. J 40 idean, idem privItoare pe megarlael pi morl lit-ángel'.GRalfile de bota:niel' se yor taxi cu 1 tau /lela do Monitor. Ni se da curs old e, ano' publIcelluel d,cat dad ri. ulaturatd la o &duma

p0eotruStattitele oriciror !el de societali Cu 1 leo linfa do 3fanitor. feboTalV.',: fe fan' llora de ' 'AtMor sati cele Judocatore ti I la o cti lo U BOUmbral* en 1, baol

de alutor pontru cele ale particularilor.PapTiratia vaPublicalIlle ..olativo la ,.chimbare de TI., la libera practica a oricarei proles'', Q O totdoaaaa serial cite% pe alta loa. de hartlo docat adrosa out

plerdarlie da certificate do clase sea do abuolyire de studil, de diplome.etC., ) Adresele pi petillile ed II Indrepteto catre Directoral genera/ al Monitoruluilel 10 poutru ileram inserlitme.--

, :, , Oficio!......,_

fa Pudra publleatitic ceruto sa apara a (lana el se va rocoti taxi' atabla, iar ',cutre cele cerate si apara a treia zi ovse va percepe Pasta pi jumetate taza obipuita.

,

FERDINAND I,*Prin gratia lui Dtitnnezeu i vointa

nationald, Firdge al Romaniei,La top' de fatcl ci viitari, sdnatate

Asupra raportului presedintelui con-siliului Nostru de ministri sub No. 2.212din 1918,

Avand in vedere unirea Bucovinei cuRegata] Romaniei

Considerand trebuinta de dispozitiitranzitorii pentru administratia si jus-titia Bucdvinei.

Am decretat i decretdm :Art. I. In Bucovina Minan in vigoare

legile i ordonantele de pana acum.Legile esentiale nu vor puted fi mo-

dificate decat pe cale legislativa : intrucat lusa vor fi necesare schimbdri, cear rezultà din faptul unirei cu RegatulRomaniei, ele vor putea mina prin de-crete-legi.

Ordonantete in vigoare vor patea fischimbate de ministrul delegat al gu-vernului la Cernauti, care are si dreptula da ordonante privitoare la adminis-tratia Bucovinei, in cadrul legilorvigoare.

Art. II. Pentru BucOvina vor intrain cousiliul de ministri doi ministri taraportofoliu.

Art. III. Unul dintre acesti mini§tri,ca delegat al guvernului pentru admi-nistratia Bucovinei, ii va avei rese-dinta la Cernauti, iar al doilea la Bu-curesti.

Art. IV. Floral-II-He consiliului 'de-nanistri privitoare.la Bucovina se veir,luà perandu-se avizul rninistrului de-legat al guvernulni la Cernauti.

Art. V. Pen tr u. trebui n tele;Bucovinei,Mara de acele ale adminiSt a 411.0

OFICIALPRETUL ANUNTURILOR PARTICULARE

Lel 10 pana lo otaxlmom 10 Hell; lar dad sunt mat mallal lee de fletare Hola

_

-

:

.

-,

. -.

.

../1

-

-

:

-

I

'

I

. ' -

www.dacoromanica.ro

We: 110 lel aimal : 120 lei pe nat.., luel: dO lan pe trei' Pairo autorilihl lueetane al cotIlune urbana, 2110 is aeual.

Pairo came. resale. 1,03 id.eal.in etralelltate, lei auual.

Abainamentele llacep In 1 Apri11,1 lull, 1 licteut,le 1 1 laneariI. trace dIntrun an financier 16.111.11

`. No. 4.26.6.'

Facsimile 25

R E G .AT L0. 4.oMA1n1'1t

MONITORUL OFICIOrICht jartkohno ca

1000teue000l la Draw.... Pasidmenserre coatí 20 la up.. rta .

. ...lit do aaala lo omit. corog (*.lac--.--- .

Petol exemplar ./doeiterve on,-. to 1 HaCostal omi exemplar Deneausr. Porto...are mete 60 banL

i..1111 O pentra publicarea ponnalsior analllulal de ruieloirl ix-WI.. laav.tajeler legit pea. Locaraptroa ladostrisi-uanoaale In taluicaml.

o oldustriallI.eI Idem. Weep pry... pe eseserlavl el marl teraneatLNo no ea curs :lid unel poblIcatlual deal d.a I neaterotd la a .0000*,p00100

eels ale autoritatiler tau role ludecatoreatl el la en palltiellietbraUl cu t I.timbre fiscal ti 20 haul tionbru de aleter pon. cola ale particular., .

Publicshn va a totecauna aerial 01144 pe itoloolu depetIlla.

Adroit.° al potAllla war 11 ladieplate cat. DIreetartd, gen:Val el'ile;Olgrufoi

,

. - ,

. ". --FERDINÄ.11D

FERDINAND I,. Prin gratia lui Durnnezeu i-.vointa natiOala,Rege al Rornariiei;.

r,:

V`

I . 1 :.e..: . e

..tza

.e . .. .

.loft- . le 134 p /- 4 Jaw' ta:le

a) _ I

03

A

,, .., :%.

. . . ' . .. ' -:Lit ' ';.:N.%; ',';,' :' ."?.;.'!",1. - ' ' -, , .- ' ....; ..ip..! if

AStAzi.Pi-onia QereascA a hArAzit Dinastidi un n ou.v1Astan.'...: _ .,A. S. R.'Principesa gostenitoare' .Elen,a á .12.qtn. aniei:la dat na§tefe:Aingi;prin-

.

cipe, caie a -priinifnumele de MIKAL''.--. . -.:. '..- .- .'',.f..'[:-'.:P s: -; .., ...:. . '' :',..- '',',

. Sunt.incredintat.crl intr.eg poporul roman, care, atá.'t in clipele .cle;:buctírig.ca:i. si iiir cele de grea curripàn5., a fbst necímtenit sprijinul Tronillui. si al: Dinastiei; va n

- sA'rb5.tori 'cu frisdietire ,fericitul evenirhent impreting,cu.Mine si Fahlkia-Mea. .' . !,Z

. DragoStei poOorului Mett prea iubit §i., brayei Mere armate le,inCreefitnezTe.'Principele.nou.nUtut, . ' . ,' ' ...

, . .. . '.-f. . ...7,.. j. . -.i. - _ . :-, : .:. ;:.: .., - ..-,,-,..-...Dat in Palatul bucure§ti in ziva'..de 25..Octomvrie anul 1921.. - ' '" ' r'' '''t

PROCLAMATIA REGELI. I FERDINAND I LA NASTERF,A A. S. R. MAREI.I. I OLVOD MUM.

PRETUL ABONAME-NT.ULUI:

DIRECTIA GENERALA A MONITORULUI OFICIAL IMPRIMERIILOR STATULUI: BUCURESTI. BULEYARDUL SLISABETA-

PRETU'L. PULCric, publIctle uglecaloreanell sata.,,rticulara al

lo.rat la Non.loyal Ofiesel or Vra pllU cu 2 lel eau do oomscr.O tn.ti, de hmerat'coata Si Ml.Castillo de hollrrecli se vur taxi, ea 2 lei 1101. de MonitorOlAlutolo °Hare. IC de sinictntl on 2 141 Hula dePuteleatille relative la se/Ambers de oucoo. la &Haan pracIPA °halm proteall,nte

ist 20 pentru Sera., Illaertlunt.dr xcepleatA puilicathle relative In Iderdeale de Rota earl rienao u1000.712,r.-

1111 de 10 .1 plea lo enalmuun 10 IlnILtt--..........-,-

. l'entro publicando coioto eat apurd a doua el se va Bacoti tape thiLlia..ar nentru Cole carate Si saguNii a.,tooa ti.Se va pereepe Peat* el 1.0.000ktnn., G.+1,111... ' .., ...-4_,...-...-.. ,----.4-------

. ..-

- . .... .. ..SU /i1A.12 ' .. --- if iniaerul chi jwiiiie: June al einailialal da, miniatri. -, . -

PARTE OF1CLALA. Man;fest ' ' Deciziinl rninistforhOoIliaitterul de rdiboi: Murata reiativi la fuactiuid.,, Erato. PART& NEOVICIALA. Comanicare. Ationtori judfciare at particolaci.

PARTE OFICIALA -

25-.0ctomvrie. 1921

i".1,;

No. 466 bis EliMPLA.A: Mercur4 Octomvrie 1Q21

Monitor

Bucuroi,

26

www.dacoromanica.ro

Facsimile 26

458 MONITORTTL 017TOTAT, Nr. 124 bis 8 Ii.rnie 1930

Cedre raclni,

Impins de marea Mea dragaste de Tara, am sosit in mijlocul Po-porului Meu 'spre a fi, conform fagaduintii date, pavdza Fiului Meusi strajä Patriei.

Cand acum mai bine de patru ani, mijloace, pentru Mine nein-- telese, au fostintrebuintate, t'ata de Scumpul Meu Parinte si fatd de

Mine, sa Mi sileascd a Md indeparta de Tara Mea iubitd, nu amputut crede o clipa ca o Domnie atat de glorioasa se va sfarsi ful-gerator.

Astazi in mijlocul vostru am venit Cu inima plind de dragaste-pentru toti Romanii si Cu singurul gand de a strange imprejurulTronul id pe toti 1111 Patriei dornici de munca si de adevar.

In sufletul Meu nu a ramas nici o umbra de resentiment fatade acei cari, in rästimpul pribegiei, au crezut ca putean prin vor-bele lar sa stearqd din Mima acelui Papar, in mijlocul carilla MialT1nascut si am crescut,legdtura sufleteasca ce Ne-a unit.

In clipele grele prin.care trece Tara, 'fa"c cel mai calci apel tu-turor filiar sal, la cea mai sincera si desinteresata colaborarepentru desvoltarea fortelor"ei vii.

Cer ca toti, fard deosebire de opinie politicá, credinta sau °bar-sie, sa-Mi dee sprijinul lor cel m.ai larg pentru propasirea Tarnprin cinste si demnitate.

CAROL

PROCLAMATIA M. S. REGELUI CAROL II, LA 8 IUNIE 1930

4..0

www.dacoromanica.ro

ANEXA 8

INTRAREA DOMNITORULULUI CAROL I IN BUCURETI

Din intru.

Eri, 10 Maiu, Inältimea Sa Principele Carol I, Domnitorul României, a facutintrarea solemna in capitala Bucuresci. Pe la 21/4 ore dupa amiadi salve de artilerieanuntara sosirea Màriei Séle la rondul dela osea, unde, In sunetul musicilor i al celormai entusiaste strigari de ura, fu primit de malta Locotenenta Domnésca, de DD. Min4trii0 de D. Primar al capitalei, care infati§fi Domnitorului painea i sarea, symbol alospitalitatei §i al abondintei. Dupa un mic discurs tinut de D. Primar, Inaltimea Sea,In trasura deschisii, precedat de D-nii Miniqtrii in trasuri, de D. prefect al capitalei, de D.prefect al districtului Ilfov cu un regiment de dorobanti, de doue batalióne de graniceride regimentul I de lancen, a intrat prin bariera Mogo§6ea in sunetul clopotelor delatóte bisericele i in entusiaste strigari de ura din partea multimei nenumärate decetateni cari se indeséu pe amandoue laturele stradelor. La tot pasul, Inältimea Seaprimea multime de ghirlande de flori ce'i se aruncau in träsura din balc6neleferestrele bogat tapisate ale caselor din tot lungul drumului péne la Mitropolie.

Ajunend aci, Domnitorul fu primit de Eminentia sea pfirintele Mitropolit Primat,insotit de un numeros cler, cu Crucea i Evangeliu, 0 fu condus in biserica. Dupaterminarea Te-deumului, la care au asistat membrii Curtei de Casatiune, ai Consiliuluide Stat, ai Curtei de Compturi, Curtile i Tribunalele, Maria Sea a intrat in Cameradeputatilor, la ura areia a fost primit de intregul Biurou al Adunärii.

Despre solemnitatea urmata in sala §edintelor Camerei, publicam urmätórea darede séma ce ne tramite onorabilul Birou al Adunarii.

o Astädi, Marti, 10 Maiu, la 2 0 jumiitate ore dupa amiadi, M. Sa CAROL I.,intampinat de membrii Biuroului, face intrarea sa in sala §edintelor Adunarei, in mijloculaclamatiunilor calduróse ale Domnilor deputati, ale Inaltelor Corpuii ale Statului,ale numerosului public ce umplea tribunile.

M. Sa se urea pe estrada Tronului intovara0t de Em. Sa Mitropolitul Primatal Romaniei, de Domnii membri ai inaltei Locotenente Domnesci, de Domnii Mini§tri,

Domnii membri ai Consiliului de Stat.D. colonel N. Haralambie, membru al inaltei Locotencnte Domnesci, citesce

urmatorul juramént :o Jur de a fi credincios legilor tfirei, de a padi religiunea României precum

integritatea teritoriului ei, 0 de a domni ca Domn constitutional ».Maria Sa Domnul, ca mana pe St. Evangelie i St. Cruce, rostesce cu glas mare

o juru! ».Dupa acésta, Maria Sa subscrie actul juraméntului, care se adiveresce de Em.

Sa Mitropolitul Primat i se contrasemnézä de intregul Minister. Acest act se depuncde &are Domnul Primul Ministru in manile D-lui M. Costache Prerdinte al Adunarei,care anuncie Camerei acésta depunere.

D. M. Costache, Prerdintele Adunarei, adreséza apoi Märiei Séle urmätórelecuvinte:

o Maria Ta, in numele Adunarei al caria sunt organ, viu a va presenta multumirilcei entusiastice i urarile ce face pentru fericirea Domniei Mariei Tale. Natiunea, ai

o card representanti vA incunjóra aci, jura de a nu cruta nici silinte nici sacrificii pentruo a consolida Tronulu §i dinastia M. Tale, 0 a lucra impreuna cu Maria Ta la nobilamisiune ce Vä este data de a stabili pentru vecinicie marirea i prosperitatea României.

www.dacoromanica.ro

58

« TràéscA M. Sa Carol I ».Adunarea intrégii repetà in mai multe rAnduri:

TrfiéscA M. Sa Carol I ».M. Sa Domnul rAspunde:

Ales de cAtre natiune, cu spontaneitate, Domn al Românilor, mi-am pArAsit, fArAa sta la indoélä, gi Ora i familie, spre a rfispunde la chemarea acestui popor care'mi au incredintat destinatele séle (aclamatiuni entusiastice).

Puind piciorul pe acest päm6nt sacru am gi devenit Roman. Primirea plebiscitului,'mi impune, o sciu, mari datorii, sper ami va fi dat a le indeplini. Eu và aduc o

inimA lea15, cugetäri drepte, o vointA tare de a face binele, un devotament fArà marginicAtre noua mea patrie, i acel neinvins respect cAtre lege, pe care 'I am cules In esemplulalor mei. (lira! prelungite).

Cetätén astä-zi, mAine, de va fi nevoe, soldat, Eu voiu impArtAgi cu D-v6strAs6rta cea 'mina ca gi pe acé rea (aclamanuni repente). Din acest moment totul estecomun intre noi; creden in mine, precum cred eu in D-v6strA !

Singur numai Dumnezeu póte sci ceea ce viitorul pästrézA patriei nóstre ! Dinpartene, sä ne multumim 'Mtn' a ne face datoria. SA ne intArim prin concordie ! säunim puterile nóstre spre a fi la inAltimea evenimentelor !

Provedinta care a condus pe alesul D-v Oda' aci, gi care a inlAturat t6te pediciledin calea mea, nu va läsa neindeplinitä opera sea.

TräéscA RomAnia!».(StrigAri prelungite i repente: träéscA CAROL I).Inältimea Sea, condus de membrii Biuroului AdunArei, gi de DD. Minigtri,

pArAsesce sala in mijlocul entuziasmului general gi al strigärilor prelungite, TRItsa.CAROL I! TRAESCA. DOMNUL ROMANILOR ! TRAESC.A ROMA.NIA UNA giNED E SPA !

Dupe terminarea acestei solemniati, Inältimea Sea s'a intors la Palat, unde, egindIn balcon, t6tA ogtirea de garnisóni a defilat pe dinaintea MAriei Sale ».

(Monitorul Oficial Nr. 102 din 1866)

www.dacoromanica.ro

DIRECTIUNEA GENERALA A VIONITORULUIOFICIAL I IMPRIMERIILOR STATULUI

Creareaunitgtii administrative de-

numitg azi: ((Directiunea Generala'a Monitorului Oficial 0 ImprimeriilorStatului » din Ministerul Finantelor, esteopera regulamentului din 1/13 Tunic1873, publicat in Monitorul OficialNr. 119 din 1873, care a intrunit intr'osingurg directiune pendinte deMinisterulde Interne administrarea 0 exploatareaziarului oficial §i imprimeriei Statului.

Monografiile anterioare au argtatevolutia pang la 1873 a acestor doug institutii demodul cum

bazg. Ca' intrunirea lor era rezultanta naturala a unei gospodgrii bine indrumate,ne-o aratg si uncle manifestgri mai vechi de simbiozg : in 1866 cancelariileDirectiei Imprimeriei Statului §i Administratiei Monitorului Oficial au fost mutateIn acela0 local, la Academie, in curtea Sf. Saya. De aci innainte au conlucrat intoate domiciliile ulterioare: localul fostei coale politehnice (afarg din barierapodului Mogo§oaei) uncle s'au mutat tot in 1866, localul Ministerului de Interne(casa Filipescu din strada Mogopaei) in 1867, Otelul erban-Vodg » din stradaGermana' in 1869.

Probabil cg bunul simt public a considerat aceastg convietuire ca o unificareadministrativa', cgci Monitorul Nr. 81 din 1869 tine sa anunte ca redactia lui eseparatg de administratia imprimeriei.

Regulamentul din 1873, se deosebe§te mult de regulamentele partiale anterioarecare incadrau activitatea celor doug componente. In 190 articole el analizeazgpang in cele mai mid detalii organizarea §i administrarea nouii institutii. Indispozitiunile generale cu care incepe, el stabile§te intrunirea inteo singurg 59

au luat fiintg

www.dacoromanica.ro

60

Directiune a Monitorului Oficial si Imprimeriei Statului pe data de 1 Ianuarie 1873.Directiunea o imparte apoi in urmgtoarele subdiviziuni:

a) contabilitatea generalä ; b) serviciul depozitului; c) servicial imprimatelor ;d) serviciul magaziei; e) serviciul intendentei; f) serviciul sefului de ateliere ; g)atelierul general de zetgrie ; h) atelierul de imprimare ; i) atelierul turngtoriei de litere ;j) atelierul de fiergrie si serviciul locomobilei; 1) redactiunea Monitorului Oficial;m) serviciul corectorilor Monitorului; n) serviciul special de zetgrie al Monitorului;o) serviciul expeditiunii Monitorului; p) arhiva i registratura.

Capitolul I se ocupg de numirea personalului, pe care Il imparte in ad.ministrativ(retribuit cu lefi i diurne) i uvrier (retribuit numai cu diurne). In personaluladministrativ trece si pe seful atelierelor, capul lucratorilor i corectorii. Personaluladministrativ cu lefi se numeste de Domn, iar cel cu diurne de ministru, cu exceptiacelui de serviciu care se numeste de director. Personalul uvrier se numeste giindepärteazg de director.

Capitolul II trateazg despre buget, venituri i cheltueli. Bugetul e inglobatIn ce! al Ministerului de Interne. Veniturile se compun din editura cgrtilor scolarea legilor, din tipgrituri diverse si registre, din publicatitmi judiciare i particulare,din abonamente. Publicatiile tuturor ministerelor si autoritgtilor se fgceau gratuit.Acestea puteau obtine de asemenea tipgrirea gratuitg pe hârtia lor a diverselorimprimate. Ministrul de Interne putea ordona si tipariri particulare gratis. Cheltuielilede personal si material erau prevgzute special in bugetul Ministerului de Interne.Licitaiiile erau obligatorii numai pentru: hfirtie, lemne, cgrbuni, gaz lampantcernealg. Celelalte aproviziongri se fgceau prin bung invoialg cu aprobarea minis-trului peste 100 lei si a directorului sub 100. Aprovizionarea prin bung invoialg sefacea de intendent, care fäcea si distribuirea acestor materiale la ateliere.

Capitolul III trateazg chestiunea averii. El prevede un inventar si dg rAspun-derea conservgrii averii mobile sefilor de ateliere. Obiectele scoase din uz se scadpe baza unei incheieri a unui consiliu.

Capitolul IV fixeazg atributiile i lucrgrile personalului i serviciilor: directorul,contabilul-casier care este in acelasi timp seful serviciilor administrative, serviciuldepozitului (de cgrti ale editurii i imprimate tip). Atributiunile sefului de ateliere

serviciului imprimatelor (tipgriturilor), care este de drept serviciul comercialal comenzilor, sunt desvoltate impreunä. Mai departe se reglementeazg activitateacorectorului imprimeriei care este responsabil de erorile care conduc la refaceride lucrgri, serviciului magaziei, serviciului intendentei, insgrcinat cu paza averii

cu aprovizionarea i distribuirea materialelor mgrunte. Regulamentul stabilestecontrolul lucrului i prezentei culeggtorilor, responsabilitatea erorilor, disciplina inatelier, regimul elevilor. Aceleasi prevederi pentru atelierul de imprimare, cel deturngtorie i cel de fiergrie.

Capitolul V stabileste atributiile redactorului Monitorului i ajutorului säu,care sunt numai de specialitate, cele administrative privind pe director, atributiilecorectorilor Monitorului, ale atelierului special de zetgrie al Monitorului cu careocazie se indicg i modul aranjgrii materiei in Monitor gi ale serviciului expeditiei

www.dacoromanica.ro

r.

o ,

a..C.1

4t:'-'a.dAdEdc...

.::. .

1g;44410.4414Z1.---.-'

,_,;4gE

l

www.dacoromanica.ro

Monitorului. Art. 133 privitor la Redactie si 148 privitor la alcatuirea ziarului, suntreproduse in monografia Monitorului Oficial.

Capitolul VI precizeaza atributiile arhivarului si registratorului.Capitolul VII trateaza despre in.cheierea socotelilor. El prevede un bilant al

casei; incheiere de conturi separate pe servicii: al sefului de ateliere, al imprimatelor,al depozitului, al expeditiei Monitorului si un Ulan; general incheiat de contabilul-easier pe baza acestora.

Capitolul VIII fixeaza orele de lucru: functionarii dela 10 la 161/2, lucratoriidela 8 la 18 (acestia cu intrerupere de o ora).

Capitolul IX vorbeste de concedii: pAna la 15 zile aproba directorul, peste15 zile, fara a indica limita, aproba ministrul.

Capitolul X, institue un consiliu consultativ prezidat de director si compusdin: contabilul-casier, ajutorul acestuia, seful serviciului depozitului, seful deateliere, capul lucratorilor, paginatorul, seful masinist, masinistul mecanic si sefulturnatoriei, cu atributiun.ea de a urmari perfectionarea fabricatiei.

Dispozitiile diverse prevad publicarea in fiecare an in Monitor a unui tabloude numarul coalelor tiparite pe ministere si a unui tablou de veniturile s'i cheltuielileinstitutiei.

Regulamentul e semnat de ministrul de interne L. Catargi , i contrasemnatde directorul Monitorului: I. M. Bujoreanu. El are in anexa un tarif al lucrarilorde culegere si un tarif al literelor executate in turnatorie.

Evident, in raport cu progresul dela 1873 'Ana azi, regulamentul are unelegreseli de conceptie: contabil care e si easier in acelasi timp, intendent care cumparasi distribue, gestionan i cari isi incheie singuri conturile, sef de ateliere care primeqte,taxeaza, executa si contabilizeaza comenzile. Dar el a inteles foarte bine caracterulindustrial si comercial al institutiei and da elasticitatea necesara in regimulpersonalului, in facerea aprovizionarilor si and pretinde inventar si bilant.

Din nenorocire, vesnicile motive personale, aduc legea din 4 August 1876,care, cu un singur articol, darfima aceasta inteleapta organizare, prin infiintarea adoua posturi la Imprimeria Statului, unul de director al Imprimeriei si altul deredactor al Monitorului Oficial. 0 serioasa justificare de altfel imposibila -- n'ogasim nici in desbaterile parlamentare, iar legea se limiteaza la aceasta scindare,flea' a statua modul cum avea &A corespunda organizarea institutiilor la aceastanoua situatie.

Deci la 4 August 1876, Institutia creata de regulamentul din 1873 a sucombatprin sciziparitate, Directiunea Monitorului Oficial si Imprimeriei Statului a fostimpartita in doua. Abia la 21 Septemvrie acelasi an, se promulga regulamentulcare organiza ziarul si un altul care organiza Imprimeria, regulamente care sunt oextragere din acel dela 1873 a partilor interesAnd respectiv Monitorul Oficial sauImprimeria. Dar incoerenta administrativa creata de aceastà situatie, este inch'agravatà prin noul regulament din 1876 al Monitorului Oficial, al ziarului. In loesa se limiteze, cum ar fi fost mai rational, la separarea de imprimerie a administratieisi redactiei propriu zise ale ziarului, organizAndu-le inteo unitate aparte, -- cum 61

www.dacoromanica.ro

este cazul ziarelor particulare care n'au tipografie proprie el ia dela Imprimerieun atelier de culegere si un serviciu de corectori, pe care le boteaza proprii aleMonitorului Oficial)> si le subordoneaza nouei directiuni. Deci la neajunsul provocatde dublarea serviciilor administrative si comerciale, se adaugä i cel tot atat demare al imixtiunii unei a doua conducen i in trebile imprimeriei.

Mobilele acestei schimbari de organizare, erau prea subrede, ca ea sa poataavea vieata. O noua lege care nu avea motive sa fie mai desvoltata cacea din 4 August 1876 o abroga pe aceasta la 1 Martie 1877 si reintruneste cele2 posturi.

Cum nici una, nici alta, nu

Localul vechiu al Monitorului Oficial

Ministrul numeste o comisiune

s'au preocupat de un statut de organizare ainstitutiei, nu gasimnicio indicatie ca unnou regulament a luat local celor douadin 1876 sau cA ce! din 1873 se repuneIn vigoare. Aceasta situatie neclara nupoate conveni vrednicului director carea fost Al. Pencovici. Dupa ce incercaseo reorganizare in 1884, reuseste in aldoilea directorat, la 1889, sa prezinteministrului Lascar Catargi acelasi carea dat regulamentul dela 1873 unproiect de regulament adaptat nouilorimprejurari i noului local in care s'ainstalat institutia in 1887.

compusa din: I. Manolaki-Kostaki Epureanu,Vintila C. A. Rosetti, A. Cantacuzino, C. Erbiceanu si Al. Macedonski spre a cercetaregulamentul si a-si da avizul.

Comisiunea intocmeste doua rapoarte: unul in care propune imbunatatiri deprincipiu, pentru institutie, altul care analizeaza punct cu punct proiectul deregulament.

Primal raport recomanda o mai economica compozitie a paginilor Monito-rului, adoptarea unui anumit sistem ortografic, infiintarea unui post de redactorcare sä alatuiasca partea neoficiala a Monitorului din articole literare,economice, de igiena, cu scopul de a ajuta la luminarea clasei taranesti, infiintareaunei §coli profesionale de ucenici pe langa Imprimeria Statului. De asemeneacomisiunea relevä insuficienta utilajului: masini vechi ne mai servind decat pentrua forma un aliniament de parada, care sa poata face persoanelor necompetenteiluziunea unui stabiliment tipografic stralucit litera insuficienta, stare rudimentaraa atelierului de turnatorie, personal insuficient si face propuneri precise de investitiisi personal.

Comisiunea mai opineaza pentru infiintarea unui post de medic si simplificareaadministratiei, unde numarul registrelor in fiinta se ridicase la 150. Ministrulaproba propunerile comisiunei, cu exceptia înfiinçàrii postului de redactor si a unei

62 Case de economic i pensiuni a lucratorilor, si cu uncle mici modifican.

§tiintifice,

E".

www.dacoromanica.ro

In aceste conditii se promulga la 9 Septemvrie 1889 noul regulament careridica institutia la rangul de directiune generala. El &A organizarii o factura mairationala ca cel din 1873, instituind o administratie centrala care concentrachestiunile de personal, buget, contabilitate, casierie, depozit general, registraturä,arhiva i intendenta, o grupa de ateliere (culegere, corectura, expeditie), constituindserviciul Monitorului Oficial gi o alta grupa' denumita Atelierele *, care cuprindetoate celelalte ateliere.

Ca desvoltare, regulamentul se apropie foarte mult de cel din 1873. El inlaturaunele din principiile gregite ale acestuia: contabilul se separa de casier, intendentulnu mai face aprovizionare i distribuiri de materiale la ateliere (cu exceptiuneacombustibilului), contabilitatea controleaza toate gestiunile. Lash' insa gefului ate-lierelor partea comerciala a exploatarii. Pastreaza elasticitatea necesara in regimulpersonalului, pastreaza inventarul i bilantul, dar supune gestiun.ealegii contabilitatii Statului. Regulamentul era un real progres in sens administrativ,pentru ca sub auspiciile lui institutia s'A functioneze in bune conditiuni inca' 30 ani.

Este interesant sá mentionam un proiect de lege pentru organizarea directiuniiMonitorului Oficial gi Imprimeriilor Statului *, intocmit de Take Ionescu pentru

sesiunea ordinara a Adunarii Deputatilor dela 1913-1914, dar nedepus. El esteun premergator al decretului lege din 1919: imparte directia in douà divizii,administratia i imprimeria, gi se ocupa numai de personal. In art. 16 prevedeaca nu pot fi numiti corectori deca't bacalaureatii, pe baza unui concurs ; corectoriide cl. I trebuiau sa cunoasca limbile franceza gi germana'.

Daca in 1919 s'a simtit nevoia revizuirii regulamentului din 1889, ea se datoranu at:At desuetudinii in care ar fi cazut, cum afirma raportul de insotire, cht nouilorimprejurari in care avea sá activeze Monitorul Oficial gi Imprimeria Statului in taramarita. Ele duc i la o intärire a formei de organizare, trechnd-o dela un regulamentla o lege. i astfel se promulga in Monitorul Oficial Nr. 60 din 1919 decretal lege,insotit de regulamentul de aplicare, pentru organizarea Directiunii Generale aMonitoruMi Oficial i Imprimeriilor Statului, puse in vigoare, conform ultimuluiarticol al legii, la 1 Ellie 1919.

Noua lege nu gasegte institutia inteo stare de desvoltare prea diferita de ceape care a gasit-o gi a regisat-o regulamentul din 1889.

Condusa i exploatata fie de oameni straini de tehnica, fie de tehnicieni faragcoala special:A, formati in acelagi atelier pe calea empirica a megtegugului invatatdela ucenic la gef de atelier, de altfel congtiinciogi gi buni gospodari, ImprimeriaStatului s'a desvoltat prea putin, sub toate raportmile, in acegti 30 ani. Prinlipsa de contact profesional sau gtiintific cu Apusul, Imprimeria ramanea din ce ince in urma progresului tehnicei grafice, urmarit in Mina parte de industria particu-lara. Din ce in ce Imprimeria Statului capata caracterul de anchiloza i rutina alunei traditii tipografice. Din pullet de vedere administrativ, pana la marele razboiu,exigentele erau cam aceleagi.

Era de agteptat deci ca legea din 1919 sa fie legea ceruta de Romania Mare.Nu transpira' aceasta preocupare nici din textul legii, nici din raportnl care 63

www.dacoromanica.ro

insote§te proiectul de decret-lege. El vorbe§te de nevoia unei legi, ca autoritateformalä, de caderea in desuetudine a regulamentului din 1889 §i de adaptareatratamentului material al personalului la o starea timpului de fata §i a scumpiriitraiului ».

Deci legea din 1919 se multume§te sa ramana in prezent, al reorganizezesituatia din 1919. Ea desfiinteaza vechea separatie intre ((Monitor » li 4 Ateliere»,contopindu-le administrativ §i tehnic in doua sectii: sectia administrativa cu toateatributiile de personal, contabilitate, comenzi, casierie, depozite, administratie, §isectia tehnica cu taxarea lucrarilor, corectura §i atelierele. Aceasta contopire indoua sectii cu specificarea divizarii lor formeaza obiectul a doua capitole. Restulde 4 capitole ale legii se ocupa exclusiv de personal, incheindu-se cu un tablou

de s alariz are .

Legea este deci unilaterala §i insuficienta nu numai prin neglijareaimprejurarilor cand lua na§tere, dar §i prin lipsa tratarii problemelor economice§i de exploatare, care constituiau, alaturi dc personal, cel putin a doua jumatatedin vieata institutiei. Regulamentul, caruia i-a ramas deci sarcina complectarii, oface cu desturä meticulozitate, cuprinzand in total 263 articole. El pastreaza inorganizarea economica principiile vechilor regulamente: legea contabilitatii, gestiuniizolate Cu conturi separate, cont de executarea bugetului, dar §i o incheiere desocoteli inteun bilant anual care sa constate veniturile, cheltuielile §i averea ramaslIn fiinta la inceputul noului an financiar. Bilantul nu s'a incheiat insa niciodata.

0 timida incercare de intelegere a nevoilor tehnice, la art. 22: o Pentru func-

tiunea de §ef al atelierelor se vor mai prefera §i cei ce posed diplome speciale tehnicedin tail sau strainatate *. In schimb cu toata inteleapta indicatie a proiectuluiTake Ionescu din 1914, corectorii, chiar ai Monitorului Oficial, se prefera dintrelucratori, de§i acestora nu li se pun conditii de studii la angajare. In spiritul timpului,numärul orelor de lucru se reduce la 8 pe zi, dar §i 32 sarbatori pe an, afara deDuminici ! In privinta ziarului, atat legea cat §i regulamentul pastreaza normele de

editare i alcatuire din trecut.Insuficicnta legii este chiar peste un an marturisita de regulamentul special

din 24 Martie 1920 de care a fost nevoie pentru organizarea §i administrareaImprimeriei Statului din Chi sinclu, formata §i trecuta in Directiunea Generala aMonitorului Oficial §i Imprimeriilor Statului, cu decizia Ministerului de Interne din2 Martie 1920. Formarea acestei Imprimerii ne-o descrie monografia respectiva. Acestregulament special §i partial, organizand noua imprimerie, umple de fapt lacunelelegii din 1919, care, dei in art. 1 incredinteaza Directiunii Generale o conducerea§i controlul tuturor imprimeriilor Statului, care exista acum sau se vor mai infiintain intreg cuprinsul Ora cu provinciile alipite*, n'are totu9 nici o prevedere pentruo atare imprejurare. El constitue din Imprimerie o directie compusa din serviciuladministratiei, contabilitatii §i casieriei §i serviciul atelierelor vi-i incredinteazaluerarile grafice necesare autoritatilor din Basarabia precum §i pe acelea ce i sevor trimite de Directiunea Generalä. De altfel aceasta formula de utilizare a

64 Imprimeriei a fost foarte nefericita. Ea a condus imediat la o exploatare deficitara §i

www.dacoromanica.ro

LOCALUL DIRECTIUNII GENERALE M. O.: SALA GHISEURILOR, CU SCARA PRINCIPALA

N.:

_-:,-,,_, .__L

.--,...._ ,,.... . =4.s.,_

--.4"------,.

.,J

p.,

T

411

AIII I

=111r-=#=4:!=t I 4R

;.- ".

° -icdre a,pa,

¡NMI! EIII/1144N F---- --- -

-g _ r

--r -

'If.

:410' ,20-

i.

'

LOCALUL DIRECTIUNII GENERALE M. O.: SALA GHISEURILOR, VEDERE SPRE IESIRE

-J ,

www.dacoromanica.ro

irationala : se trimiteau la Chisinau pentru imprimare, coale din Monitor, din careapoi mare parte, din cauza intärzierilor, nu se mai utilizau.

Iatä dar o sporire cam cu 30 % a capacitatii de productie a DirectiuniiGenerale, sporire cu totul accidentala, caci administratiei noastre de Stat ii lipsea,ca si astazi, un program care sa stabileasca, cata imprimerie trebue sa faca, Statulsi pentru ce anume nevoi. De altfel acestei lipse de orientare i se datoreste si faptulca gospodkia din ce in ce mai rea a institutiei nu a atras atentia, nu atit prindiminuarea veniturilor ck prin diminuarea capacitatii de productie. Unele investitiiulterioare nu au imprimat nici ele un progres sensibil: masinile rotative aduse in1925 erau de sigur un progres, dar n'au fost nici fericit alese, caci aveau formatinvariabil, si nici n'au fost precedate de masinile de cules. Cladirea anexa construitaIn 1925, foarte improprie ca distributie, nu a fost rational utilizata deck in subsol,unde au fost instalate rotativele.

De aceea, cu toate aceste investitii, Monitorul Oficial nu track nici unprogres tehnic : nici ca ziar, nici ca lucrare grafica. Inserarea publicatiilor se faceacu intärzieri din ce in ce mai mari, prejudiciind nu numai administratia Statului,dar si interesele particularilor, care totusi plateau taxe urgente si extraurgente.In 1927 se cumulase intärzieri de peste 2 ani.

Ca un contrast cu aceste triste realitati, apare legea din 20 Aprilie 1927,publicatä in Nr. 91. Inteadevar ea era superioara tuturor celor anterioare. EaImparte ziarul in trei parti, masura imperios ceruta de cantitatea materiei, dar pusa inaplicare abia in 1928. Organizeaza imprimeriile din Tara, generic. Imparte tara in treicircumscriptii aprovizionate fiecare de ate o Imprimerie prin depozite de imprimatela fiecare prefectura: cea din Bucuresti, cea din Chisinau,0 probabil, caci legea nu ledenumeste, tipografia din Cluj a cartilor funduare, trecuta prin legea din 26 Februarie1925 asupra Consiliului Legislativ, dar neinglobata nici 'Ana azi in patrimoniulStatului, din cauza contestatiei baroului din Cluj. Legea repeta grava omisiune a celeidin 1919, de a nu avea prevederi pentru chestiunile economice si de exploatare.

In schimb, chestiunile de personal sunt amplu tratate. Lucratorii sunt trecutila Casa de Pensil a Statului: deci inch* o ingreunare a exploatarii adaugata la celeinaugurate de legea din 1919, fata de inteleapta elasticitate lasata unei intreprinderiindustriale de vechile regulamente.

In intelegerea rostului industrial si nevoilor tehnice ale Imprimeriilor Statului,legea mai face un progres fata de cel din 1919: prevede la art. 23 ci pentru postulde director tehnic se va prefera un inginer specialist in masini, care va fi siinginerul consultant al Directiei Generale.

Dar contrastul intre calitatile legii si defectele administratiei care avea s'oaplice, au dus in acelas an la sucombarea amandouka, caci descoperirea gravelornereguli din 1927 a mai dus la o descoperire: dacä Monitorul Oficial si ImprimeriileStatului sunt puse in serviciul unui scop pur administrativ, fiinta lor are un caractereminamente industrial si comercial. i atunci, primul ministru si ministru de finanteVintilii Brätianu le trece dela Ministerul de Interne, la Regia Monopolurilor Statuluicu legea din 27 Decemvrie 1927. Iata expunerea de motive a legii: 65

www.dacoromanica.ro

o In urma ultimelor evenimente intimplate la Directiunea General a MonitoruluiOficial, Ministerul de Interne impreunA cu Ministerul de Finante au cAzut de acordca Directiunea Generará a Monitorului Oficial si Imprimeriilor Statului sA se desfiintezepe ziva de 1 Ianuarie 1928, iar serviciile sale sri treaci dela Ministerul de Interne subdirecta conducere a Regiei Monopolurilor Statului din Ministerul de Finante.

Principalul motiv al propunerii de alipire a acestor servicii la Regie este cA lucrArileImprimeriilor Statului au un caracter industrial si comercial ca ci celelalte servicii aleRegiei. Credem cA aceasti trecere este cAt se poate de avantajoasi pentru Stat, atátdin punct de vedere tehnic çi administrativ cfit si din punct de vedere bugetar.

Din punct de vedere tehnic, tinAndu-se seami cA aproape mai la toate fabricileRegici se gäsesc mici imprimerii, iar la Fabrica de Timbre o imprimerie mai mare,prin trecerea la Regie a Imprimeriilor Statului, toate aceste mici imprimerii se vordesfiinta, iar personalul tehnic, masinile, uneltele si aparatele grafice dela stabilimenteleRegiei vor trece la Imprimeria Centrará. Regia posedi ci recruteazi cu usurintApersonalul tehnic de toate categoriile. In privinta aprovizionárilor de materiale necesareMonitorului Oficial si Imprimeriilor va urma aceiasi norma ce urmeazA Regia actualmente,folosindu-se de acelasi fon.d de exploatare cu care este inzestrati Regia, servind astfelImprimeriilor s'A satisfacA la timp toate nevoile Statului in materie de imprimate.

Proectul de lege alAturat are caracter tranzitoriu pánA ce se va intocmi proiectulgeneral de organizare al Regiei pe bazA de industrializare si comercializare sub o conducereautonomA, care va cuprinde c organizarea serviciilor Monitorului Oficial si ImprimeriilorStatului si modul lor de functionare >>.

Ministru de Finante (ss) Vintilá Bnitianu; Ministru de Interne (ss) I. G. Duca;Ministru de Justitie (ss) Stelian Popescu.

asile! la 1 Ianuarie 1928, Monitorul Oficial, Imprimeria din Bucuresti,Imprimeria din ChisinAu si Fabrica de Timbre se constitue in Directiunea Monito-rului Oficial si Imprimeriilor Statului pendinte de R.M.S., administrate dupAlegea R.M.S.

Aceastà mAsurA a provocat un reviriment foarte puternic pentru institutiesub toate raporturile: tehnic, economic, administrativ. Incepe epoca refacerii, atAtavreme asteptatA.

Institutia se reorganizeazA prin regulamente interioare de administratie. Inspecial furnizarea materialelor dei centraliza-CA la administratia centrara' R.M.S.,castigA totusi in promptitudine prin utilizarea fondului de exploatare al Regiei,care se administra quasi-comercial. Printeo imediatA rationalizare a metodelor delucru in imprimeria din Bucuresti se asigurä aparitia in maximum trei zile apublicatiilor si se publicl toate restantele. Se aduc 12 masini de cules (majoratela 16 in 1929), pentru Monitorul Oficial.

Imprimeriei ChisinAu i se repartizeazA spre executare registrele si imprimatelede stare civilA s't contabilitate comunalA pentru toatA tara, transformând-o astfelinteo adevAratA fabricA, usOr de exploatat si de controlat, i in plusrentabilA.

Evident forma de organizare si inregistrarea contabilà a exploatärii derivatAdin legea contabilitAtii era departe de a corespunde caracterului institutiei. Ea se

66 limita la gestitmi nucleare, izolate, fArà preocupare de transformarea materiei prime

www.dacoromanica.ro

rT

*

1.7

- I 6 ---L

- V

,,,;;;;;.

1161111111 1 1111 I

t:i 11.11 4 II 1.

LiI . I v

1 II1T

FIE

I .111.1* x

IIA ' a ".4 - I.. 7,r. 4. ... 4 . --=1,- ...,..,... ...pi.

,) 1-3. 0.. !tr. ... qw.... ... ...1..4 - it 1 . ' . --,- -.... --,,-... -la- .

' 'X' --.i...i. i '

_., 4 1 T i -44.1 'Z.. A_ '-' 4%21' ' 1 ' -' - 71 i 4 i .t , - : - --:-. - 0 , "-4-- - - - --a--..- istra.- I rthIli1,.. .... IN IS NI iikii ilii el m a Ill I ai,Ir

" 1 1

_(.70

r",111)

41.; 411/4Brarawapf

R;

..!..::Z.Ain.

CC'

,

vm.

_

a

W0.0 ir

'01

- 4 s

111'

7..7 . t,DIRECTIUNEA GENERALA M. O., BIBLIOTECA

www.dacoromanica.ro

si fArà concentrarea inteun bilant si cont de profit si pierdere. Dar controlul averiiin materiale si bani a cApAtat un maximum de sigurantA.

Ca exploatare Imprimeriile au fost utilizate in primul rAnd pentru satisfacereanevoilor R.M.S., urmArindu-se in special perfectionarea Fabricei de Timbre, formareaunei sectii de ambalaje si studiindu-se, pAnO la intocmirea unui proiect, concentrareatuturor Imprimeridor inteo singurA centralA.

La 6 Februarie 1929 se realizeazA si dezideratul ultimului aliniat al expuneriide motive, dar incomplect: Monopolurile se transformA in CasA AutonomA, fled'a ingloba insA Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului, inclusiv Fabrica deTimbre. Acestea rAmAn mai departe inteo stare de provizorat sub imperiul vecheilegi pentru administrarea si exploatarea monopolurilor Statului, pendinte directde Ministerul Finantelor, conform legii pentru organizarea ministerelor din zivade 2 August 1929, pAnA la 1 Ianuarie 1930, cfind se organizeazA in regie publiceicomercialei (Regia M.O.) pe baza legii din 15 Martie 1929 si in conformitateCu regulamentul din 30 Noemvrie 1929, publicat in Monitorul Oficial Nr. 27011din 3 Decemvrie.

Astfel la 1 Ianuarie 1930 (c organizarea pe bazA de industrializare si comercia-lizare » doritA de expunerea de motive a legii din anul 1927 se extinde s'i asupraImprimeriilor Statului.

Regulamentul din 30 Noemvrie 1929 reflectA principide legii comercializOriidin acelasi an: gestiune separatA de Stat, buget separat, elasticitate bugetarA,autonomie financiará, contabilitate industrialA cu inventar, amortismente si bilant,constituire de fonduri de rezervA, rulment si reinnoire, control financiar. De asemeneael introduce prevederile codului muncii in regimul personalului de ateliere. Dar eltraseazO si un program de bunA gospodArie pentru Stat, in chestiunea imprimatelor,prevAzAnd concentrarea tuturor imprimeriilor de Stat la noua regie comercialA sidesfiintarea celor inutile. De asemenea in spiritul timpului el infiinteazA unOficiu al centralizeirii imprimatelor Statului <ccu scopul unificArii, simplificArii sistandardizArii lor ».

Ca organizare administrativA a institutiei, el reprezintA de asemenea un vAditprogres fa-0 de trecut prin rationalizarea schemei si a serviciilor. UnitAtilecomponente ale institutiei (ziarul si imprimeriile) apar fiecare cu personalitatea ei,conduse si exploatate inteo administratie centralA care le aprovizioneazA cu materiale(serviciul central al aprovizionArilor), cu personal (serviciul central administrativ)SI cu bani (casieria centralA), le controleazA (inspectorul contabil si comisia decontrol) si inregistreazA rezultatele exploatArii (contabilitatea centralA). Pentru ojustificatA economie, serviciile ziarului sunt comune cu ale administratiei centrale, cuexceptia << Redactiei * insArcinatA Cu adunarea materiei si alcAtuirea ziarului. Pentruacelasi motiv, directia tehnicA se confundA cu directia Imprimeriei Centrale.

Principiul sAnAtos de bunA administratie publicA, ca toate serviciile prestatesä fie plAtite inceput a fi introdus de R.M.S. si in Imprimeriile Statuluieste un punct cAstigat pentru noul regulament. i cu toate cA el n'a putut fi aplicatintegral publicatiile pArtii I a Monitorului Oficial continuAnd sA se insereze 67

www.dacoromanica.ro

gratuit primul bilant al institutiei din 1930 arath pentru mntâia °aril caracterulactiv qi productiv al ei, aliáturi de importanta ei comercialh.

Sub noua formh, nu se phrhseste punctul cardinal al programului pentruviitor de a se concentra imprimeriile Statului inteo centralä modernh rationaldimensionath.

Cfind la 1 August 1930, imprimeria fostA Cultura Nationalh cumphrathde Stat (Jurnalul Consiliului de Ministri Nr. 167), trece in patrimoniul RegieiM.O., cu un foarte important inventar si cu o capacitate de lucru superioarävechei imprimerii a Statului, ea poate fi imediat push' in functiune, cum arathmonografia respectivä, pe baza organizhrii sablon a regulamentului Regiei. Cumnoua achizitie sporeste capacitatea de lucru a Regiei cu inch circa 60%, este evidenteh preocupärile de viitor se transformh: se intocmeste un program detaliat pe 4ani, esalonând o organizare metodich a fiechrei imprimerii in parte, prevä'zuth cuinvestitiile necesare unei ameliorhri a calithtii si a rentabilithtii, färä ca de acirezulte o nouà märire a capacithtii de productie.

Rezumat pe largi capitole, acest program, in mich parte inch nesatisfacut, aimbrAtisat urmAtoarea activitate:

Imobile. In primul rând o ameliorare a conditiilor higienice care aveauinfluenteze shnhtatea personalului, atAt de expush inteo industrie grafich. Deci:renovarea instalatiilor sanitare la toate imprimeriile ; modernizarea iluminatului (inspecial la Centrala i Chisinhu), amenajarea de ventilatii (pana acum la Centralh) ;construirea la Central:A a unei schri de acces exterioarh atelierelor, care a pus caphtduph 45 ani, unei imposibile defirari a lucrAtorilor din atelier in atelier, spre a ajungefiecare la locul shu. In sarsit reparatii generale.

In al doilea rând o rationalizare a localurilor prin concentrári de depozitede acclas gen sau apartinand unei unithti de fabricatie, cu scopul economiilor deintretinere si suprimArii miscárilor false (depozitele de hârtie, atelierele de cartonaje

plicuri, atelierul de intretinere la Nationalh, sectia fabricatiei Monitorului Oficialla Centralh, atelierul de imprimare la Fabrica de Timbre).

Ma§ini. Investitiile facute au avut douh scopuri: ameliorarea calithtiiproduselor (galvanoplastia, masinile pentru clisee i masinile modeme de gumat, delaFabrica de Timbre, cele 2 masini plane mari cu aparat de pus coale, cele 2 Tiegeleautomate, diferitele masini de leghtorie, cele 2 masini de turnat litera i masinile destereotipie ale Centralei, instalatia de stereotipie a Imprimeriei Chisinhu) i inlocuireaunei manopere costisitoare (cele 16 masini de cules, masinile de adresat ziarul sicele trei masini automate de thiat ale Centralei, masina de bombat i masinaautomata de thiat ale Nationalei).

Instalatiile, au avut in vedere conditiile moderne de higienh (sanitare, luminh),asigurarea imobilelor (s'au facut instalatii contra incendiului la toate imprimeriile),micsorarea cheltuelilor de intretinere (inchlzire centralà proprie la Timbre, inchlzirecentralä cu aph i automatizath in imobilul din Bulevardul Elisabeta, fractionareafortei electrice pe grupuri eat mai mici de masini la Centralh), simplificarea si

68 rapiditatea comunicatiilor (telefon interior automat, ascensor de persoane si de

www.dacoromanica.ro

-

____-,

11111 - 6elf

v-

. -

-

DIRECTIUNEA GENERALÀ. M. O., LABORATORUL DE INCERCAR1

t T

-,k;AQ 4 A/

fr

it)

.

A

DIRECTIUNEA GENERALA M. O., BIROUL SERV1CIULUI CONTA.BIL1TATII

www.dacoromanica.ro

1A

v ylor.-my ;

M'AMEVAIIVAM'AOVA

gErEZENIV=my(

EN%My'i

fabricile din tarà §i deci, scoborirea pretului ei la nivelul 1874 /1474.1875 120pietii. O centralizare a aprovizionOrilor §i un laborator 1878 96 k

paralel cu o scoborire simtitoare a preturilor. 1880 ENV 116

1881 116 jj

1885 Ebr

18884sly

fi§e de activitate), a sporit inteo proportie nealteptatà 1889 §.3kP119 14

randamentul sáu. Fiecare imprimerie, ca i administratia 1890 Efflar/ 20

=MY/ 22centrará, are infirmerie proprie unde un mimar de medici

18911892 Efa7 49: 22

MEIT 41.de diferite specialitOti d'A consultatii §i medicamente 1893 22

1894 Eav 149 22gratuite. O prima vizità la domiciliu e de asemenea 118965 Ear 150 A' 25

gratuita. O parte din functionari §i lucrAtori primesc .VM E 7/ . 23

1897 Mar 4 23locuinte cu chirii foarte reduse, in cartierul Fabricei 1898 N= , 23

de Timbre §i al Imprimeriei Nationale. O casO de Credit 1899 23

ff/M Uf/ A - 23Economie a intregului personal, I! ajutä in imprejurgri 1900

180

dificile, ferindu-1 de speculà.1199021 6/97,1 Ay:

Din cauza prevederii, ata a regulamentului din1929, at §.1 a legii din 1931, ea' preturile de vânzare aleInstitutiei trebtie sO fie la fel cu ale intreprinderilorparticulare similare, a fost nevoie s'A se introducA inexploatare regimul de lucru prevAzut in codul muncii:48 de ore pe säytamâna §i repaos duminical. Celelalteprevederi ale codului muncii se aplica integral lucrOtorilor angajati dupà 1928 §ise extind treptat pe mOsurá ce vechii lucrAtori ies din functiune.

O permanentO preocupare a administratiei a fost i aceea de a aducela un economic §i rational raport numArul functionarilor administrativi fatàde numArul lucrAtorilor. Diagramele respective aratä descrwerea treptatà aacestui raport.

Activitatea atelierelor §i in genere a exploatOrii imprimeriilor este controlatáprin releveuri zilnice care se concentreazA in situatiile comenzilor. Acestea,

A

AA'

Culegatori

Funetionari.Variatia numArului salariatilor

dela 1873 la 1902

17

2218

19

12

12

12

13

14

14

14

14

14

14

14

14

lucrAtori

corespondentä in imobilul din Bulevardul Elisabeta, ascensor modern de mArfuri laCentrara).

Litera, haina tipografiei, era o haina a mizeriei. Gratie ma§inilor noui deturnat §i matritelor necesare, toa-CA litera a fost inlocuità cu literá nota in varaanului 1932, dupà o laborioasa activitate de confectionare in atelierul de turnatorieal Imprimeriei Centrale. Tiparul actual al Imprimeriilor Statului, inclusiv ceadela Chi§inAu, corespunde prestigiului de institutie de Stat, atita vreme neglijat.

Materiale. Regimul autonomiei a permis institutiei,ie§irea din preturile hârtiei pe care Statul le contractase cu 1873

propriu de incercOri au permis in acela§i timp ameliorarea 1877

1878treptata a calitätii cernelurilor §i celorlalte materiale, 1879

Personalul, atál cel de exploatare cât i cel admi-1882

nistrativ, stimulat pe de o parte prin conditiile noui de 18831884higienk confort §i asistenta in care avea sA lucreze,

pe de alta parte printr'o disciplinO indispensabila unei 1886

industrii-li un control riguros (ceasornice de prezentà, 1887

69

www.dacoromanica.ro

70

transmise serviciului central al exploatarii, sunt confruntate cu pre-turile de vanzare.In linii generale s'a urmarit o specializare a imprimeriilor in raport cu caracterulinvestitiilor de care dispun: Imprimeria Centrala, pentru ziar §i mercantilaj ;Imprimeria Nationala pentru bro§uri, periodice, litografie §i cartonaje ; ImprimeriaChi§inau pentru registre i imprimate tip.

In sanul fiecarei imprimerii s'a cautat obtinerea unui just echilibru intrecapacitatea de productie a diferitelor ateliere. In suferinta mai e Imprimeria Cen-trala unde nu s'a putut Inca ridica pe una din aripi etajul destinat a proportionalegatoria cu atelierele care o alimenteaza.

1903

1904

1G05

1906

1907

1908

1909

1910

1911

1912

1913

1914

1915

1916

1917

1918

1919

19201921

1922

1923

19241925

1928

1927

/928

1929

19301931

1932

78

MLMft.-7// /33/MfN V iiffre

_\113LN.

,WW%:47Y

V'433 TTTT

Alar/ /4 .

\ NV'NV/'V/ AZEFF / /// r34 /587

78089

MEW

/'395 I 47.449 ' ..

' 5

Vi

A

RÄZBOIUL

Ceilalti lueriitori

Culegiltori

Functionari

6282

85

92

9392

9393

106

Variatia numarului salariatilor dela 1903 la 1932

Produsele. In stadiul actual de organizare §i desvoltare al imprimeriilor sale,Statul are la dispozitie toate specialitatile grafice corespunzatoare variatelor salenevoi. In acela§i timp satisfacerea lor este asigurata la un pret rational §i lao calitate foarte buna. Aceste douà postulate ale unui imprimat se aplicaindustriei grafice particulare in raporturile sale cu Statul, prin controlul pe careImprimeria Statului Il exercita asupra pretului, cahitàtii i cantitatii.

In alta ordine de idei, Directiunea Generala a desvoltat editura de legi §iregulamente, creandu-i o personalitate comerciala, aparte, in organizatia ei.

Acest fapt cat §i nevoia desfacerii produselor Imprimeriei Chisinau, au dusla infiintarea unui depozit de imprimate pe langa fiecare Administratie financiara.

113

90

100

22

22

2222

22

148

149 7/N.,

22

23

252526

27

27

2726

IV 189

Y 183

NmearfA .0

ieN/A/ IYA

-ff A.

www.dacoromanica.ro

Acesta stimulat cu o remiza, plaseazi in judetul respectiv cfind este cazul §i prinintermediul librärillor locale produsele Regiei M.O.

Scoaterea institutiei, prin legea dela 13 Iulie 1931, de sub regimul legiicomercializárii, nu a stingherit continuarea aplicarii acestui program pe care 1-a

°

Paul ArionMembru in Comitetul de Directic

C. DcmctrcscuMembru n Comitetul de Directie

71.

Cezar Simionescu- Membru in Comite tul de Directie

. ./,

A. D. BunescuDirectorul General

CONDUCEREA ACTUALA. A MONITORULUI OFICIAL SI IMPRIMERIILOR STATULUI

gäsit in plinä executare. Reducándu-i pulsatia economici industrialá la limita pecare o puteau îngádui noua situatie de directiune generala in Ministerul Finantelor§i aplicarea regimului legii contabilitätii publice, ea ii lasá totuO. autonomia §ielasticitatea bugetará, autonomia financiará, fondurile (de rulment, reinnoiri §irezervi), contabilizarea industrialá.

In ce privqte organizarea administrativa cu exceptia inlocuirii consiliuluide administratie cu un comitet de directie noua formä nu a comportat nici o 71

www.dacoromanica.ro

restrangere. S'a profitat chiar de nevoia intocmirii unui regulament al legii, pentruca tinându-se seama de sporul de activitate adus de Imprimeria Nationalà, sä. seclarifice gi perfectioneze schema de organizare, separându-se directia tehnicA dedirectia Imprimeriei Centrale gi crandu-se in administratia centrala un serviciu alexploatdrii ins5rcinat cu chestiunile comerciale, cu studiile gi laboratorul gi cuoficiul centralizärii imprimatelor.

Mergfind mai departe, s'a dat tuturor serviciilor un regulament de functionaredetaliat, care prevede fiecare operatie imitará cu caracter administrativ pecare o are de indeplinit ultimul functionar, cu indicarea precisA a formularelorde care se servegte. Un regulament de administratie reglementeazä <dunctionareapersonalului. In sargit un regulament de exploatare, in curs de elaborare, vaconcentra gi formula toate elementele componente ale function5rii atelierelor.

Reinnoirea localului administratiei centrale in 1887 spre a-1 face sacorespunda caracterului in.treprinderii i nouilor nevoi, unor conditii mai civilizatede higienil pentru functionari gi public, precum gi prestigiului unei institutii deStat, era o consecintä naturala a nouei stAri de lucruri dela #Monitorul Oficial giImprimeriile Statului )).

Este deci o coincidentà binevenitA, sub toate raporturile, inaugurarea acesteireinnoiri °data cu sirbAtorirea centenarului Monitorului Oficial.

A. D. BUNESCUDirectorul General al Monitorului Oficial

Imprimeriilor Statului

www.dacoromanica.ro

BUGETELE IN LEI AUR, DELA 1862 PANA LA 1932

73

BUGETELE IN LEI AUR BUGETELE IN LEI AUR

Anul Venituri Cheltuieli Excedent Deficit Anul Venituri Cheltuieli Excedent Deficit

1862 28.043 37.357 - 9.314 1898 1.200.000 957.540 242.460 -1863 40.550 183.762 - 143.215 1899 1.100.000 977.540 122.460 -1864 45.177 141.355 - 96.178 1900 1.150.000 947.540 202.460 -1865 45.177 141.355 - 96.178 1901 1.000.000 890.666 109.334 -1866 248.000 330.701 -- 82.701 1902 1.000.000 891.549 108.451 -1867 121.500 140.292 - 18.792 1903 1.000.000 891.549 108.451 -1868 195.555 284.562 - 89.007 1904 1.000.000 891.549 108.451 -1869 200.000 381.193 - 181.193 1905 1.000.000 891.549 108.451 -1870 200.000 382.030 - 182.030 1906 1.100.000 896.301 203.699 -1871 275.569 390.203 - 114.634 1907 1.100.000 960.401 139.599 -1872 239.000 363.358 - 124.358 1908 1.000.000 1.058.000 - 58.000

1873 320.000 365.150 - 45.150 1909 1.100.000 1.055.000 45.000 -1874 382.700 389.170 - 6.470 1910 1.200.000 1.055.600 144.400 -1875 225.000 404.050 - 179.050 1911 1.200.000 1.098.080 101.920 -1876 277.000 422.440 - 145.440 1912 1.200.000 1.102.280 97.720 -1877 200.000 340.080 - 140.080 1913 1.200.000 1.102.280 97.720 -1878 220.000 347.580 - 127.580 1914 1.400.000 1.138.940 261.060 -1879 190.000 347.580 - 157.580 1915 1.400.000 1.138.940 261.060 -1880 258.000 396.088 _ 138.088 1916 1.400.000 1.148.940 251.060 -1881 260.000 373.912 - 113.912 1917 Rfizboiu 11882 nu se giisesc 492.032 - - 1918 11 A zboiul1883 500.000 397.740 102.260 - 1919 R ilzboiul1884 530.000 429.533 100.467 - 1920 N'a fost buget1885 530.000 424.700 105.300 - 1921 793.649 890.726 - 97.077

1886 400.000 428.420 - 28.420 1922 645.473 590.956 54.517 -1887 578.000 415.420 162.580 - 1923 828.022 727.210 100.812 -1888 578.000 415.420 162.580 - 1924 1.078.166 1.049.937 29.229 -1889 700.000 462.920 237.080 - 1925 742.573 999.720 - 257.147

1890 846.000 576.180 269.820 - 1926 1.173.699 1.412.973 - 239.274

1891 1.075.000 829.840 245.160 - 1927 1.882.708 2.545.394 - 662.686

1892 1.075.000 901.840 173.160 - 1928 4.013.000 3.133.900 879.100 -1893 1.100.000 883.920 216.080 - 1929 5.674.000 4.195.000 479.000 -1894 1.240.000 1.104.220 135.780 - 1930 8.420.000 6.039.000 2.381.000 -1895 1.300.000 1.134.780 165.220 - 1931 10.448.000 8.323.000 2.125.000 -1896 1.200.000 1.118.360 81.640 - 1932 8.742.000 6.919.000 1.823.000 -1897 1.200.000 1.000.420 199.580 -

www.dacoromanica.ro

BILANTUL GENERAL AL REGIEI M.O.

CONTUL DE PROFIT & PIERDERE

Pre§edintele Cons. de Administratie, Director General: A. D. Bunescu efulC. N. Teianu P. Dimitriu

Censori: I. Garneliu, Ch. Nana, A. Garoescu

ACTIV incheiat la 31 Decemvrie 1930 PASIV

Imobilizári 263.089.451 Capital 75.283.053

Debitori clienti 64.476.066 Fondul de reinnoire 12.082.100

Avansuri asupra beneficiului: amortismentelor 17.242.480

Participàri personalului Regid i M.O. 6.259.500 crcantelor dubioasc . . . 2.000.000

Ministerului Finantelor 32.033.000 de rulment 5.431.443

Materii prime 40.356.121 Ministerul Finantelor 227.798.200

Semi-fabricate 10.191.785 Furnizori ......... . 25.166.527

Fabricate 8.855.489 Diverqi creditori 1.528.283

Numerar: Abonamente « M.O.» anticipate 1.884.087

Disponibil la Casa, B.N.R., etc. . 25.464.199 Remize 1.385.452

Avansuri asupra comenzilor 4.120.174

Beneficiul net 76.803.812

Total . 450.725.611 Total . . . 450.725.611

Conturi de ordine 1.754.640 Conturi de ordine 1.754.640

DEBIT tncheiat la 31 Decemvrie 1930 CREDIT

Cheltnieli de productie 144.508.504 Venituri din imprimate Ili timbre . . 194.018.837

generale 17.927.294 extraordinare 13.503.793

Intretinerea imobilelor 2.227.203 ziarul 1$1 O » 64.049.550

Constituiri de fonduri 12.862.886

Amortismentele 17.242.480

Beneficiul net 76.803.812

Total . . . 271.572.179 Total . . 271.572.179

www.dacoromanica.ro

ACTIV

BILANTUL GENERAL AL REGIEI M.O.

tncheiat la 31 Iulie 1931 (pe 7 luni) PASIVprimele

CONTUL DE PROFIT & PIERDERE

Pre§edintele Cons. de Administratie: Director General: A. D. Bunescu eful Contabililitätii,t. Miluillescu P. Dimitriu

Censori: I. Garnejitt, Gh. Nanu, A. Garoescu7.3

Imobiizäri 264.473.971 Capital 75.283.053

Debitori clienti 102.778.250 Fondurile: de reinnoire 16.454.023

s amor tismente 26.606.827Avansuri:

Furnizorilor, personalului 4.930.159 rezervit . . . ..... 3.840.190

Ministerului Finantelor 22.780.000 creante dubioase . . . 2.000.000

Materii prime 41.341.646 xulment 9.800.250

Semi-fabricate 15.707.451 Ministerul Finantelor 223.160.523

Fabricate 18.509.682 Rest redeventit 1930 24.427.527

Fumizori 42.897.783Numerar:

Disponibil la Cash', B.N.R., etc. 23.044.094 Diver* creditori 4.617.234

Abonamente « M.O.* anticipate . . . . 8.067.750

Remize 977.200

Avansuri asupra comenzilor 9.703.170

Beneficiul net 45.729.723

Total 493.565.253 Total . . . 493.565.253

Conturi de ordine 6.220.810 Conturi de ordine 6.220.810

DEBIT fncheiat la 31 Julio 1931 CREDIT

Cheltuieli de productie 138.077.082 Venituri din imprimate §i timbre . . . 177.785.446

generale 15.445.086 ziarul M.O. s 40.619.728

Intretinerea imobilelor 1.052.730

Constituiri de fonduri 8.736.206

Amortismentele 9.364.347

Beneficiul net 45.729.723

Total . . . 218.405.174 Total . . . 218.405.174

www.dacoromanica.ro

76

BILANTUL GENERAL AL DIRECTIUNEI GENERALE M.O.

DEBIT

Comitetul de Directie :

Cheltuieli de productie

generale

Intretinerea imobilelor ......

Gmstituiri de fonduri

Amortismentele

Beneficiul net

Total. .

74.869.748

9.831.400

785.015

5.335.526

4.920.354

22.825.230

118.567.273

CONTUL DE PROFIT & PIERDEREincheiat la 31 Decemvrie 1931

Venituri din imprimate si timbre. .

ziarul M.O. *

Total . . .

N. C. Filitti, C. Demetrescu, P. Arion P. Dimitriu

Viizut i aprobat : Ministrul Finantelor, C. Argetoianu

CREDIT

118.567.273

Director General : A. D. Bunescu eful Contabilitätii,

ACTIV Encheiat la 31 Decemvrie 1931 (pe ultimele 5 luni) PASIV

Imobilizàri 278.690.612 Capital 75.283.053

Debitori 106.129.702 Fondurile : de reinnoire 22.128.269

Avans Ministerului Finantelor . 11.311.524 a mortismente 31.527.181

Materii prime 43.460.478 rezervii 6.719.512

Semi-fabricate 14.453.835 * rulment 12.171.595

Fabricate 16.662.489 Ministerul Finantelor . ..... 223.081.080

Rest redeventA ...... 35.208.355Numerar:

Disponibil la Cask B.N.R., etc. . 13.792.117 Furnizori ....... 38.644.333

Diver* creditori 3.501.143

Abonamente M.O. * anticipate 2.278.060

Remize 1.098.320

Avansuri asupra comenzilor 10.034.626

Beneficiul net 22.825.230

Total . . . 484.500.757 Total . . . 484.500.757

Conturi de ordine 1.690.620 Conturi de ordine 1.690.620

97.951.349

20.615.924

www.dacoromanica.ro

COOIIRCIAL LAS/ORATOR

Dade rar/./ esed to

IMT M111.7

III

CASIERIA

n11111141lA

:41111114111.4

t.:trtit

711

wvaaaaag

I !le...W..

0E00111 EDI/URA

SALA SS LS. USA

851vardwl E si.

DIRECTIUNEA

GENERALA M. O.

PLANUL ETAJULUI 2

PLANUL ETAJULUI 1

PLANUL PARTERULUI

SCAPA GRAFICA

A7:_73 TV ak_24-

IllyleariI

5 10 15 20m.

www.dacoromanica.ro

IMPRIMERIA CENTRALNI. ISTORIC

primeleteascuri au fost aduse in

Bucuresti la anul 1675 de c5treMitropolitul Varlaam, sub domnia lui

tlDuca Vodä, dupà cum rezulti dinprefata primei cArti tipärità in aceatipografie i intitulata Knim pasSiwkiliA

at,ir. o

0.111sau Cheia tntelesului, « scoasä pe limba

66! rumâneasca cu osArdia prea Sf. Salev7. -11,41 Varlaam Mitropolitul Ungro-Vlahiei, in

zilele prea luminatului Domn erbanVoevod i s'au tiparit in Mitropolia

Bucuresti la 1678, tipograf fiind Chiriac ieromonahul, iar Inocentie ieromonahul,corector. Cliseele toate in lemn sunt lucrate de xilograful Than Bacov ».

Iatg si un fragment din prefata Mitropolitului Varlaam:o Apucat-am i eu cu multi osirdie am nevoit si dascali de typogrofie am adus

In sfinta si de Dumnezeu päzitá Mitropolia Scaunului Bucurestilor çi i-am asezat si de

iznoavfi typografie, adic5 tipariu de tip5ritul ciinilor am ridicat, Cu toate mestesugurile

cilte au trebuit, etc.».

In aceastà tipografie, hare alte cArti, se tipgreste la 1680 Sfeinta DumnezeiasciiLiturgie; la anul 1683 vestita Biblie a fratilor .5'erban §i Rada Greceanu, cari aueditat i alte multe cArti bisericesti, precum i Triodur vestitului &sea Damaschin,devenit Episcop al Buziului.

Caracterele si tot materialul acestei tipografii au apartinut, probabil, tipo-grafiei Târgoviste. Tot de acolo au venit i lucratorii.

Sub urmasii lui Varlaam, Mitropolitul Teodosie i Antim Ivireanul, careinsusi era un tipograf de frunte, aceasti tipografie ajunsese la mare desvoltare sub

scutul Domnilor erban Cantacuzino si Constantin Brincoveanu. 77

www.dacoromanica.ro

Dupà moartea lui Brâncoveanu, cam de pe la 1714, tipografia trece prinimprejurari bune §i rele, fiind deschisa sau inchisg dupà ajutorul ce-1 primwe. Cuastfel de alternative merge pAnA la 1836 and este inchisl din nou, pentru a seredeschide §i reinnoi la 1851 de cAtre Mitropolitul Nifon, in timpul domniei luiStirbei, in vederea tipàririi cärtilor bisericwi. Cu acest prilej se aduc doul ma§ininoui, tip <( Löser » din Viena.

Pentru redeschidere, Mitropolitul a fost ajutat de Stat cu un imprumut de7000 galbeni, restituit visteriei in patru rate.

Tipografia are o activitate prodigioasà, cAci tipare§te cärti biserice§tipentru o valoare totala de 885.630 lei (vezi M.O., Nr.180 din 29 Iulie 1860 1).

Dela 1856, firma (c Tipografia bisericeascd a Mitropoliei » se schimba inTipografia Nifon Mitropolitul *.

Printeun vot al AdunArii Elective a Tarii Romfinqti din §edinta dela 26Iunie 1859 §i in urma propunerilor lui I. BrAtianu, sprijinite i de C. Rosetti, sehotArà§te:

Intre veniturile Eparhiilor, propunem afigureazä astAzi sub numele Tipografia Nifon, cudevie exclusiv Tipografia Statului », numità Nifon

se trece In viitor i tipografia cetoate socotelile trecutului, care stt

2) ».

a 283 lei gi 20 parale» 22 a a 20 *

» 22 * 20» 22 20

» 63 *

» 20 * 10 »

» 45o

o 45» 49 # a 20

22 » s 20» 22 20 a

1)

54 u

1530 Trupuri Mince, in 12 volume2000 Ceasloave1000 Molitfelnice, editia I-a1000 Liturghii, editia I-a1000 Trioade1500 Psaltirii1000 Octoice1000 Penticostare1000 Apostole1000 Evanghelii1000 Liturghii, editia II-a1000 Molitfebaice, editia II-a

2) ADUNAREA ELECTIVA A TAREI ROMANETI

Sedinja dela 26 hinie 1859

Cu ocaziunea discutiunii bugetului Ministerului Cultelor:D-1 C. A. Rosetti: Este un venit ce lipsegte in acest buget. Mitropolitul a luat din Casa Statului Centralli

10 mii galbeni gi a fficut o tipografie, care azi poartil titlul de tipografia Nifon. Sub once punct de vedereprotestez contra acestei intreprinderi alugfiregti prin care se face speculatie cu banii Statului.

D-1 Ministru al cultelor: Mi se pare a-mi vii in ajutor. Eu luasem dispozitii sà cercetez acest lucru.D-1 I. Bratianu: S.A. se facia* venit al Statului. Mi s'a facut observatii cá aci nu s'a vorbit 0 de prea nobilii

cinstitii egumeni, ci numai de prea sfintii egumeni; atrag atentia Ministerului i asupra acelora.D-1 Ministru al cultelor: Acum am aflat gi eu astà imprejurare o voiu lua mtisuri.D-1 I. Briitianu: Eu sunt de piírere ca tipografia aceasta a fie consaeratä numai pentru tipkirea hartiilor

Statului. Noi avem aci o tipografie fàcutà cu banii Statului, i and avem trebuintá phitim de tipAregte afaril; viand am tipkit aci ne-a luat un pre; inzecit. Orice yeah 0 cheltuiala trebue pua in buget, de aceea propunemun amendament:

Intre veniturile Eparhiilor, propunem a se trece in viitor i tipografia ce figureaa astiizi sub numeleTipografia Nifon, cu toate socotelile trecutului, care sei devie exdusiv Tipografia Statuluis.

Se pune la vot art. 1, impreuna cu amendamentul asupra Tipografiei 0 se primegte in unanimitate.

78 (M. O. Nr. Ill, din 14. IX. 1859).

www.dacoromanica.ro

In acest moment tipografia dispunea de 2 ma§ini mari i 2 prese de lemn.Innainte de a vorbi de Tipografia Colegiului National dela Sf. Saya, care

intrunita mai tArziu cu a Mitropoliei va forma Imprimeria Statului de astAzi, secuvine sä" amintim de Tipografia Scoalelor Vàcàreti, instalatä la 1740 in chiliiledela Sf. Saya i trecutä cu timpul in patrimoniul tipografiei Mitropoliei.

Ea avea cu deosebire ca obiect tipärirea artilor didactice §i se crede a fi ourmare a tipografiei din Targoviste, care dispare chiar in acest an.

Intre artile de seama ce s'au tipArit aici sunt:La anul 1741, <( Dumnezeestile si sfintele Liturghii a celor dintre Sfinfii

nostri a lui loan Zlatoost, a lui Vasilie-cel-mare Si a Predesteniei, acum intre acestchip tipArite, in zilele prea luminatului Domn i oblAduitor a toatä Tara RomâneasaIo. Const. Nicolae Voevod, cu cheltuiala prea sfantului Mitropolit al ChesarieiPalestinei, Kir Anania §i s'au tiparit la MAnAstirea Sf. Saya in Bucure§ti, ce esteinchinata Erusalimului, la tipografia §coalei Vaarestilor, la anul dela Cristos1741, de cucernicul intre preoti Popa Stoica Iacov Inveipitura bisericeascei aVleicliceii Amin; tipärità a doua oara in ora§ul Bucurqti.

La anul 1742 se tipareste Liturgia editata de Mitropolitul Cesareei Palestina,Kir Anania.

Cam pe la 1749 tipografia se gAse§te functionând in MAnAstirea Colea, andGrigore Ghica Vodà, printeun hrisov din acel an hotAra§te a se contopi cu aMitropoliei.

MINISTERUL CULTELOR

Raportul Comisarilor tnscIrcinali cu inventariul tipografiei Sf. Mitropolii

Domnule Ministru,Conform adresei Domniei-Voastre cu Nr. 2356, Comisia pentru primirea vi facerea inventariului

tipografiei dela Mitropolie, nu fàrà greutate vi-a terminat operatia sa, pentru care era chemata, fiindca, dupà cumcunoavteti, oamenii i chiar Cancelaria Eminentei Sale pärintelui Mitropolit se impotriveau a o preda.

Aceasta rezistenta din parte-le insii, pe cat am putut pricepe, n'a provenit deck din nev Uinta imprejurariloracestei tipografii, pe care s'a bazat votul onor. Camere legislative din 16 ale trecutei hmi, lar mai cu seama dinteosimplitate ce n'a putut patrunde adancele cugetiiri ale Eminentei Sale, in intocmirea unei asemenea avezamtint debinefacere comunii, iar nu din o giositoare specula privatii, dupit cum a putut crede D-lor, ziand a este avereproprie a Eminentei Sale, pentrucii in cazul acesta Eminenta Sa, de ar fi voit s'o facä, nu 1-ar fi costat nimica o cumpara cu chiar banii Eminentei Sale, vi a o aveza pe vreunul din locurile proprietatilor ce le are; dar nu,Eminenta Sa a dovedit indestul &A nu voievte a avea un stabiliment de specula in contra canoanelor bisericevti,pentruca raportul Eminentei Sale din anul 1851, catre fostul Domn, sta de fatä, prin care cere a i se libera dinCasa Centralit veapte mii de galbeni pentru infiintarea unei tipografii a Sf. Mitropolii, cu care s'a' se poata tipari Car-tile bisericevti, ce se imputinasera mai de tot. Argumentul destul de tare, eä o face in interesul comun al bisericilor,iar nu al Eminentei Sale in parte; vi pentrucii acest Stabiliment vi-a implinit acum misia, pentru care se infiintase,retiparind toate cartile bisericevti, dupa cum yeti vedea in alaturata lista, in care s'a insemnat anume fiecare,ark' a mai vorbi de cele profane ce s'au mai tipärit aci, Eminenta Sa, de ar fi fost aici, suntem convinyi cii nunumai ar fi dat-o Statului fArá nici o impotrivire, consideránd, pe de o parte folosul ce ar produce tezauruluipublic, economia tipäririi inteiinsa a actelor guvernamentale, dar ar fi vi mai bine cuviintat aceastii dispozitie, iarde alta s'ar fi bucurat In prevedere ea, cu mijloacele cu care dispune Guvernul, ea va deveni bite° zi, in perfectiace ar servi de model celorlalte tipografii menite a lumina sufleteasca sa turma, farit ca Eminenta Sa sit se jenezea mai tipari in viitor once carte folositoare bisericii.

Catre acestea, alaturandu-vii un exemplar din inventariul zestrei acestei tipografii, celalt 1-am inaintatCancelariei Sfintei Mitropolii.

Cu aceasta ocazie vii mai adaugitm, Domnule Ministru, cit cea mai mare parte a materialului acesteitipografii, iar mai cu mama mavinele iuti, le-am gasit stricate i In proastii stare, precum i chiar incaperea, deuncle urmeaza a se face in tot o reparatie radicala, ca sit poata deveni in starea ei normala. 79

www.dacoromanica.ro

8(

Eforia §coalelor, compusa din A. Filipescu, stefan Balaceanu, B. tirbei iPetrache Poenaru, hotka§te dupà insistentele profesorilor, la 1837, infiintarea uneitipografii, pe care o alipwe pe lânga Colegiul National dela Sf. Saya, pentrutipArirea cärtilor didactice.

Aceastà tipografie a fost comandatà casei Didot din Paris, §i a costat 2000galbeni, plAtibili de catre visterie in rate, cu obligatiunea de a fi retrocedati dedare eforie pe mAsurà ce tipografia va produce. Pentru intretinerea tipografieise alocase in bugetul Eforiei coalelor suma de lei 6000 pentru anul 1838; pentruexercitiul 1839 se mArqte aceasta sumil Ong la 46.737 lei, cu scopul ca sa sepoatà acopen i plata ratei catre casa vânzatoare, costul aducerii teascurilor, litera,cernelurile, hârtia, salariile inspectorului tipografiei li ale lucratorilor.

Ea era instalatà in curtea bisericii Sf. Saya, pe locul uncle astAzi se g5seqtestatuia lui Gheorghe LazAr q.i dispunea la infiintare de 2 teascuri de lemn, iar maitArziu, la 1847, de un al 3-lea de fier adus din Praga. Tot in acest an lucrau intipografie 1 culegator, 1 corector, 3 tipAritori §i 3 lucrAtori la valurile de cerneala,supravegheati de un inspector, in total 9 persoane.

Materialul de tipografie era complect redus, dupl cum o dovedesc cumpl-rAturile indicate in bugetele tipografiei. Intr'un an, de exemplu, se procurau 5 ocalede regleti §i 3 ocale de linii de plumb.

Totusi, tipografia a jucat un rol de frunte, in mi§carea pentru renwereanoastrà culturalà, tiparind cu deosebire carti biserice§ti, dictionare §i cArti de §coalàcare au servit primelor serii de §colari din primele timpuri ale inväTämântuluinostru secundar. Printre cele mai de seamA sunt Magazinul Istoric de Laurian,Vocabularul Francezo-Ronzan, etc.

Dam aici un tablou indicând veniturile i cheltuielile tipografiei, incepand dela1839, data sosirii ma§inilor §i deci de and incepe de fapt sä" functioneze, pfinAla 1860, data trecerii in bugetul Ministerului de Instructie sub denumirea deTipografia Statului.

Anul PRIMIRICHEL TUIEL I

Material Personal

1839 29.776 21.786 7.4111840 27.880 20.625 10.6151841 23.615 10.996 10.4121842 29.828 18.744 8.1091843 42.581 17.821 8.6301844 43.162 4.363 8.6801845 65.251 39.633 12.111

incepe in bugetul scoalelor a figura separat tabela de venituri si cheltuielia tipografiei colegiului

www.dacoromanica.ro

r/

INN=

,

L....,........_A .., :V , .. - - 9,,,- - .....-...- . ...,-.,,, ,,I.,,,7...... - ,..........,........-.:.._. .-.4 - ... 54,60440--p...........,,,,,,..

le9.01k a../1141eirir;&' 46,....90j_j00,4-...,., 0211 :,s_s_,

p. .4 ....J... ....--....,,,,., .......... --...S ..... ,........,-......./.......-../..... __,,.....1,4 , o

zir 31' ,:.,L., ...7, e"'''. Y

..e

---'' 14

' ----fl. re/.1 VP' ; ' ' 'l ,..,,it ...id o 1 kt 44'. -

- :,. "- et j ffl

?. r

I 4 * v ', . 4 , , ,1-4$'

'

1,° o

c011.5"i4iithi

11,

4or

o

p

. .

k c,.re,sr,r1

,f Mr,. 5 e %

C 0e ft"-' 11

-, it: I

,

[tum 'N....

,

.2.71,-

.

;.gS'4°,51',1

1'4.)

A'Y I._

_ , "` "(CO, 6 :

-o

3

A 1 . I 1 Y o rul ;. " "L .14ir I ,

. 'Se :"

-:44,i4,(VaitT;Ii?iji*Air lAk.106;--,''461s0 D 1)5; .¡#414 1Sfigr$,IttY), 't

tet 9,0 4ie,r.p#0.1fi96)4)N.)414 4e L"-

r

www.dacoromanica.ro

Pela 1839 pfina la 1844 veniturile §i cheltuielile tipografiei figurau in chtevaarticole ale bugetului colegiului Sf. Saya, iar dela 1845 ele se gasesc distincttrecute intr'un tablou aparte, anexat la bugetul eforiei in chestiune.

La 1853, tipografia incepe a lucra Buletinul Oficial cum §i tipArituri pentruStat. Din aceast6 cauzg bugetul ei de venituri atinge suma de 141.406 lei, iar celde cheltuieli 129.768 lei. In anul 1856, tipografia îi procura o maOna (c ',Coser )).

l'Ana' la 1860 se tipAresc aci numeroase cArti1).

1) Citan' dintre acestea pe cele mai Insemnate:In 1857: Geometria mida' de Pop ; Hârtä frantuzesti pentru consulatul francez; Fizica de Marin; Plutarh

cu vocabularul lui; Jurnalul lui D. Baral; Efemeridele lui larca ; Magazin judeatoresc; Instruc/ii pentrudivan; Instruc/ii pentru alegfitori ; Epistolar de Pretorian; Regule pentru invZitátorii dela Bate; Manual de rugficiuni;Manual de silabism; Manual de istoria sflintri; Manual de geografie ; Istoria general& ; Table de aritmeticli;Etica doctorului Bara§; Aritmetica de Parlid ; Catehism elementar; Technologia de Marin; Copii celebri; Higienade Dr. Bara§.

In 1858: Jurnalul lui Baral; Istoria pfirintelui Veniamin; Geografia lui Genilie; Epitome historiae grecae;Muzeul naTional; Prietena copiilor; Manual de silabism; Manual de rugficiuni; Istoria naturalà; Gramatica deMaxim; Reguli disciplinare ale rolarilor ; Dialogurile lui Luchian; Din biografia lui Mihai Viteazu; Magazinuljudecatoresc. 81

Anul PRIMIRICHELTUIELI

Material Personal

1846 45.647 9.911 8.874

1847

1 culegator, 1 corector, 3 tiparitori qi 3 lucratori la valurile de cerneala

81.055I

53.894I

8.874

se cumpara un tease de fier dela Praga qi litera

1848 64.510 11.760 11.6031849 56.385 20.143 13.8071850 57.630 14.100 12.400

1 inspector, 3 culegatori, 2 drugari (tiparitori cu teascul) li 2 pilari(lucratori la valurile de cerneala)

1852 80.720 39.780 20.0001853 141.406 105.768 124.0001856 1 inspector, 6 culegatori, 4 tiparitori, 3 lucratori la valuri, 2 puitori,

2 strangatori §i 3 rotar

1858 1 inspector, 5 culegatori, 1 ma§inist, 2 tiparitori, 2 puitori, 2 strangatori§i 2 rotar

1859 1 inspector, 4 culegatori, 1 ma§inist, 2 tiparitori, cate 2 puitori §i strangatori§i 3 rotar

1860 200.0001

?

1

?

www.dacoromanica.ro

82

In anul 1860, tipografia colegiului Sf. Saya ajunge la un buget de 200.000lei si prin decretul Nr. 436 din 7 Septemvrie, este contopità cu tipografiaMitropoliei numità Nifon, trecutà i aceasta, cu un an mai inainte, tot in bugetulMinisterului de Ins tructie, sub denumirea de <<Tipografia Statului Nifon *.

Inventarul tipografiei colegiului Sf. Saya la contopire pare a fi fost: o masinäformat Nr. 12 si douà prese.

V V r

r'") ,r5c r- co crs o cv er) ula r- co cr. o rn Q r- cr, o Kf rt) 10 r- c0vo t- r- t- r- r- r-r- r- CO co co co co co co co co os o. a, co, as Q' c, o, a, 0 52co co co co co co co co co co co co co co co co co co CO co CC co co c0 co o0 co co ce co CO c0 co c0 co co co tO,

Valoarea productiei in lei pe anii 1863-1901

Amb ele tipografii la o laltà primesc numele aipografia Statului Nifon §iSf. Saya».

In primul buget intocmit la 1861 pentru ambele tipografii, gäsim eft' tipografiaSf. Saya este trecuta cu 190.000 lei venit si 143.000 cheltueli, iar tipografia Nifon

In 1859: Jurnalul lui Barav ; Istoria lui Mihai Viteazu ; Gramatica lui Hill; Magazinul de Costaforu ; Manualde catehism; Gramatica francezil de Ciocaneli; Muzeul national; Manual de silabism; Xenofont (manual grecesc);Istoria elementarii; Protocoalele comisiei centrale dela Foc,ani; Magazinul istoric de Laurian; Istoria Rominilorde Laurian; Cosmografia de Laurian; Carte de cetit de Vliidescu; Manual de greacfi de Colocotide; Contabilitatede Jarca; Gramatica de Vladescu; Manual de rugficiuni; Carte de cetit de B. tefiinescu; Jurnalul eforiei §coalelor ;Manual de istoria Demostene (text grecesc); Tarifa viimilor.

www.dacoromanica.ro

cu 150.000 lei venit §i 113.000 lei cheltuieli. La o cheltuialà totala de 255.290 leimaterialul reprezintä 143.000 lei, iar restul de 111.690 lei personalul §i anume :1 director, 1 ajutor, 2 capi ai luerAtorilor, 2 ma§ini§ti, 12 culegatori, 3 tip5ritori,3 lucratori la valurile de cernealà, 4 a§ezAtori de hârtie (puitori), 4 prinzAtori dehârtie (strângatori), 5 rotar, 10 elevi.

La 1863, se alAturA acestei tipografii o parte din tipografia comisiuniicentrale din Foc§ani, infiintatà la 1860 pentru tipArirea protocoalelor comisiunii§i a legilor alatuite pentru ambele principate.

De remarcat cA dela aceastà imprimerie se transferà Imprimeriei Statuluidin Bucure§ti cea (lima masinci aclusci In Romania la 1845 (format Nr. 6), decare Starepd Neonil, pentru folosinta tipografiei Manastirii Neamtu §i trecuta la1859, la tipografia Statului, din Ia§i.

Cele douä tipografii dei intrunite sub egida Ministerului Cultelor §i InstructiuniiPublice, sub denumirea de Tipografia StatuluiSf. Saya §i Nifon, au functionat separat Oda'la 27 Octomvrie 1862, când prin decretul Nr.932, publicat in Monitorul Oficial Nr. 243 din 3Noemvrie acela§ an §i contrasemnat ca Ministru deInterne N. Cretulescu, se reglementeazA intrunirealor inteun singur local, trecerea sub autoritateaMinisterului de Interne §i pentru prima °ail,organizarea temeinica a bunei lor administratiuni.

Cu incepere dela 13 Iunie 1863, in josulultimei pagini a Monitorului Oficial, stà scris

Imprimeria Statului in loc de TipografiaStatului Sf. Saya §i Nifon. In Monitorul OficialNr. 132 din 11 Ellie 1863, Ministerul de Interne,printr'un comunicat, amuità intrunirea celor douàtipografii §i mutarea lor provizorie in aripa dejos a Academiei, in incAperile foste ale Senatului din Palatul Universitatii, de pebulevardul Carol I. Mai aratA cA tipografia se gase§te reorganizatà §i in stare de

Mihail Kogalniceanu

In 1860: Manual de catehism; Manual de silabism; Manual de rugaciuni; Magazinul istoric de Laurian;Proiect de administratia Abecedar de Aron; Jurnalul lui Baras; Geografia de Vladescu; Gramatica deStilescu; Jurnalul eforiei; Istoria sacra de Veniamin; Compendiu de istoria universali; Cosmografia de Laurian;Istoria universali de Cerniltescu; Bugetele departamentelor: Interne, Finante i Culte, etc.; Carte de cetit de Iarcu;Epistolar de Ursescu; Carte de lecturfi de Stefilnescu; Protocoalele comisiei centrale; Istoria naturali de hum;Dictionarul elino-romfin de Ioanid; Crestomatia de Colocotide; Zoologia de Baras; Mänästirile inchinate deBrezoianu; Abecedarul de Visarion; Geometria de Ciocaneli; Monitorul francez ; Proiectele camerei.

Dela 1861-1895: Dictionar romtin-francez (1862) de Pontbriant Raul; Repertoriu cronologic sau catalogulgeneral de agile romfine (1550-1865) de Iarcu Dimitrie; Arhiva istorici a RomAniei (1865), de HajdfiuPetriceicu; Dictionar englez-romiln, de Lolliot Henry; Istoria scoalelor dela 1800-1864, de Urechia V. A.;Istoria critick universalä, de Rfidulescu Eliade; Castrul tropaeum dela Adam-Clisi, de Tocilescu Grigore;Tratatul dela Berlin cu protocoalele congresului si o hartk a Basarabiei, a deltei Duniírii si a Dobrogei (1878);Tetraevenghelul Diaconului Coresi din 1561, de Dr. Gaster M.; Explicatiunea institutiunilor lui Justinian, deDanielopol G.; Analele institutului de bacteriologie pe anii 1888/1889 1894/1895; Rumknisch-DeutschesWOrterbuch, de Tiktin Dr. H.; Contributinni la demografia Rominiei, de Mendonide S. 83

»

www.dacoromanica.ro

a tipAri lucrärile trebuincioase serviciilor publice, cärti scolare i chiarti päriturip articulare.

Din acest an tipografia ja o deosebitä extensiune având a tipAri: MonitorulOficial, Monitorul Comunelor, Monitorul Medical, Analele Statistico-economice,Protocoalele Camerei Legislative, bugetele anuale, proiecte de legi, instructiuniadministrative, tabele financiare, scolastice, registre si eärti didactice, mandate,liste electorale, etc. Fatä de märirea productiunii, creditele bugetare devininsuficiente si este primul an când se acordà intreprinderii credite suplimentareextraordinare pentru cumpäräri de härtie i cartonatul comenzilor ministerelor.Bugetul cheltuielilor atinge suma de 680.602 lei.

Activitatea Imprimeriei Statului in 1863, pune in evidentä utilitatea eistimuleazA interesul forurilor diriguitoare. Tot in 1863 se aduc 4 masini rapidesi se pun bazele atelierului de turneitorie, galvanoplastie .,si stereotipie, urmând cain 1864 sä fie aprovizionat cu masini moderne. Suma coalelor tipärite in 1863este de 10.023.800 fatä de 5.838.300 lucrate in 1862.

Interesant, prin cuprinsul i actualitatea chestiunilor ridicate, este referatuldin 21 Ianuarie 1864 al Ministerului de Interne cätre Consiliul de Ministri 1), cum

') REFERATUL MINISTRULUI DE INTERNE CATRE CON SILIUL MINISTRILOR

Noua organizare ce s'a dat Imprimeriei Statului in anul curent, precum i adausele ce aunt proiectate dupetrebuinte pentru a se mai face in anul viitor, au avut de scop:

1. A aduce acest stabiliment al Statului in stare de a putea indeplini la timpul cuvenit i cu preciziunetoate tipiririle administrative de care vor avea trebuintä serviciile Statului, de a edita legile tirii, de a pregitimultimea de dirti didactice ce sunt trebuincioase pe fiecare an invittämtintului public, ciirtile bisericesti i altele;si 2, spre a cash multimele de licithri ce se ficeau la fiecare Minister si servicii speciale pentru imprimarea diferitelor'marl de care aveau trebuinti pe fiecare an, care, toate acestea, dupe diferitele imprejuriri, si in restrinsultimp in care se cereau, se adjudecau cu preturi exorbitante spre dauna Tezaurului public.

Dupi ce s'a organizat astfel acest stabiliment i s'au pus in stare de a putea corespunde scopului de maisus, s'a dat in cunostinta fieeärui Minister scopul i s'a filcut rugare de a regula fiecare cele de cuviinti din parte-i.

Cu natihnire vin de a vi refera acum cä nici unul din ministere n'a corespuns acestei intentiuni, deoarecen'a inteles cà acest Stabiliment al Statului, fondat pentru indeplinirea trebuintelor tuturor deopotrivii, nu trebuelilsat 10 luni din an a se ocupa mai mult de lucrfiri particulare, i tocmai dela 1 Noemvrie inainte sir' se porneasciitoate ministerele de a ordona tipäririle lor cu milioane de coale, astfel cá personalul imprimeriei, (lack ar fi depatru ori mai numeros in acele doui luni, tot ar fi cu neputinti a le sivirsi in scurtul timp ce mai riminela finele anului, din care cauzi se ivesc in urnah plingeri din partea tot a acelor ministere cá Imprimeria Statuluinu este in stare de a le indeplini tipäririle de care au trebuinti i ajung in fine la misura din trecut, de a datot in antreprizi tipAririle lor cu gritbnicie pe termene scurte, din care rezulti apoi preturile exorbitante cucare se adjudecii.

Subscrisul, aviind In vedere el toate acestea nu provin cleat din neingrijirea diferitilor sefi de serviciide sectii din Ministere, care nu se ocup de a prevedea felul i numärul tipäririlor de care va si aibà trebuintiiIn cursul anului spre a le imprima treptat, ci lasii prinä cind soseste timpul trebuintei de acele tipariri i numaiatunci misci pentru a le infiinta in termenul cel mai scurt i adesea imposibil.

Aviind in vedere cA asemenea neregularititi, dacti n'ar dispirea pe viitor, acest stabiliment nu va puteaaduce econornia ce ar putea realiza, deoarece in fine, tipiíririle inthrziate tot se dau prin antreprizift ;

Pentru aceste considerente, subscrisul are onoarea de a propune i vA roagi sA binevoiti a aproba alituratulregulament privitor pe toate ministerele i serviciile dependinte de (Muscle, prin care se reguleazi modul cu caretrebue a se comanda pe viitor la Imprimeria Statului toate tipiririle de care vor avea trebuintil cu incepere dela1 Ianuarie 1864.

Nr. 32.755, Decemvrie 17.

Ministru de Interne,84- Kogianiceanu

www.dacoromanica.ro

regulamentul publicat in Monitorul Oficial Nr.15 din aceeai data 1), pentrustatornicirea ordinei Cu care au a se imprima pe viitor la Imprimeria Statului toatetipAriturile serviciilor publice. Ramâne totu§i cu regret de retinut, ca timp de aproape

85

1) REGULAMENTpentru ordinea Cu care au a se imprima pe viitor laImprimeria Statului toate tipäririle serviciilor publice

Dela inceputul anului 1864 toate ministerele i serviciile dependinte de dimsele (afari de Ministerul deRázboiu) vor comanda tiptiririle de care vor avea trebuin/ii in tot cursul anului numai la Imprimeria Statului, cuordinea urmiitoare:

Art. I. a) In luna Ianuarie se va comanda numai tipäririle extraordinare, care vor fi formulate deservicii in cursul acelei luni, fiindcii Imprimeria se ailá ocupatä cu rämtilitele de tipiíriri din anul expirat, precumcu tipäririle trebuincioase Adunkii Generale 0 care trebue a se indeplini cu cea mai mare grfibnicie.

In luna lui Februarie toate ministerele i serviciile dependinte de &made trebue sä comande tipärireatuturor registrelor de intrarea i ie0rea härtiilor, condicu/ele de transport, registrele serviciului financiar, privitoarepe casieri i perceptori, i n fine tipilrirea tuturor condicilor care nu preschimbfi formula lor in nici un an 0 carestint trebuincioase pentru anul viitor.

Tipäririle extraordinare ivite In cursul lunii.Tipäririle Adunkii Generale.

In luna Martie tipárirea tutulor blanchetelor, recepise, declara/iuni, chitan/e 0 in fine once alte formulecare s'au infiin/at prin veri o lege noutt, ori s'a preschimbat formula celor din anul expirat din caz neprevkutcare sunt trebuincioase chiar in cursul anului, indati dupl inchiderea sesiunii Adunirii.

Tipiririle extraordinare, ivite in cursul lunii.In luna lui Aprilie vor incepe tipirirea cártilor didactice vechi, care vor rtimänea in uz i pe anul viitor.

Tipäririle extraordinare ivite in cursul lunii.In luna lui Mai asemenea tipkirea didactice.

Tipäririle extraordinare ivite in cursul lunii.In luna lui Iunie ciirtilor didactice, acte civile.

Tipäririle extraordinare ivite in cursul lunii.In luna lui Iulie tipäririle tuturor blanchetelor recepise, declaralluni, chitante 0 in fine once alte tipäriri

cari rtimän tot acelea0 ca in anul viitor ca i in anul trecut.Tipäririle extraordinare ivite in cursul lunii.

In luna lui August càrçile didactice care se vor adopta din non de ckre Ministerul Instructiunii Publicepentru anul scolastic viitor.

Tipàririle extraordinare ivite in cursul lunii.In luna lui Septemvrie editarea legilor noui ce trebue a se promulga, sau reeditarea celor vechi.

Tipáririle extraordinare ivite in cursul lunii.In luna lui Octomvrie toate tiptiririle de condici i once alte tipkiri a ckor formula' trebue schirnbatil

pentru anul viitor.Tiptiririle extraordinare ivite in cursul lunii.

In luna lui Noemvrie, bugetele i once alte dári de seamti ce trebuesc pregkite inaintea deschideriisesiunilor Aduniirii Generale.

Tipfiririle extraordinare ivite in cursul lunii.1) In luna lui Decemvrie lucrärile Adunärii Generale; once alte rämtilite de tipkiri, care, din cazuri

extraordinare, s'au amttnat ptinfi in luna din urmi a anului.Tipäririle extraordinare ivite in cursul lunii.Art. 2. Päzirea intocmai a acestui Regulament se impune d-lor §efi de servicii 0 de sec/ii respective din

toate ministerele.Art. 3. Duck' d-nii §efi mentionati nu vor ingriji de a executa comandarea treptatii a tipkirilor in modul

indicat mai sus 0 din aceastä cauzti nu se vor putea executa mai thrziu acele tipáriri tot de catre Imprimeria Statului,atunci se va aplica func/ionarului vinovat de aceastfi intárziere o penalitate de amendà in profitul Imprimeriei,analogistil pe leafa de 8 zile 'Ana' la douti luni, dupä aprecierea Ministrului respectiv.

Art. 4. Acest regulament se va imprima, se va aviza 0 se va lipi in toate camerele Cancelariilor publiceale Statului, spre a ajunge la cuno0inta celor ce se envine.

Väzut i aprobat de consiliu in §edinta dela 7 Ianuarie 1864.Kogdlniceanu, A. Papiu, L. Steege,General Iacovache, Bolintineanu, Balcinescu

(M. O. Nr. 15 din 2. II. 1864).

www.dacoromanica.ro

86

70 ani, o m5sura care ar fi de folos capital sistematizàrii productiunii din ateliereleImprimeriilor Statului, nu a putut sà-0 faca loc in obiceiurile autoriatilor noastre.

In Monitorul Oficial Nr. 64 din 18 Martie 1864 se gä'se0.e raportul clirectoruluioficiului statistic de pe lângà Ministerul de Interne asupra starii i trebuintelorImprimeriei Statului 1). Larg in cuprins, imbratileaza cu competentà toatelaturile unei bune desvoltAri ale institutiunii i pune, pentru intAia oarg problemaconstruirei unui local propriu. Raportul este apreciat cu multà bun5 vointa deintregul Consiliu de Min4tri i in cea mai mare parte realizat.

La 5, 10 si 15 Octomvrie 1864 se line prima licitatiune pentru httrtiiletrebuincioase fabricaliunii anului 1865, publictindu-se in Monitorul Oficial caietul

1) Domnule Ministru,

La 1 Octomvrie 1862, treciind administratia Tipografiilor Sf. Saya i Nifon dela onor. Minister de Culte laMinisterul de Interne, prin inventariul ce s'a fiacut s'a constatat cá materialul ambelor tipografii este invechit,mare parte neintrebuintabil, proviziunea de litere este de cub 0 de tfiieturii diferitg, ma0nele tocite, socotelilerestante, formele administratiei interne de tot defectuoase, iar regimul personalului lucrätor in voia ingrijitorilor acelorStabilimente; s'a procedat indati la facerea unui regulament prin care s'a stabilit o contabilitate i control&sistematicg in privinta venitului i cheltuielilor acestui institut; un al doilea regulament a specificat serviciul interioral Imprimeriei. S'au intrunit cele trei Imprimerii; Sf. Saya, Nifon 0 a fostei Comisiuni Centrale in un singur local(provizoriu la Academie), ca prin unitatea evidentei se inlesneascfi serviciul de administrare. S'a comandat 4ma§ini mari de presä accelerate, care s'au i adus 0 se aflg puse in serviciu ; s'a luat dispozitii de a se aduce treptatlitere noui de un singur sistem, ca sl se inlocuiascii literele de deosebite cuburi i tgieturi cu care se serveau inparte fostele tipografii 0 care deosebire dupg unificare fäcea de nu se putea lucra in uniformitate; s'a infiintat omica' turnfitorie pentru reinnoirea de litere i turnatul liniilor ; asemenea s'a facut achizitiunea a o multime de unelte

mobiliare care erau de lipsä spre a se inlesni lucrarea tehnicii i administrarea.Spre a acopen i toate trebuintele chte se indestuleazä prin Tipografia Statului aceste mijloace nu ajung,

ministerele i autoritatile Centrale mi politiene§ti aici Ii tipfiresc tot ce au de trebuintii, cärile didactice aici,bisericevti aici se fac pentru toatii Tara. Apoi e cunoscut ci la noi toatg initiativa din nefericire fiind alteptatiidela Guvern, se poate zice cg cel putin 3/4 ce se dà publicitätii in tarn', se tipgreqte in Imprimeria Statului. Sumacoalelor ce s'au tipgrit in acest an de &litre Guvem este de 10.023.800, adicii cu 5.838.300 coale mai mult de cums'a tipArit in anul 1862.

Pe liingg acestea, Imprimeria Statului fiind un institut de rgsprindirea ideilor, trebue sg corespunzä nu numaila trebuintele mai ordinarii ale tipfiririi, ci i la acele lipse ale literaturii noastre care cer o inzestrare artisticg. Esteo chestiune de onoare ca natiunea sg-0 poatä satisface insg0 aceste trebuinte neapärate ale progresului in culturä.Astäzi, la o carte cu ilustratiuni, literatura romimit' din nenorocire nu poate aspira, deciit poate prin editarea eiIn strilingtate. Cártile didactice, mai ales, au trebuintil neapiiratä de asemenea ilustratiuni, figuri, harte, planuri,etc. Astfizi, pentru facerea a vreo 3-4 foi cu figuri matematice numai din lipsa de litografie proprie, suntemsilili a pläti o suing cu care am putea intretine cu inlesnire 2 prese litografice cu personalul i elevii trebuincio0peste tot anul pentru a ne lucra in continuu.

In considerarea acestor jurstgri, se simte neaptiratit trebuinth de a se infiinta in anul 1864 deocamdatil treiprese artistice gi anume: una pentru xilografie, alta pentru litografie, 0 a treia pentru chartografie, cu personalul

rechizitele trebuincioase i cu o pepinierti de elevi, ceeace ne va reveni aproximativ:Trei prese cu proviziune de pietre, scule 0 instrumente odatil pentru totdeauna 30.000 lei.Trei arti1ti sculptori, xilografi i litografi ate 600 lei pe lung.Trei imprimitori a 400 lei pe lung.Literele ce avem din vechile tipografii parte sunt tocite, parte cate sunt bune sunt de cub o la tgieturg

nepotrivite, neegale din care cauzä in aceeali lucrare nu se pot suplini unele prin altele, fiindcà fiecare tipografie aavut cubul säu diferit.

Pentru a unifica cuburile o tgietura, pentru a putea intrebuinta materialul vechiu de litere prin din nouturnare 0 pentruca sg nu avem trebuintii pentru toate märuntilurile a recurge la turngtorii in strgingtate, ci sä putemsatisface la toate trebuintele noastre de litere pentru toatti tara, ne trebuesc deocamdatg doug ma0ni de turngtorie,o ma0ni de stereotipie cu matrice de litere i accesoriile lor, d'impreung cu personalul trebuincios, care aproximativ

Doug malini de turngtorie, una de stereotipie 1i matrice cu scule, odatil pentru totdeauna lei 25.000.Doi turnatori a 450 lei pe lung.

www.dacoromanica.ro

el. ,11

r - P=4 '"-

,..48r;,..,...t.....,...1'..-.

'-

-....., I.,.....

III, ,

11

7 ...........-

...r

Jr--11.- t

'M

r-._

_m": ' fa

..-,

,:fr..IPtill¡di

'.. ill:

TP

i

'.

.._,. .;.11.71 O

il. NI

11-----,

,.--

Al

-1..

ik-

rim-.

_1,-__on,

1-,

...

LI

.4.

Li,/

..

°A

IM

11:

,'

-

1

IrP,G

I!I../

41________...."

._........-

, ,

4,a.

, -'

%,

', ......

L.' ,

/o

1....

.1'4

, ,41e...

' 4.

,'il

150

.4

/

1.01,

.,.I

12 ;,G

C

':3

.i,-'..-:,

dv..

-.,

E.

-11.

).

p '.,..t

:-....-.:...,

Al

:.,..,...r.

v., .....

gv

'4,i..1,

E.

-.4. z

---- --- -7 --.

,,,..--.-,-.. ...,_

-U

.....I

,.......-.......i...gi....'" .

'p

-.1!, ,!/..77/11L

'I

'a.w e2

......

____.. t..--.

...6,.,..,.....,.-I

,.1N

:77-7--: .

.. .---'7;-'-r-''' --=

-: g"--

a.t

r.

ti,;,,e

1-A

ll1

'.

; -^

-0,.

.

,__-_:: .L

.r''''

1

_m

sg.?,

\sm""11.,

7-="42.72

A

o

mt.

10111111V'4

www.dacoromanica.ro

de sarcini respectiv. Aprovizionarea se face pe fel de h'ärtie, tipar, albk vänätäsau carton, pe numär de topuri si pe greutate de funti.

Tot in acest an, apare in Monitorul Oficial Nr. 205 din 15 Septemvrie,regulamentul pentru conditiunile ce trebuie sà indeplineascA tinerii cari doresc a intraelevi in Imprimeria Statului. De mentionat este eft' elevii erau interni, li se diideaimbrAcaminte, fáceau 5 ani de ucenicie si 1 an de calfä, plàtii cu 150 lei lunar.Angajarea lor se fäcea pe bazA de contract si cu drept de despAgubire pentru Stat,In caz clack dupA trei ani de invätäturà, elevul dovedea lipsa de aptitudini.

Anul 1864, sepoate considera dreptcel mai rodnic pentruprima decadà a fiintäriitipografiei. Nunfärulcoalelor tipärite se ridi-ea' brusc la 15.179.022,iar balanta socotelilorindicA cheltuieli pentru1.333.022 lei, venituripentru 1.577.156 lei,profit 244.134 lei.

Din lucrarile careau determinat bunastare a tipografiei dinanii 1863-1864 se vedeneindoelnic cä cel carei-a purtat un interesdeosebit, a fost M. Kogälniceanu, in calitatea lui de Ministru de Interne.

La 25 Noemvrie 1866, Imprimeria Statului se mutä in localul fostei scoalepolitehnice, la bariera podului Mogosoaia, pe locul in care astäzi se gäseste inconstructie muzeul de artä veche, iar de aci, in Martie 1869, in localul erban Vodä,pe terenul pe care astäzi se aflä Banca National:A.

Culegfitori

Ceilal/i lucratori

A114 "14 NNNN

o co co Q0. .1 TIa, N CO CD o rs, v 0, QI, I, N N N N r- a, o3 03 co OD c0 c0 co co co 0, 0, 0, a, cn 0, a, 0, 0", cn o03 c0C0co c0 or/ co co r20 c0C0 tO oD 03 op co to o3 c0 tO co al co 0) cC, 0) 0) co 0, Cr,

Variqiunea numfirului lucritorilor dela 1870-1901

Cât pentru actualul local (Academia) nu numai cà nu este bun pentru Imprimerie, dar pe ea ocuptt asthziacest stabiliment, nici nu este inehpätor pentru toate trebuin/ele ei. Ma§inile fiind destinate a se pune in miqcarecu vapor, chci este mai putin costator cleat bra/ele de om, in localul Academiei nu este loe pentru alezarea uneimaline cu abur; iar a se clädi un apendice anume, ar deforma clädirea, care nici decum nu poate fi ocupatii multtimp de dare Imprimerie, chiar i in interesul conserviirii acestei clâdiri pläphnde i deja amenintatoare cu surpare.

Cladirea unui local destul de spa/ios pentru trebuin/ele acestui stabiliment, precum case mari de lucru, deadministratie, magazii, internat de elevi, locuin/ele intendentilor, stabilirea maOnelor, a preselor, a atelierelor deartti tipografich, depozitul de chr/i didactice i celelalte nu se mai ponte

Deci, pentru acoperirea tutulor acestor trebuinte, subscrisul este de parere, ca si se incuviin/eze pe liingäcci 90.000 lei räma§i din dota/ia dath in bugetul 1863, inch 100.000, ca dotatia odatä pentru totdeauna; iar peviitor venitul institu/iunii sh se facii fond al säu, din care Era' se sus* &Yet ajutor din buget.

Anexez aci bilan/u1 incheiat al Imprimeriei Statului pe anul 1863.Directorul ofic. statistic

D. P. Marfianu

(M.O. Nr. 64, din 18. III. 1864). 87

www.dacoromanica.ro

88

In 1866, tipografia avea 9 maOni plane de imprimat i dupa un raport ramasdin acele vremuri, rezulta ca in 20 zile din Februarie, au tiparit 1.034.277 coalehArtie, Cu o medie zilnica de 6000 coale de fiecare ma§ina.

In 1868, se alatura tipografiei Statului §i Tipografia Ministerului de Rdzboiu,infiintata la 1863 pentru tiparirea regulamentelor militare §i imbogatita la 1865cu inventarul tipografiei Eliade.

In ultimii 5 ani nimic de seama in administratia Imprimeriei Statului, 011a la 26N Iunie 1869, cand apare

in Monitorul OficialN

N N Nr. 137, decretul careNN fiinta regulamentu-

lui, desvoltat pe atri-N butiuni unitati, dupa

N care se vor conducetreburile acestei intre-prinderi. De observateste instituirea unuiconsiliu consultativ dincare fac parte toti §efiide birouri §i de ate-liere, sub pre§edintiadirectorului, având ase intruni cel putin de 2ori pe luna, pentru a

s. > > delibera asupra tuturorP. vN,v r chestiunilor ce priveau

ameliorarea lucrarilor.Aceasta opera' de seamas'a facut tot din initia-tiva §i sub observatiilelui M. Kogalniceanu,inca Ministru de In-terne.

In §edinta Adunarii Deputatilor din 20 Februarie 1870, Manolache Costakeridiand chestiunea utiitäçii Imprimeriei Statului, fata de cheltuielile ce le necesita,tot M. Kogälniceanu este acela care ara' a mai fi ministru, li ja apararea §idovede§te cu cifre, Oda' la evidenta, serviciile aduse de aceasta intreprindere 1).

1) «D. M. Costake. Domnilor, vá marturisesc cà m'am inspäimfintat cand am vfizut a se cheltuesce382.000 lei noi cari face un milion lei vechi pentru Imprimeria Statului, i cred cá ar fi bine sil vä aduceticfite odatil aminte §i de acei bieti lei vechi.

Domnilor, un milion de lei vechi se cheltuesce pentru tipografie, i vfi intreb care este produsulacestei tipografii, dacti nu altul de d'U citteva proecte de legi, Monitorul i oarecare registre trebuincioaseguvernului?

`NN

4/44 ,AAA0000,,,

CulegAtori

Ceilalti lucrätori

IO t COai Y') gi

at)

tf) IO r.cc o) c. cs.) te) n/' In )12) N CO 0)N N N N N N N N NNO) o) o) a) O) 0) O) o) 01 01 01 01 O) 0)0) 0)

Variatiunea numgrului lucrfitorilor dela 1902-1932

m-ff30)0)

CD tO) 01 V

www.dacoromanica.ro

In cursul anilor cari ne preocupà, tipAriturile particulare §i cu deosebirecele de ordin scolastic i bisericesc, ocupau serios atelierele Imprimeriei Statului.Mai mult decAt atAt, asemenea lucrAri didactice fäceau chiar obiectul edituriiImprimeriei Statului §i aparitia lor, era adusa la cunoq.tinta coalelor §i a celorinteresati prin tntilniàri publicate in Monitorul Oficial.

Eu cred cá toate aceste imprimate, s'ar putea da in antreprizi la particulari; did dacil vom pune incomparatiune suma ce se cheltuesce cu intretinerea acestei imprimerii, Cu suma cu care am putea cheltui cuaceste imprimate ce se cer pentru serviciul Statului, cred cii am putea sà fim serviti cu o sumii multmai midi.

Aceasta, Domnilor, este o chestiune care intri in comert, chestiune de intreprindere i titi di nici odatitStatul nu poate sä manipuleze o imprimerie ca un particular.

Prin urmare ar fi bine ca guvernul si se convingi, daci crede cà trebue si avem neapärat o imprimerica Statului, daa cheltuelile ce se ocazioneaa cu intretinerea tipografiei corespund cu productiunile ei sau nu?

atunci vom putea &it ne dim seama de aceasti sunlit a§a de inspiimitntätoare ce se cere prin acestparagraf.

Eu, Domnilor, imi aduc aminte at se cheltuia inainte i tiu ca nu se cheltuia nici pe jumatate dinsuma ce ni se cere astfizi.

D. C. Greidifteanu. Domnilor, comisiunea, ca 1i onorabilele D. Epureanu, s'a mirat de aceasti sumi ce secheltuesce pentru intretinerea acestui stabiliment i a avut idea de a suprima aceasti cheltuialk cu scop caimprimeria si se dea in antreprizi. Irish' pe and se vorbia despre aceasta in comisiune, fostul D. Ministrude interne, D. Kogälniceanu s'a opus foarte nruilt 0 a venit cu ni§te argumente foarte tari, aci ne-a spusci aceasti imprimerie astizi imprimii toate imprimatele necesare Statului, are un material imens, adunatdupik timp cu foarte mari cheltueli; cá dacil am admite ca aceastii imprimerie si se dea in antreprizii, am datot materialul cu piciorul, ciici nu este un singur tipograf particular care sii fie in stare sit ja tot materialul;

apoi pe lângà toate acestea, am pune Statul la discretiunea tipografilor particulari, aror ar trebui sà leplätim sume imense pentru imprimarea lucritrilor trebuitoare guvernului; cfici nu s'ar plati numai Monitorul,dar 0 alte lucräri; i apoi daa ar fi numai Monitorul tot ar costa mai mult.

Negre§it, Domnilor, ma' cred dator sá constat totodati cà s'au ficut oarecari abuzuri, pentru cá s'auimprimat o sumä de arti particulare gratis. Aceasta s'a constatat 0 D. ministru nu a tigicluit; atnnci noiam cerut sit se dea ordine a nu se mai imprima asemenea cirti gratis pe viitor, 0 D. ministru a 0 dat unasemenea ordin.

Acum, in ciit pentru reductiunile ce comisiunea a ficut a fost la paragraful personalului 18.000 lei 0 D.ministru vine acum 0 se plinge cá s'au §ters turnitorii.

Un turator factor 1-am mentinut ;Din doi turnitori de clasa I am §ters unul, 0 am mentinut unul; ping aci am lisat doi, apoi cei doi

pilitori de litere iam läsat i cu toate acestea tot zice D. ministru a are a se impiedice lucrul.Vedeti at de deficile a fost lucrarea acestui buget, i rog pe D. ministru sà creadi ci dupi convorbirea

ce am avut cu directorele acestui stabiliment, aceasta m'a incredintat ca acindu-se aceste reductiuni, imprimeriava putea merge prea bine.

A§a dark Domnilor, comisiunea nu a redus de cat doi, fiinda precum v'am spus, a crezut cà serviciulnu va suferi. Rog pe D. ministru sit creadil cà comisiunea, in ceeace privesce imprimeria, a ficut concesiunifoarte largi.

D. M. Koganiceanu. Domnilor, voiu set dau oarecari Fámuriri onor. D. Manolache Costake.Tipografia Statului are astizi 13 ma§ini cari sunt puse in mi§care prin vapori; tipografia Statului

astizi este un stabiliment din cele dintitiu pe care le avem in %ark Anul acesta a tipirit 14 milioane de coalepoate si tipireascii pe zi opt volume in octavo. Tipografia aceasta nu tipiresce numai registre 0 hirtiile

Adunirii, ea tipfiresce i chili scolastice cari astfizi sunt un capital producator pentru casa Statului cu toatepreturile minime cu cari se and aceste arti. Tipografia Statului, dupil ce acopere toate cheltuelile ei, dupice publia Monitorul Oficial, dupi ce publidi hârtiile Aduarilor, dupi ce publia registrele actelor stAni civile,dupil ce publici registrele i hilrtiile tuturor ministerelor, dupä ce publici registrele contabilitätii generale 0toate registrele telegrafelor, dupit ce publia toate in fine, mai di §i un folos de 100 mii lei cari intri inveniturile Statului.

Iatk Domnilor, situatiunea tipografiei Statului.Dar este prea cu putinti si fie abuzuri, nimeni nu tigiduesce aceasta.lush' Domnilor, a pot incredinta cit daci am desfiinta acest stabiliment, nu numai cA 1-am pierde

pentru totdeauna, (1E11.5 nu s'ar gisi un singur particular care si fie in stare si pläteasci tot acel material ala demare al tipografiei care se aflit adunat de mai multi ani; i chiar de s'ar gisi vre-un particular care sil-1 cumpere 89

www.dacoromanica.ro

90

Inventarul productiv al tipografiei Statului la sfarsitul anului 1869, consista

din 11 masini, 4 teascuri de mânä, 3 masini de turnat litere si 2 stereotipii 1). Dinacest an ma#nile vor fi conduse prin forta motrice, datoritii unei locomobile adusiiIn acest scop din strclindtate.

Personalul, functionari si lucrAtori, era in numAr de 175.S'au tipArit si editat intre altele: Dictionarul Eleno-Român, Gramatica

Româng de Stilescu, Istoria Românilor de Laurian, Sistemul metric, Geografiade VIAdescu, Geometria de Eustatiu, Codice de Procedura Civilä, Istorii Biblice, etc.

Ca valoare de comenzi in cap se gAseste Monitorul Oficial si desbaterileparlamentare pentru 78.345 lei, dupà care urmeazA Directia Telefoanelor si Postelorcu 16.770 lei, Ministerul de Finante cu 15.690 lei, Ministerul de Rizboiu cu 13.862lei, Ministerul de Interne cu 9843 lei, Monitorul Francez cu 4969 lei, MinisterulCultelor cu 3904 lei, Ministerul de Justitie cu 2319 lei, Ministerul LucrArilor

am pierde cel putin 50%. Astfel acest material care costä mai bine de 450.000 lei noi daa s'ar vinde deabiaam putea lua 225.000 lei noi, dacfi nu mai putin. Prin urmare vedeti cà Statul ar pAgubi din cauza desfiintäriiacestui stabiliment o sumä enormi de 225.000 lei plus alte venituri care le trage dintrInsul.

In adevär Domnilor, in anii trecuti se fäcea abuzuri pe care-1 releveazä D. Gadisteanu, adia ca cuo simplä rezolutiune a ministerului se tipAreau arti de ale particularilor cu niste preturi foarte minime.

In citt priveste turniitoria, as ruga pe onor. D. M. Costake sa consimat la cererea D-lui ministru,este chiar folositoare pentru Stat. i iatil pentru ce: Turnätoria tipografiei Statului astázi varsä litere i pentrustabilimentele particulare de tipografie; pentru a ea e singurul stabiliment Sn care se pot grava matritesi turna litere uzate ale tipografiilor particulari aci yin si se varsä din nou. Astfel turnatoria aceasta e de unfolos lnsemnat.

Dacfi credeti D-voasträ cA suprinand doi turnätori yeti face o economie trebue sA vä giinditi cA prinaceastA economie de 2.000 lei, lipsiti Snthiu pe Stat de un astig foarte mare si al doilea, veti sili pe

tipografii particulari sä se adreseze la turnAtoriile din stainfitate.N'am nici o obiectiune de fficut asupra principiului de a se da tipografia In intreprindere; Snsil D-voasträ

stiti bine a Statul de multe ori are trebuintri de niste hArtii care trebuesc tipfirite cu foarte mare celeritate:ei bine o asemenea celeritate nu se poate gfisi aci In nici o tipografie particularä, pe and tipografia Statuluipoate Sntilmpina mai bine aceste necesiati. Dovada este eh vedeti cum a doua zi es tipärite procesele

verbale ale Adunärii.As ruga dar pe onor. D. Epureanu sA binevoiasa a merge singur sä vadä tipografia, care este opera

predecesorilor mei pe care am urmat-o i eu si care cred cä o vor urma i succesorii mei, si astfel credSi va face o bunA phicere and va vedea starea in care se aflä.

(M.O. Nr. 43, din 25/9.11.1870).

1) In anii urmätori utilajul In masini de imprimat a variat astfel:La anul 1885 se mai cumpArä Ina o masini.Masinile afIA'toare la 1866, precum si cele trei precedente nu mai sunt astfizi in functiune, fitrii a se putea

preciza and s'au scos din uz.La anul 1887 se cumpfiril 7 masini o Augsburg*, din care 6 sunt In fiintä si astäzi.

* 1891 u 1 masinii o Augsburg », in fiintii i astäzi.u 1891 » 1 » 0 Kaiser », in fiintä i astäzi.» 1893 * 3 masini o Kaiser 0, in fiintä i astAzi.» 1894 » » 2 s o Augsburg s, scoase astilzi din uz.* 1903 » 2 « Augsburg s, In fiintä» 1906 » 1 masinä o Victoria*, in fiintii i astAzi.» 1908 * 2 masini o Augsburg s, 1 in 1 scoasii din uz.

1912 » * 1 ma1inà o Frankenthal », in fiintä i astAzi.1919 » aduce dela Budapesta 1 masinä pentru (iota culori, In fiintfi i astAzi.

o 1919 * * * 1 s cu clouà cilindre, in fiintä i astäzi.u 1919 » s 1 o Miehle 0, in fiintä. i astAzi.

1919 u 1 s « Kaiser «, In fiintA

www.dacoromanica.ro

'

ipjI" !..tooklo

tloof 41.160.40.4- " l , ' F. ' ,, ..., . , = c, g . `.;,' "4 g g 6.- g g .,

Hiirtia consumatA pe anii 1870-1900, in nunt'Ar de coale vi valoare In lei-

Publice cu 2151 lei, Serviciul Sanitar cu 847 lei, Ministerul de Externe cu 466lei, etc.

Cu raportul Nr. 2432 din 22 Iulie 1869, directiunea imprimeriei prezintOMinisterului de Interne socotelile pe primul semestru al anului §i de notat esteplângerea, §i ea de actualitate, cä o mare parte din autoriteiti nu plcitesc fabricatelecomandate §i deci institutiunea este pusa in situatiunea de a-0 periclita interesele.

Bugetele erau intocmite cu multä lipsO de prevedere. Zeci de credite incursul anului schimbau Cu desOvfir§ire fata lor. Socotelile dela sfOr§itul exercitiuluifaceau diferente de nerecunoscut fatä de prevederi.

Cu incepere de pe la 1875 imprimeria suferà lipsa unei serioase conduceni0 de aci o multime de piedici Ii stO in cale. Pentru inlaturarea lor s'a intocmitIn 1881 o comisiune alcatuitä din Th. Ioanitiu, Carol Göbl, V. Nefter §i loanS. ROdulescu, cu menirea sO indice remediile de indreptare. Raportul depus §ipublicat in MonitorulOficial Nr. 99 cu datade 2 August 1881 nucontine nimic mai de

seamg, in afarà depropunerea, pentru adoua oara, a construiriiunei era' diri proprieimprimeriei §i de aschimba directiunea cuoameni competenti inprofesiune.

Pentru moment,rezultatul acestei lucrOri este numirea provizorie, la 15 August acela§ an, a luiCarol Göbl ca director al imprimeriei, pe baza propunerii lui C. A. Rosetti, ministrude interne §i ateva mici reparatiuni ce se admit a se face localului.

In Monitorul Oficial Nr. 107 din 18 August 1883, apare in§tiintarea mutOriiImprimeriei Statului din strada SmArdan, curtea erban-VodO, in casa d-nei ZoeBrâncoveanu din strada Brâncoveanu, pe locul unde a inceput a se clAdi palatulSenatului. Aici stà pânä" la 20 Aprilie 1887, când se mutà in localul propriu dinbulevardul Elisabeta, in care se gaseste §i astAzi, clAdire inceputà a fi construitäcam pe la 1885.

Din anul 1888 incepe set* functioneze pe Uirtgei imprimerie atelierul de legeitorie.Lucrkile de acest fel erau date in trecut atelierefor particulare, iar mai tOrziu,pAnA in 1888, atelierului de legatorie dela inchisoarea VOcke§ti.

Sub directoratul lui Pencovici, Imprimeria Statului ia o deosebità desvoltare,iar regulamentul ei de organizare prime§te modificAri esentiale, rOmAnand debaza, cu mici schimbAri, regulamentului ce se va intocmi in 1919.

Prin noul regulament se ratificä infiintarea i organizarea atelierului delegkorie. 91

www.dacoromanica.ro

O.)

Pentru anii urmatori i Oda* in preajma razboiului, imprimeria face fatamultumitor nevoilor àrii, fara insa sa se remarce cu nimic in ce priveste acurateta

promptitudinea lucrarilor.Socotelile anilor 1892-1896 ii indica ca pe cei mai buni:

Tirajul in cursul anului 1893 a fost de 16.379.756 coale, in 1894 de 18.229.084,In 1895 de 16.452.335, iar in 1896 de 17.510.405. Examinând valoarea comenzilor,constatam ca cele mai multe au fost ale Directiunii Generale M.O., privind MonitorulOficial si desbaterile Corpurilor Legiuitoare; urmeaza apoi Ministerul de Finante,Ministerul de Räzboiu, Posta si Telegraful, Ministerul de Interne, Ministerul deJustitie, Domenii, etc.

Foarte interesant este referatul cu Nr. 7454 din 29 Noemvrie 1895, trimisMinisterului de Interne de catre fostul director general N. Vräbiescu, in urma uneianchete ce a facut-o in unire cu patru tipografi i marele scriitor I. L.Caragiale.

Intre altele releva ca (fauna-tor interesului Statului sistemul fondurilormobile din care se recruta personal ce nu era totusi mobil ci permanentizat farasa fi fost nevoe de el, cum si conditiunile oneroasé ale contractului cu fabricaLetea, pentru aprovizionarea hârtiei necesara tiparului.

Se mai constata obiceiul autoritatilor de a comanda lucrar din materiale cumult superioare destinatiei pe care o aveau imprimatele i intArzierile, adeseori Oda'la obstructie, in achitarile fabricatelor livrate. Totalul datoriilor pe vremea aceeaera indicat la 818.647 lei, din cari 136.020 lei numai pentru abonamente laMonitorul Oficial. Cele mai multe ramasite eran in sarcina administratiilor judetene

comunale.Din cuprinsul aceluias raport se mai poate vedea numarul lucratorilor

utilajul atelierelor:Atelierul de culegere lucra cu 133 oameni si dispunea de 69.295 kg. litera.

Stocul mare de litera, desi in parte justificat de lipsa masinilor de cules, este totusiexagerat. Se abuza de prezenta atelierului de turnatorie, acumulându-se rezervede litere ce nu au fost niciodata utilizate.

Atelierul de imprimare lucra cu 87 de lucratori si era prevazut cu 19 masinide urmatoarele formate si fabricatiuni:

Anul Venituri Cheltuieli Excedent

1892 1.203.760 954.270 249.4901893 1.298.526 1.133.953 164.5731894 1.481.109 1.267.669 213.4401895 1.588.153 1.266.597 321.5561896 1.376.110 1.154.229 221.881

www.dacoromanica.ro

4

P"'

;

--r

111-

-1 A

,,.,

k..\

...

,..,,,

,i..

......

_,..

4.1,

,,,,

l'',.'

?..1

-'3r

ir%

.,

il [1

4,

-b-

t 'k:

,4.

1:

41

(= 4

7

\r -1

A

Iwo!

.I

I/6.

-

N

t7

'

.I

L-

1

114-

7 V

ii-,

--0!

"P.. I

'.1

-;¡

I(1,

,

W.

www.dacoromanica.ro

Forta motrice era produsa de o masina stabila de 20 cai putere cu douà cazaneCu aburi. Un al treilea cazan servea caloriferului. Noaptea, 4 pAna la 8 masinidestinate tiparirii <(Monitorului Oficial », erau miscate de un motor cu gaz, de 6 cai.

Tot in 1895, directiunea intreprinderii a cerut pentru prima oara procurareaunei masini rotative cu format schimbeitor, asa cum era firesc. Mai tArziu, in 1922,and aceasta necesitate a fost implinitä, s'a facut neiertata eroare de a secomanda o masina cu un format fix, Nr. 12.

Legiitoria poseda in total 14 masini si 22 lucratori.Turneitoria lucra cu 7 masini, o bae galvanica, zincografie si 21 lucratori.Odata cu ocuparea capitalei de catre trupele inamice, 23 Noemvrie 1916,

Imprimeria Statului a trecut sub administratia germana, tiparind in tot cursulrazboiului registre, imprimate, brosuri de propaganda, etc., in limba germana siromana. Monitorul Oficial inceteaza de a fi tiparit dela aceasta data, el stramu-tându-se la Iasi.

Din masinile imprimeriei nu s'a evacuat nici una la Iasi si nici n'au fostluate de Germani.

Din personal, numai subdirectorul general s'i seful atelierelor cu 10 culegatori,au fost trimisi in. Moldova, pentru organizarea tiparirii Monitorului Oficial inprimele luni, in tipografia (< Miscarea » a lui Iliescu, iar mai tArziu la tipografia« Nationala » a lui Ionescu, ambele din Iasi.

Dupa retragerea trupelor dusmane, Imprimeria Statului isi reia ocupatiunilede altadata. La 1920, dinteun credit de 3.000.000, se aduc doua masini rotativetip Augsburg-Niirnberg, cu un tiraj de 10.000 exemplare pe ora, pentru tiparitulMonitorului Oficial si se adauga vechiului local, devenit insuficient, o aripa carea costat 1.600.000. Condusa mai tArziu insa vitreg si impiedecata chiar in mersulactivitatii ei, expiaza in August 1927 sub greutatea unor nereguli formidabile, incare isi vor gasi vina directorul-general, directorul administrativ, casierul si inteomasurä oarecare chiar o parte din personal. In urma acestor triste imprejurari,imprimeria trece dela Ministerul de Interne la Regia Monopolurilor Statului de subautoritatea Ministerului Finantelor, unde constitue impreuna cu Monitorul Oficial,Fabrica de Timbre si Imprimeria Chisinau < ( Directiunea Monitorului Oficial f iImprimeriilor Statului #. 93

3 masini Nr. 14 Augsburg4 » Nr. 12 »

in functiune, doua din 1887 si una din 1891,» » din 1887,

1 masina Nr. 10 » » » » 1887,2 masini Nr. 5 » » » » 1894,1 masina Nr. 12 Kaiser » * » 1885,1 » Nr. 12 Marinoni » » » 1890,1 » Nr. 12 » » » » 1864,1 * Nr. 12 Löser » » » 1864,1 » Nr. 6 Leo Mailer » » » 1845,4 masini Nr. 10, 12, 14 Kaiser » * » 1891-1893.

www.dacoromanica.ro

KWO2.411U00

220000

200000

180000

160000

14(1000

120000

100000

60000

40000

20000

II. ORGANIZAREA ACTUAL.N. UTILAJUL.PRO GRE SE LE REALIZATE

Conducerea nouei directiuni incepe o vertiginoasä reinnoire generalsä in utilajsi in metode. Din primele zile sunt aduse 16 masini Linotype cu care se asiguràaparitiunea la timp a cuprinsului Monitorului Oficial. Innainte chiar, de sosireamaginilor, care au dat posibilitatea ca o publicatiune set' aparcl In cel mult trei zile delaprimirea ei, aceastà laturà din indatoririle gazetei oficiale fusese mult ameliorata.De unde instiintärile oficiale &At si cele de interes privat apäreau 'Ana la 1 Ianuarie1928 cu intärzieri de luni i chiar ani, numai dupä cfiteva zile dela instalarea noului

regim, prin nfäsuri bineN1.c

65 000 chibzuite i inlaturareaindolentei trecutului, seobtine aparitia oricareipublicatii in termen demaximum 10 zile.

Variatia consumului anual de curentelectric dela 1927-1932

60 000

55000

50 000

30 000

25 000

20 000

15 000

10 000

5 000

re)C75

45 U00 45 821 Un exemplu tipic40000 de rea gospodärie a re-35 000 gimului care sucombase

este faptul el o partedin Monitorul Oficial setrimitea spre tipArire Im-primeriei Chisinau. Delatrimiterea manuscrisului

pänä la sosirea pache-telor cu foile imprimatetreceau cel putin 2 luni,imprimeria in chestiuneavând lucrArile ei si unutilaj de randament mic.

Pe de altà parte, rotativele din Bucuresti, masini cu putere mare de produc-tivitate, erau tinute in repaus, intruat la aducerea lor nu se gändise nimeni eapentru a putea fi intens folosite era nevoe sä fie complectate cu masini de cules.

In ce priveste calitatea, felul de tipkire din trecut al Imprimeriei Statuluia rämas proverbial. 0 pagina de Monitor sau de registru de altädatà, puse in fatacelor de azi, sunt de nerecunoscut.

Regimul lucrului in ateliere, a fost fundamental schimbat, aplicAndu-se ceamai mare parte principiile codului muncii, care reglementeazg munca in intre-

prinderile private si care are la bazà, dispozitiunile conventiunilor internationaleale biroului respectiv din Geneva. Cu aceasta schimbare s'au adus economiiimportante in bugetul imprimeriei. Astfel, de unde in 1927 capitolul de personal seincheie cu 42.000.000 lei pentru o valoare a hârtiei lucrata de 25.000.000 lei, in 1928acelas capitol pentru acelas numär de salariati, care sub noul regim dela R.M.S.

Variatia consumului anual de gazaerian dela 1927-1932

csi RÌ tt) CNI

Cr) C71 CI) 0)

www.dacoromanica.ro

primeau in plus si prima de productie de 30 0/0 asupra salariului, se incheie cu40.000.000 lei, la o valoare de 30.000.000 lei hartie consumata.

Cu multa grija s'au intocmit pe baze noui regulamentele pentru functionareaserviciilor, organizandu-se cu deosebire depozitele de materiale si fabricate dui:Aprescriptiunile contabilitatii moderne si cu posibilitati severe de control.

Localul a fostamenajat in conditiuni Le,.

de higiena deosebita,suportand modificariesentiale in vederea 300.000

rationalizàrii. Totusi,285.000-.-

fatà de masurile luatepentru a se echilibra 270000.-.

activitatea diferitelor255.000

sectiuni, cladirea a de-venit insuficienta, mai 240 000

necesit And schimbari,adaugiri si consolidan 225.000--

ins emnate, fara de care 210.000-- 213.205

este impiedecata in195.000-.-dcsvoltarea rationala a

proceselor ei de pro- 18 0.000

ductiune. De asemeneagreutatea materialului 165 . 000

ce se prelucreaza si a150.000--

fabricatelor, fiind cumult superioara fata 135.000-.-

de trecut, rezisteatele120 000 127.498

plan§eelor au devenitinsuficiente. 105 000-.-

Incepfind cu 7 100.66290.000--Februarie 1929, data

autonomizarii Regiei 75 .000Monopolurilor Statului 73.7

cu prilejul mfaptuini 60.000

st abiliz aril mon.etare,imprimeria ramine totca parte integranta din directiunea imprimeriilor care depin.de direct de Ministerulde Finante 'Ana la 1 Ianuarie 1930, cand prin infiintarea Regiei Publice Comercialea Monitorului Oficial si Imprimeriilor Statului, Imprimeria Centrala devine o unitatedistincta in aceasta regie, cu o directiune proprie, gospodarita aparte.

Sub aceasta forma mijloacele fiind superioare celor din trecut, imprimeriaintensified' investitiile, imbunatalind zi cu zi utilajul atelierelor. Se aduc, intre

Valoarea consumului apei pe anii 1924-1932

155301

Timp In ani

95

co oN0 0.

www.dacoromanica.ro

96

altele, doua maOni moderne de taiat din care una pe trei laturi, o maOna de liniatpe ambele fete in trei culori, o majina de Ourit, douà maOni plane de imprimatNr. 14 tip Victoria » cu aparate de pus i douà Tiegele » automate format260 x 340 mm. din fabrica Heidelberg, &ma maOni rapide de turnat litera Oda'la corpul 48 i o masina de faiat ingltimea literelor, toate trei de fabricatieA. Foucher-Paris.

Utilajul actual al atelierelor imprimeriei este aratat in tabloul urmator:

Nr. magi-nilor deacelag tip

CARACTERISTICILE MASINILOR

ATELIERUL DE CULEGERE MECÁNICA

Malini de cules Linotype, fabricat Mergenthal, cu o producTie de 100rfinduri a 6,3 cm./orà

Presä Hogenforst pentru corecturàIdem, Löser, acTionata Cu manaCazan pentru topit plumb, cu 12 forme, fabricat Gutenberg-Haus,

1928. FuncTioneaza cu gaz aerianVentilatoare Hempel & Bessler, cu 1400 ture/minut fiecare ; unul

pentru aerisirea localului, altul absoarbe gazele dela cazanul detopit plumb, iar al 3-lea absoarbe gazele dela ma§inile Linotype

ATELIERUL DE CULEGERE MANUAL&

Ma§ini de töiat linii §i regleti, fabricat HogenforstPresA mecanica de corecturi, fabricat HogenforstPresA de corecturi, fabricat LöserVentilatoare Junkers, 1400 ture/minut

ATELIERUL DE PAGINATIE

1 Presa de corectura, fabricat Löser

ATELIERUL DE STEREOTIPIE PLANA

PresA de flcut matriTe, fabricat Foucher, format 40 x 60 cm. . .

Presä de turnat stereotipii, fabricat Foucher, format 40 x 90 cm. . .

Idem, fabricat Hogenforst, format 30 x50 cm.Ma§inà <( Universal » de gäurit, táiat, lefuit qi ajustat clileele,

fabricat Siegfried-Niirnberg, cu 4 mese, fiecare având motorul eiMa§inä de täiat cli§ee, fabricat FoucherInstrument de turnat politype, fabricat Hogenforst

ATELIERUL DE STEREOTIPIE ROTATIVA.

Usatoare, fabricat M.A.N., diametru de 50 cmIdem, cu diametrul de 40 cmMa§ing pentru turnat cli§ee, fabricat Asbern, cu diametrul de 20 cm.,

lungime 30 cm.

Puterea .

motoarelor

2 X 0,5 C. P.2 x 1 C. P.

3 C. P.

0,33 Kw.0,4 »

16

1

3

2

3

16 x 0,184 Kw.0,243 »

3 x 0,5 Kw.

0,33 Kw.

3 x 0,5 Kw.

www.dacoromanica.ro

I,,:

1c

1:

.11M

IIMIM

1111

11,7

==

,f-

Ir-

:ko,

Voo

.Ma

A[tr

, '4. ';*

f

Ti

odoi

;13-

:11

JF

:'4,

=s;

1

i.,_

I".

.1

.fo

Too

d1.1

tit14

11

AL

iI;

www.dacoromanica.ro

97

Nr. magi-nilor de

acelaq tipCARACTERISTICILE MASINILOR Puterea

motoarelor

1 Frezi pentru clisee, fabricat M.A.N., diametrul 20 cm., lungime 30cm., actionata Cu mina

1 Strung pentru clisee, fabricat M.A.N. 0,75 C. P.1 Masina de presat clisee, sistem Winkler, format 50 x 35 4 Kw.1 Presa de mink fabricat Schmalz

ATELIERUL DE IMPRIMARE PLANA

2 Masini de imprimat Rockstroh-Werke, format 95 x67 cm., 1600tiraje/ora, cu aparat de pus 2 x 4 C. P.

1 Masina de imprimat Augsburg, format 120 x 80 cm., 800 tirajefora 4 C. P.5 Idem, format 96 x65 cm., 800 tiraje/ora Transmisie

Idem, format 84 x 54 cm., 800 tiraje/oraMasina de imprimat Kaiser, format 120 x86 cm., 1000 tiraje/ori

2 Idem, format 70x100 cm., 1000 tiraje/oraMasinä de imprimat Kaiser, format 84 x54 cm., 800 tiraje/ora .

3 Idem, format 96 x 65, 800 tiraje/oraMasini de imprimat Frankenthal, format 96 x 65 cm., 1000 tiraje/ora 2 C. P.

1 Masina de imprimat Miehle, format 105 x80 cm., 1200 tiraje/ora 6,5 C. P.Masina de imprimat Augsburg, format 84 x 54 cm., pentru 2 culori,

800 tiraje/ora 5 C. P.Masinä de imprimat, format 84 x54 cm., cu 2 cilindri, 800 tiraj/ora 4 C. P.

2 Masini de imprimat automate, Heidelberg, format 34 x24 cm., 1500tiraje/orii 2x0,75 Kw.

1 Presa rapidä de imprimat Victoria, Rockstroh, format 48 x 35 cm.,1000 tiraje/ora 2 C. P.

Boston de mina, fabricat PusztafiAparat de numerotat, fabricat Auerbach, cu rama si vergele .

Masina de fltuit Gebriider Brehmer, form. 64 x 96 cm., 1000 tiraje/ora 1 C. P.Idem, fabricat Gutberlet 1 C. P.

4 Ventilatoare, fabricat Junkers cu 1400 ture/minut 4 x 0,5 Kw.

ATELIERUL DE IMPRIMARE ROTATIVA

Masina de imprimat rotativk fabricat M. A. N., pentru 32 pagini,format 128 x96 cm., 10000 tiraje/ori 12,5 Kw.

Idem, dubla pentru 64 pagini, format 128 x 96 cm., 10000 tiraje/org 15 Kw.

ATELIERUL DE LEGA.TORIE

Presa de poleit, fabricat Krause, incalzita cu gaz aerian Transmisie2 Prese cu 2 coloane, fabricat Krause, format 70 x50 cm2 Prese de registre, fabricat Krause, format 46 x 37 cm

Presa de registre, fabricat MansfeldPresfi de registre cu 4 coloane, fabricat KrauseMasina de rotunjit registre, fabricat Krause TransmisieMasina de rotunjit cotorul, fabricat Fischer

www.dacoromanica.ro

98

Nr. maqi-nilor de

acelal tipCARACTERISTICILE MASINILOR Puterea

motoarelor

Maginä de rotunjit colTuri, fabricat KrauseMagin5 de rituit, fabricat Hunter's LimitedMaginä de fficut ricane, fabricat Krause

0,37 Kw.1 C. P.

2 Magini de täiat }Artie, fabricat Krause 5+3 C. P.2 Magini de fäiat hârtie, fabricat Krause 2x4 Kw.

Maginä de tAiat hârtie, fabricat Krause TransmisieMaginA de täiat hârtie, fabricat Fomm

2 Magini automate de tAiat mucava, fabricat Krause2 Magini de taiat mucava, fabricat Fomm

MaginA pentru indoituri de carton, fabricat Krause1 Maginä de trasat indoituri, fabricat Krause

Maginä de liniat 3 culori pe 2 feTe, fabricat Reinhardt 0,7 C. P.Maginä de atuit, fabricat Gutberlet, 1000 tiraje/org TransmisieMagin'a" de fAtuit, fabricat Preusse, productie 1500/orä

3 Magini de perforat, fabricat Krause, producIie 500/oraMaginA de perforat, fabricat HogenforstMagina de gäurit cu burghiu, fabricat Krause 0,2 Kw.Maginä de Ourit cu 2 burghie, fabricat Jeanrenaud & Comp..Maginä pentru capse, fabricat RodaMaginä de satinat, fabricat Krause TransmisieMaginä de numerotat cu piciorul, fabricat ZimmermannMaginA de cusut cu atä, fabricat Preusse 0,25 C. P.Maginii de cusut registre, fabricat Gebriider Brehmer 0,85 C. P.Maginà de cusut cu 1 cap, fabricat Gebriider Brehmer TransmisieMaginii de cusut cu 4 capete, fabricat PreusseMaginii de cusut cu 6 capete, fabricat Preusse 0,75 Kw.Maginii de cusut cu 8 capete, fabricat Gcbriider Brehmer TransmisieMagina de cusut, cioc de barzAMagina de cusut broguri, fabricat Preusse

3 Ventilatoare pentru Incazit aerul, fabricat Junkers 3x0,5 C. P.2 Ventilatoare pentru absorbirea aerului viciat 2x3 C. P.

ATELIERUL DE TURNAT LITERA

4 Magini de turnat litere, fabricat Foucher, dela corp 6-12 . 4 Kw.2 Idem, fabricat Kiistermann, de mgni3 Aparate de turnat regleti, fabricat Kiistermann3 Mese de ajustat litere, fabricat Gursch & Klemm

Strung pentru ajustat linii, fabricat Gursch & KlemmFrezà, fabricat Foucher 1 H. P.Instrument de turnat linü, fabricat KiistermannAparat de turnat litere mari, 3 quadrati, fabricat FoucherCuptor cu cazan, fabricat Gursch & KlemmMagin5 de ajustat matrite galvanice, fabricat Kiistermaim 1 Kw.Ventilator, Siemens Schukert 1,1 Kw.

www.dacoromanica.ro

Nr. magi-nilor de

acela§ tip

2

CARACTERISTICILE MASINILOR

ATELIERUL DE INTRETINEREMaOnii de rabotat, fabricat HartmannStrung pentru fier, fabricat HartmannTocilä de ascutit cuIitele de legfitorie, fabricat Oppenheim HeilholzStrung, fabricat AricoMaqinä de girturit, fabricat Arbenz WolffMalinä de giurit, fabricat PriimagCazan pentru caloriferMaqini de adresat Adressograph, fabricat Multigraph Limited.Maqini de estampat, idem

Putereamotoarelor

Transmisie

1/6 C. P.1/6 C. P.

K 9 f.

700.000

fabrica Berthold dinGermanía, care sa ser-veascg turnatoriei la

700.0 00

SOO 000

400.000

SO 0.000

514.788

1111115.722

355.255

regenerarea asortim en-

300.014

telor din casele atelie-

mai procurat pentrurului de culegere. S'au

atelierul de culegere,o presa automata de

§

corecturi, doug ma§inide taiat linii, 16 regalede metal pentru aeza-

a50000 Timp in ani tul fundamentelor cuformele bune de tipgritsau de pgstrat; mobilier

de tabla pentru camera depozitului de litera. La atelierul de legcitorie, s'a cumpgrato maOna mare de cusut, o maOng de taiat §i de stantat colturile la registre, opresa mare, o ma§ing de numerotat cu piciorul, garnituri i ustensile de poleit.La turnatorie, s'a procurat o ma§ing de turnat regleti, o ma§ing de corectatmatritele cu cazanul §i formele ei respective i o noua bae galvanica.

S'a refacut complect, mobilierul atelierului de imprimare §i s'a amenajatsala de maOni i de stereotipie, pentru o mai bung folosire i supraveghere ; s'aorganizat expeditia Monitorului Oficial, introducându-se maOni moderne de adresat,cum i expeditia fabricatelor, pentru care s'a adus o ma§ing de taiat, astfel 99

Consumul hartiei pentru rotative pe anii

Cu toate reinnoirile §i complectgrile indicate mai sus, imprimeria §i cu deosebireatelierul de imprimare, utilat cu maOni vechi §i de tiraj foarte redus, cere incamulte inlocuili.

In anul 1931 §i inceputul lui 1932 s'au cumparat, pentru o valoare insemnata,minime de litera dela

1926-1931

www.dacoromanica.ro

r-

DIRECTIUNEA IMPRIMERIEI1 Director

DEPOZITUL DEMATERIALE

BIROULCOMENZILOR

SECTIAIMPRIMATELOR

SECTIAZIARULUI M. O.

DEPOZ. DE FABRIC.EXPEDITIE

1 ef al Depozitului 2 Calculatori 1 ef de sectie 1 ef de sectie 1 ef al Depozitului3 Magazioneri Atel. culegere manualii (117 lucr.) Atel. de culegere mecanicti 1 Impieg a ta2 Numilriitori Atel. de corectura (12 lucr.) (Linotype) (42 lucr.) 2 Magazioneri2 Oamerii de serviciu Atel. de stereotipie planri (2 lucr.) Atel, de corecturii (14 lucr.) 16 Expeditori

Atel, imprimare plank' (176 lucr.) Atel. de paginaTie (17 lucr.) 2 Oameni de serviciuAtel, de legiit. i liniat. (81 lucr.) Atel. de stereotipie rotativiAtel. de turnat litere (21 lucr.) (9 lucr.)Atel. de IntreIinere (12 lucr.) Atel. imprim. rotativfi (9 lucr.)

SERVICIUL EXPLOATARII BIROUL ADMINISTRATIV

1 ef de serviciu (Inginer) 1 ef de birou1 Medic2 Impiegate1 Infirmierii8 Pers. de intenden/1 i serviciu

www.dacoromanica.ro

ca imprimatele foi volante sa nu mai incarce atelierul de legatorie, ci sa fie taiatechiar in sala de impachetare i tot de acolo expediate.

S'a innoit toata instalatiunea de calorifer §i de gaz aerian; atelierul de stereotipieplanei este refacut i utilat cu o ma§ina universalä de frezat, täiat i corectatcliqeele; s'a marit i imbu.natatit magazia härtiei in suluri qi in fine s'a construitnoua scara de acces in ateliere, cu ascensorul respectiv pentru greutati. Se spera ca011a la sfär§itul anului s'a se amenajeze vestiarul personalului, din subsolul cladirii.

Ramâne de amintit, ea printr'o lege din Iulie 1931, Regia Publica Comerciaráa Monitorului Oficial

kgr.Imprimeriilor Sta-tului se desfiinteaza,institutiunea trecând

300.000ca directiune generarain departamentul fi-nantelor.

200.000Imprimeriamâne totu§i ca §i 'Anaacum o unitate a parte,sub controlul imediatal directiunii generale.

Organizarea ac-tuará a imprimeriei,este aratata in schemaalaturata.

III. PRO GRAMUL MODERNIZARII I COMPLECTARIIUTILAJULUI

In vederea modernizarii §i complectarii utilajului Imprimeriei Centrale,Directiunea Generara' a intocmit in 1931 un plan general de investitii e§alonat pe4 ani, a carui executare este in curs. Imprejurarile grele ale finantelor tarii au facutfusa ca in implinirea acestui program s'A intervina unele amânari i reducen,astfel cà urmatoarele imbunatatiri i investitiuni au ramas sa fie realizate inviitor:

Atelierul de culegere mecanicei (Linotype) : 1 compresor pentru gaz aerian ;1 cazan pentru turnat metal; 16 dispozitive monobare ; 16 aparate de inalzireelectrica.

Atelierul de paginatie: 1 presa automata de corecturi 30 X 35 cm.Atelierul de stereotipie rotativa: echipament electric la fondeuza Winkler ;

1 carucior pentru pagini; 1 freza pentru cli§ee cilindrice gi plane.Atelierul de imprimare planei : 2 platforme pentru transportul formelor la

maqini, format 85 X 130 cm.; 1 garnitura pentru stereotipii, cu picioare de fonta ; 1 C1

100.000

(31.704

coei5-)

(3553112)

eio.

13 MI)

oo.

;7)o.

(2.35.21)

Timpin ant

ProducTia atelierului Linotype in kg. metal pe anii 1928-1931

www.dacoromanica.ro

102

2 masini plane format 50 X 76 cm., fara aparate de pus coale; 6 masini planeformat 70 X 100 cm., cu aparate de pus coale; 5 masini plane cu douä ture,format 85 X 120 cm., cu aparate de pus coale.

Atelierul de legcltorie: 1 masinä de repertorat, complecta ; 1 presa de poleit,format 20 X 30 cm.; 1 masina de serfuit piele ; 1 masina de cusut, cioc de barza,pana' la 2 cm. grosime; 1 masina automata de brosat.

Atelierul de turnat litercl §i stereotipie pland: 1 aparat de turnat stereotipii,format 48 X 64 cm., inclusiv echer-cleste pentru inaltimi de 12 si 623/4 puncte,precum si piese de fontä pentru turnat clisee cu picior scobit.

Atelierul mecanic: 1 strung, 2,50 m. lungime de lucru.Depozitele: 1 platou electric pentru manipularea sulurilor de hartie.Instalatiuni generale: instalatia pentru semnalizarea incendiilor ; dulapuri

metalice de haine, pentru circa 460 persoane.

AL. EREMIADirectorul Imprimeriei Certtrale

www.dacoromanica.ro

E"OTT/A

HRa]E unrS-I'LlM CI E

ATELIERUL RE IMPRIMARE PLANE

ouukiloomi

pALATO Rut

LITE RE

IM POI 1E11 I.

MATERIAL!DIVERsE

DEE0211 DE;TRAINER

CASON ETT4

DEPOZIT m

THINE INFRA

SI i. Ise ro.rse

EPÇTUL N HSTIE

VESTiARE

'EURCTIONAN

LM Mi

VE STIARE BikROATI

ENE I

buCAMAIE

SAI A

DE

MESE

PLANUL PARTERULUI

CURTE

DIRECTIUNEA GENERALA M. O.

IMPRIMERIA CENTRALA

PLANUL SUBSOLULUI

10

SCAPA GRAFICA

10 i5 20 25 30 35 4

www.dacoromanica.ro

PLANUL ETAJULUI 2

PLANUL ETAJULUI 1

mo FIi

ev, um

Oólff-ff'

.1=.1=1.ATELIERUL DE LEGATORIE El

1=.1=o

MC

UU

Str Is. yr onrtetDIRECTIUNEA GENERALA M. O.

IMPRIMERIA CENTRALA

St lonra

SCAPA GRAFICA

10 0 5 10 15 20 25 30 35 40m.

www.dacoromanica.ro

IMPRIMERIA CHIINÄUI. ISTORIC

ImprimeriaChisinAu a luat fiinta in

ziva de 1 Aprilie 1920, prin contopirea-

, , d: - z -)." Tipografiei Directoratului de Interne---7.:

---7.7---- - I,,'it, tgr,,,a;fi (fosta tipografie gubernialä ruseasca),

:-:f ":. .tr,,,Cu Tipografia Statului din ChisinAu..-.-2, '. ,'f.P,

.3..

-.,--- Ao..'I, .. )6 Tipografia Directoratului de In-terne exista inca depe vremea stapanirii

. ,,,,,r , A rusegti. A functionat ca tipografie gu-- t berniala in cladirea din strada Regele7°.-b4;# Carol I (in care este instalata astazi

Imprimeria Chiginäu), cladire care peacea vreme, era sediul autoritatii admi-

nistrative de care depindea tipografia, Bessarabscoe gubernscoe pravlenie, in traducereDirectiunea gubernialc1 a Basarabiei.

Personalul era compus din circa 50 lucratori gi 7 functionari. Exista numaiatelier de culegere gi atelier de imprimare cu 5 magini tipografice.

Lucrarile executate de tipografia guberniala ruseasca erau registrele giimprimatele necesare tuturor autoritatilor Statului din Basarabia, precum gi pu-blicatia oficiala Bessarabskia gubernskia vedomosti, in traducere Revista gubernialeia Basarabiei.

In timpul revolutiei rusegti, in anii 1917 gi 1918, cand administratia provincieiera conclusa de Sfatul Tarii, tipografia scotea ziarul < < Sfatul Tärii* in limba ruskprecum gi ziarul romanesc de propaganda # Cuvtintul Moldovenesc #, tiparit inromanegte insä cu caractere chirilice, neexistand caractere latine.

Prin unirea Basarabiei cu Romania, infaptuita in 1918, tipografia intra inposesiunea Statului Roman, °data cu intreaga administratie a provinciei. Impri-meria este mentinutil in functiune, ca un serviciu al Directoratului de Interne, 103

www.dacoromanica.ro

sub denumirea Tipografia Directoratului de Interne. In acelag an, pentru a se puteaimprima lucrari in limba romaneasca, atelierul de culegere a fost inzestrat cu literanota' latina, provenind dela o turnatorie din tara.

Tipografia Directoratului de Interne a executat la inceput registre gi imprimatepentru autoritati, iar din Ianuarie 1919 a tiparit Buletinul Basarabiei. Buletinul a fostinfiintat prin deciziunea Nr. 12.982 din 20 Ianuarie 1919 a ministrului delegat alguvernului in Basarabia, cu aparitie lunara, cu scopul sa contribue la cunoagterea giaplicarea masurilor luate de organele Statului, prin publicarea legilor gi regulamentelortarii, precum gi a instructiilor gi deciziilor rninisterului gi directoratelor dinBasarabia. Buletinul s'a dovedit folositor gi a cagtigat repede importanta. DinNoemvrie 1919 incepe sa apara saptamanal, sub denumirea noua de Buletinul Oficialal Basarabiei §i devine lucrarea principala a Tipografiei Directoratului de Interne.

Indata dupa unire s'a simtit de asemenea nevoia sa se faca o propagandaintensa', prin publicatiuni periodice, pentru raspfindirea limbii gi culturii românegti inBasarabia. Tipografia Directoratului de Interne nu dispunea de capacitatea delucru necesara pentru tiparirea acestor lucran. Pentru implinirea acestei lacune,Ministerul de Interne a cumparat prin Comisariatul General al Basarabiei, inOctomvrie 1918, tipografia particulara Bessarabscaia Jizni, in traducere ViataBasarabiei, situata in Chiginau, str.. Alexandru cel Bun, 94.

Sub denumirea cc Tipografia Statului », imprimeria cumparata a fost pusa infunctiune de catre Ministerul de Interne in Februarie 1919 cu o echipa de 22 lucratori,provenind dela imprimeria Monitorului Oficial din Bucuregti, care a furnizat giprimul stoc de litera romaneasca.

Tipografia Statului era conclusa de un consiliu de administratie compus din 3persoane gi un director, fiind subordonata Directoratului de Interne din Basarabia, inal ami buget era inglobata. Personalul s'a complectat la 40 lucratori gi 5 functionari.

Inventarul tipografiei se compunea din circa 2000 kg. litera româneasca,6 magini de imprimat, 1 boston, 1 magina de taiat, 1 magina de fatuit, 1 magina deperforat gi 4 electro-motoare.

Exploatarea a doua tipografii publice in acelag ora, situate in localuri diferite,cu conducen i separate, degi ambele depindeau de Directoratul de Interne, a fost evi-dent neeconomica g'i s'a simtit nevoia concentrarii lor, dupa ce au functionat separatun an de zile. Pe baza deciziunii Ministerului de Interne Nr. 22.015 din 2 Martie1920, cele 2 tipografii se contopesc la 1 Aprilie 1920 sub denumirea de ImprimeriaStatului din Chisinclu, care este trecuta sub administrarea Directiunii Generale aMonitorului Oficial gi Imprimeriilor Statului. Ca local i-a fost destinat o parte dincladirea Directoratului de Interne gi anume subsolul .ocupat de Tipografia Direc-toratului de Interne, la care s'a adaugat partem] pentru adapostirea instalatiilorprovenind dela Tipografia Statului din str. Alexandru cel Bun.

Imprimeria a inceput sa functioneze cu noua organizare, avand 91 lucratori gi10 functionari gi un inventar compus din circa 2500 kg. litera romfineasca, 12magini de imprimat, 10 magini de legatorie, 5 magini accesorii gi 7 motoare cu o

104 putere instalata de 19 C.P.

www.dacoromanica.ro

RODICA MANIU : FEMEI DIN RUNCU (Acuarelii)

(Cromolitografie In zece culori)

www.dacoromanica.ro

Imprimeria a continuat sa execute lucrarile celor doua imprimerii separatedin a caror contopire a rezultat si anume: registrele si imprimatele neces areautoritatilor publice din Basarabia; Buletinul Oficial al Basarabiei, cu aparitiesaptamanala in editura imprimeriei; o serie de reviste cu caracter cultural, eco-nomic si de propaganda', Gandul Neamului, Lumina Basarabiei, Vulturul Basarabiei,Soarele, Basarabia economicd, Viticultura f i Oenologia in Basarabia, Buletinul Cameriide Cornell, Romania Administrativd, Cuvantul Dreptcitii, Functionarul, Democratul,Foaia Plugarilor, etc.

Prin tiparirea si raspandirea acestor numeroase publicatiuni, ImprimeriaChisinau a servit ca un factor important de cultura s'i propaganda in anii care auurmat dupa unire, contribuind la desavarsirea unirii prin raspandirea limbii siculturii romanesti inteo provincie in care scrisul romanesc fusese innabusit multavreme de stapanirea straina.

Caracterul de factor cultural pe care 1-a pastrat imprimeria /Ana in anul1928, a avut drept rezultat o exploatare deficitara, cheltuelile depasind veniturileaproape in toti anii.

Incepand cu 1 Ianuarie 1928, imprimeria a intrat in cadrul DirectiuniiImprimeriilor Statului, sub administrarea Directiunii Generale R.M.S. si a primito orientare economica.

S'au suprimat reducerile de cost si gratuitatile acordate publicatiilor periodicede propaganda, ceea ce a avut drept rezultat incetarea aparitiei lor. Pe ziva de1 Ianuarie a fost desfiintat si Buletinul Oficial al Basarabiei, ca urmare la legeapentru organizarea Directiunii Generale a Monitorului Oficial si ImprimeriilorStatului din 28 Aprilie 1927.

Imprimeria a primit o utilizare rationala din punctul de vedere al fabricaliei,prin asigurarea functionarii in plin si prin specializarea lucrarilor. Aceste rezultates'au obtinut trecandu-se de catre Directiunea Imprimeriilor din Bucuresti, inatributiile Imprimeriei Chisinau, executarea tuturor registrelor si imprimatelor destare civila, contabilitate comunala si bilete de vite pentru intreaga tail. Deasemenea s'a organizat desfacerea fabricatelor in Tara, prin depozitele judeteneR.M.S.

Prin infiintarea Regiei Publice Comerciale Monitorul Oficial si ImprimeriileStatului, din care facea parte si Imprimeria Chisinau, s'a accentuat caracterul eco-nomic, care s'a cristalizat definitiv prin ultima reorganizare din anul 1931, and s'avotat legea pentru exploatarea Monitorului Oficial si Imprimeridor Statului. Inaceasta perioada intra reorganizarea sistemului de desfacere a fabricatelor tip, prininfiintarea la 1 Septemvrie 1930 a depozitelor judetene de imprimate pe langaadministratiile financiare, in locul depozitelor R.M.S.

Dela infiintare 'Ana' astazi Imprimeria Chisinau a ramas cea mai mare impri-merie din Basarabia. In anul 1925 a luat parte cu succes la Expozitia Generald §iTeirgul de Mostre Chisinan. Pentru calitatea ingrijita a lucrarilor expuse, juriul adecernat imprimeriei 2 diplome cu medalii de aur, iar sefilor de ateliere, care auexecutat lucrarile, alte 4 medalii. 105

www.dacoromanica.ro

SERVICIUL EXPLOATARII

Atel. de imprimare1 5 ef de atelier7 Ma9inilti

12 Puitori2 Numiiriltori2 Stringiltori3 Ucenici6 Oameni de

serviciu

DIRECTIUNEA IMPRIMERIEI1 Director (Inginer)

Atel. de stereotipie

1 Stereotipar1 Om de serviciu

Atel, de intrefinere

1 Mecanic1 Timplar

SERVICIUL ADMINISTRATIV

DEPOZIT. DE BIROUL DEPOZITUL BIROUL BIROUL BIROULMATERIALE COMENZILOR SECTIA FABRICATIEI DE FABRICATE CONTABILITATII CASIERIEI AD-STRATIV

1 ef al Depozit. 1 Taxator Atel. de culegere Atel. de legeitorie 1 ef al Depozit. 2 Functionari 1 Funcionar 8 Functionari1 Funcionar 1 Functionar 1 5 ef de atelier 1 5 ef de atelier 2 Functionari 5 Oameni de1 Numiirritor 2 Corectori 11 Legiltori 3 Expeditori serviciu

19 Culegiitori 9 Practicanti 2 Oameni serviciu2 Ucenici 3 Ucenici1 Om de serviciu 1 Om de serviciu

www.dacoromanica.ro

astfel cá pastrarea in huna100.000-150.000 kg.este foarte anevoioasà.Neajunsul acesta da-teaz5 din anul 1930,cAnd o suprafatà de200 mp. situata la par-terul imobilului a fostluatA de Ministerul deInterne din folosintaImprimeriei pentru ai se da alta destinatie.

Atelierul de cule-gere ocupál o suprafatàde 128 mp., si esteinzestrat cu 340 casede literA i 20.000 kg.material de culegere.

Atelierul de im-primare ocupAnd 320

II. ORGANIZAREA ACTUALA..DESCRIEREA ATELIERELOR SI UTILAJULUI

Organizarea actuará a imprimeriei este arkatà in schema alAturatà.In prezent Imprimeria Chisin5u este instalat5 in localul care i-a fost destinat

dela inceput, ocupAnd intreg subsolul si jumätate din parterul imobilului, proprietatea Statului, situat in strada Regele Carol I colt cu strada Mihail Kogälniceanu.Subsolul cuprinde depozitul de materii prime, atelierul de stereotipie, atelierulde imprimare, atelierul de intretinere si expeditia. La parter sunt instalate : atelierulde culegere, atelierul de legAtorie, depozitul de fabricate si birourile.

In general, unitAtile dispun de incAperi luminoase si destul de spatioase. Singurdepozitul de fabricate are un spatiu insuficient i risipit in 3 inaperi diferite,

stare si manipularea fabricatelor in cantitate de

I I I I I I I 11111 I I I

1 L\ 1r AAOMS Ir I &SI/ 11111M11111111 me o. Unamos." 11111111111IN

1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1928 1929 1930 1931

mp., are 12 masini de imprimat tipografice, 1 boston, o masilla de liniat, o masinAde taiat si o micA instalatie de turnat valuri. Masinile sunt toate vechi, de fabri-catiuni foarte diferite, ceea ce se explicA prin provenienta lor din mai multe tipografii.

Atelierul de legeitorie are o suprafatl de 115 mp. i 15 masini de legatorie,dintre care 7 cu actionare mecania.

Atelierul de stereotipie ocupAnd 25 mp. dispune de o instalatie modernA destereotipie procuratà in 1931, fiind impusa de tirajele mari ale imprimatelor-tip,care se imprimA cu clisee de stereotipie.

Atelierul de intretinere ocupà 50 mp., este inzestrat cu sculele necesareasigurà intretinerea masinilor, localului i mobilierului ; de asemenea confectioneaz5lAzde de ambalaj pentru expeditia fabricatelor. 107

Ama Registre qiimpnmate tip

BuletinulBasarabiei

Comenzispeciale

1920 190.000 100.000 2.560.0001921 280.000 2.620.0001922 640.000 430.000 4.150.0001923 70.000 480.000 5.670.0001924 200.000 1.400.000 6.100.0001925 180.000 3.710.000 3.710.0001926 630.000 3.670.000 2.700.0001927 850.000 4.220.000 3.850.0001928 9.240.000 7.360.0001929 22.100.000 6.650.0001930 35.720.000 480.0001931 33.100.000 2.170.000

Registre rti imprimate-tip Buletinul Basarabiei Comenzi diverse

Fig. 1. Valoarea comenzilor executate in anii 1920-1931

www.dacoromanica.ro

108

Depozitul de materiale cu o suprafatà de 280 mp., are un spatiu suficient pentrup5strarea in bune conditiuni a materialelor prime, dintre care cea mai mare parte oconstitue hârtia. Cantitatea mijlocie de hârtie in depozit este de circa 80.000 kg.

Depozitul de fabricate ;si expeditie ocupà o suprafata de 135 mp., pAstreazA100.000-150.000 kg. fabricate gi expediaza anual 200.000 kg. in Intreaga

Incidzitul se face cu sobe sistematice din teracotà, avand un randamentfoarte bun gratie constructiei bine studiate.

Luminatul artificial, de o importantà esentiala pentru randamentul lucruluiinteo imprimerie, este asigurat in mod puternic gi higienic printr'o instalatieelectrica datând din anul 1930. Exista de asemenea o instalatie specialä de apà,alimentata direct din conducta oragului i servind la prevenirea incendiului.

Forta mecaniccl este furnizatA de reteaua electricA a oragului sub curent con-tinuu de 2 x 220 Volti, prin intermediul a 8 motoare electrice cu o putere totallde 18 C.P. Mai exista un motor cu petrol de 4 C.P., care servegte ca rezerv5 pentruo transmisie a atelierului de imprimare, actionând 7 magini, in cazul cand reteauaoragului are o intrerupere de functionare.

In tabloul de mai jos sunt rezumate maginile i instalatiile imprimeriei, cudatele tehnice caracteristice:

Nr. ma§i-nilor de

acelag tipCARACTERISTICILE MAINILOR Puterea

motoarelor

1

ATELIERUL DE STEREOTIPIECazan de topit A. Hogenforst 1931, 400 kg. (incalzit cu lemne).Presa de uscat A. Hogenforst 1931, 55 x 67 cm. (incAlzit electr.).Aparat de turnat A. Hogenforst 1931, 37 x50 cm

1 Idem, Hugo Carmine 35 x45 cmFierästrau circular A. Hogenforst 1930 1,0 C.P.

ATELIERUL DE IMPRIMAREMa§ina de imprimat König & Bauer 1898, Nr. 1 2,0 C.P.Idem, Frankenthal 1904, Nr. 2 0,5 C.P.Idem, Augsburg 1902, Nr. 7 1,0 C.P.

1 Idem, Bohn & Herber, Nr. 10Idem, König & Bauer 1898, Nr. 14

3,0 C.P.

Idem, Klein Forst Böhn, Nr. 12, Cu 2 cilindre 2,5 C.P.Idem, König & Bauer 1885, Nr. 10Idem, Augsburg 1903, Nr. 1Idem, Klein Forst Böhn 1880, Nr. 1Idem, Augsburg 1890, Nr. 2 5,0 C.P.

Idem, Marinoni, Nr. 10 Transmisie

Idem, Augsburg 1888, Nr. 12Ma§inä de liniat Haskamper, Nr. 10

1 Boston, jumatate din Nr. 11 Ma§in5 de taiat Chr. Mansfeld, 100 cm.

www.dacoromanica.ro

'

4

-01!

7N ,

.%

7

, '.e%':._.:.,4,. .,..,....__.....,____ -...,-...

-y.,_.,_,if......1K .ir ' ...4,..

. .:,.. . .9f=-Aid .' it

f't . ____ -.--

es) ii -4 , J, ---.7 .,:-.F al..

kV% 1-,, 1. i' .

;!' " ' dt,..,..I

-....941.....7 ...__.0

mwin ,LLAymitaittiti,. r.---I r li i,.. --,-,

. . _

,........,... 0._1

I1 7

.1 '1

VlbNt.

IMPRIMERIA CHI§INAU, FATADA

t-

e_

, 9I,

1

--ANA.. Ni,-,-,,-.-- .,I .

._. .. , _

v,....,/,.6._,_.f vie.- L... , 1 #., fi. .,:tir, .0 ., 7

:.

. r . ',f 7-

'ao

IMPRIMERIA CHIVINIAU, ATELIERUL DE LEcaToRIE

r

-re,.4.41.r

4'1

,9,.;-A, ; ;We

:

www.dacoromanica.ro

Nr. maqi-nilor de

acelaq tipCARACTERISTICILE MASINILOR

ATELIERUL DE LEGITORIEMa§inä de tiiat hârtie, Karl Krause, 100 cmIdem, Karl Krause, 75 cm.Idem, Karl Krause, 55 cm.Ma§ini de cusut registre cu 5 capete, Gebr. Brehmer 1925, 42 cmMa§ini de cusut cu sirmi, cioc de barzi, Gebr. Brehmer, 1927.Idem, Preusse & Co. 1929Ma0n1 de gaurit, August Fomm, 1929Ma§inä de tiiat mucava, 100 cm.Maqinä de cusut cu sArmä, Preusse & CoIdemMaOnl de pus capse, Buchbinder-Maschinenbau, 1922Ma§inA de fäcut cotoare, Chr. Mansfeld, 1927, 55 cmMa§ini de rotunjit colTuri, Chr. Mansfeld, 1922Ma§ina de perforat, A. Hogenforst, 80 cmIdem, A. Hogenforst, 65 cm

Putereamotoarelor

3,0 C.P.Transmisie

III. PERSONALUL I ASISTENTA SOCIAL.A.

Din punctul de vedere al regimului muncii, salariatii se impart in 14 func-tionari supu9i statutului functionarilor publici, 3 functionari 9i 100 lucratori subregimul codului de legi mun

In ce privelte regi-mul asigurarilor sociale,14 functionari 9i 37lucratori cotizeaza laCasa Generara' de Pen-siuni a Statului, iarrestul la Casa Centralaa Asigurarilor Sociale.

In diagrama dinfig. 2 se vede cuma variat numarul sa-lariatilor futre anii 1920 1921

1920 1930, precum9i reducerile aprecia-bile i succesive facutela personalul de administratie in aceia9i perioada de timp.

Pentru primele ajutoare in caz de accidente 9i pentru consultatii medicale,imprimeria dispune de o infirmerie bine utilata conclusa de un medic, careviziteaza pe bolnavi de 3 ori pe saptamana, asistat de o infirmiera prezentain tot timpul orariului de lucru.

citore9ti.

ePrP?ieig A A do,, leo\ \ <

100 105 105 108 108 105 95 102 103 lOO

1922 1923 1924 1925 1926 1927

Fig. 2. Numarul salariatilor pe anii 1920-1931

1C9

1928 1929 1930 1931

Exploatare Administratie

www.dacoromanica.ro

110

Cheltuieli

V enituri

1920 1921 1922 1923

IV. ACTIVITATEA IMPRIMERIEI

LucrArile principale ale Imprimeriei ChiOnau sunt in prezent registreleimprimatele de stare civi15, contabilitate §i administratie comunalà pentru taraintreaga. Aceste lucrki fac parte din cele atribuite spre executare pentru mo-

tive de sigurantà, prinlegi, regulamentedeciziuni ministeriale,exclusiv ImprimeriilorStatului i repartizatede Directiunea Gene-ralà M.O., ImprimerieiChiOnAu. Registreleimprimatele de mai susconstitue cele 162 fa-bricate-tip care se exe-cuta in fiecare an pen-tru depozit in cantitatisuficiente pentru aco-perirea consumatlei peo perioadà de un an.

Desfacerea fabri-catelor-tip la numkul mare al clientilor, format din circa 8000 comune, se faceprin intermediul depozitelor judetene de imprimate ale Directiunii Generale M. O.,care fun.ctioneaza pe rlângl administratiilefinanciare.

Concentrarea fa-brie atiunii lucrArilor demai sus la o singuraimprimerie i sistemulde desfacere prin de-pozite judetene, asi-gurà aprovizionarea inbune condirtiuni a co-munelor Cu registrele

imprimatele de careau nevoie. Fabricatelesunt bine studiate, deo calitate potrivit5 cuscopul, se furnizeazAin timp util, anume inaintetiuni de platà avantajoase,

1924 1925 1926 1927 1928

Fig. 3. Cheltuielile i veniturile pe anii 1920-1931

1.3110.011

1341 500

r4.15110045131101

A\I 510101

2.110000

r/2.930./11

5.301.191\4

&1 N1

1.010111(32000$' SUllO

11.440115

9 040 0 5090 100

k.

O111111

1020000

4.650.101

1920 1921

Fig. 4.

Salarii

Materii prime

1929 1930 1931

rA

1922 1923 1924 1925 1926 1927 1928 1929 1930 1931

Valoarea salariilor si a materillor prime pe anii 1920-1931

7

de inceperea fiecarui an, cu preturi moderate 0 Cu condi-datorite creditului acordat de Directiunea Generala M.O.

www.dacoromanica.ro

- 16r+4

..ar'n°

[

-I-I i

.,1

E'

, .4 !

i ,Ip.i ' I

14---7°17_,-77

,

k:,,.1-.........1-..06.,

44i1.4-- '-'--,

ftwir.e--.

".____AT I

A titfr''''rar'i ,

I

°- 1 4 !r1, I 3

-24.;.-...linOle....- 4. - .T. I

,,.

- -- ' ' - i _ .- ' -7IMPRIMERIA CHIINAU, ATELIERUL DE CULEGERE MANUALA

°

L

C -1

IMPRIMERIA cHimku, ATEI.IERUL DE IMPRIMARE

azwi*

,

Jr..

-

, 4.- r,\ -s-0 4 "--.'"J

'

www.dacoromanica.ro

Pentru obtinerea acestui rezultat se procedeazA astfel: in primgvara fiecäruianimprimeria pune la punct modele de fabricate cu aprobarea ministerelor interesatesi a Directiunii Generale M. O., calculeazA preturile si imprimä tariful preturilorde vänzare, pe care-I pune la dispozitia clientilor. Pe baza statisticii consumatiuniidin anul precedent, se procedeazä, incepänd chiar din primavarà, la fabricareastocurilor pentru aprovizionarea urmatoare; fabricatia dureazA 'Ana in Noemvrie.In cursul lunei Iulie se aduna din initiativa imprimeriei prin depozitele judetene deimprimate, comenzile pentru aprovizionarea urmAtoare. Pe baza comenzilor primitein cursul veril, se incepe la 1 Septemvrie, când existä stocuri suficiente de fabricateIn depozit, expeditia masivä de registre si imprimate-tip, la depozitele deimprimate din capitalele de judet, care le distribue comunelor. Expeditia se face indouà loturi si anume: intre 1 Septemvrie si 1 Noemvrie registrele s'i imprimatelepentru stare civilà s'i

intre 1 Noemvrie si31 Decemviie cele decontabilitate si admi-nistratie. In total seexpediazä prin C.F.R.circa 150.000 kg. in4 luni, in transporturizilnice de circa 1500kg., ambalate in räzia 60 kg. Comenzilesuplimentare de fabri-cate-tip se satisfac intot cursul anului cupromptitudine, din stocurile aflatoare in depozitele din Tara, alimentate deimprimerie.

In afarä de fabricatele-tip, Imprimeria Chisinàu executà lucräri accidentalede registre si imprimate, in special in lunile de iarnä, clientii cei mai frecventifiind prefecturile si comunele urbane din Basarabia, Moldova si Bucovina.

V. PROGRESELE REALIZATE

In ultimii 5 ani, Imprimeria Chisiau a realizat progrese importante, inspecial in privinta organizärii rationale a exploatärii.

Sub autoritatea administratiei centralizate a Monitorului Oficial si Impri-meriilor Statului, Imprimeria Chisinàu a primit o structurà industrialä, cu oaprovizionare rapidà si eftinä datoritä intrunirii cumpäräturilor mari la un serviciuunic pentru toate imprimeriile si Cu o administratie simplificatä, bazatà pe regle-mentarea precisfi a functionärii unitätilor, regim de lucru industrial pentru lucatorisi atributiuni bine fixate pentru intregul personal. 111

1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1928 1929 1930 1931

Fig. 5. Cantitatea de Wartie, in tone, consumatil in anii 1920-1931

www.dacoromanica.ro

112

S'a realizat functionarea rationala a atelierelor prin acoperirea complecta acapacitatii de lucru gi prin specializarea fabricatiei in executarea fabricatelor-tip,registre gi imprimate de stare civila, contabilitate gi administratie comunala. S'acreat o organizatie complecta de desfacere a produselor, prin infiintarea depozitelorjudetene de imprimate ale Directiunii Generale M. O., functionand pe rangaadministratiile financiare.

De asemenea a fost complectat utilajul, in masura impusa de executareaeconomica a fabricatelor-tip. Anume s'a procurat o instalatie moderna destereotipie plana' i 2 magini de legatorie gi s'a executat o instalatie electriciisistematica de luminat.

Cu imbunatatirile realizate exploatarea imprimeriei a devenit rentabilaa inceput s'a dea beneficii in fiecare an incepand cu an.ul 1928, dupa o exploataredeficitara aproape in toti anii dela infiintare. Rezultatele exploatarii, dela infiintarepana in anul 1931, sunt ilustrate grafic prin diagramele din fig. 1-5.

VI. PRO GRAMUL PENTRU VIITOR

Nevoile locale de imprimate (municipiul Chiginau gi administratia din Basa-rabia) nu sunt nici pe departe suficiente ca sà acopere capacitatea de lucru aImprimeriei Chiginau. Pentru asigurarea functionarii in plin a atelierelor estenevoie de lotul important de fabricate-tip mentionate, destinate pentru taraintreaga. Or, aceste fabricate s'ar putea confectiona mai economic inteuna dinimprimeriile mari din capitala ale Directiunii Generale M.O., in cazul cand nu arfunctiona Imprimeria Chiginau, prin economisirea cheltuelilor de regie ale acesteia.Mentinerea in functiune a Imprimeriei Chiginau comporta deci pentru DirectiuneaGeneran' M.O., o cheltuiala suplimentara, consimtita pentru interesul superior de aOstra in activitate o intreprindere industrian' importanta, cu un numar de peste100 salariati gi cu un rost cultural national, inteun ora § unde activitatea eco-nomica este foarte anemica.

Pentru aceste consideratiuni, programul pentru viitor se rezuma la mentinereaimprimeriei in situatia actuara, farä investitiuni importante pentru o perioadaindelungata.

Inginer AUREL SALAGEANUDirectorul Imprimeriei Chiginfiu

www.dacoromanica.ro

FABRICA DE TIMBRE

un cas represinta uä valóre superióra

I. ISTORIC

Fabricade Timbre a fost creata in

baza # legii pentru instituirea taxeide timbru si de inregistrare » din 29Februarie 1872, publicatä in MonitorulOficial Nr. 48 din 1/13 Martie 1872.Aceastä lege prevedea:

Art. 5. <<Numai ministerul definance are dreptul d'a fabrica atit tim-brul mobile, at i chfirtia cu timbruincrustat, Cu singura restricTiune lusa:cá timbrul mobile nu va putea in nici

cifrei de 25 bani s.

Fabrica de Timbre ja fiintä prin art. 75 din aceasta lege, cu urmAtorulcontinut:

Art. 75. Ministerul financelor este autorisat a organisa statul serviciului ne-cesariu pentru perceperea taxelor preväzute In acéstä lege qi comptabilitatea ei speciale,care stat se va supune Corpurilor legiuit6re in viit6re sesiune. Asemenea ministerul esteautorisat a face aprovisionarea materialului necesariu pentru executarea legii s.

Organizarea serviciului timbrului i inregistfärii este stabilità prin jurnaleleconsiliului de ministri din 17 si 21 Iunie si 22 August 1872.

Imprimarea timbrelor se facea de serviciul de confectionare, conservare sidistribuire pendinte de serviciul timbrului i având urmatorul personal:

Un conservator de material brut, adicl chârtia filigranatfi de ambele categorii,care va face predarea capului de atelier, va tine comptabilitatea chirtiei qi va ingrijide aprovizionare ; 113

-

«

www.dacoromanica.ro

114

Un Id de atelier, insArcinat Cu aplicarea timbrului sec i;ii umed (cu negrélA), cupredarea chârtielor confectionate conservatorului generale al materialelor fabricate,conducerea luaitorilor gi cu operatiunile technice ;

Un conservator generale, insarcinat cu conservaTiunea chirtiei timbrate, marcilormobile de timbru, cu distributiunea pe la casierii, cu tinerea comptabiliatii in ceeace'l privesce O. Cu grija d'a fi tot d'a-una magasinul seu bine aprovizionat cu chârtie cutimbru incrustat de to5te speciele qi cu mini mobile ;

Un Iiitor de registre ;Un copist ;Un impaquetator ;Un rânda§.Lucrätori ingagéti cu ziva sau Cu luna ».

Functionarea atelierului de imprimare a inceput la 1/13 August 1872, iar# legea pentru instituirea taxei de timbru s'i de nregistrare )) s'a pus in aplicarela 1/13 Septem.vrie, acelas an.

Un anunt publicat in M.O. Nr. 190 din 26 August17 Septemvrie 1872, aducela cunostinta punerea in vanzare a coalelor si timbrelor mobile, dar si faptul eaimprimarea politelor n.0 se facuse la timp. (< Pêne la confectionarea chartieidestinata pentru efecte de comerciu, casierii generali sunt autorisati a pune visapentru timbru »).

Dela 1 August 1872 si 'Ana' la 1884, confectionarea politelor si a coalelortimbrate si apoi a timbrelor mobile se facea in localul Ministerului de Finante.Atelierul era la parter, in corpul central al cladirii ministerului, ocupand toatecamerele situate spre curtea exterioara. In acest timp, fabrica avea urmatorul utilaj:

4 prese tipografice de mana, fabricat L. Kaiser, Viena. Aceste prese serveaupentru imprimarea timbrelor fiscale si apoi a marcilor postale. Una din aceste presefunctioneaza si astazi, ca presa de corectura, la Imprimeria Nationala ;

2 masini, denumite simultanee, pentru aplicarea timbrului umed si uscat,necesare confectionarii coalelor timbrate si a politelor ; 2 pedale pentru aplicareatirabrului umed si 2 balansiere pentru aplicarea timbrului uscat. Toate acestemasini, de fabricatie E. Lecoq ingénieur-mécanicien brevété Paris, 56 Rue D'Argout,functioneaza si astazi la Fabrica de Timbre, servind pentru aplicarea timbrului laefecte particulare si la scrisorile de trasura C.F.R ;

2 masini pedale de perforat, fabricat Janecke si 1 masina de frecat cerneala.Pe langa confectionarea timbrelor fiscale, dela 1876 se incepe si confectio-

narea marcilor postale, cu clisee galvanice de cupru aduse dela Paris.Trecerea Fabricii de Timbre la Moneteirie. In cursul anului 1884, atelierul

pentru confectionarea timbrelor a fost trecut la Monetaria Statului, situata pesoseaua Kisseleff.

Prin degea pentru organizarea Monetariei Statului, Fabricii de Timbre siDepozitului General al Timbrelor », din 22 Martie 1885, se stabileste astfelorganizarea Fabricii de Timbre:

Art. 1. 4 MonetOria Statului §i Fabrica de Timbre constituesc un serviciu special,alipit de ministerul financelor, care va funciona conform legei de fatil.

www.dacoromanica.ro

Art. 2. Acest serviciu se dirigéza si administréza, sub autoritatea ministeruluifinancelor, de un director asistat de personalul urmator :

Monetaria Statului

Un sub-director,Un sef de biurou,Un Iiitor de registre si telegrafist,Un copist,Un intendent,Un cassier, seful magazielor,

Un ajutor de cassier,Un magaziner,Un chimist-sef,Un ajutor de chimist clasa I,Un ajutor de chimist clasa II,Un controlor general.

Fabrica de timbreUn controlor,Un Iiitor de registre siUn numärátor.

Art. 3. Controlul fabricatiunii monetelor i medalielor se exercitä de o comi-siune de trei membri, numiti prin decret regal, dupä recomandatiunea ministerului definance.

Art. 4. Depositul general de timbre se alipesce la cassieria centrale, pentru ale&Ami serviciu se adauga personalul urmätor : Un ajutor de cassier, duoi tiitori deregistre, din cari unul pentru biuroul timbrului, un copist, un numarätor si un impachetator.

Art. 5. Controlul depozitului general de timbre se exercita, conform legiiorganice si regulamentului de serviciu al ministerului de finance, de directiunea vamilor,timbrului i inregistrarei.

Art. 6. Personalul prevazut la art. 2 si 4 se va numi conform legii organice aministerului financelor si se va retribui dupe statul anexat la legea de fatä.

Art. 7. Aprovizioaärile de material brut, necesar atat pentru fabricatiuneamonetelor i medalielor, cat i pentru confectionarea timbrelor, se vor face de catreministerul de finance si pe cale de Fuina invoire, tn modul cel mai avantagios pentruStat, dela ease eunoscute din Ora sau strAinätate, dupe trebuintele lucrarilor.

Art. 8. Numerul i retributiunea maestrilor de ateliere i lucratorilor se vaprevede in fie-care an prin bugetul general al Statului, dupe trebuiatele serviciului )>.

Prin legea din 20 Martie 1886, Depozitul General al Timbrelor, care forma osectiune speciala in Ministerul de Finante, este alipit la Monetaria Statuluideci la Fabrica de Timbre.

Dela 1884 si pana in anul 1901, cat timp Fabrica de Timbre a format odirectiune comuna. cu Monetaria Statului, utilajul fabricii a fost complectat cuurmatoarele masini:

1 masilla de gumat actionata cu mana, dela L. Kaiser, Viena; 1 masinäde taiat Urde, fabricat Ravasse, Paris ; 1 masilla simultanee pentru aplicareatimbrului umed i uscat, fabricat Ravasse successeur de E. Lecoq, identica cuprimele 2 masini mentionate precedent ; 2 masini de perforat, din care una delaKarl Krause ; 1 presa de satinat ; 1 masina pentru frecat cerneala ; diverse sculepentru masini i pentru prelucrarea cliseelor.

Prima masina tipografica plana cu cilindru, este adusa in anul 1891, anumeo masilla de ilustratii, format 70x100 cm., actionata cu mana, de fabricatie 115

www.dacoromanica.ro

L. Kaiser, Viena. Aceasea masina a fost utilizatii la Fabrica de Timbre Oda in anul1928. In anul 1932 a fost donata tipografiei # Nklejdea » a Romanilor din Yugoslavia.

A doua masini plana, tot de ilustratii, este adusa in anul 1898 delafabrica König-Bauer, dar nu a fost pusa in functiune deck in anul 1901, deoarecenu putea fi actionata cu mina. Aceastii masina este utilizata si astäzi pentruimprimarea valorilor.

Tot dupa 1884 s'a infiintat si o mica sectie de culegere manualk avândcirca 1200 kg. litera' de diferite corpuri, 3 regale de lucru si un culegkor.

In anul 1899 se instaleaza o bae galvanica simpla, pentru multiplicarea siconfectionarea cliseelor pe cale galvanica.

In localul Monetkiei, Fabrica de Timbre ocupa o parte din aripa stfingaa clädirii. Fabrica avea un singur

In toamna anului 1901, s'au introdus transmisiuni mecanice cu cablu pentrumasinile fabricilor de chibrituri si timbre. Dela transmisiunea comuni au fostactionate prin curele si cele 2 masini tipografice plane ale Fabricii de Timbre.

Transmisiunea mecanici prin cabluri se desfiinteaza in 1906, inlocuindu-seprintr'o distributie electrici pentru forta. Pentru actionarea celor 2 masini deimprimat se instaleaza un electromotor.

Tot in acel an, se aduce o instalatie noua de galvanoplastie, avind o baegalvanica pentru cupru 0 o bae pentru otelit. Curentul necesar bailor era produsde un grup convertizor.

Din anul 1907 Fabrica de Timbre ia o desvoltare continua', prin introducereade masini si procedee noui de imprimare.

Staruintele conducerii fabricii au gasit un sprijin deosebit in persoana mi-116 nistrului finantelor Emil Costinescu, care in calitatea lui de filatelist, de cunoscator

atelier cu depozitul de materiale 0 depozitulde fabricate la o extremitate, iar la cealaltàextremitate, spre soseaua Kisseleff, un depozitde semifabricate. De-asupra acestui din urmadepozit, tot in fabrici, erau montate masinapentru gumat si stelajele pentru uscatul coalelorgumate.

Trecerea Fabricii de Timbre la R.M.S. La1 Aprilie 1901, Fabrica de Timbre se despartede Monetkia Statului 0 este trecuta subaceiasi directiune cu Fabrica de ChibrituriFilaret, depinzind direct de Directiunea Ge-nerala R.M.S.

Atelierele si depozitele Fabricii de Timbreau fost instalate intr'un corp de cladire alFabricii de Chibrituri.

Utilajul fabricii la 1901 era acel adusdela Monetkie.

Toate masinile erau actionate Cu mina.Emil Costinescu

www.dacoromanica.ro

1'.

IL111

Mrell

,;

,

u

.-

rr1..-

,,

.;`74i

IET

2,,,

1111111111WE=

v.'

17TM

A

2

wgcci

W..2z4.V..

. .,.,,..,

w.4Agwr:g.4uZÁwadA

0ÁA.3giclE.

.4agco

wA.4u54..

www.dacoromanica.ro

al meseriei tiparului, ca unul ce se ocupase de tipArirea ziarului o RomAnul» (al luiC. A. Rosetti) si de fost director la Banca Nationalä insArcinat cu imprimareabancnotelor, a apreciat propunerile de modernizare si a dat fondurile necesarepentru procurarea masinilor.

Dacfi Emil Costinescu a admis modernizarea utilajului, in schimb a cerutimbunAtAtirea calitAtii imprimatelor, ocupfindu-se foarte de aproape de alegereadesenelor. Rezultatele s'au vAzut in emisiunile frumoase de timbre postale si fiscaledin anii ce urmeazà.

In 1907, se aduce o masina pentru imprimarea in adâncime (taille-douce),fabricat Marinoni, Paris.

In anul urnAtor, se instaleazA o masina tipograficA 'dada' cu 2 ture, tipWindsbraut, din fabrica Schelter & Giesecke.

In anii 1909 si 1910, se mai aduc urmAtoarele masini: 1 masinA de gumat cuusator cu gaz aerian, fabricat Jagenberg; 2 masini automate de perforat, fabricatHogenforst ; 1 masina de imprimat Tiegel-o Phoenix», dela Schelter & Giesecke.

In anul 1911, se instaleazA a doua masina de imprimat in taille-douce,anume o maginà Hoe cu 4 placi si o masina tipografica planä, tot dela Hoe, Anglia.Pentru a putea instala toate aceste masini, se amenajeazA in atelier spatiul liberdintre clAdirea Fabricli de Timbre si un atelier paralel al Fabricii de Chibrituri.

Problema imprim5rii fiind rezolvatà pentru acele timpuri, conducgtorii fabriciiincep sA se ocupe de chestiunea tot atAt de importantà a confectionkii cliseelorsi anume a clirelor galvanice. Inceputul se face in anul 1912, prin aducereaunei prese hidraulice pentru presatul matritelor si a unei masini universale,pentru prelucrarea cliseelor. Tot atunci bleep incercAri pentru nichelarea cliseelorin afarà de otelire in bAi reci, care era procedeul curent de intgrire al cliseelorde cupru.

RAzboiul pentru intregire opregte desvoltarea neintreruptà a utilajului fabricii,cu exceptia achizitionArii unei masini Tiegel-# Phoenix >>, in antd 1917.

In timpul ocupatiei fabrica a avut o activitate cu totul redusà. Utilajul afost descomplectat prin luarea masinii Hoe pentru imprimarea in taille-douce, deatre trupele bulgare de ocupatie. Astfel imprimarea in taille-douce, cel mai sigurprocedeu pentru tipArirea valorilor, a fost scoag din Fabrica de Timbre.

Dupà ràzboiu, cresterea rapida a comenzilor a impus inlocuirea preselortipografice de mânä" si a masindor simultanee pentru imprimarea timbrului sec siumed cu masini tipografice rapide. De asemenea a fost mAritA capacitatea tuturoratelierelor prin achizitionarea de masini noui.

In anul 1919 s'au cump5rat:2 masini automate de perforat, fabricat Fischer-Berlin ; 6 masini pedale de

perforat timbre ; 2 masini pedale de perforat cArti postale ; 5 masini tipograficeplane, fabricat Johannisberg; 2 masini de tgiat hfirtie, fabricat Hunters ; 1 masinAmecanicA de gumat, fabricat Jagenberg.

Cresterea rapidà a productiei si mai ales faptul cA dupà fäzboiu fabricaisi pierduse din caracterul sitt de imprimerie de valori, imprimând in aceleasi 117

www.dacoromanica.ro

ateliere si o parte din imprimatele curente necesare Regiei Monopolurilor Statului,a facut ca executarea cliseelor, care este partea cea mai importanta a uneiimprimerii de valori, &A fie neglijata. Astfel s'a pierdut traditia vechii fabricia inceput sa se imprime timbre de once valoare, cu clisee zincografice, facute ladiverse ateliere din Bucuresti.

In anul 1921, utilajul se completeaza cu o pedala pentru timbru umed si unbalansier pentru incrustarea timbrului sec, fabricat K. Krause.

Marirea neincetata a cererilor a pus problema introducerii procedeelor nouide imprimare, care pe langa siguranta, sä dea o productie continua' mare si sà permitaconfectionarea rapida a cliseelor.

Astfel s'a ajuns in anul 1922 la adoptarea imprimarii in heliogravura (Tief-druck), sistem care desi nu prezenta siguranta imprimarii in taille-douce sau intipografie, are marele avantaj ca permite ca in cateva zile sa se obtinä cliseelenecesare imprimarii. La acea data, heliogravura neavand raspAndirea de astazi,prezenta suficienta siguranta pentru impiedecarea falsurilor. In acel an, au fost aduse2 masini pentru imprimarea in heliogravura, precum i toata instalatia necesarapentru confectionarea cliseelor. Instalarea acestor masini s'a facut abia in anul 1926,in noul local, iar functionarea lor, a inceput in anul 1927, prin imprimareatimbrelor fiscale cu efigia Regelui Ferdinand.

"'Ina in anul 1924, localul fabricii nu suferise mari transformari, afara demarirea facuta la 1911.

In anul 1924, s'a darâmat o aril:4 din vechea fabrica, in care fusese instalatatelierul de imprimare si in locul ei s'a construit o cladire moderna cu parter

doua etaje.In 1926, s'au instalat in localul nou toate atelierele, in vechiul local ramânând

numai depozitele de fabricate si birourile.In anul 1927, se aduc 3 masini tipografice Tiegek Victoria )), dela Rockstroh-

Werke i o masina automata de perforat Nietschke.In toamna, fabrica este inzestrata cu un atelier propriu de zincografie. Astfel

toate cliseele zincografice, galvanice si cele pentru heliogravura sunt confectionatein interiorul fabricii, cu paza tuturor masurilor de siguranta care se cer inteoimprimerie de valori.

Acest an este important in evolutia Fabricii de Timbre, deoarece conducerea eipune pentru prima data problema fabricatiei valorilor in tot ansamblul i traseazaprogramul de lucru pentru modernizarea i transformarea ei intr'o imprimeriede valori a Statului.

Trecerea fabricii la Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului ». La 1 Ianuarie1928, Fabrica de Timbre trece sub directiunea Monitorului Oficial si ImprimeriilorStatului trecuta si ea pe aceeasi data in Regia Monopolurilor Statului.

Noua directiune Ii da o importanta deosebita. Studiile incepute sunt con-tinuate cu toata seriozitatea, prin cercetarea amanuntita a produselor imprimeriilordin strainatate i printeo ampla documentare asupra masinilor i procedeelor

118 intrebuintate pentru imprimarea valorilor.

www.dacoromanica.ro

Prima masura luata in anul 1928 a fost infiintarea unui atelier de gravuramanuala, pentru a forma specialistii necesari gravarii cliseelor in atelierele fabricii.

Dupa epoca de studii, privind asigurarea imprimatelor prin tipar si Minacalitate, in anul 1930 se paseste la realizari. Astfel, in acel an se aduc masini-unelte pentru atelierul de galvanoplastie.

In anul 1931, se aduce o instalatie complecta pentru gumatul hartiei inbobine, asa ca imprimarea timbrelor &A se faca pe hartie gumata in prealabil.

Tot in acest an, se pune in functiune o instalatie noua de galvanoplastie,cu bai pentru depunerea rapida a cuprului, nichelului si pentru nichelatul cliseelor.

LUCRARILE EXECUTATE 1 EVOLUTIA LOR

Primele lucrar executate la Fabrica de Timbre au fost coalele incrustate sipolitele, in anul 1872. Cu incepere dela 1875 s'au imprimat si timbrele fiscale,iar in anul urmator timbrele postale. Dupa trecerea fabricii la Monetaria Statului,infiintandu-se si o mica zetarie, s'au imprimat brosuri si registre necesare admi-nistratiei interne.

Timbrele fiscale. Timbrele fiscale au fost introduse prin legea dela 29 Februarie1872, push' in aplicare la data de 1 Septemvrie 1872, care intre altele stabileste siformatul valorilor fiscale :

Art. 2. Taxele de timbru se percep prin mijlocul de marce ce se aplica asuprachartiei pe care se scrie actele supuse taxei timbrului. Aceste marce sunt mobili sau in-crustate ; marcele mobili sunt facute in forma de a putea fi lipite pe actele supuse la platataxei. Era marcele incrustate sunt sapate chiar in chartiele asupra carora vor trebuisa fie inscrise actele supuse taxei timbrului.

Art. 3. Atat marcele mobili cat 0 cele incrustate coprind in partea lor de suscuvêntul timbru, érä in partea de jos cuvêntul Romania, §i la mijloc armele terei d'im-preuna cu insemnarea valorii timbrului.

Legiuitorul a prevazut ca timbrele fiscale ar putea fi reintrebuintate sichiar falsificate s'i prin articolele 34, 36 si 60 ja masuri impotriva reintrebuintarii,iar art. 67 si 68 prevad sanctiuni impotriva falsificatorilor.

Prin regulamentul legii, publicat in M.O. Nr. 190 din 26 August/7 Septemvrie1872, se revine asupra modului cum trebue anulat timbrul, pentru a impiedecareintrebuintarea. Astfel art. 32 prevede:

Art. 32. « Indata ce un act ce p6rta timbrul mobil se va presinta inaintea uneiautoritati publice, representantul acelei autoriati va ingriji a se aplica asupra'i sigiliuloficiului, ast-fel in cat parte de sigiliu sa se puna pe chârtie 0 parte pe timbru, 0 vainscrie tot ua-data data opositiunii 0 semnatura sa )>.

Acest articol ar trebui EA' fie pus din nou in aplicare, deoarece principala fraudace se face astazi cu timbrele fiscale, este reintrebuintarea timbrelor insuficientanulate sau chiar neanulate.

In regulamentul legli, se prevedea si dimensiunile coalelor timbrate si aceleaale politelor. 119

www.dacoromanica.ro

Art. 10. -- Dimensiunile chfirtielor prevezute la art. 10 aliniatul 3 din lege vorfi de 35 centimetre inältime si 42 centimetre largime c6la desdoitä, adicA uà suprafaciàde 1470 centimetre. Chârtia pentru efecte de comerciu, fesiä simplä, inaltimea 12 1/2 centi-metre si lärgimea 30 centimetre, adica uà suprafacia de 375 centimetre.

Ori ce fractiune de cólä se considera ca uà cad intreaga )).

Aceste dimensiuni s'au pästrat, cu mici variatiuni, pânä in anul 1932, andformatul coalei incrustate a fost normalizat (A3=297 x420 mm.). Polita are siastAzi formatul prescris prin regulamentul din 1872.

Prima emisiune de timbre fiscale mobile nu a fost imprimatä la MinisterulFinantelor. Emisiunea a doua, pusä in circulatie la 1875, a fost impriraatá la Fabrica deTimbre cu presele de infinä. L. Kaiser. Timbrele aveau formatul 32 x45 mm. sieran imprimate in douà culori: chenarul, textul si stema tärii in negru, iar fondulde sigurantä in culori diferite caracteristice fiearei valori.

Cliseele pentru tiparul in negru erau galvanice de cupru, reproduse dupà unoriginal gravat cu mâna. Pentru imprimarea fondului de sigurantä se utilizau cliseede alamä, cu 25 timbre, reproduse zincografic. Desenul este fin ái gravura originaluluiingrijit fAcutä. Acest desen se pästreazA pânä in anul 1911, schimbändu-se numaiculorile fondului de sigurantä.

Aceastä emisiune a avut valorile: 5, 10, 15, 20 si 25 bani. In anul 1898s'a introdus si valoarea 30 bani.

Efecte straine. In anul 1875, pe lângA timbrele fiscale amintite, se introductimbre speciale pentru efecte de comert emise in sträinkate si puse in circulatiesau plátibile in tarà, precum si pentru a fi aplicate pe acte de operatiuni vamale.Aceste timbre erau cunoscute sub denumirea de efecte sträine.

Prima emisiune, in circulatie dela 1875 la 1886, avea valorile: 5, 10, 15, 20,25, 30, 35, 40, 45, 50 bani; 1 leu, 1,5 lei, etc., din 50 in 50 bani, pänä la 10 lei.

Ca si celelalte timbre fiscale, efectele strAine erau imprimate in negru cu unfond de sigurantä colorat, de data aceasta aceea§ culoare servind pentru 4 valoriconsecutive. Dimensiunile acestor timbre erau: 32x45 mm. Pe lângA valoireatimbrului, in cifre si litere, desenul continea §i valoarea actului pe care trebuiaaplicat timbrul. Felul de executie era acelas ca la timbrele precedente. Cliseele galva-nice pentru tipartil in negru i zincografice pentru fond, erau aduse din sträinAtate.

In anul 1886 apare a doua emisiune de timbre pentru efecte sträine, care acirculat pârtà la 1911, deosebindu-se de prima numai prin suprimarea valorii actuluipe care trebuia aplicat timbrul. Pentru imprimarea acestei emisiuni s'au utilizattot vechile clisee, din care s'a täiat cu dalia valoarea actului. Cum consumul acestortimbre era foarte redus, imprimarea lor se fácea numai cu presele de mânä.

In anul 1911 apare frumoasa emisiune de timbre fiscale si efecte sträine, cuefigia Regelui Carol I. Aceste timbre au circulat pAnäi la sfär§itul anului 1919 siaveau urmAtoarele valori i dimensiuni:

(c Timbre fiscale »; 10 bani, format 31 x34 mm ; 30 bani, format 27 x50 mm. ;50 bani, format 27 x50 mm. Toate aceste trei valori erau imprimate in tipografie.

120 1 leu, format 27 X50 mm.; 5 lei, format 27 x50 mm. imprimate in taille-douce.

www.dacoromanica.ro

4f,

letA,.

.9kee/itpral-

(Senitedierad95, a fa/

tz

a Br -

POLITE IMPRIMATE LA FABRICA DE TIMBRE, DELA 1872-1932

2:44,1/?iNeVeit.tit_ /G1////%4,.._ .1;12,/erree/41,074,,#';11.0d1//f/W1,1/44

(W1/ _

www.dacoromanica.ro

Fiecare valoare avea o culoare deosebitk#Efecte strAine»: 10, 30 si 50 bani imprimate in tipografie In aceeas culoare

(verde deschis) i avand toate formatul 27 x50 mm.; 1, 2, 3, 4, 5, 10, 20 si 30 lei,imprimate in taille-douce, n culoarea oliv, de format 27 x50 mm.

Timbrele emise in anul 1911 sunt cele mai reusite timbre românesti, atAt cadesen cât i ca executie. Imprimarea lor se fAcea cu masinile aduse dela 1907-1911,utilizfind clisee confectionate in strAinAtate.

In timpul ràzboiului, timbrele utilizate in teritoriul ocupat au fost sursarjate,din ordinul ocupantilor, cu M.V.i.R. sau Giiltig 9 Armée

In 1919 s'au imprimat timbre pentru Bucovina, de 10 si 30 bani in tipografie,Cu cliseele emisiunii 1911, avand ca sursarj << M. F. Bucovina )). De asemeneas'au confectionat, tot pentru Bucovina, timbre de 2 bani, cu efigia RegeluiFerdinand, in tipografie cu clisee zincografice.

In anul 1919 apar timbrele fiscale cu efigia Regelui Ferdinand, avândurmätoarele valori: 10, 30 si 50 bani; 1, 2, 3, 4, 5, 10, 30, 40 si 50 lei. Valorile 20si 50 lei, fiind falsificate, au fost scoase repede din circulatie. Dm cauza cresteriicomenzilor, a lipsei de instalatiuni si materiale si a unui personal specializat, acestetimbre au fost imprimate in tipografie cu clisee zincografice, fAcute in ateliereparticulare, din tark Calitatea lor este cu totul inferioara fatà de emisiunileprecedente, a-Cat ca desen, at i ca executie.

Aceastà stare dAinueste Oda' in prinAvara anului 1927, and apare emi-siunea de timbre fiscale imprimate in heliogravurk cu efigia Regelui Ferdinand.Timbrele puse in circulatie la 1927, aveau urmAtoarele valori: 1, 2, 2,5, 5, 8, 10,20, 50 si 100 lei. Pentru 10, 30 si 50 bani s'au pAstrat vechile timbre, emisiuneaanului 1919, imprimate in tipografie. Ca executie emisiunea anului 1927 estemult superioarà celei precedente si prezintà mult mai multe garantii impotrivafalsifiarii.

Totusi, imprimarea in heliogravurà nesatisfAand pe specialisti, cu inceperedin anul 1928 s'a studiat introducerea unui nou timbru fiscal.

La 1 Martie 1932 apare timbrul fiscal cu efigia M. S. Regelui Carol II. Dei, caexecutie i desen acest timbru nu este satisfäator, el reprezintA o datà importantàIn evolutia fabricii, deoarece este primul timbru fiscal ale arui clisee au fostexecutate in interiorul fabricii, inclusiv gravura originalului.

Experienta apAtatà cu ocazia imprimArii acestui timbru si introducerea unormetode noi pentru confectionarea cliseelor, au avut ca rezultat aparitia unei nouiemisiuni de timbre fiscale cu efigia M. S. Regelui Carol II, puse in circulatie la15 Octomvrie 1932, care sub toate raporturile sunt superioare celor dintaiu si seapropie de frumoasele timbre din perioada 1911-1916. SI la acest timbru, cliseeleau fost confectionate in fabrick prin mijloace proprii. In plus, desenul original afost fAcut de specialistul fabricii.

Coale incrustate, citatii, polite. Inainte de 1872, s'a incercat in Moldova sà seperceapä un impozit fiscal prin coale incrustate. Aceste coale au fost emise in anul1856 si aveau un timbru umed, cu inscriptia aimbru Domnesc» si un timbru 121

www.dacoromanica.ro

199

uscat Cu stema Moldovei. Deoarece contabilizarea lor a fost defectuos fäcuta, nuau dat rezultatul dorit si au fost desfiintate.

Coalele incrustate introduse prin legea din 1872 au fost imprimate delainceput la Fabrica de Timbre, avand un timbru sec si unul umed. Imprimarea s'afacut intotdeauna pe hartie filigranata.

Dupa cum am aratat, primele coale au avut formatul 35 x 42 cm., coaladesfacuta. Acest format a fost putin modificat in cursul timpului, fiind redusla 34 x42 cm. In anul 1932 formatul coalelor a fost normalizat la dimensiunile297x420 mm.

Stampilele pentru imprimarea timbrului sec si umed au fost modificate demai multe ori, precum si culoarea timbrului umed care a trecut prin toate nuanteleposibile. Stampilele primelor emisiuni au fost gravate de gravorul Stern dela Paris,care a lucrat si originale pentru timbre postale si fiscale.

Imprimarea propriu zisa se facea cu masinile denumite simultanee, fabricatLecoq sau Ravasse, care imprimau in acelas timp atat timbrul umed cat si timbruluscat. Incepand din anul 1929, impriraarea se face cu masini tipografice verticale,denumite Tiegel.

Pe langa coalele incrustate, citatiile si politele au si ele timbru sec si umed.Imprimarea lor s'a fäcut s'i se face in general in 2 operatiuni, imprimarea propriuzisa in tipografie si apoi timbrarea.

Deoarece politele pot fi falsificate, imprimarea lor se face cu aceleasi masuride siguranta ca si a timbrelor. Dela infiintarea lor, s'au intrebuintat clisee reproduseidentic dupa o gravura facuta cu Diana.

Ca si coalele, citatiile si politele sunt imprimate pe o hartie filigranata speciala,foarte rezistenta.

Fabrica de Timbre aplica timbrul sec s'i umed pe acte, actiuni, etc., inconformitate cu legile in vigoare.

Foi de expedifie postalei. Pentru expedierea coletelor prin posta se utilizeazaun formular, denumit foae de expeditie potala sau pe scurt foae de expeditie.

Cum expedierea coletelor e supusa la o taxa fiscala, aceste foi au imprimatun timbru fiscal.

Bilete de vite. In anii dela 1921 pana la 1929, Fabrica de Timbre a imprimatbiletele de vite pentru Transilvania si Bucovina, avand un timbru fiscal umed caacela al coalelor timbrate.

Timbre postale. Primele timbre postale au fost puse in circulatie la 1 Iulie1858, in Moldova, a-valid urmatoarele valori: 27, 54, 81 si 108 parale. Tot in acestan au mai aparut: un timbru de 5 parale pentru gazete si valorile 40 si 80 paralepentru scrisori, avand un format deosebit de al emisiunii pusa in circulatie la1 Iulie 1858. Toate aceste timbre cu stema Moldovei, capul de zimbru, sunt foartepretuite de filatelisti.

Primele timbre postale pentru Principatele-Unite au aparut la 1862. Emisiunileprecedente si o parte din aceea a anului 1862 au fost fame cu stampile de mana.Restul ernisiunii s'a facut cu presa de mana, utilizand clisee galvanice.

www.dacoromanica.ro

infla la 1876, au mai apArut urmatoarele emisiuni:In 1865, timbre cu efigia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.In 1866, primele timbre cu efigia Domnitorului Carol I.In 1868, a apArut prima emisiune cu valoarea in bani; pana la aceasta datä

valoarea era in parale.Emisiunile din 1869 si 1871, cu efigia Domnitorului Carol I.In anul 1872 sunt puse in circulatie primele timbre dintate, imprimate la

tipografia Socec, avand acelas desen ca si emisiunea preceden-CA.Tot in acest an, au fost puse in circulatie, timbre confectionate la Paris,

imprimate in tipografie cu clisee galvanice.Imprimarea mArcilor postale la Fabrica de Timbre, incepe in anul 1876, con-

tinuAndu-se emisiunea din 1872 cu aceleasi clisee, aduse dela Paris. Aceasta emisiuneavea valorile: 1,5 ; 5 ; 10 ; 15 si 30 bani. Dei timbrele sunt lucrate cu ingrijire,executia lor este inferioarà aceleea din sträinkate. Pentru a remedia acest lucru,se aduce la 1878 o garnitura nouà de clisee cu acelas desen. In anul urmAtor seschimba culorile, pentru a le pune in concordanta cu conventia postalà internationalàsi se introduc valorile 3, 25 si 50 bani, suprimându-se 30 bani. La 1880 uzurapronuntatà a cliseelor de 15 si 25 bani, primele atacate de mercurul din culoarearosie iar cele de 25 bani fiind din anul 1872, impune inlocuirea cliseelor acestorvalori prin clisee noui, având un desen nou.

A doua serie de timbre postale apare la 1885, imprimate in tipografiecu clisee galvanice Lurte in strAinkate. Aceastà serie este mentinutà pAná*in anul 1890, schimbAndu-se filtre timp numai hârtia si introducându-se va-lori noui.

In anul 1890 apare a 3-a serie de timbre postale, care a fost in circulatie pansáin anul 1894.

In anul 1891, cu ocazia jubileului de 25 de ani de domnie a Regelui Carol I,se scoate o serie jubiliarä.

Ambele serii, ca si cele precedente, au fost imprimate in tipografie cu cliseegalvanice aduse din strAinkate

In anul 1893 apare seria care, cu mici variatiuni in desen si cu dese variatiunide culoare si hârtie, a circulat pana in anul 1907. Cliseele acestei serii au fostgravate in anul 1892 la MonetArie, de gravorul A. Fessler si multiplicate de elgalvanic, bucatà cu bucata. Se pare a instalatia pentru reproducerea galvanicAapartinea lui Fessler, deoarece in inventarele Monetáriei si ale Fabricii de Timbrenu gAsim prese si b5i galvanice, dar gAsim o masinA pentru turnatul picioarelorla márcile postale, adusA in anul 1892.

Vor trebui s'A treacA 39 de ani Oda' când aceasta operatiune se va repeta laFabrica de Timbre, anume pentru confectionarea cliseelor galvanice a seriei de timbrefiscale cu efigia M. S. Regelui Carol II, apsärutà la 1 Martie 1932.

Seria timbrelor postale apArute la 1893 avea urmAtoarele valori: 1; 1,5; 3;5; 10; 15; 25; 40 si 50 bani; 1 leu si 2 lei. Ultimile 2 valori erau imprimate in donaculori. 123

www.dacoromanica.ro

A-rat gravura cat si imprimarea acestor timbre este ingrijit executata. Cliseeleuzate erau inlocuite Cu altele, confectionate galvanic, bucatA cu bucatg, in atelierelefabricii. Imprimarea se fAcea fie cu presele de mânä, fie cu masinile plane, cate300 sau 150 de timbre pe coalä.

In anul 1906, cu ocazia Expozitiei Generale, s'au scos diferite timbre come-morative in tipografie, imprimate cu clisee zincografice.

In anul 1907 se introduce, pentru timbrele postale, sistemul de imprimareIn taille-douce. Imprimarea se facea cu o masina Marinoni-Paris, cu clisee delaMacDonald-Londra. Seria acestor mArci postale, de altfel singurele imprimate intaille-douce in lard', a circulat Oda' in anul 1909, cand s'a revenit la sistemultipografic, pAstrandu-se insA acelas desen.

Cliseele emisiunii din anul 1909, de cupru otelite, in pla'ci de 25 bucAti,erau confectionate in sträinkate (Viena). In timpul ocupatiei aceste timbre auprimit diferite sursarjuri.

Cu ocazia räzboiului din 1913 au fost imprimate timbre comemorative, cuclisee zincografice.

In anul 1919 apar timbrele cu efigia Regelui Ferdinand. Ca si timbrelefiscale, erau imprimate in tipografie cu clisee zincografice executate in tara.Calitatea lor e mult inferioarà emisiunilor precedente. Desi aceste timbre au fostfalsificate, cAci nu erau greu de falsificat, ele au circulat paná in ultimii ani.

Primele mArci postale imprimate la Fabrica de Timbre in heliogravurä, aparIn anul 1928, avand efigia Marelui Voevod Mihai. In anul 1930 ele au primitsursarjul (<8 Iunie 1930*. Seria nArcilor postale cu efigia M. S. Regelui Carol II,a inceput a fi imprimatà in anul 1930.

Pe ranga mArcile curente, s'au imprimat in heliogravura sau in tipografiemai multe serii de timbre comemorative, din care unele sunt foarte reusite.

In anul 1929 s'au introdus ctimbrele postale oficiale » pentru francareacorespondentei oficiale, imprimate in douà serii: prima la 1929 in heliogravura' ;a doua in 1931, imprimatà in tipografie.

Ca o anexA a mArcilor postale avem <( taxele de platà», care s'au imprimatneintrerupt la Fabrica de Timbre, incepand din anul 1881, anul introducerii lor.In tot acest timp s'au utilizat numai 3 desene: dela 1881 la 1911 un desen imprimatpe diferite feluri de hartie si dela 1911 desenul utilizat panä in anul 1932. In anulacesta s'a inceput imprimarea taxelor de platà cu un desen nou.

De asemenea Fabrica de Timbre a imprimat # timbrele pentru colete postale »,(taxA de factaj), care dela 1895 si pana la 1928 au avut acelas desen.

CcIrti pogale. Prima emisiune de carti postale deschise, pentru interiorul OM,a apArut in anul 1873. In anul 1879 au aparut càrtile postale exteme, simple saucu räspuns plätit.

Imprimarea cArtilor postale la Fabrica de Timbre incepe in anul 1883,confectionându-se ca'rti postale interne si externe, simple s'i Cu fáspuns plAtit.

La 1891 apar cktile postale inchise pentru interiorul oraselor, iar in anul124 1893 pentru interiorul Orii.

www.dacoromanica.ro

Pana in anul 1928 formatul cartilor pogtale a variat des intre dimensiunileextreme de 120 x 82 mm. gi 165 X100 mm. Din acest an formatul carpi pogtalea fost normalizat gi fixat la dimensiunile internationale de 105 x148 mm.

Mandate pogale. Primele mandate pogtale s'au tiparit in anul 1890, numaipentru interiorul tarii. In anul 1892 au fost introduse gi mandatele externe. Astazise imprima anual circa 5.000.000 mandate pogtale.

Tichete de francare. Pentru maginile de francat corespondenta, Fabricade Timbre imprimä' cartoanele denumite tichete de francare, ce se introduc inaceste magini. Deoarece tichetele au in general valori nominale mari, 5.000 pana la50.000 lei, imprimarea lor se face cu o deosebita ingrijire pentru a impiedecafalsificarea.

Pe langa timbrele pogtale gi fiscale, Fabrica de Timbre confectioneaza diversetimbre pentru autoritati de Stat gi pentru particulari:

Timbre pentru camerele de comer!. Primele timbre pentru camerele de comertau aparut la 1882, anume pentru camerele de comert dela Braila, Bucuregti gi Galati.Pentru imprimarea lor s'au intrebuintat cligeele timbrelor pentru efecte straineemisiunea 1875, surgarjate cu numele camerei de comert. In anii 1886-1888 s'auutilizat cligee fara valoarea efectelor pe care se aplica timbrul.

In anul 1888, apar timbre imprimate cu cligee speciale, avand acela§ desenpentru toate camerele de comert. Imprimarea se facea in negru pe hartii coloratediferit, dupa valoare gi destinatie. Cligeele utilizate la aceasta emisiune eranreproduse galvanic.

Acest desen este pastrat 'Ana in anul 1921, and apare emisiunea cu palatulcamerei de comert din Bucuregti, tipärita dupa cligee zincografice. Timbrele suntimprimate pe hfirtie alba, in diferite culori, dupa valoare. Un surgarj india numelecamerei de comert.

In anul 1931, apare o noua emisiune de timbre, cu desenul schimbat.Timbrele statistice au aparut in 1919, avAnd valoarea 25 bani. In anul 1929

s'a schirabat desenul, pastrindu-se aceeag valoare.Timbre de monopol. In epoca de imediat dupa razboiul de intregire gi pfina

la extinderea legii monopolurilor pe tot cuprinsul OHL fabricatele monopolizategi in special tutunul, primeau un timbru denumit de monopol.

Timbrele consulare au apärut in anul 1921, avand valorile 1, 2, 5, 20 gi 100 lei.Imprimarea lor se face cu cligee galvanice confectionate in strainatate.

Timbre de ajutor fi asistenta socialä. Primele timbre de ajutor apar in anul1915, prin surgarjarea timbrelor pogtale gi fiscale aflate in circulatie.

In anul urmator imprimarea lor se face cu cligee proprii, cu un desen. ad-hoc.Acest desen se pastreaza 'Ana in anul 1921, and timbrele sunt desfiintate §iinlocuite prin timbrul de asistenta' sociala.

Timbrele de asistentä, imprimate in 2 valori, au fost confectionate 'Ana inanul 1929. Imprimarea lor se facea in tipografie, cu cligee zincografice acute in Tara.

Timbrul aviatiei a fost introdus in anul 1931, avAnd valorile: 0,50; 1 gi 2 lei.Imprimarea lor se face in heliogravura. 125

www.dacoromanica.ro

Timbrul pentru grau. Acest timbru, care se aplicA pe paine, a inceput s'A seimprime in anul 1931, in can-ti-CA-ti foarte mari, cererile zilnice fiind in medie 3.000.000timbre. Imprimarea lor se face in heliogravura, pe hArtie negumat'A.

Pentru a impiedeca fraudele care se fac prin reintrebuintarea acestui timbru,fabrica a studiat si pus la punct dona procedee cari impiedecA reintrebuintarea,dar care nu au fost puse in aplicare pAn'A la data cfind apar aceste rAnduri. Celmai interesant mijloc a fost imprimarea pe o hârtie comestibilk aa cA acesttimbru poate fi mAncat fArA nici un perico!.

AfarA de aceste timbre, fabrica a mai imprimat diverse timbre de binefacere,pentru tuberculo§i, timbrele jubileului SocietAtii de Geografie, timbrele cerceta§ilor, .

timbrele Casei Centrale a AsigurArilor Sociale, timbrele Directiunii Generale aDrumurilor de Stat, timbrele Casei Generale de Economie, timbrele camerelor deagriculturg, timbrele pentru culturA, timbrele pentru pledoarii ale Uniunii Avocatilor,timbre pentru §omeri, etc.

Lucreiri diverse. Pe l'AngA valori po§tale O fiscale §i timbre diverse, Fabrica deTimbre a imprimat 'Ana in anul 1928 bro§uri §i registre, etichete pentru cutiile dechibrituri, banderole pentru pachete de sare, etc., necesare Directiunii GeneraleR. M. S. O lucrare imp ortant a a fost imprimarea titlurilor de improprietArire, inanul 1927.

DupA anul 1928, executarea imprimatelor curente este scoasA din fabricA, darIn schimb, se d'A o mare importantA confectionArfi clirelor §i gravurilor necesareimprimatelor de valoare.

AstAzi Fabrica de Timbre confectioneazA clire zincografice in zinc, aramA,alamA i otel ; clire galvanice §i stampile metalice pentru toate imprimeriileDirectiunii Generale M. O., precum §i pentru alte institutiuni de Stat.

De asemenea Fabrica de Timbre face desene i gravuri manuale i imprimalucrAri de arfa' in heliogravurA §i tipografie.

PER S ONALUL

Dela 1872 §i p'AnA la 1885, clt timp Fabrica de Timbre a tinut de serviciultimbrului li inregistrArii din Ministerul Finantelor, personalul s'Al' se reducea la 4functionari, un ef de atelier §i la lucrAtorii §i oamenii de serviciu angajati cu zivasau cu luna.

Prin o legea din 22 Martie 1885, pentru organizarea MonetAriei Statului,Fabricii de Timbre li Depozitului General al Timbrelor », personalul administratival fabricii este redus, având personal comun cu MonetAria. In statul personaluluigAsim numai un controlor, ceca ce numim astAzi §eful fabricatiei, un tiitor deregistre §i. un numArAtor.

In anul urmAtor, prin legea din 20 Martie 1886, depozitul general al timbreloreste alipit directiunii MonetAriei §i. Fabricii de Timbre, t'Ara un spor de functionari,atributiunile personalului depozitului din Ministerul Finantelor fAcAn.du-se de atre

126 functionarii MonetAriei.

www.dacoromanica.ro

14-P ript

.14'

TIMBRE FISCALE IMP RIMATE LA FABRICA DE TIMBRE, DELA 1875-1932

www.dacoromanica.ro

La 1901, in momentul trecerii sub directiunea Fabricii de Chibrituri, personalulse compunea din 5 functionari si 24 lucrAtori. Fiecare lucrAtor era obligat s'A aibao garantie de minimum 100 lei.

NumArul personalului fabricii s'a pastrat apro]dmativ acelas pAna in anul 1906,când a inceput sä creasca in continu panA in 1928, când a ajuns la 16 functionari

140 lucrAtori.In anul 1907, au fost angajate primele lucratoare ; pAnä atunci fabrica avea

numai barbati.La 1930, prin organizarea Regiei Publice Comerciale Monitorul Oficial

Imprimeriile Statului i prin organizarea fabricatiei, personalul a fost treptatredus, ajungând in anul 1932, la 6 functionari si 114 lucrAtori si personal tehnicde exploatare.

II. ORGANIZAREA ACTUALÀ.DE SCRIEREA ATELIERELOR I UTILAJULUI

Fabrica de Timbre are o organizare similarà cu celelalte imprimerii aleDirectiunii Generale M.O., arAtatà in schema alAturatà.

Obiectul special al acestei fabrici a adus unele modificAri fatA de organizareacelorlalte imprimerii. In adevAr, dupà cum s'a amintit in cele precedente, inteoimprimerie de valori suntem preocupati s'A impiedecAm falsificarea produselor, darsi s'A evitAm neregulele in interiorul fabricii. Din aceastà cauzà, coalele de hartie suntriguros numArate inainte de a fi predate in fabricatie, precum i dupl fiecareoperatie din interiorul

Pentru a m'AH controlul, fiecare masinà de imprimare are un numgrAtorautomat sigilat, care indicA numArul coalelor ce au fost imprimate.

Dura' terminarea tuturor operatiilor, coalele sunt num5rate pentru o ultima'oarà in fabricA i sunt predate depozitului de fabricate, care le mai numArà inaintede depozitare.

Toate maculaturile de valoare, rezultate din fabricatie, sunt predate uneicomisiuni formatä din procurorul general al Inaltei Curti de Conturi, directorulgeneral al Timbrului i Succesiunilor i directorul fabricii, care dupà ce le numAràle confruntà cu comenzile emise in fabric5, le distruge prin ardere.

Acelas control riguros se aplicA i la fabricatia cliseelor. C1ieele, originalelecliseele intermediare sunt pastrate in tezaure sau case de fier, cu trei chei, la

trei persoane deosebite. La toate operatiunile importante in fabricarea cliseelorasista, pentru control, directorul sau delegatul sau, seful fabricatiei si un functionarcare nu depinde de sectia fabricatiei. Toate aceste operatiuni sunt consemnateIn registre speciale, care permit atiit un control al fabricatiei, at si un control alduratei cliseelor.

Fabrica de Timbre ocupa astAzi o clAdire modern5 cu parter i dona etaje,In care sunt instalate atelierele pentru confectionarea valorilor. Suprafata atelie-relor acestei clädiri este de 1320 mp. 127

www.dacoromanica.ro

DEPOZITUL DEMATERIALE

BIROUL DE STUDII 1

LABORATORUL

BIROULCOMENZILOR

DIRECTIUNEA FABRICII

SERVICIUL EXPLOATAR II

ATELIER DE GUMATHARTIA IN BOBINE

BIROUL ADMINISTRATI V

SECTIA FABRI CATIEI

Atelierul de direAtelierul de imprimateAtelierul de gumat ti perforatAtelierul de Intretinere

DEPOZITUL DE FA-BRICATE 1 EXPED.

www.dacoromanica.ro

In continuarea acestei cladiri, in localul vechii fabrici, se gasesc depozitele defabricate, numaratorii depozitului, expeditia si un atelier pentru gumarea hârtiei inbobine. Intr'o cladire paralela' cu fabrica se &ese depozitele de materiale si birourile.

Suprafata totala a depozitelor si birourilor este de 410 mp., iar suprafataterenului apartinând fabricii de 10.925 mp.

Fabrica are astazi urmatoarele ateliere si depozite :Desenul si gravura. Aici se fac desenele originale pentru valori s'i se refac

acelea executate in afara, se executa gravuri originale, se retuseaza cliseele nece-sare atelierului de imprimare si se confectioneaza stampilele pentru imprimareatimbrului sec s'i umed.

Pe länga lucrarile proprii, atelierul executa desenuri, gravuri si stampile pentrucelelalte imprimerii ale Directiunii Generale M.O., sau pentru alte autoritati de Stat.

Atelierul fotografic cu anexele sale. Poseda instalatia necesara pentru multi-plicarea cliseelor si executarea autotipiilor si tricromiilor.

Atelierul de zincografie Si heliogravurci, poseda instalatiunile pentru confectio-narea cliseelor zincografice de cupru, zinc, alama si otel si a cliseelor de cuprupentru imprimarea in heliogravura.

Atelierul de galvanoplastie, modern instalat, confectioneaza cliseele pentruimprimarea prin procedeul tipografic.

Atelierul de imprimare, situat la parter, dotat cu masinile necesare.Atelierul de gumat qi perforat ocupa ultimul etaj al clfidirii.Atelierul de gumat l'Arda in bobine este instalat in fabrica veche, in continuarea

atelierului de imprimare. El a fost creat in 1932.

Cele 3 etaje ale cladirii sunt deservite de un ascensor de marfuri.Actionarea tuturor masinilor se face prin moto.are electrice individuale.Pana in anul 1931, energia electrica era furnizata de centrala Fabricii de Chi-

brituri sub forma de curent continu 110 v. Pela aceasta data energia electrica esteprocurata de reteaua orasului, prin intermediul unui redresor cu vapori de mercur.

Lurninatul intregii fabrici se face cu lämpi electrice cu incandescentä, iarincalzirea este centrará.

Depozitul de materiale este situat bite() cladire veche paralela cu fabrica nouàsi cuprinde magaziile de hârtie, materiale diverse si birourile.

Depozitul de fabricate §i expedifia sunt situate intr'un imobil vechi, in prelungi-rea fabricii noui. Fabricatele primite din ateliere sunt numarate aici o ultima datainainte de a fi depuse in bolta de fabricate (tezaur), de unde se ridica pentru expe-ditie. Depozitul are in acest scop o sala pentru numaratorii sai, precum si una pentruambalarea coletelor care trebuesc expediate la depozitele de vänzare din tara.

III. PERSONALUL SI ASISTENTA SOCIAL&

Personalul fabricii se compune din personal de conducere si exploatare,personal administrativ si intendenta si din lucratori calificati si necalificati. Inanul 1932 repartitia este urmatoarea : 129

www.dacoromanica.ro

130

In personalul precedent pe ranga' lucratorii curenti oricarei imprimerii, Fabricade Timbre are cativa special4ti: un pictor, gravori, un fotograf, zincografi, heliografi§i lucrAtori pentru galvanoplastie.

Intreg personalul este de nationalitate romfinA, cu exceptia a doi special4tistraini.

Regimul de muncä, salarizarea §i regulamentele administrative privind per-sonalul sunt la fe! ca §i la celelalte imprimerii care depind de Directiunea Gene-ral' M.O.

Dei repartitia comenzilor fabricii suferà variatiuni foarte importante incursul aceluia an, se cauta s'a' se facA fata tuturor cererilor cu acela9 personal, pentrua impiedeca introducerea in fabria a unui personal flotant. In acest scop se practica'la Fabrica de Timbre mäsura luatà i de alte imprimerii de valori, ca o parte dinpersonal sa cunoasca mai multe operatiuni, pentru a fi utilizat in diferitele ateliereale fabricii.

Având in vedere specializarea lucrAtorilor Fabricii de Timbre §i nevoia dea avea un personal de incredere, salariile sunt in general ceva mai ridicate deatacelea similare dela celelalte imprimerii ale Directiunii Generale M.O.

Asistenta mediada. Fabrica de Timbre are o mica infirmerie de prim ajutor§i un serviciu medical cu trei medici, cari dau personalului consultatii gratuite detrei ori pe säpfämana.

Locuinte pentru personal. Incä' din anul 1914 s'a construit pentru nevoile lucrà-torilor i functionarilor fabricilor de chibrituri i timbre un cartier de locuintesAnAtoase, unde personalul poate obtine locuinte bune cu chirie mult mai reclusadeat in afara. Acest cartier a fost treptat marit 'Ana in anul 1924.

Dupà trecerea Fabricii de Timbre la Directiunea General' M.O., un numArde apartamente a fost repartizat nouei directiuni. Astäzi 8 persoane din personalulde conducere i exploatare §i 19 lucrAtori locuiesc in cartierul fabricii.

IV. DATE STATISTICE ASUPRA EXPLOATARII

In cele ce urmeazii vom da o serie de date privitoare la exploatarea Fabriciide Timbre, dupà alipirea ei la Directiunea General' M.O., precum i la productiafabricii in ultimii 10 ani.

Rezultatele exploateirii in anii 1929, 1930, 1931 §i primele fase luni din anul1932 sunt ara-tate in diagrama din fig. 1.

Personal de conducere §i exploatare 10Personal administrativ i intendenta' 6

bärbati 22LucrAtori calificati . . femei

bArbati1439

Lucrgtori necalificati . femei 29

Total . . . 120

www.dacoromanica.ro

;, ROMANIA POSTA 1 LEU

IAAt

ref

rAir

'AI

airNI tRRAYIONAL DE 'STOMA MEDICINE'.

,APARATI INTERESEIE PUIGARIEI

V

) el-

19kir

1.0P21.9011Irvcsi tASADIRAIV

6 v0.4t, LEI00."' O.

04(1.4

t

sum, +6 LEI

DIREITIUNEd &ENEMA DRUMURILOA

t.. r.f.1

Riira

,t

c5,..0 try

10," "s" ROMANIA#i ''' -:"---.:,;,!v j I f-

;:i;(13firli.ail-fikil4:12falliiiggilii11=1:101:1/M7,11.11.11214MILMOM

TIMBRE DIVERSE IMPRIMATE LA FABRICA DE TIMBRE

ARecEnsArIANTuLpo PU LCV 1 L

LEI

FB1RU

ROMANIA

ROMANIA

M111153ERUL I

www.dacoromanica.ro

Din examinarea acestei diagrame se vede scaderea continua a salariilor, inspecial la personalul administrativ, precum i proportia relativ redusa a acestorafata de costul materialelor prime, a cheltuielilor generale gi de exploatare. Dacaraportam salariile platite la totalul cheltuielilor exploatarii, obtinem urmkoarelerezultate procentice:

Anul 1929 . . . 25,3%1930 . . . . 23, %1931 . . 19,7%

Scaderea procentica se explicaprin reducerea succesiva a personalului

salariilor, fata de tendinta ferma amaterialelor prime, care pang in anul1931 gi-au pastrat aceleagi preturi.

Rezultatele financiare pe anii1929-1932 sunt trecute in diagramadin fig. 2, in care s'au reprezentatgrafic veniturile i cheltuielile, fara atine seama de partea din bilanturiprivitoare la fondurile alocate pentruamortismente, rulment, reinoiri, etc.

Productia Fabricii de Timbre de-pinde de cererile de efecte pogtale,fiscale gi de timbrele diverse ale auto-ritkilor Statului, acestea reprezentandmajoritatea fabricatelor. Consumul pri-melor doua categorii de timbre variazadupa legile gi tarifele in vigoare gi maiales dupa starea economica a tari.i.

In tablourile i diagramele urma-toare s'au trecut livrârile fabricii rn Fig. 1. Rezultatele Fig. 2. Rezultateleultimii 10 ani, in cantitki si valori exploatruii pe 1929-1932 financiare pe 1929-1932

nominale. Pentru a avea o comparatie in lei tiradeIn Salarii de adiiecu epoca antebelica, s'au aratat i cifrele

corespunzatoare anului 1914, pe care-1 L Materii primeputem considera mai putin influentat

Salario de exploatarede urmarile razboiului mondial.

S'au figurat in diagrame cantitkile de fabricate efectiv expediate depozitelorde vanzare, care de altfel nu difera prea mult de productia totala a fabricii,deoarece valoarea nominala a livrarilor se apropie mai mult de sumele incasatede Stat deck aceea a fabricatiei anuale.

Intreaga productie a fabricii a fost impartita in trei categorii: efecte fiscale,efecte postale gi efecte gi fabricate diverse.

'it?

1929 1930 1931 1932 (6Iuno),

1929 1930 1931 1932 (6 'um)

Cheltuieli

Venituri

131

www.dacoromanica.ro

132

Livrarile efectelor fiscale in ultimii 10 ani, in cantitati qi valori nominale,sunt arkate in tabloul ce urmeaza:

Pentru a putea urmari si grafic variatiunea valorii nominale pe feluri de efectefiscale livrate, timbre mobile, polite, coale incrustate iti aplicarea timbrului sec,figuram livrarile pe ultimii zece ani in diagrama din fig. 3 la care in abscisesunt trecuti anii, iar in ordonate valoarea nominala a efectelor livrate, pe diferitecategorii.

In aceasta diagrama se vede ciar efectul stärii economice generale asupravalorii fabricatelor expediate. Variatiunile brusce ale curbei sunt provocate de

AnulTimbre

mobile

Coale

timbratePolite Citatii

Foi de

expeditie

ScrisoriC.FR.,.

actiuni,etc.

Bilete de

siteTotal efecte

fiscale

1914

CantitAti, buc. 26.392.000 4.270.000 4.157.000 214.000 1.238.000 3.368.000 39.639.000Valori, lei aur 6.159.000 8.617.000 3.720.000 428.000 124.000 1.067.000 20.115.000

1923

CantitAt1, buc. 75.362.000 897.000 3.147.000 458.000 2.181.000 4.092.000 2.159.000 88.295.000Valori lei hitrtie 161.832.000 24.808.000 94.580.000 2.288.000 654.000 15.530.000 2.513.000 309.205.000

1924

CantitAti, buc. 90.612.000 1.240.000 5.369.000 678.000 2.880.000 5.434.000 3.289.000 109.502.000Valori . . . 187.578.000 37.034.000 172.286.000 3.391.000 864.000 39.453.000 3.795.000 444.401.000

1925

CautitAti, buc. 97.738.000 1.492.000 7.464.000 777.000 4.104.000 5.443.000 2.903.000 119.922.000Valori . . . 197.654.000 44.270.000 234.222.000 6.189.000 1.231.000 29.818.000 3.196.000 516.580.000

1926

Cantitfiti, buc. 100.122.000 1.785.000 9.227.000 618.000 3.856.000 8.493.000 2.944.000 127.045.000Valori . . . 236.545.000 50.955.000 300.070.000 7.131.000 1.567.000 42.136.000 3.232.000 641.641.000

1927

CantitAti, buc. 170.943.000 2.052.000 11.129.000 671.000 3.962.000 7.362.000 2.672.000 198.791.000Valori . . . 936.190.000 68.344.000 455.571.000 7.793.000 5.843.000 76.937.000 6.201.000 1.556.879.000

1928

CantitAti, buc. 168.532.000 1.832.000 13.469 000 823.000 4.447.000 8.862.000 2.497.000 200.462.000Valori . . . 904.222.000 55.168.000 473.326.000 9.500.000 8.095.000 93.415.000 7.652.000 1.552.196.000

1929

CantitAti, buc. 301.603.000 1.631.000 12.892.000 737.000 3.870.000 8.246.000 653.000 329.632.000Valori . . . 1.225.823.000 56.653.000 576.316.000 10.143.000 9.572.000 90.311.000 2.236.000 1.971.064.000

1930

CantitAti, buc. 226.819.000 1.135.000 9.634.000 605.000 3.555.000 4.788.000 246.536.000Valori . . . 881.329.000 42.017.000 171.979.000 8.611.000 10.665.000 76.513.000 1.191.114.000

1931

Cantititi, buc. 211.724.000 1.019.000 7.344.000 348.000 2.955.000 5.382.000 228.772.000Valori . . . 947.113.000 37.869.000 280 .997.000 10.985.000 8.867.000 75.155.000 1.360.986.000

1932, 30 Sept.CantitAti, buc. 129.893.000 452.000 1.486.000 196.000 1.750.000 3.511.000 137.288.000Valori . . . 657.964.000 23.836.000 117.682.000 3.065.000 5.282.000 43.703.000 851.532.000

www.dacoromanica.ro

punerea in aplicare a diverselor legi financiare, care au avut ca efect ridicArile tre-cAtoare din ultimii ani.

In tabloul urmätor s'au trecut livrArile de efecte po§tale, in cantitäti i valorinominale:

A N LUMini

pogtale

Ciirti

pottaleMandate

poqtale

Total efecto

po§tale

1914Cantititi, bur. 93.424.000 34.788.000 2.442.000 130.654.000Valori, lei aur 8.268.000 1.864.000 122.000 10.254.000

1923Cantitäti, buc. 135.146.000 14.794.000 2.237.000 152.177.000Valori, lei hartie 134.965.000 8.244.000 2.237.000 145.446.000

1924Cantitiiti, buc. ...... . . ...... 205.094.000 20.219.000 3.275.000 228.587.000Valori . 196.750.000 11.343.000 3.604.000 211.697.000

1925Cantitati, buc. 210.076.000 22.441.000 4.226.000 236.743.000Valori . . . ........ . . . . . 241.808.000 12.052.000 4.226.000 258.086.000

1926Cantitiiti, bite. 270.929.000 28.798.000 3.978.000 303.705.000Valori 473.847.000 29.129.000 11.575.000 514.551.000

1927Cantitäti, buc. 241.410.000 31.412.000 3.903.000 276.725.000Valori 647.163.000 62.855.000 11.709.000 721.628.000

1928Cantitäti, buc ..... . . . . 234.601.000 39.950.000 5.242.000 279.793.000Valori . . . 727.554.000 79.865.000 15.727.000 823.145.000

1929Cantititi, buc. 245.987.000 40.670.000 4.915.000 291.572.000Valori . . 773.919.000 79.261.000 14.745.000 867.925.000

1930Cantititi, buc. 336.472.000 56.920.000 4.772.000 398.164.000Valori . 1 122 665 000 111.371.000 14.319.000 1.248.355.000

1931Cantitäti, buc. 143.347.000 53.839.000 4.463.000 201.649.000Valori 448.494.000 106.718.000 13.390.000 568.602.000

1932, 30 Sept.Cantitäti, buc 98.055.000 32.070.000 3.610.000 133.735.000Valori . . . . . . ......... . . . . 242.340.000 72.126.000 10.831.000 325.297.000

Pentru a vedea ordinea de mArime a valorli nominale a fabricatelor curente,am indicat in diagrama din fig. 4, prin douA curbe totalizatoare, valorile nominaleale efectelor pwale i fiscale expediate in ultimii 10 ani. Aspectul curbei totaliza-toare a efectelor fiscale este acelal cu al curbei timbrelor mobile din diagrama prece-dentà. Curba totalizatoare a efectelor pwale trece printr'un maximum in anul 133

www.dacoromanica.ro

134

1930, odatà cu introducerea timbrelor postale oficiale, care au fost comandatefabricii in cantitati foarte mari.

Pentru a ne da seama de productia globala a fabricii, am reprezentat graficlivràrile de fabricate grupate pe ani, in diagrama din fig. 5.

Dei aceastà reprezentare nu este cea mai riguroasa credem cA este expresivA,fiecare suprafatà reprezentând cantitatile, in buati, expediate anual, pe categorii defabricate. Pe lângA variatia productiei, se poate urmAri in aceastà diagraml cumau variat cantitativ fiecare fel de efecte, dupà cum in diagramele precedenteam urmArit variatiunile valorilor nominale respective.

Efectele i fabricatele diverse, expediate in ultimii 10 ani, au fost concentrateIn tabloul urnator:

AnulTimbreasistentiisocialA

Diversetimbrede Stat

Div. timbre

particulare

Timbre

aviati e

Timbre

pentru grim

Clisee

si stampile

1914

CantitAti, buc. . 1.142.000 20.410.000

Valori, lei aur . 235.000 436.000

1923

Cantitiiti, buc. . 126.097.000 16.211.000

Valori, lei hartie 21.412.000 32.624.000

1924

CantitAti, buc. . 204.418.000 19.982.000 _Valori . . . 82.558.000 47.670.000 _

1925

Cantititi, buc. . 167.802.000 18.973.000Valori . . . . 58.149.000 13.929.000

1926

Cantititi, buc. . 183.190.000 24.463.000Valori . . . . 79.781.000 37.661.000

1927

Cantititi, buc. . 136.000.000 24.735.000 350.000Valori . . . . 49.352.000 28.053.000 1.190.000

1928

Cantiati, buc. . 99.940.000 34.844.000 _Valori . . ,, . 24.985.000 66.992.000

1929Cantitfiti, buc. . 115.224.000 42.425.000 45.250.000Valori . . . . 28.806.000 99.270.000 393.051.000

1930

CantitAti, buc. . 9.373.000 86.300.000 5.816.000Valori . . . . 4.686.000 573.105.000 11.500.000

1931

Cantitilti, buc. . 46.378.000 37.223.000 233.138.000 362.322.000 108.390Valori 322.721.000 151.658.000 269.159.000 251.644.000 587.388

1932, 30 Sept.CantitAti, buc. . 55.114.000 9.880.000 140.191.000 366.109.000 56.600Valori 382.121.000 66.063.000 165.035.000 240.647.000 486.922

www.dacoromanica.ro

LiViAT(A DE FM TA GIU ril

! °,...97:.

TIMBRE POSTALE IMPRIMATE LA FABRICA DE TIMBRE, DELA 1876-1932

www.dacoromanica.ro

Cercetänd datele tabloului constatam ca in ultimii doi ani productia fabriciia fost mutt manta prin introducerea timbrului aviatiei i a timbrului pentru grâu.De asemenea vedem marea importanta ce a capatat atelierul de c14ee. In tablousunt indicate numai cNeele executate pentru celelalte imprimerii ale DirectiuniiGenerale M.O. i pentru diver0 clienti, nu i clieele confectionate pentru nevoilefabricii.

V. PROGRESELE REALIZATE IN ULTIMI1 ANI

Dupa aparitia primelor timbre imprimate in heliogravurä, care din punctde vedere al calitatiifata de emisiunile deimediat dupa razboiu,conducatorii fabriciiau fost in permanentlpreocupati de intreitaproblema: impiedeca-rea falsificarii §i rein-trebuintärii timbrelor,imbunatätirea calitätiiproduselor i reducereapretului de confectio-nare.

Dup a studii amfi-nuntite se stabilqteun program pentruimprimarea diferitelorproduse ale Fabricii deTimbre, program cesatisface condititmileenumarate mai sus.

Pentru timbrelefiscale s'a ales impri-marea in tipografieceeace necesita formarea unui desenator specializat in desen liniar, a unui gravorpentru gravura in relief, aducerea unei instalatiuni moderne de galvanoplastieapropierea metodelor de lucru ale imprimeriilor similare. Inceputul realizarilor s'afäcut in August 1928 &And s'a infiintat un atelier de gravura manualä, care pe längalucrarile curente avea de scop sa formeze personalul pentru gravarea originalelor.

Primul timbru imprimat in tipografie, cu cNee facute in fabrica' dupa unoriginal fIcut in Tara', a fost realizat in anul 1931 i pus in circulatie in anul 1932.Ca orice inceput acest timbru are scaderile lui; are insa meritul ca a grabit punereala punct la o serie de procedee neutilizate pana atunci la Fabrica de Timbre.

94.580.000

904.222.000

/55.571.000

236.545.000

----o

1923 1924 1925 1926 1927 1928

1. 225 823000

881.329.00

947.113.000

Mobile FIScale

65i 964.000

576316.000

A280.997.000

\171.979.000 so Pollte

117.682.000--.....T ruclomableisrieccru5ta

1929 1930 1931 1932 (30 Sept)

Fig. 3. Valoarea nominalii a efectelor fiscale livrate in ultimii 10 ani

135

936 190.000

si al sigurantei impotriva falsificarilor constitue un progres

Le i

1200.000.000

1.100.000000

4000.000 000

900.000.000

800.000.000

700.000000

600.000000

C00400.000

400.000.000

300.000.000

200.000.000

100.000.000

www.dacoromanica.ro

In 1932 au fost puse la punct bAile galvanice i s'au adoptat pentru multipli-carea §i confectionarea cli§eelor galvanice procedeele utilizate de imprimeriile devalori din apus.

S'a specializat un pictor al Fabricii de Timbre, ale &Ami lucrar i in specialtimbrele poltale de 1 §i 3lei executate in tipografie(la cArtile po§tale) i efigiaM. S. Regelui Carol IIde pe noul timbru fiscalsunt demne de toatàlauda.

O alta realizare im-portantä a fost introdu-cerca gumArii hartiei inbobine, inainte de impri-mare. PAna in anul 1932,gumarea coalelor de tim-bre se fácea dupà impri-mare, in maOni Jagen-berg, incàlzite cu gazaerian. Din cauza tempe-raturii inalte la care erausupuse coalele dupà gu-mare, cerneala îi pierdeanuanta vie, iar coalelede hârtie se scorojeau

516.580003 g1k 568 602000 aa ca se produceau foarte

multe maculaturi. Prinnoua instalatie pusä* in

Erute posiale functiune in toamna anu-25 297 000 lui 1932 se inatura toate

aceste neajunsuri. In felulacesta se realizeazA o ve-che dorintA de a imbunA-fáti calitatea imprimate-lor, reducând in acelatimp costul confectionArii.

In afarA de progre-sele realizate in domeniul cl4eelor galvanice, a gumArii, etc. s'au adaptat mAsurilede sigurantA intrebuintate de imprimeriile de valori din strAingtate.

De asemenea s'au realizat progrese importante la confectionarea c14ee1orzincografice, autotipiilor, tricromiilor i cNeelor de otel i in domeniul imprimArii

136 in heliogravurà, dovadà frumoasele emisiuni de timbre ce s'au scos.

2 000 000000

1900 000 000

1 800 000 000

1700 000 000

1 600.000 000

1 500 000.000

1400 000 000

1 300 000 000

1.200 000.000

1 100 000 000

1 000 000000

000000.000

800.000 000

700.000000

600 000000

500.000 000

400 000000

300 000000

200 000 000

100 000.000

641.641 000

1556879000

p 514.551000

444.401000

.d258 088000

4r211 697 000

145446.000

1.552.196000

1.248 355.000

1.191.114.000/

867.925.000.g

P%23.145.000

f621.628 000

1.971.064.000

1.360.986 000

EFecte Fiscaie

51.532 000

1923 1924 1925 1926 1927 1526 1529 1930 1531 1932 (30 Set)

Fig. 4. Valorile nominale ale efectelor fiscale si postale livrateIn ultimii 10 ani

www.dacoromanica.ro

TH. AMAN: DAMA IN NEGRI]

www.dacoromanica.ro

VI. PRO GRAMUL PENTRU VI1TOR

Dei realizgrile din ultimii ani aratg un vgdit progres fatg de epoca de imediatdupg rgzboiu, calitatea imprimatelor actuale nu a ajuns sg egaleze pe acelea dinepoca 1911-1916, cand cliseele erau aduse din strgingtate.

De asemenea Fabrica de Timbre nu si-a ajuns incg menirea de a fi imprimeriade valori a Statului, unde pe lângg valorile fiscale si postale sg imprime actiuni,cecuri si rente de Stat, cu paza tuturor mgsurilor de control si sigurantg impotrivafalsificgrilor pe care le poate asigura o imprimerie de Stat.

Pentru realizarea celor de mai sus si pentru a asigura o calitate superioargimprimatelor actuale, mgrindu-le in acelas timp siguranta impotriva falsificgrilorsi a reintrebuintgrii, reducând totus pretul de cost, a fost intocmit un program deactivitate si de investitiuni, care prevede urmgtoarele:

MeirirealocaluluiElErig Vede (mete

fabricii. Din cauza des- INNEI . postale

in219 T:rnore J. as steno5t5:voltarii neincetate a Emizi Erecte partoculare

TImore *ay atie

atelierelor de clisee, a L 1

nouilor ateliere si a§ 8

laboratoriilor ce tre-f:

buesc neapgrat insta-late, actualul local a

L.3 °

ajuns Cu totul neincg- E

pgtor.Pe baza datelor

culese si a experientiicgpgtate in ultimii ani, 1914 1923 ,112. 1923 ,92.6 re 77 ,928 15129 1930 1931 1932( ki,)

Fig. 5. Cantitiitile de fabricate livrate in ultimii 10 anis'a intocinit un proiectdetaliat pentru mgrirea localului fabricii. Acest proiect este pus la punct, atkdin punct de vedere al organizgrii fabricatiei cgt si al detaliilor de constructienu e nevoie decgt de aprobarea fondurilor pentru a fi pus in executie.

Introducerea masinilor rotative automate pentru imprimarea timbrelor postalesi fiscale, a cgrtilor postale, politelor, etc. Masinile automate pentru imprimareatimbrelor sunt in realitate mici masini rotative special construite, astfel cg porninddela un sul de hiirtie gumatg, masina produce coale de timbre impecabil impri-mate, perforate, prevgzute cu un numgr de control, numgrate si debitate subformg de topuri de numgrul dorit de coale.

Introducerea imprimcIrii in taille-douce. Siguranta impotriva falsificgrilor si

frumoasele efecte artistice ce se pot obtine prin acest fel de tipar au fgcut ca sä" fieadoptat in multe tAri pentru imprimarea timbrelor postale. Utilajul pentru impri-marea timbrelor in taille-douce a fgcut si el progrese mari, reusindu-se sg seconstruiascg masini automate care fac toate operatiunile in mod mecanic.

Introducerea utilajului si metodelor moderne pentru prelucrarea cliseelor. Dacgastgzi Fabrica de Timbre produce galvanouri rapide si de bung calitate, 137

www.dacoromanica.ro

138

prelucrarea cl4eelor lasa de dorit, ceea ce are ca urmare o potrivealä destul delaborioasa la ma0nile de imprimare. Pentru a remedia acest lucru, intentionam saintroducem aparatajul i metodele de lucru moderne.

Controlul ,stiintific al tuturor fazelor fabricaliei. Controlul §tiiatific al opera-tiunilor ce se fac in special pentru confectionarea cl4eelor, aduce economie de timp0 de materiale 0 upreaza fabricatia prevenind desele insuccese din trecut, produsede cauze ce nu puteau fi gasite prin simpla observatie. Rezultatele de 'Ana acumne indreptatesc &A extindem acest procedeu la toate fazele fabricatiei.

Crearea unui laborator de studii privitor la imprimarea valorilor. Pana acum,la Fabrica de Timbre nu s'a facut cleat sa se adapteze metode de lucru intrebuintatein alte parti, in masura in care au putut fi aflate.

Pentru a da fabricii caracterul unei adevarate imprimerii de valori, toateaceste metode insusite eu foarte multa greutate, de cele mai multe ori sub formade indicatiuni vagi, trebuesc studiate i perfectionate. Mai mult inca, trebuescintroduse metode proprii, care sa constitue secretele fabricii. In scopul de a faceaceste lucrari, precum i toate incercarile preliminare ale nouilor emisiuni, la ada-postul oricarei indiscreili §i fara a stanjeni fabricatia, este in curs de creare unlaborator care sa aiba posibilitatea de a face in mic toate operatiunile din fabrica.Astfel de laboratorii se intalnesc curent in industria similara straina.

Inginer G. A. IOACHIMESCUDirectorul Fabricii de Timbre

www.dacoromanica.ro

"LTA

BIROU_J

ASCENSOR

BAIAGALVANIZARE

-41P-

PLANUL ETAJULUI 1

GLEFU IT

CILINDRI

UP'

ATELIERUL DE

GALVANOPLASTIE

'Or 00.-

ZINCOGRAFIA

ATELIER

E T "U IT

AT ELIERUL DE PERFORAT

ATELI ERUL DE GUMAT

DIRECTIUNEA GENERALA M. O.

FABRICA DE TIMBRE

PLANUL ETAJULUI 2

=.=-

VESTIARE

BOLTA

MECAN IC

BOLT ADEPOZIT

EXPEDITIA TIMBRELOR

BOL T A

PLANUL PARTERULUI

ATELIERUL DE GUMAT

BI ROU-

7.=

SPALAT CAMERA CAMERA

CL1SEE OBSCURA NUANTEATELIERUL

APUC"AT PEATELIERUL FOTOGRAFIC

CILINDROSENZIBILIZAT COPI AT

CHIMICALE

ATELIERUL DE IMPRIMARE

SCAPA GRAFICA

10 3 5 10 15 20 25ASCENSOR I-1

www.dacoromanica.ro

IMPRIMERIA NATIONALA

Standcumpara in anul 1930 atelierele grafice (( Cultura Nationala » din Calea

erban-Voda 133-135 si le trece in exploatarea si administrarea regiei publicecomerciale (( Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului », pe data de 1 August 1930.

Sub administratia noua, tipografia primeste numele de (( Imprimeria Nationala ».

Intrucat fosta administratie concediase pe data de 31 Iulie 1930 tot personalullucrator si de conducere al atelierelor, administratia de Stat procedeaza la reanga-jarea imediata a vechilor sefi de ateliere si a lucratorilor mai buni, la un nivel desalariu mai scazut deck in trecut, potrivit de altfel normelor de salarizare deatunci din industria grafica.

In felul acesta activitatea Imprimeriei Nationale incepe imediat, cautand sasatisfaca la timp clientela preluatä. dela Cultura Nationalä, precum si pe cea noua.

Din activitatea trecuta a acestei imprimerii, credem nimerit sa amintimtipariturile numeroase executate pentru Academia Roma)* Institutul Social Roman,Editura Cultura Nationala, Muzeul de Antichitati din Bucuresti, coala Romana dinRoma, Institutul Roman pentru Amenajarea si Folosirea Isvoarelor de Energie(I.R.E.), precum si douà lucrari de Stat mai importante la care Imprimeria Na-tionalA a colaborat inteo masura foarte larga imediat dupa punerea ei in functiunede catre Regia M.O.:

Aici s'au executat in buna parte imprimatele recensiamantului general alpopulatiei din 1930 si tot la Imprimeria Nationala a functionat marele depozit alacestor imprimate, de unde se faceau expeditiile necesare pe tot cuprinsul tarii.Peste douasprezece vagoane de imprimate variate care trebuiau tiparite si expediateinteun interval riguros fixat, au cerut din partea intregului personal al fabriciiun efort deosebit.

Tot la Imprimeria Nationala a inceput, catre sfarsitul anului 1930, tiparireaformularelor necesare contabilitatii in partida' dubla a Ministerului Finantelor si 139

www.dacoromanica.ro

o-

4-

SERVICIUL EXPLOATARII

1 Sef de serviciu (Inginer)

DIRECTIUNEA IMPRIMERIEI1 Director (Inginer)

Atelier de desen i gra-Yuri'

Atelier de imprimaretipografica

Atelier de imprimarelitograficA 0 offset

Atel. de legatorie, gumatliniatura mecanica

Atelier de cartonage siplicuri

BIROUL ADMINISTRATIV

1 Sef de birou2 Impiegati1 Dactilografil9 Personal de intendenta

DEPOZITUL DE BIROUL SECTIA ATELI E- DEPOZ. DE FABRIC. SECTIA DEMATERIALE COMENZILOR RELOR GRAFICE SI EXPEDITIE INTRETINERE

1 Sef al Depozitului 1 Calculator-oef 1 Sef de sectie 1 Sef al expeditiei 1 Sef de sectie1 Contabil I Calculator (pentru sta-Atelier de claviat Mo-2 Expeditori Atelier electro-mecanic2 Magazioneri tistica comenzilor) notype 1 Sofeur (la camionetii) Atelier de tamplärie1 Numaeator Atelier de turnat Mo-Atelier de turnat valuri2 Oameni de serviciu notype

A telier de culegerc ma-nualä i stereotipie

www.dacoromanica.ro

IMPRIMERIA NATIONALA, DEPOZIT DE HARTIE

IMPRIMERIA NATIONALA, INSTALATIA DE TURNAT VALURI

I

www.dacoromanica.ro

tot aici s'a infiintat si functioneaza si in prezent depozitul general al acestorimprimate.

In cei aproape doi ani si jumAtate de existenta Imprimeria Nationala a func-tionat faril nici o intrerupere, nu a avut nici un conflict de munca si a cautat sa seadapteze conditiunilor economice tot mai grele prin ajustarea rationala a salariilorsi prin economii simtitoare la toate materialele de exploatare si intretinere.

In cele ce urmeazA vom face o descriere a acestei imprimerii, sub raportulorganizarii, utilajului de care dispune si al rezultatelor obtinute in exploatarea ei.

I. ORGANIZAREA IMPRIMERIEI, DE SCRIEREA ATELIERELOR1 UTILAJULUI

Imprimeria NationalA functioneaza ca o directiune depinzand de directiuneageneralA a Monitorului Oficial si Imprimeriilor Statului.

Organizarea interna a imprimeriei se vede din schema alaturata.Imprimeria este instalata in doua imobile principale separate, din care cauza

exploatarea prezinta neajunsuri numeroase.Corpul cu fatada in Calea Serban -Vodci, compus din parter, doul etaje si

mansardA, este o constructie veche de zidarie cu planee de lemnIn acest corp sunt instalate douà depozite de hartie, depozitul de materiale

diverse, atelierul de cartonage si plicuri si depozitul central de imprimate al Mini-sterului de Finante.

Cel de al doilea corp, avand parter si doua etaje, este o constructie modernade zidArie si beton armat, la care se grupeaza adiacent cateva anexe mai putinimportante, numai cu parter. In acest corp principal sunt instalate mai toateatelierele grafice si de intretinere.

Un al treilea corp de mica importanta cuprinde birourile fabricii, iar infundul curtii exista o magazie vasta si complect deteriorata, din care un compar-timent a fost amenajat ca depozit de hartie si de materiale vechi, restul fiinddestinat sa fie desfiintat.

Suprafata terenului apartinAnd Imprimeriei Nationale este de 10.075 mp.Suprafata atelierelor este de 3.648 mp., a depozitelor de 2.322 mp., a birourilor de156 mp. si a locuintelor din curtea fabricii de 266 mp., sau in total 6.392 mp.

UrmArind schema de organizare a imprimeriei, vom face in cele urmatoare odescriere sumara a depozitelor, atelierelor si a utilajului fabricatiei.

Depozitul de materiale prime cuprinde trei magazii de hArtie cu o suprafatatotala de 1.553 mp., un depozit de materiale diverse de 120 mp. si un depozit sub-teran pentru esente inflamabile de 20 mp.

Atelierul de claviat monotype are o suprafata de 53 mp. si dispune de utilajulurmAtor:

141

www.dacoromanica.ro

142

Atelierul lucreaza cu matrite din 19 familii diferite de litera.Personalul atelierului se compune din 11 claviatori, lucrand o singura echipa

zilnica de 7 ore fara intrerupere. Productia maxima in 7 ore lucratoare este de 350.000litere, ceea ce corespunde la circa 140 pagini corp 10, format 16 x 24 cm.

Atelierul de turnat monotype are o suprafata de 78 mp. si dispune de utilajulurmator:

Atelierul lucreaza cu 26 instrumente de turnat litera pe diferite corpuri si6 instrumente de turnat linii i albitura.

Personalul atelierului se compune din 4 turnatori, facand fata productieiatelierului de claviat si nevoilor de defecte si albitura cu o singura echipa de 7 ore!Ira intrerupere. Metalul de turnat aflator actualmente in lucru este circa 46.000 kg.

In diagrama din fig. 1, in care s'au pus in abscisa lunile Aprilie-August 1932,iar in ordonate numarul literelor turnate, se observa variatiunea productiei ate-lierului de turnat monotype. Cifrele inscrise in dreptul fiecarei ordonate lunarereprezinta liniile i albitura turnate la acelas atelier.

Atelierul de culegere manucilei are o suprafata de 577 mp., permitand sá lucrezecel mult 100 lucratori. In mod normal atelierul lucreaza cu circa 80 lucrätori, incare se cuprind si ucenicii.

Cu toate ea tendintele noi in tehnica grafica sunt pentru inlocuirea cat mairadicala a culegerii manuale prin masini, sperandu-se pe buna dreptate cá in felulacesta se usureaza controlul productiei i deci se mareste rentabilitatea asa deredusa a culegerii in general, tipografiile nu se pot dispensa 'inch' de balastul putinrentabil al atelierelor de culegere manuala. Scoaterea erorilor dela masinile de

N r. magi-nilor deacclag tip

CARACTERISTICILE MASINILOR Putereamotoarelor

6 Masini de claviat Monotype, tip C 1908, cu o producTie de circa I 2 compre-

3

6

4000 litere/orä soare, ac-Tionate Cu

Idem, tip D 1908, cu o productie de circa 5000 litere/ora . . . i motoareIdem, tip D 1921, cu o producIie de circa 5000 litere/orä . . . J de 8 C.P.

Nr. magi-nilor deacelag tip

CARACTERISTICILE MASINILOR Putereamotoarelor

6 Masini de turnat Monotype, cu o productie de circa 10.000 litere peora de fiecare masina, incalzite cu gaz aerian 6 x 1,2 C.P.

3 Idem, cu o producIie de circa 8000 litere pe ora de fiecare masina,incalzite cu gaz aerian 3 x 1,6 C.P.

1 Idem, pentru turnat linii si albitura dela 2-12 puncte, Cu o pro-ductie de circa 12 kg./ora, cu dispozitiv de regulat vitezele pentrucorpuri mari, incalzita cu gaz aerian 1,5 C.P.

www.dacoromanica.ro

two

mum 630 Kg.

9509000

7500000

2000.

6500030

6000000

terà de fabrica in 1931 gi pe de alta' parte procurAndu-se minimale, cu care EAse poatà turna literanecesara in turnAtoriaImprimeriei Centrale.O solutie mai radicalaera aceea de a se pro-cura matrite originalepentru magina de tur-nat linii i corpuri marimonotype ; a trebuitinsa sá renuntam laaceastà cale din cauzainvestitiilor prea maripe care le cerea gi totodatà pentru a puneIn valoare turnatoriaImprimeriei Centralc,la caré se fficusera inca

inainte de cump5rarea Culturii Nationale investitii importante.Atelierul dispune in prezent de 30 familii diferite de litera", in greutate de

17.500 kg., la care se adao0 18.000 kg. albiturà (regleti, quadrati, etc). Atclierulmai are un cilindru i trei prese de corecturk precum i aparatele necesare defaiat

7 035 Kg.

Apnlie Mai lunie ulie August.

Fig. 1. Productja atelierului de turnat monotype pe 5 luni 1932

1 479 Kg.

2 040 Kg

143

cules, lucrArile de mercantilaj cu variatiunile lor nesfargite gi cele de accidentàIn general, par a rimfine incà pe multà vreme rezervate culegatorului manual.

Trebuegte amintit cg atelierele grafice Cultura Nationalà au fost or-ganiz ate mai mult cao tipografie de brogurigi din aceasta pricinA -nu s'a dat atelieruluide culegere manuall oextindere prea maresub raportul literii defabria. Este drept caatelierul are familii nu-meroase de literä, darIn cantitäti destul demici, neajuns care s'aconstatat atunci &Andtipografia a trecut laStat gilucrarile de mer-cantilaj au sporit mult.

Am autat sa inlgturAm acest neajuns, pe de o parte cumpArându-se

Atelierul de culegere manuali

www.dacoromanica.ro

144

Stereotipia, inclusiv topitoria de metal, are o suprafata de 220 mp.MaOnile-unelte i aparatele de care disimile atelierul sunt :

Aceastä sectie este servità numai de un singur lucrAtor, ajutat de un om deserviciu la topitoria de metal.

Atelierul de desen fi gravurä are o suprafatä de 33 mp. gi dispune ca utilajspecial de o ma§inä de gravat pe piatiä, dela firma Klimsch.

In acest atelier lucreazg normal un gravor-cartograf, un gravor-litograf §idoi ucenici.

Atelierul de imprimare tipograficä are o suprafatä de 787 mp. li dispune deurmätoarele maOni:

Nr. mili-nilor de

l§aua tipCARACTERISTICILE MASINILOR Puterea

motoarelor

1 Presä de uscat matrite, ca gaz aerian, dela firma Gutenberg-Haus,format maxim 65 x55 cm

1 Presa de uscat matrite, ca gaz aerian, dela firma Hugo Carmine,format maxim 70 x55 cm

3 Prese diferite de turnat plAci1 Aparat de perforat, dela firma Hugo Carmine1 Fierästräu circular combinat cu aparat de gäurit 0,66 C.P.1 Fierästräu circular combinat cu maOna de frezat 1,00 C.P.1 Malinii de rabotat dela firma Hugo Carmine 1,50 C.P.

Nr. maqi-nilor de

acelaq tipCARACTERISTICILE MASINILOR Puterea

motoarelor

3 MaOni de imprimat plane, fabricat Miehle, format 130 x 96 cm., cudouä tare, cu aparate Rotary de pus coale, 2000 ture/ori . . . 3 x5 C.P.

3 Idem, cu aparate Kleim & Ungerer de pus coale, 2000 ture/orä . 3 x 8 C.P.1 Idem, fabricat Kaiser, format 92x123 cm, cu dota' ture, cu apa-

rat Kleim & Ungerer de pus coale, 1500 ture/orä 5 C.P.1 Idem, fabricat Schelter & Giesecke (Windsbraut), format 79 x 119

cm., Cu douà ture, cu aparat Kleim & Ungerer de pus coale,1700 ture/orä 5 C.P.

1 Idem, fabricat Rockstroh-Werke, format 90 x 139 cm., Cu cilindraopritor, cu aparat Kleim & Ungerer de pus coale, 1200 tare/oil 5 C.P.

3 Idem, fabricat Kaiser, format 93 x105 cm., Cu cilindre opritoare,färä aparate de pus coale, 1200 ture/orä' 3 x5 C.P.

1 Idem, fabricat Augsburg, format 63 X 95 cm., ca cilindra opritor,färä aparat de pus coale, 1200 tare/ora 4 C.P.

1 Idem, fabricat Frankenthal, format 58 x86 cm., cu cilindra opritor,färä aparat de pus coale, 1200 ture/ori 3 C.P.

2 Ma§ini de imprimat Tiegel automate, fabricat Heidelberg, format26 x 34 cm., 2500 ture/orä 2 x 1 C.P.

www.dacoromanica.ro

r-iY

" I,

li I-00

4.1

I*e

l- a

f'IL

.-

-,

.Ì

7 7-

Irr,

I.A

k,

1

1.e;

t14

,,

. u...

.". u

V.

I9

7:.±

.]

.1 4

'

-4

s==

=r-

, _

111

'N'A

ils.:4

06

gm

www.dacoromanica.ro

Atelierul lucreazA normal cu 55 lucrätori, in care se cuprind i ucenicii.Fata de puterea de productie a atelierelor de culegere mecanicA i manualä,

atelierul de imprimare are prea putine masini plane si de aceea va trebui ajutatIn viitor de desvoltarea offsetului.

Ca procedeu mai deosebit de lucru, amintim ca potrivitul cliseelor-autotipii seface prin metoda cartonului cretat.

(!... so

400.000

200.000 ,o',0111114300)

(..ce6

fos toal

SON D41" 19'°11.4.7.: "611.tm000i

NFMAMI I ASTotal 193, iplane 14.6.56.000

legele 6.335.000

Fig. 2. Tirajele atelierului de imprimare tipograficii pe 22 luni

M A

L6 luni l932 f' 8 8 "'CMlegele 4.725.000

Nr. maqi-nilor de

L'edil§ tipCARACTERISTICILE MASINILOR Puterea

motoarelor

1 Maqini de imprimat Tiegel, fabricat Schelter & Giesecke (Phönix),format 36 x52 cm., 1000 ture/ora 1 C.P.

2 Idem, idem, format 60 x40 cm., 1000 ture/ora 2 X2 C.P.1 Idem, fabricat Hogenforst (Brilliant), format 36 x56 cm., 1000

ture/orä . 1 C.P.1 Idem, idem, format 30 x45 cm., 1000 ture/ora 2 C.P.1 Idem, fabricat Rockstroh-Werke (Victoria), format 35 x50 cm.,

1000 ture/ora 5 C.P.2 Idem, Reform, format 36 x46 cm., 1000 ture/orä 2 x2,5 C.P.1 Ma§ina automata de taiat hartie, fabricat Mansfeld, M'Orne 130 cm. 10 C.P.1 Ma§ina de täiat hartie, fabricat Josef Anger, lfitime 105 cm. . . 1 C.P.

In diagrama din fig. 2, in care s'au pus in abscisä lunile iar in ordonatenumarul tirajelor, se observfi variatiunea productiei atelierului de imprimare 145

Mainr piano

verllcale2.800000

26000.000

2400.000

2.200000

2.000003

1 BOO 000

1.600000

1.400.000

1.200.000

1.000.000

800.000

600.000

www.dacoromanica.ro

146

tipografica. Diagrama plin'á reprezinta productia masinilor plane, iar cea punc-tatA productia masinilor Tiegel, din sectia de mercantilaj.

Atelierul de litografie 0 offset are o suprafatà de 298 mp. i dispune de utilajulurmAtor:

Atelierul lucreazA normal ca 13 lucraori, in care se cuprind si ucenicii.Atelierul de legeitorie, gumat i liniatuth mecanicei are o suprafatà de 715 mp.

dispune de urmatoarele

Nr. magi.nilor deacelag tip

CARACTERISTICILE MA5INILOR Putereamotoarelor

1 Presil de transport, format 70x100 cm., fabricat Krause . . . .

1 Idem, idem, fabricat Hugo Carmine1 Idem, format 50 x 70 cm., fabricat Hiitter1 Idem, format 70x100 cm., fabricat Krause 1,90 C.P.1 Malinä de qlefuit pietre litografice, format 70 x100 cm., fabricat

Hansa 5,44 C.P.1 Ma§ing de granulat pliici de zinc, format 70 x 100 cm., fabricat

Frankentha/ 2,00 C.P.1 Maiting de frecat cerneala, fabricat Mansfeld 2,00 C.P.2 Ma§ini litografice plane, format 70 x100 cm., fabricat Johannisberg,

500 ture/ori 2 x6,3 C.P.1 Ma§inä offset, format 70 x 100 cm., pentru o singurà cu1oare, fa-

bricat A. Frankenthal, cu aparat de pus coale, 2000 ture/orä . . 6,12 C.P.1 Ma§inä de bronzat, fabricat Kohma, l'aIime 100 cm .. 2,00 C.P.1 Presä pentru tipar in relief (Stahlstich), fabricat Krause . . .

Nr. magi.nilor de

acelag tipCARACTERISTICILE MA5INILOR Puterea

motoarelor

1 Maqinä automata' de täiat, 14ime 104 cm., fabricat Krause . . . 5,44 C.P.1 Ma0nä de taiat, lAIinte 120 cm., fabricat Krause 5,44 C.P.1 Idem, latime 70 cm., fabricat Krause 2,00 C.P.1 Idem, 15time 100 cm., fabricat Krause 2,00 C.P.1 MaOna de tAiat pe trei pärti, format maxim 50 x 50 cm., fabricat

Krause 4,50 C.P.1 MaOng automatfi de f4uit, fabricat Gutberlet 2,00 C.P.1 Ma§inri semiautomata de fätuit, fabricat Brehmer 2,00 C.P.4 Malini de cusut cioc de barzi, fabricat Preusse 2 x0,5 C.P.3 Ma§ini de cusut bloc, fabricat Preusse 3 x1,0 C.P.3 Ma§ini de cusut registre, cu 7 capete, fabricat Brehmer 3 x1,1 C.P.1 Idem, fabricat Preusse 2,0 C.P.1 Idem cu 4 capete, fabricat Preusse 1,00 C.P.1 Maqini de cusut cu afä, fabricat Brehmer 0,2 C.P.

www.dacoromanica.ro

rt. Ir. ,..,

- -II.1 1 , , 1

'I ,,

. 4" - . 4-rtt-- ...1i,. ':./r

1 0111

. ------As...----A-L----(....,° .-: ,-- -

'', , ,. t.. .-14, .4-..: .

A.N.A. ., :-:.. .2.4,1::*,,,... ,,,4,- ri. - 1

r' eS9d7-'-

. o --- if r. r

'

c=1' ._i _ii!til...z1 - ,

e.° .,,.. - 1 ter

0,...4 .2. - - 0101.______. .

.

,..6 I ', _ ,.

........Je ...,dre

,?g I Pr J-, --..-

If_....4-\.....;-_.-;.......-----,-.;.,.-----_--__._ - . .-...,: if,t......__. _......................0.--------___,., .. -- .. * I, - ;40

. _.P., ,.. V/ , -Alifil

IM PRIM ERI A NATIONALA, ATELI ERUL MA§INELOR PLANE

ILJILC./

MAW'110MIMME MOUINVAN.-

,1

Bra :

l'IM1.4j

,-;.7

. 4

-a

-- k.

-.. "

° a.

IMPRIMERIA NATION ALA, ATELIERUL DE LEGATORIE

4-

,Afif

aa.

,)1: '- .

www.dacoromanica.ro

Atelierul are o capacitate de lucru pentru ce! mult 100 lucrAtori i lucreazaIn mod normal cu 70-80 lucrAtori, in care se cuprind §i

Färà sa ail3A un utilaj prea modern §i mai ales ma0ni pentru operatiunispeciale de legatorie, atelierul este totu0 suficient inzestrat ca sfi faca fatà ne-voilor imprimeriei.

Atelierul de cartonage i plicuri are o suprafat5 de 660 mp. i dispune de ma-Onile urmAtoare:

147

Nr. magi-nilor deacelag tip

CARACTERISTICILE MAINILOR Puteream otoarelor

2 Ma§ini de cusut cu ata, fabricat Gutberlet 1,45 C.P.1 Ma§inii de holenderat, fabricat Preusse 0,50 C.P.1 Magina de rotunjit cotoarele registrelor, fabricat Krause . . . . . 1,50 C.P.1 Matting de repertorat, fabricat Krause 1,00 C.P.1 Ma§ina automata de perforat, fabricat Kahle . 1,30 C.P.2 Ma§ini de gaurit registre, fabricat Krause 0,75 C.P.1 Ma§ina de biguit Cu 15 cutite, fabricat Walter-Werke 3,00 C.P.1 Foarfeca circulará (Kreisschere), fabricat Krause 1,20 C.P.1 Foarfeca de carton, fabricat Krause

13 Prese de registre de diferite formate (6 mari tli 7 de masii) . . .

1 Maling de numerotat pentru picior, fabricat Zimmermann . . . .

4 Prese de poleit, fabricat Josef Anger1 Ma§inii de liniat in 2 culori pe doua pärti, format 70 x100 cm.,

fabricat Róna-Pusztafi, cu aparat, 2000 ture/ori 3,00 C.P.1 Ma§ini de liniat in 3 culori pe o fall, format 70 x 100 cm., fail

aparat 0,50 C.P.1 Idem, idem 1,00 C.P.1 Malinä de gumat, format 70 x100 cm., incalzire cu gaz aerian,

fabricat Jagenberg, 600 tureiora 4,50 C.P.

Nr. magi-nilor deacelag tip

CARACTERISTICILE MANILOR Putereamotoarelor

1 Malinä de taiat, latime 60 cm., fabricat R.T. & Co3 Foarfece de carton diferite5 Foarfece circulare diferite 4,00 C.P.1 Maqina de rituit, fabricat Preusse 1,40 C.P.3 Stante mecanice diferite 3,54 C.P.2 Stante de picior diferite3 Stante de mânit' diferite2 Malini de biguit, actionate cu piciorul8 Ma§ini diferite de cusut, actionate cu piciorul2 Prese cu §urub pentru bombat cutii, actionate Cu ma'na, fabricat

Laube

www.dacoromanica.ro

148

Atelierul are o capacitate maximä de lucru pentru 80 lucritori i lucreazaobisnuit cu 50 lucrgtori.

Productia zilnicA a atelierului este de circa 10.000 cutii diferite i 50.000plicuri la cele douà masini, in afarà de confectia cu m'Ana.

Atelierul electro-mecanic are o suprafatA de 93 mp. i dispune de urmatoarelemasini-unelte:

Atelierul lucreazA normal cu 7 lucrätori si 2 ucenici, executând lucrArile maiimportante de intretinerea si reparatia masinilor i instalatiilor la toate cele treiimprimerii din Capitalà: Imprimeria Centrara', Imprimeria Nationall si Fabricade Timbre.

Atelierul de tampleirie are o suprafatà de 52 mp. i dispune de urmatoarelemasini-unelte:

Nr. mavi-ndor de

acelav tipCARACTERISTICILE MA$INILOR Puterea

motoarelor

1 Presa de bombat cu frictiune, fabricat S CMA G 3,00 C.P.1 Presa semiautomata de bombat cutii, fabricat S.C.M.A.G. . . . . 1,50 C.P.1 Masina pentru executat capsule gofrate, fabricat A. Schmidt . . 1,50 C.P.1 Presa de poleit, fabricat Josef Anger1 Masina de gumat actionata cu mana, fabricat Jagenberg . . . .

1 Stanta universala, fabricat Worne 4,75 C.P.2 Masini automate de confectionat plicuri, fabricat Oscar Schubert,

productie de fiecare masilla cca. 3000 buciora 2 x 1 C.P.1 Masina de lacuit plicurile cu geam, productie circa 500 buc./orii .

Nr. maqi-nilor de

acelav tipCARACTERISTICILE MA$INILOR Puterea

motoarelor

1 Strung orizontal prismatic greu, 1,80 m. lungime de lucru, fabricatMax Sadowski 2 C.P.

1 Idem, 2 m. lungime de lucru, fabricat Ariston1 Masina de frezat, cu cursa mesei de 300 mm. si cu deschiderea

de 250 mm. 3,5 C.P.1 Masina de rabotat, cu cursa de 300 mm., fabricat Schuschart Schutt Transmisie1 Masinfi verticala de gaurit pana' la 20 mm.1 Fierestrau mecanic pentru metale1 Aparat pentru sudura1 Forja' mecanica1 Masilla' de ascutit cutite la masinile de täiat hartie, lungime maxima

140 cm., fabricat Meick 2 C.P.

www.dacoromanica.ro

CASSAAUTONOMA

tog

A MOCIRAOR

REGAT11

NOPOL

1111RO

I

s..e

AMBALAJE C. A ECUTATE IN ATELIERELE IMPRI(Cromolitografie in 17 culori)

R1EI N ONALEM.

www.dacoromanica.ro

Atelierul lucreazA normal cu 3 lucrAtori, executând lucrArile de intretinere §ireparatii la toate cele trei imprimerii din Capitalà.

Atelierul de turnat valuri are o suprafatà de 53 mp. i lucreaza cu o instalatiemoderna procura-CA in 1932, alcAtuità din urmätoarele elemente principale:

Nr. magi-nilor de

acelag tipCARACTERISTICILE MASINILOR Puterea

motoarelor

1 Magina de grosime (randea), M'Orne maxima 32 cm. 3 C.P.1 Fieriistrau cu panglica, deschidere 35 cm., latime max. 70 cm. . 3 C.P.1 Fierästrau circular La transmisie1 Tocila Idem

Nr. magi-nilor de

acelag tipCARACTERISTICILE MASINILOR Puterea

m otoarelor

1 Cazan topitor cu peretii dubli, cu glicerina ca baie de incalzire,cu agitator mecanic, incalzire Cu gaz aerian, capacitate 120 kg.,fabricat M. Sadowski

1 Cazan de filtrat gi de decantat masa topita, idem, idem, cu dota 1,67 C.P.site de filtrare, idem, idem Transmisie

1 Rezervor de aer comprimat, cu manometru gi ventile1 Compresor de aer, avand piston cu dubla actiune1 Pompa de vid pentru vaporii de apa1 Strung orizontal drept, 2,25 m. lungime de lucru, fabricat R

Hartmann 1,25 C.P.1 Dulap preincalzitor pentru fusuri gi matriTe, inalzit Cu gaz aerian,

capacitate 10 fusuri gi 10 matriIe

Instalatia este deservità de doi lucrAtori, are o capacitate de turnat in 8 orede 100-120 kg. dei i toarnA toate valurile necesare celor trei imprimerii din Capital:1.

Instalatia electricei Curentul electric pentru luminatul i forta necesarà Impri-meriei Nationale este luat dela reteaua Uzinelor Comunale Bucurwi, prin inter-mediul unui transformator reducând tensiunea dela 5500 V la 220 V, instalat in& ocabinA din imobilul din Calea erban -Vodä.

Folla totala instalatà este de 265 C.P., repartizatä la cele 107 motoare decurent trifazic, pe 220 V. q..1 50 per./sec.

Variatiunea consumului de curent electric, incepand dela 1 August 1930pAn5 la 30 Iunie 1932, este datà in diagrama din fig. 3, in care s'au trecut inabscise lunile i in ordonate valorile respective in lei.

Curba superioara reprezintà variatia curentului pentru fortà, care estein functiune de intensitatea lucrului in fabricA. Curba inferioara reprezintà va-riatia curentului de luminat i din alura ei se observA economiile realizate in 149

www.dacoromanica.ro

cursul celor 22 luni de exploatare, prin reducerea treptata la strictul necesar aluminii atelierelor.

Instalatia de gaz aerian. Gazul aerian necesar atelierelor este luat dela Uzi-nele de Gaz i Electri-

120 000 119.252LEGENDI citate, prin intermediul

ForA11Q 000 8

LuminA loa.mo unui contor de 40 becuricare deservegte atelierul

100000 9766895.021 de cartonage-plicuri gi a

unui al doilea contor de100 becuri, care deser-

76.50074.684 vete restul atelierelor.

71.868 71000

Variatiunea consu-mului de gaz, dela 1 Au-gust 1930 panA la 30

Iunie 1932, este datä de42.006 diagrama din fig. 4, in

care s'au trecut in abs-cise lunile i in ordonatevalorile respective.

Instalatia de apcl,care a fost aproape com-plect renovatà in cursulanului trecut, este alimen-tatà din conducta U. C. B.

printr'un brangament principal de font5 de 100 mm. diametru, alimentfind toatàfabrica i cartierul de locuinte. Ca rezervfi, fabrica dispune de un rezervor metalicde 9,5 mc., situat in po-

40 000dul corpului principal al

. Tatelierelor. 30.000 % s,3

Instalatia de apà20.000 g -

2 r9 e ;deservegte nevoile de apà - - 3de Mitt, fabricatia, in- 10.000

stalatia de calorifer, in- limp in km:

stalatiile higienice gi de AsoNDIFIA A M I I A 5 ON D I FMAMIFig. 4. Consumul gazului aerian pe 23 luniincendiu. In acest din

urm5 scop fabrica dispune de 10 hidranti exteriori, precum gi de ate douà guriinterioare de incendiu la fiecare atelier.

Variatiunea consumului apei, dela 1 August 1930 pAna la 30 Iunie 1932, estedata in diagrama din fig. 5, in care s'au trecut in abscise lunile i in ordonatevalorile respective.

Instalafia pentru incendia. In afarA de gurile de incendiu alimentate cugi care au fost enumArate in cele precedente, imprimeria mai dispune de 37

150 extinctoare speciale, instalate la toate atelierele, depozitele i scArile de acces.

73.656

90 000

80000

70.000

60000

50000

40000

30000

20000

10000

N D

9.080

7.888

S 0 8 0I FMA

75.860

52.414

MI I A

86.108

65.277

Fig. 3. Consumul curentului electric pe 22 luni

80.946

61.653

www.dacoromanica.ro

=

:

0,z.

6.7 r

IMPRIMERIA NATIONALA, ATELIERUL DE CARTONAGE

1I,4 4.,* ,.101.1

.

A.2ky&

ftr--11 --1

-..4.' ''..: , - 11

I il a .1- J ri I4 i Ji '' 11 ::' -r-

. f, 1 i-..,o .+

.....-. . - 1,..Ti.-.:- -4 , .-,A....__ .

il

E Aff'N. ^' l' '

t !] '

4 - .1

- E E 1,4--'.' .g., $' 14. ''' .17 --,

' ". .- I , "."---`,... 7.r 7 7-/ .1. I', ,,,....."! .

.. 1 I. _:1 ....-C) .1r.-_,7,. ),

. - ,. thc-_,:-.7,-,.--- -I . !,-. I . - -- - . 4. t. V._ . ILIt -

1 14.4 ) 1 Il's:,,,_..

Írn tIPI!IF;

IMPRIMERIA NATIONALA, ATELIERUL DE PLICURI

_

-

A

'=:--- - .----....,,,:-,---*--- i

-,- .- ,

'-- - ----..- .F.,---

J" -

www.dacoromanica.ro

Pentru asigurarea exterioara a localurilor s'au construit 6 scari de fier pentrupompieri, care perrait accesul usor pe acoperisuri in caz de incendiu.

Instalatia de inccilzire centrald. Corpul de cladire cu fatada in Calea erban -Vodaeste in.calzit, acolo unde este nevoie, numai cu sobe de zidarie.

Corpul principalal atelierelor este in-

.E

calzit central cu aju- 5o.000

torul unui cazan tu-20.000

bular de aburi, de 40 - -E T,

mp. suprafata de incal- mow^z

z.2

zire si 4 Atm. presiuneTimpin

maxima. AS0MDIFMAMI IASONDIFM MIGratie imbunata-

tirilor aduse acestui cazan in cursul anului 1931, prin reutilizareasatie care inainte se elimina la canal, costul total al combustibilului consumat(lemne si motorina) a scazut cu circa 15%.

Instalatia telefonicd. Imprimeria Nationala este deservita de o centrala tele-fonica locala cu baterie centrala, constructie Thomson-Houston, legata la centralapostei i un fir de legatura directa cu directiunea generala a Monitorului Oficial

Imprimeriilor Statului.Centrala telefonica deserveste 14 posturi interioare, care leaga birourile

atelierele intre ele.Instalatia ceasurilor de control. Controlul prezentei functionarilor i lucratorilor

imprimeriei se face cu doua ceasuri mecanice de control, situate 'hate° cabina spe-ciala la intrarea principala in fabrica.

II. PERSONAL I ASISTENTA SOCIALA.

Personalul imprimeriei variaza, evident, cu activitatea atelierelor, avfind ca medielunara pe anii 1930, 1931 si 1932 cifrele inscrise in tabloul urmator :

In diagrama din fig. 6 se arata detaliat cum variaza lunar numarul totalal salariatilor imprimeriei i trebueste mentionat ca desi pentru lunile de vara 151

AnulLucriitori direct

productiviPersonal de conducere, exploatare,

adlie o intendentii Total medie lunarà

1930 180 19 199

1931 293 26 319

1932 355 28 383

Fig. 5. Consumid apei pe 23 luni

apei de conden-

www.dacoromanica.ro

15 9

numArld lucraorilor a fost cu mult prea mare fatä de activitatea atelierelor,am preferat sà lucrAm prin rotatie cu personal mai numeros. Cu chipul acesta

s'a asigurat un cä§tigASO s) ceva mai modest darspa (SS SO)

SW ) la un numär mai mare(WIIs) 4)

102

se) (M MS 11011de meseria§i §i in acela§timp s'a dat posibi-750 as)

0 N PI

MO.

6Fig. 6. Variatiunea numrului de salariati pe 23 lunimiliarizati bine cu uti-

lajul atelierelor, ceeace permite un lucru mai spornic in perioadele de comenzinumeroase §i Cu caracter urgent.

Intre lucrätorii direct productivi sunt trecuti i cei circa 40 ucenici cari invatAmeseria in atelierele imprimeriei, iar in coloana a 2-a figureazA pe längä cei 10 func-tionari §i personalul de intendentà (portad, curen, paznici, oameni de serviciu, etc.).

Plata lucrAtorilor se face sgptämänal, in fiecare sâmbätä la amiaz.In afarä de avantagiile care decurg pentru tot personalul fabricii din coti-

zatiile obligatorii la Casa Centralà a AsigurArilor Sociale, administratia de Stat aImprimeriei Nationalea eäutat sa asigure per-sonalului §i alte catevamijloace de asistentäsociala:

Sala de mese, incurs de transformare,permite personalului sàia masa in conditiunihigienice. Suprafata a-cesteia este de 62 mp.

Sala de consultatiimedicale dà lucraorilorposibilitatea consulta- jtiilor gratuite de douà Noot, IlAwy

ori pe sAptämänä, scu-tindu-i deci de depla- Locuint6 de lucrätori

sari la dispensarele Casei Centrale a AsigurArilor Sociale.Aceste consultatii se dau in fiecare miercuri de un medic

litatea imprimeriei11

AA o echipà nume-roasä de lucratori fa-

§i in fiecare joi de un medic chirurg §i boll de femei. Consultatiile gratuiteacordate personalului imprimeriei dela 1 August 1930 pänä la 30 Iunie 1932 au fost:

In anul 1930 ( 5 luni) 370 consultatii1931 (12 luni) 8201932 ( 6 luni) 580

107

pentru boli interne

I

200

www.dacoromanica.ro

Locuinte pentru personal. Imprimeria Nationalà poseda in Str. Biserica Alexe,In imediata vecinatate a fabricii, un cartier compus din 23 apartamente, care seinchiriazA aproape exclusiv lucratorilor (21 apartamente ocupate de lucrAtori §i2 de functionari).

Chiria plititg de locatari este foarte modestk 3% din salariul brut pentrufiecare camerà §i 1% pentru antreuri i bucAtärii, fiind calculatä astfel ca sà acoperedoar cheltuelile de bunä intretinere a cartierului §i plata taxelor comunale.

In afarà de chirie, fiecare locatar este obligat sä-§i plAteascA consumid decurent electric i apà.

III. DATE STATISTICE ASUPRA EXPLOATARII

In cele urmatoare vom aräta ateva date statistice, care sa rezume rezultateleexploatArii Imprimeriei Nationale dela 1 August 1930, când a trecut sub admi-nistratia de Stat, pAnA la 30 Iunie 1932, adica pe o perioadà de 23 luni.

2.000.0

A MA MI I N D I F M AM911.1611930 36 139.15116i Total 1931 : 78.000.000 Lei L 6 luni 1032 : 32.636.0001.v

Fig. 7. Valoarea lunarfi a comenzilor intrate, pe 23 luni

5 682 4(17)

(5085555)

75903)

,limp in luni

19.030 000

18.000.

17.000.000

16.000.

15.000.000

14.000.000

15.000.0

12 000.000

11.003.000

10.000.

9.000.0

8.000.

7.000.

6 000.000

5.000.0:0

4.000.000

5.000.003

334477) (5626768)

8

(9.317.476)

6786680

(13.072352)

(5973.

p752.300)

3.022-979)

33)

Valoarea comenzilor intrate. In diagrama din fig. 7, in care s'au notat inabscise lunile i in ordonate valorile respective ale comenzilor intrate, se vedevariatiunea cifrei de afaceri in cursul celor 23 de luni de exploatare a impiimeriei. 153

www.dacoromanica.ro

Valorile maxime corespund lunilor Decemvrie 1930, Februarie §i Aprilie 1931§i provin din comenzile de imprimate pentru contabilitatea in partidá dublá aMinisterului Finantelor.

Din cercetarea aspectului acestei diagrame se desprinde o neregularitate izbi-toare in privinta repartitiei comenzilor intrate, neregularitate pricinuità mai alesde chipul defectuos de aprovizionare cu imprimate a mai tuturor autoritátilorde Stat.

Materiile prime. Din August 1930 piná in prezent preturile materiilor primeau scázut foarte putin.

Pretul hârtiei, care reprezintá circa 40% din valoarea de cost a imprimatelor, arámas in tot acest timp invariabil. De asemenea curentul electric, gazul aerian,apa, combustibilii lichizi, unsorile, tarifele de transport §i o sumg de alti factorideterminanti in stabilirea pretului de cost tot neschimbati au rámas.

Celelalte articole de importantä secundará, care nu intervin insá impreunáin stabilirea pretului de cost cu mai mult deat 10%, au suferit intre timp scáderivariind 'filtre 15-20%, de0 de multe ori aceste scäderi se fac in dauna calitätiimaterialelor.

Sub raportul materiilor prime deci, scoborirea tarifelor de lucru din industriagraficá la nivelul la care au fost comprimate in ultimul timp, nu are nici o acoperires erioasä.

Fatá de aceastá tendintá fermá in preturile materialelor grafice, la care econo-miile cele mai severe fácute in fabricatie nu pot fi decAt un corectiv slab, mentinereatipáriturilor la un nivel civilizat de executie este legatá de sacrificii nebánuite.

Salariile au rámas in cursul anilor 1930 §i 1931 la un nivel destul deridicat in ce prive§te pe lucratori. In 1932, urmánd tendintei generale din toateramurile de industrie, influentatá futre altele 0 de aplicarea celor douà curbe lasalariile functionarilor Statului, s'au redus §i salariile lucrátorilor cu un procentde circa 15%.

Variatiunea astigurilor lunare medii pe cap de salariat rezultá din tabloulnumeric urmátor :

Reducerile procentice a§a de mari la astigul lunar mediu al lucrátorilorsunt numai aparente §i provin mai ales din numárul mare de lucrátoare i practicanteangajate in cursul anilor 1931-32 la atelierele de legátorie i cartonage, al cárornivel de salarizare fiind mult mai redus atrage mic§orarea apreciabilá a cá§tigului

154 mediu in general.

Anul

CASTIG MEDIU LUNAR SALARIILE RAPORTATE LA 1930

Lucriitori direct Pers. de conducere,exploatare, ad-tie si Lucratori direct Pers. de conducere,

exploatare, ad-tieproductivi intendenta productivi si intendenta

1930 5654 Lei 7530 Lei 100% 100%1931 5025 » 6750 o 89 » 90 »1932 3465 » 5200 » 61 » 69 »

www.dacoromanica.ro

BROURI EXE,CUTATE IN ATELIERELE.IMPRIMERIEL NATIONALE

www.dacoromanica.ro

Fata de comprimarile succesive operate in bugetele tuturor ministerelortinand seama cà pentru o imprimerie de Stat tarifele imprimatelor trebuiau fatalsä sufere o reducere analoaga, fail de care bunul mers al servicillor nu ar fi fostposibil, scaderea salarillor a aparut ca una din putinele posibilitái in acest sens,cu atat mai mult cu cat acestea figureaza cu circa 40% in compozitia pretuluide cost al imprimatelor i ca la materiale reducen i apreciabile nu erau posibile.

In diagrama din fig. 8, la care s'au trecut in abscise lunile i in ordonatevalorile in lei, se poatevedea variatiunea sa-

MO=lariilor totale platite ONI rim(Aiop, OLL/

INN pm7000000in intervalul 1 August 500000

1930 'Ana la 30 Iunie1932. In dreptul fieca-rei luni s'a notat gi

numarul respectiv de salariati aflatori in serviciu.Rezultatele exploatdrii. Servindu-ne de cifrele bilanturilor incheiate pe 5 luni din

1930, 12 luni din 1931 gi de rezultatele contabile pentru primele 6 luni din 1932, vomarata in tabloul urmator rezultatele brute ale exploatarii Imprimeriei Nationale:

N AN I I I 0 N OIF NA 111 I

Fig. 8. Salariile lunare plAtite pe 23 luni

.TImp tunl

In ceea ce privegte valoarea comenzilor intrate, vom remarca ca cifrele pe1931 gi 1932 nu sunt definitive, intrucat exista hied' in curs de executare comenzide broguri, a caror valoare s'a stabilit deci aproximativ, ca semifabricate. 155

FELUL VENITURILOR SI CHELTUIELILORAnul 1930

(5 luni)1 1 Anul 1931 Anul 1932

(12 luni) (6 luni)

VENITURIValoarea total a comenzilor intrate . . . . 36.159.151 78.900.000 32.636.000

CHELTUIELII. Materiale

Materiale prime de fabricatie 10.865.281 23.571.440 10.479.718Combustibili, curent, gaz aerian, apa . . . 367.543 1.417.485 863.919Expeditia fabricatelor 153.905 1.759.147 294.724Intretinerea imobilelor 268.176 824.513 25.857

» ma0nilor 0 instalatiilor . . . . 558.221 1.494.720 1.276.830» mobilierului 5.101 6.431 9.010

II. Salarii # diverse

Salarii direct productive 5.088.762 17.890.283 7.440.400Salarii de conducere, administratie 0 inten-

denta' 753.000 1.782.000 676.050Cota din cheltuielile Directiunii Generale M.O

0 diverse cheltuieli generale 018.877 4.236.974 920.000

Totalul cheltuielilor de exploatare . . . 18.978.866 52.982.993 21.986.508

. 1930 L1244001.1 Tot I ION .17.0011100 Lei I-66v FM :slums

www.dacoromanica.ro

156

De asemenea si unele din cifrele privitoare la cheltuielile pe 1932 sunt totprovizorii, din cauza lucrarilor in curs care nu sunt deci lichidate si nicicontabilizate.

Daca extindem pentru intreaga imprimerie normele de calculatie utilizate lastabilirea pretului de cost al orei de lucru la diferitele masini, adica daca luam cabaza (( salariile direct productive » si le raportam acestora toate celelalte 4 cheltuielide exploatare » (curent electric, gaz aerian, combustibil, etc.), q cheltuieli de intre-tinere » (intretinerea imobilelor, masinilor si mobilierului) 0 # cheltuieli de admi-nistratie » (administratia si intendenta imprimeriei, cota cheltuielilor directiuniigenerale si diversele cheltuieli generale), cu exceptia materiilor prime si a tran-sportului care la fiecare comanda se socotesc separat, vom obtine un # coeficientmediu brut de regie anuala *. Denumirea de coeficient brut de regie se potriveste,pentru motivul cä in calculul precedent nu s'a tinut seama de partea din bilanturiprivitoare la amortismente, fond de reinoiri 0 fond de rulment, ci ne-am limitatla cifrele date de exploatarea propriu zisa a imprimeriei.

Din tabloid precedent se observä cum coeficientul mediu brut de regie pe 1932a scazut cu 10% fata de ce! din 1930 si cu 7% fata de 1931.

Pentru a vedea rezultatul pozitiv pe care scaderea coeficientului mediu deregie 1-a avut asupra exploatarii imprimeriei, vom calcula in cele urmatoare<( randamentul brut al exploatarii », adica raportul d'intre cheltuielile brute ale exploa-tarii si valoarea comenzilor intrate. i de data aceasta vom face abstractie decheltuielile de amortisment, fond de reinoiri, etc., iar rezultatele vor fi date numaipentru anul 1931 intreg si sase luni din 1932, deoarece anul 1930 cuprinzandnumeroase comenzi incepute sub trecuta administratie nu da rezultate concludente.

SPECIFICAREA CHELTUIELILOR1930

(5 luni)1931

(12 luni)1932

(6 luni)

Salarii direct productive 5.088.762 17.890.283 7.440.400Cheltuieli brute de regie 2.870.918 9.762.123 3.771.666

Coeficient mediu brut de regie 56,4% 54,6% 50,7%

SPECIFICAREA CHELTUIELILOR

Anul 1931 (12 luni) Anul 1932 (6 luni)

Valori in lei e.R zultateprocentice

Valori in lei Rezultateprocentice

Materiale prime, cheltuieli de exploatare, intre-Iinere si exped4ie 29 073.736 36,9% 12.950.058 39,7%

Salarii de exploatare si administraTie, cotacheltuielilor directiunii generale si diversecheltuieli generale 23 909 257 30,3% 9.036.450 27,7%

Randarnentul brut al exploatiirii 67,2% 67,4%

www.dacoromanica.ro

Cu toate ca anul 1932 a inceput in conditiuni cu mult mai grele cleat 1931,pe de o parte fiindcA materialele prime si de exploatare au rämas aproape lapreturile ridicate din trecut §i pe de altà parte fiindcA comprimarile insemnateoperate in bugetele de imprimate ale ministerelor ne-au obligat sä reducem paraleltarifele de calculatie ale comenzilor cu circa 25%, rezultatele exploatArii pe 1932 aurAmas satisfAcAtor invariabile, gratie mAsmilor luate la timp prin reducerea ratio-nalà a salariilor i economisirea materialelor de tot felul.

IV. PROGRESELE REALIZATE

Imprimeria Nationalä inceput activitatea in vremmi deosebit de grele si

de aceea i progresele tehnice realizate in cei aproape doi ani i jumAtate n'au pututfi prea insemnate. DificultAtile economice au impus ca normA generalà de exploatare,economii sub once formA i deseori am fost siliti sä" renuntäm la unele investitiimenite sà amelioreze factorul de productie numai pentru a nu contribui la spo-rirea exportului de capital.

Putinele investitii au urmärit in primul loe realizarea at mai stansa a acestuiprogram de economii si sub acest raport realizarile pot fi grupate astfel:

Investitii menite sei pund In sigurantei avutul imprimeriei: 1. Renovareacomplectarea intregei instalatii de apà i incendiu executatà in vara anului 1931,in valoare de 500.648 lei.

Inlocuirea aproape complectà a instalatiei de luminat din corpul cu fatadaIn Calea Serban-Vodà.

Inlocuirea cablelor vechi de fortà.Construirea unei cabine de zidarie pentru contoarele generale de curent

electric.Construirea unei cabine de zidarie pentru tabloul general de distributie

electricA.Complectarea cu zidArie a unui compartiment din magazia de hârtie din

fundul curtii.Repararea celor douà ascensoare de mArfuri §i construirea cabinelor de

zidArie pentru izolarea mecanismelor acestora.Investiçii pentru rationalizarea exploatdrii: 1. Mutarea depozitului engros de

hartie din magazine deteriorate din fundul curtiii in corpul cu fatada in CaleaSerban -Voda, ceeace a permis suprimarea a doi oameni de serviciu dela depozit,adica o economie anualà de circa 60.000 lei.

Modificarea instalatiei centrale de incAlzke cu aburi, asa fel ca sà poatàreutiliza la cazan apa de condensatie care inainte se evacua la canal. Lucrareaa costat 86.642 lei 0 a adus o economie anualà de combustibil de circa 15%,sau 30.000 lei.

Concentrarea in atelierul de cartonage a atelierului de plicuri. Prin aceastàoperatiune s'a suprimat inalzirea i luminatul general al unui atelier si a dus la 157

www.dacoromanica.ro

158

inlocuirea gefului atelierului de plicuri cu un lucrator mult mai eftin, adica in pluso economie de salarii de circa 50.000 lei anual.

Concentrarea atelierului mecanic al Imprimeriei Centrale impreuna cu ce!al Imprimeriei Nationale. Amenajarea acestui atelier central de reparatii mecaniceIn incaperea ocupata inainte de atelierul de plicuri a costat circa 100.000 lei.Acest atelier este destinat &A execute reparatiile mai importante la toate cele treiimprimerii din Bucuregti ; prin aceasta concentrare s'au suprimat 2 lucratori mecanici,realizandu-se o economie anuala de 100.000 lei.

Concentrarea atelierului de tamplarie al Imprimeriei Centrale cu ce! alImprimeriei Nationale. Amenajarea atelierului nou a costat circa 100.000 lei gi acondus la suprimarea a 2 tamplari, realizandu-se o economie anuala de 110.000 lei.

Concentrarea la Imprimeria Nationala a turnatoriilor de valuri carefunctionau inainte pe langa Imprimeria Centrala gi Fabrica de Timbre gi inlocuireainstalatiilor vechi gi arhaice cu o instalatie moderna, incalziti cu gaz aerian gideservita cu aer comprimat.

Cu aceasta instalatie se economisegte combustibil gi luminatul atelierelordesfiintate gi se suprima 2 lucratori turnatori, realizandu-se in felul acesta oeconomie anuala de 70.000 lei, in afara de faptul ca valurile turnate sunt de ocalitate mult superioara celor din trecut.

Aranj area maginilor atelierului de legatorie dupa un plan nou de situatie,care permite utilizarea lor mai rationala deck in trecut.

S'au procurat carucioare sistematice pentru transportul hartiei intre ate-liere gi s'au amenajat etajere metalice speciale pentru depozitarea hartiei tipäritein atelierele de imprimare.

Investilii direct productive in ma#ni .,si literii. Pentru a mentine tipariturile laun nivel demn de o imprimerie de Stat gi totodata pentru a retuga desechilibrulde productie din unele ateliere, s'au facut urmatoarele investitii in magini defabricatie gi accesorii:

S'au trimis la timp pentru reparatii instrumentele de turnat monotype uzatede prea multä intrebuintare, pentru a asigura calitatea superioara a literii.

S'au cumparat in 1931 matrite noi monotype, in numar de 3952 bucaticostand 348.542 lei, tot pentru acelag scop.

S'au cumparat in acelag an 2739 kg. litera noua de fabrica pentru titlurigi lucrari de accidenta, in valoare de 447.542 lei.

Totodata s'au procurat dela firmele originale minimale dupa toate celelaltefamilii de litera de fabrica, pentru a se copia matrite galvanice gi intretine astfelatelierul de culegere cu litera mereu proaspata, turnata in atelierul ImprimerieiCentrale.

Cu personalul atelierelor proprii de intretinere gi cu piesele de schimbcomandate din strainatate, s'au facut reparatii radicale gi renovari la trei dinmaginile tipografice de imprimat, in valoare de circa 250.000 lei.

S'a cumpfirat in 1931 dela firma K. Krause, Leipzig, o magina automatade ultimul model de taiat hartia, in valoare de 270.000 lei.

www.dacoromanica.ro

S'a procurat dela firma Zimmermann, Berlin, o ma§ina de picior pentrunumerotat rapid, ajtmgandu-se la 40.000 numere neincolonate in 8 ore lucratoare.

S'a procurat dela firma Sachsische Cartonagen-Maschinenfabrik Dresdeno ma§ina semiautomata de bombat cutii, cu masa turnanta §i patru posturi depresat, echilibrandu-se astfel productia acestui atelier. Costul investitiei este delei 160.000, iar economia anuala realizata de circa 60.000 lei, in afara de faptulea putem satisface clientela mult mai prompt.

V. PRO GRAMUL PENTRU VIITOR

In general, programul imbunatatirilor viitoare care sunt de facut la Impri-meria Nationala nu prevede nici un spor de utilaj fata de cel actual, care arputea conduce la o marire a capacitatii de productie.

Pentru desavar§irea unei exploatari mai rationale §i economice se va cautaca toate atelierele §i depozitele sa fie grupate in corpul principal din curteafabricii, caruia i se vor face treptat adaogirile socotite necesare pentru acest scop.

In privinta ma§inilor de fabricatie, investitiile se vor margini la inlocuireasau renovarea celor ajunse la limita de uzura, a§a ca productia imprimeriei safie mentinuta §i sub raportul calitativ §i sub cel cantitativ. In aceasta categorieintra unele din ma§inile de turnat monotype, offsetul care este de tip vechiu §.1cu productie mica §i o parte din ma§inile Tiegel prea uzate.

Inginer C. H. NICOLAUDirectorul Imprimeriei Nationale

159

www.dacoromanica.ro

45-

1-1

174,4PC ,xt,ve(don..?

CraD/RE Krnfirliererotre

PnvinoNLOCUINTE

1'AV/1.10NLOCUINTEr41

GAME

ILSPALATORO

a

1

/ADM

A111111111

,

_

U

C:71

111

II

n

IMsa

srokFan

o

Pr.

at

a

DE.POZrfUL DE 1"1-°"aE. PORTAR

(

C,

LOCI HITE

Ñ

LOCUINTE

SALADE

MESE

=-{5. I

DIRECTIUNEA GENERALA M. O.

IMPRIMERIA NATIONALA

5 0 5 10

PLANUL PARTERULUI

SCAPA GRAFICA

20 30 40

RALOnkf

GA zrE

Ca:14'1 ".1)

0 zIT

(

CEPS

ATELJERE

GARA)

j1

-1

www.dacoromanica.ro

-

PAVIUON LOTE""

vssyse.

Manua

fl

CI

mmo

-am iaselc"--=-1jRjkoU0 0 a

110NoTip'hC313 CIO

DE p 0 ZIT"klITIED E

a

flJRKThR

DEPOZITcusEE

Dtvitt135

Y50.°1'

alt°

DIRECTIUNEA GENERALA M. O.

IMPIRIMERIA NATIONALA

5 10

PLANUL ETAJULUI 1

SCAPA GRAFICA

50 30 40

cat.ai. e-b`tiv

rocla,

1)51,0nts

511151Àzj

PAVILION IJINTE

1111110.

&NOM

www.dacoromanica.ro

SPALATOR

IZI

ALIAL

GAR262ir'RARRATE

weft

DEPOZITPP NTRU

IM PRIMATE

LI

NM/EonWag

Aim

a!',»

anal;Wagi IERR

)1

1131111,

A

r r " °9 S

I .e .9 Ei5b c )

ATELIERUL as CART 014141

2.4. tam 1krual 8s

.1 I 1_1 .11 I

DIRECTUNEA GENERALA M. O.

IMPRIMERIA NATIONALA

PLANUL ETAJULUI 2

SCAPA GRAFICA

NANSARM

20 30 40m

CA

223 rg°°ago erba'm

o

rLI

oak 133 135

5 10

www.dacoromanica.ro

ACEST VOLUM COMEMORATIV S'A TIPARITIN ATELIERELE IMPRIMERIEI NATIONALE

PLAN§ELE IN HELIOGRAVURA §I CLI§EELETIPOGRAFICE AU FOST EXECUTATE INATELIERELE FABRICII DE TIMBRE

BUCURE§TIDECEMVRIE 1932

www.dacoromanica.ro