De generații întregi, activităţile viticole reprezintă o preocupare constantă a locuitorilor din Hoghilag. Vinul care se produce aici este unul de calitate şi are un gust aparte. Din anul 2008, Primăria Hoghilag a lansat şi un festival al vinului. Pentru acest sfârșit de săptămână, edilul Cornel Puică îi invită pe localnici și turiști la o nouă ediție. Pagina 6

DE MEDIAŞZiarul care stă de vorbă cu oamenii

Un instructor de echitație care a bătut toată lumea și-a găsit liniștea în satul Apoș, unde investește 200.000 de euro într-un centru de echitație și turism ecvestru unic în țară. Aproape de inaugurare, Mihai Barbu vorbește cu mare entuziasm despre pasiunea sa pentru cai, dar și pentru frumusețea Văii Hârtibaciului și felul în care a știut s-o transforme într-o afacere. „Noi promovăm turismul local dintr-o altă perspectivă: călare. E clar că fără banii europeni n-aș fi putut realiza această investiție. E o sumă destul de consistentă, pe care un simplu om nu poate să-i adune într-o viață“, spune antreprenorul. Pagina 12

CIFRA SĂPTĂMÂNII de lei a costat decolmatarea și igienizarea Târnavei, în zona pasarelei pietonale spre Gura-Câmpului45.000

Terase deschise tot anul

SPORT

Criză la MediașGruparea de pe Târnava Mare a fost învin-să de FCM Baia Mare cu scorul de 1-0. Alb-negrii au trimis mingea de două ori în ba-ră şi au ratat și alte ocazii de a marca. În urma acestui eşec, al doilea consecutiv, gruparea de pe Târnava Mare a coborât pe poziţia a 8-a în clasamentul seriei, în afara play-off-ului. Sâmbătă, Gaz Metan joacă în deplasare cu FC Caransebeş. Pagina 2

SPECIAL

Bijutierul sârmelor de cupruDin mâinile iscusite ale medieşeanului Dan Ţurcă se nasc cercei, brăţări, coliere, inele, di-ferite alte accesorii şi nenumărate modele de bijuterii şi nu numai. Toate realizate dintr-un material inedit - sârma de cupru - care se con-torsionează cuminte şi se modelează după bunul plac al meşterului. Bijuteriile inedite ale tânărului din Mediaş sunt cunoscute în toată ţara şi au ajuns chiar şi în America sau Japonia. Paginile 4-5

Festivalul Vinului la Hoghilag

Anul acesta, medieşenii îşi vor putea bea

cafeaua pe terasă chiar şi iarna. Şase tera-

se estivale vor rămâne deschise la Mediaş

până la sfârşitul anului în curs. Societăţile

comerciale care le administrează au solici-

tat prelungirea termenului de funcţionare,

iar Direcţia de Patrimoniu din cadrul mu-

nicipalităţii a fost de acord, cu condiţia ca

acestea să nu înregistreze datorii la buge-

tul local. Conform raportului întocmit de

către Direcţia Patrimoniu din cadrul Primă-

riei Mediaş, singura cerere respinsă este cea

înaintată de către Dafora Turism, în condi-

ţiile în care societatea are datorii la buge-

tul local în valoare de aproximativ 240.000

de lei. Decizia finală a fost luată de către

consilierii locali în şedinţa de la începutul

acestei săptămâni. (A.P.)

Turismul, promovat dintr-o altă perspectivă

22–28 octombrie 2015Anul XIII nr. 803 • 12 pagini • 1,50 lei (7 lei/lună pentru abonaţi) www.monitoruldemedias.ro0731.361.966

0723.194.985

Şcoala de Şoferi SC Levy Car SRL

Mediaş, str. Lucian Blaga nr. 2

(lângă blocul curb) Tel. Fax: 0369-434.443

Agenţia de turism I Travel

Piaţa Regele Ferdinand nr. 30

telefon 0771-126.653

Centre de mica publicitate

Anunţurile de mica publicitate pot fi preluate la

Părintele transdisciplinarităţii se va afla, mâine, la Mediaş. Academicianul profesor Basarab Nicolescu va participa la un eveni-ment de amploare, organizat de către Şcoa-la Naţională de Gaz şi Direcţia Municipală pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret. În prima parte a zilei de vineri, manifestările se vor desfăşura la Şcoala Naţională de Gaz,

acolo unde un grup de elevi vor prezenta proiectul transdisciplinar „Culori în lume”, coordonat de către directorul Corina Cus-telcean şi profesorii Claudia Lungu, Ligia Csiki, Monica Păpară şi Ovidiu Pop. Tot vi-neri, la ora 17.00, la Sala Traube este pro-gramată deschiderea Salonului de Carte Transdisciplinară „Basarab Nicolescu“, edi-

ţia I. În cadrul salonului vor expune editu-rile Curtea Veche, Junimea şi Limes. Ulte-rior, de la ora 17.30, va avea loc conferinţa susţinută de academicianul profesor Basa-rab Nicolescu, cu titlul „Strania dimensiune a timpului”. În cadrul acesteia, personalita-tea lui Basarab Nicolescu va fi prezentată de pr. conf. dr. Constantin Necula. (A.P.)

Academicianul Basarab Nicolescu vine la Mediaş

Un primar, pentru MediaşPrea mult am auzit, într-o logică deformată de anii mult prea lungi de bântuit prin tranziţie, modelul lansat la alegerile locale de a momi alegătorii să se înscrie pe traiectul puterii şi a partidului ajuns la conducere. Adică, oameni buni, uitaţi-vă cine conduce sus la capitală, cine e la Guvern, cine e la Prefectură, la Consiliul Judeţean şi mai apoi aliniaţi-vă. Că şansele să pice ceva sunt poate mai mari. Sau nu.

EDITORIALPagina 5

2 LOCAL monitorul de mediaş | 22–28 octombrie 2015

Alex PÎNTEA

Fostul antrenor al echipei de baschet Gaz Metan Medi-aş, Mihai Corui, şi-a lansat vo-lumul de debut intitulat „Văd înainte, antrenorule“. Eveni-mentul a fost organizat de că-tre Asociaţia Culturală „Medi-aşul nostru“, iar lansarea s-a desfăşurat aseară, la Casa Ga-zelor Naturale. Volumul de de-but al medieşeanului Mihai Corui este o lucrare de poves-tiri şi schiţe, realizată în cola-borare cu o editură din Cluj-Na-poca. Prezentatarea cărţii a fost făcută de către Nadia Ba-ciu, managerul editurii cluje-

ne „Ecou Transilvan“, şi doc-torul Remus Şipos. „În pagi-nile cărţii scrise de Mihai Geor-ge Corui vă aşteaptă o lectu-ră plăcută şi uşor meditativă, cu valenţe fi losofale, dezvălu-ind intensitatea şi profunzimi-le unor trăiri conturate în lini-ile unei realităţi apropiate tu-turor categoriilor de cititori”, descrie Mihaela Rascu, în pre-faţa volumului.

Carieră impresionantăMihai Corui este medie-

şean, absolvent al Facultăţii de Construcţii de Maşini din cadrul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca. A început bas-

chetul la vârsta de 6 ani, sub îndrumarea profesorului eme-rit Octavian Şerban. A fost component al echipei naţio-nale a României la toate ni-velurile de vârstă, a bifat pes-te 100 de meciuri la naţiona-la de seniori, iar după înche-ierea carierei de jucător a an-trenat la Târgu-Mureş, Medi-aş şi Timişoara. De aseme-nea, a fost antrenor secund la echipa naţională de bas-chet, iar în ultimii ani a re-nunţat la toate funcţiile şi a deschis un club privat de bas-chet pentru cei mici, acolo unde pregăteşte în prezent circa 50 de copii.

Pasiune aşternută pe hârtie

Alex PÎNTEA

Secţia de Terapie Intensi-vă a Spitalului Municipal Me-diaş a fost renovată şi mo-dernizată în totalitate. Jumă-tate din investiţie a fost gata în primăvara acestui an, iar cea de-a doua jumătate, săp-tămâna trecută. Lucrările au fost realizate cu fonduri strân-se de Fundaţia „Spitalul nos-tru“, dar şi prin intermediul unor donaţii făcute de către mai multe societăţi comerci-ale din oraş. Totodată, con-ducerea unităţii sanitare a achiziţionat şi aparatură me-

dicală nouă pentru desfăşu-rarea activităţii.

170.000 de lei„În sfârşit, am ajuns la mo-

mentul în care putem spune că Secţia de Terapie Intensivă este renovată complet. Este vorba a-tât de partea de tencuieli, zu-grăveli, amenajări interioare, cât şi de partea de aparatută. În ul-tima perioadă, s-au adus o se-rie de aparaturi specifi ce ATI, la solicitarea medicilor care îşi desfăşoară activitatea în aceas-tă secţie şi, sigur, în măsura bu-getului existent. Ţin să menţio-nez că secţia a fost renovată de

către Fundaţia «Spitalul nostru» cu sprijinul unor societăţi co-merciale din Mediaş şi a unor persoane particulare. Este vor-ba de Transgaz, Nisal, Florin Stancu de la Konsta Splendid şi Gabi Bucur. Eu consider că es-te o realizare şi sper ca această asociaţie condusă de mine să îşi poată desfăşura în continu-are activitatea şi să reuşim cât mai multe lucruri de acest gen în spital“, mărturiseşte Bogdan Burghelea, Managerul Spitalu-lui Municipal Mediaş. Reabili-tarea secţiei de Terapie Intensi-vă a costat aproximativ 170.000 de lei.

Lucrări finalizate la spitalAlex PÎNTEA

Formaţia pregătită de Mihai Popa şi Dan Popa a spart ghea-ţa în acest sezon. Alb-negrii s-au impus în faţa Energiei cu scorul de 75-68. Rezultatul a reprezentat surpriza etapei cu numărul 3 a Ligii Naţionale de Baschet, în condiţiile în care gorjenii erau consideraţi înain-tea jocului drept mari favoriţi. Sâmbătă, Gaz Metan are un nou meci difi cil, pe teren pro-priu, cu Baschet Club Munici-pal Universitatea Piteşti.

Au condus permanentGaziştii au început foarte

bine partida de la Târgu-Jiu şi au reuşit să îşi adjudece pri-mul sfert cu scorul de 27-22. Până la pauza mare, ecartul a crescut la 8 puncte. Gazdele au reuşit să reducă din dife-renţă în sfertul al treilea, ast-fel că s-a pornit în decisiv de la 59-53 pentru gruparea de pe Târnava Mare. Ultimele 10 minute au fost disputate, cu gorjenii forţând revenirea. Ga-ziştii au gestionat, însă, foar-te bine jocul şi au reuşit să se impună în cele din urmă cu 75-68. Cei mai buni marcatori pentru Gaz Metan au fost Va-idotas Peciukas cu 24 puncte reuşite, 2 recuperări şi o pasă decisivă, în timp ce Aliaksan-dar Pushtavar a avut 18 punc-te şi 10 recuperări.

Pe drumul cel bun

La fi nalul partidei care a adus prima victorie a formaţi-ei sale în noul sezon compe-tiţional, tehnicianul alb-negri-lor era fericit. Mihai Popa şi-a felicitatjucătorii pentru că au respectat planul stabilit înain-te de joc. „A fost un meci foar-te greu, împotriva unei echi-pe foarte puternice, care ne re-prezintă în FIBA Europe Cup în acest an. Vreau să îmi feli-cit echipa pentru modul în ca-re a luptat şi pentru modul în care a aplicat planul tactic ca-re l-am pregătit înaintea jocu-lui în această săptămână. Am reuşit să oprim echipa din Târ-gu-Jiu la 68 de puncte pe te-renul lor. La ce putere ofensi-vă au ei, o să vedeţi că le va fi greu foarte multor echipe să îi oprească. Trebuie să mun-cim pentru a obţine orice fel de victorie şi s-a văzut că, da-că am muncit şi am respectat ceea ce am pregătit, a ieşit bi-ne până la urmă“, a comentat Popa (foto).

Misiune difi cilăLa sfârşitul acestei săptă-

mâni, gruparea de pe Târna-va Mare are un nou test difi -cil pe teren propriu. Gaz Me-tan va întâlni Baschet Club Municipal Universitatea Piteşti, formaţie care are două victo-rii şi o înfrângere în acest se-

zon. „Ştiţi cum este, noi pre-gătim fi ecare partidă pentru a o câştiga. Băieţii dau totul în teren, dar nu privim niciun joc ca pe unul câştigat sau pier-dut dinainte. Mai avem mult de muncă până să ajungem la nivelul pe care îl doresc eu, dar important e că suntem pe drumul cel bun“, a mai spus Mihai Popa. Partida dintre Gaz Metan şi Baschet Club Muni-cipal Universitatea Piteşti se va desfăşura sâmbătă seara, începând cu ora 18.00, în Sa-la Sporturilor din municipiul Mediaş.

A venit şi prima victorieBaschetbaliştii Gazului Metan au învins în deplasare Energia Târgu-Jiu.

Muzeul Municipal va găz-dui o expoziţie inedită, care cuprinde piese de armament afl ate în patrimoniul instituţi-ei de cultură medieşene şi ca-re sunt reprezentantive pentru mai multe perioade istorice. „Este vorba de ultimul proiect expoziţional pe care Muzeul Municipal Mediaş urmează să îl propună publicului său, în speţă fi ind vorba despre o ex-poziţie cu piese de armament care se afl ă la ora actuală în patrimoniul instituţiei noastre. Nu suntem la prima acţiune de acest gen, pentru că în ur-mă cu aproximativ 3-4 ani am avut o colaborare cu Muzeul Banatului din Timişoara şi Mu-zeul Civilizaţiei Dacice şi Ro-

mane din Deva. Am itinerat atunci o expoziţie care se in-titula «Pe viaţă şi pe moarte», însă acest proiect care va fi deschis publicului în luna no-iembrie este realizat 100% cu piese din patrimoniul institu-ţiei noastre. Noi nu deţinem în colecţie un număr impresi-onate de arme, cum sunt mul-te alte muzee, însă colecţia es-te destul de bine închegată, reprezentantivă pentru mai multe epoci istorice. Putem să prezentăm un patrimoniu ca-re este reprezentantiv din punct de vedere al pieselor de arma-ment pentru o perioadă care cuprinde aproximativ 3.000 de ani“, a explicat muzeograful Viorel Ştef. (A.P.)

Arme la expoziţie

Lucrările din cadrul proiec-tului de reabilitare a turnuri-lor şi zidurilor de fortifi caţie medievală dau peste cap tra-fi cul la intrarea în centrul is-toric pe strada I.G. Duca, dar şi pe străzile adiacente. Astfel, accesul pe strada I.G. Duca dinspre Spitalul Municipal a fost restricţionat parţial pe o perioadă nedeterminată. De la sfârşitul săptămânii trecute, se intră şi se iese în zona respec-tivă doar alternativ, pe un sin-gur sens de mers. De aseme-nea, din cauza lucrărilor, ac-cesul este interzis total pe stra-da Simion Bărnuţiu şi parţial pe strada Dr. Victor Babeş. „Din cauza lucrărilor la pro-iectul privind reabilitarea zi-durilor şi turnurilor de fortifi -caţie medievală din Mediaş, începând din data de 16 oc-

tombrie, accesul de intrare din strada Cloşca spre strada I.G. Duca şi până la intersecţia cu Simion Bărnuţiu va fi închis participanţilor la trafi c“, a pre-cizat Ioana Făgădar, purtăto-rul de cuvânt al Primăriei Me-diaş. (A.P.)

Trafic restricţionat în centrul istoric

Alex PÎNTEA

Prima jumătate de oră a partidei cu liderul seriei a 2-a a fost una anostă. Gaziştii au trecut apoi în mai multe rân-duri pe lângă gol în fi nalul pri-mei reprize. Mai întâi, şutul lui Elton dos Santos a fost prins în doi timpi de portar, în mi-nutul 43, iar la faza imediat următoare, lovitura de cap a lui Romeo Roberto a trecut peste poartă. În minutul 45, acelaşi Romeo Roberto a tri-mis mingea în bară. De ase-menea, în primul minut al păr-ţii secunde, a lovit bara şi El-ton dos Santos, cu un şut din careul de 16 metri. Oaspeţii au marcat golul victoriei în minu-tul 65, atunci când Vasile Pop a scăpat singur pe partea dreap-tă şi l-a învins pe Alexandru Greab cu un şut plasat la col-ţul lung.

Departe de pretenţiiLa fi nalul partidei pierdute

cu FCM Baia Mare, tehnicianul alb-negrilor a admis că Gaz Me-tan este departe de ceea ce ar trebui să fi e şi să arate în te-ren. Leo Grozavu susţine că nu credea că sunt probleme atât de mari la echipă. „A fost de-parte de ceea ce îmi doresc eu sau de ceea ce cred eu că tre-buie să fi e Gaz Metan Mediaş.

O echipă cu pretenţii la promo-vare trebuie să se respecte şi să aibă o altă prestaţie. Dar, la momentul ăsta, vă spun sigur, mi-am dat seama că sunt ceva

probleme. Nu am crezut că sunt atât de mari. Ce pot să mai spun?“, se întreabă, retoric, an-trenorul Mediaşului.

Vrea întăririÎnfrângerea de pe teren pro-

priu cu FCM Baia Mare l-a fă-cut pe Grozavu să concluzio-neze că în vară s-a greşit stra-

tegia. Crede că este nevoie de jucători în toate compartimen-tele, iar echipa trebuie să se adune şi să strângă cât mai multe puncte pentru a putea

prinde play-off-ul. „Este clar că suferim cam în toate com-partimentele. Nu vreau să cri-tic, pentru că m-am înhămat la treaba asta, nu mai vreau să spun ce a fost, dar, din punctul meu de vedere, cred că s-a greşit strategia în vară, atunci când s-a pornit cu acest obiectiv din toate punctele de

vedere, pentru că nu este per-mis să nu ai jucători de zonă centrală, juniorii care sunt aşa cum sunt, sunt foarte multe probleme. Sperăm ca în cel mai scurt timp, până la fi na-lul stagiunii de iarnă, să acu-mulăm cât mai multe punc-te, să prindem play-off-ul şi apoi este clar că trebuie să avem alt nivel de pregătire, poate şi jucători noi pe anu-mite posturi. Eu nu am venit la Mediaş să mă fac de râs! Voi face tot ceea ce ţine de mine să promovez această echipă şi sunt convins că, da-că voi fi sprijinit, putem să ne atingem acest obiectiv“, a pro-mis tehnicianul.

EŞEC | Leo Grozavu a debutat cu o înfrângere pe banca alb-negrilor

Criză la MediaşGruparea de pe Târnava Mare a fost învinsă de FCM Baia Mare cu scorul de 1-0. În urma acestui eşec, al doilea consecutiv, gruparea de pe Târnava Mare a coborât pe poziţia a 8-a în clasamentul seriei, în afara play-off-ului. Sâmbătă, Gaz Metan joacă în deplasare cu FC Caransebeş.

LEO GROZAVU | antrenor

„E greu când pleci la război fără sabie. Nu mai vorbesc de pistol, noi nici măcar sabie nu avem.“

După ce a promis promovarea, Grozavu o mai înmoaie: „nu am venit să mă fac de râs“

22–28 octombrie 2015 | monitorul de mediaș LOCAL 3

Din luna septembrie, Şcoa-la Generală cu clasele V-VIII din comuna Târnava a intrat în reabilitare totală, atât la in-terior, cât și la exterior. Ast-fel, vor avea loc lucrări de zu-grăvire și tencuire, clădirea va fi recompartimentată și dota-tă cu geamuri termopan, va fi montată o instalație electrică nouă, dar și o centrală termi-că. Totodată, va fi reabilitat acoperişul şi se vor monta în exterior scocuri și burlane noi. În fi nal, în viitoarea unitate de învățământ vor funcţiona cinci săli mari de clasă, o cancela-rie, precum și grup sanitar pen-tru fete și băieți. „În momen-tul de față, aproximativ 150 de elevi din clasele V-VIII învață în vechea clădire, care este în curs de retrocedare către Fo-rumul Democrat German. Ei vor fi mutați alături de cadre-le didactice în noua școală, în

momentul în care lucrările la clădire vor fi fi nalizate. Lucră-rile sunt prevăzute a fi fi nali-zate la fi nele anului în curs, cel târziu în primul trimestru al anului 2016, în cazul în ca-re condițiile meteorologice nu vor permite acest lucru“, a de-taliat Norbert Pleiner, prima-rul comunei Târnava. Întrea-ga investiție se ridică la apro-ximativ 400.000 de lei, bani proveniți din bugetul local al comunei. (A.P.)

Şcoală nouă

Alex PÎNTEA

Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş a fi nalizat lucră-rile la pasarela pietonală care leagă zona centrală de cartie-rul Gura-Câmpului. Zona a fost decolmatată şi igienizată, iar plutitorii strânşi în albia râu-lui au fost îndepărtaţi. Costu-rile intervenţiei s-au ridicat la aproximativ 45.000 de lei, po-trivit autorităţilor.

Pod plutitorLucrările din zona pasare-

lei pietonale au fost recepţio-nate la sfârşitul săptămânii tre-cute. În ultimele trei săptă-mâni, s-a intervenit pe un pod

provizoriu din tuburi de beton armat, albia a fost degajată de plutitori, s-au realizat lucrări de decolmatare, iar taluzul râ-ului Târnava Mare a fost refă-cut. „Au fost executate o serie de lucrări hidrotehnice. Este vorba de o rampă de acces în albia minoră a râului, execu-tată din anrocamente, mai exac-tă o piatră brută de 300-1.500 kilograme bucata, un pod pro-vizoriu din tuburi de beton ar-mat tip Premo, s-a degajat al-bia de plutitori, s-a decolma-tat şi s-a executat o recalibra-re locală, iar taluzul râului Târ-nava Mare a fost refăcut. Du-pă cum s-a putut vedea, au existat şi există preocupări din

partea instituţiei noastre şi chiar eforturi fi nanciare, ma-teriale şi logistice importante“, a explicat Cristian Bratanovici, inginer şef în cadrul Sistemu-lui de Gospodărire a Apelor Mureş.

Au cerut sprijinO problemă care necesită

în continuare o rezolvare es-te structura de beton a fostei pasarele afl ată în albia râului. Pentru dezafectarea acesteia, Apele Române au solicitat spri-jinul municipalităţii medieşe-ne. „Datorită faptului că în cursul albiei râului există o traversă din beton armat de la o fostă pasarelă pietonală, în această vară, precipitaţiile abundente au produs debite mărite care au antrenat şi transportat diferiţi plutitori, deşeuri forestiere, agricole, obiecte de uz casnic depozi-tate pe malul râului Târnava Mare, în amonte de munici-piul Mediaş. Acestea au afec-tat secţiunea de scurgere a apei şi au dat un aspect de-zolant zonei riverane. Acea pasarelă veche care este pe fundul albiei ne va crea pro-bleme în viitor, ea devenind un potenţial mic baraj. Aici aş avea şi eu nevoie de spri-jinul autorităţilor locale şi poa-te că, la anul, când vremea ne va permite, împreună să o putem sparge, iar atunci to-tul va fi în regulă“, a mai men-ţionat Bratanovici.

Promisiune respectatăAlbia râului Târnava Mare a fost, în sfârşit, curăţată în zona pasarelei spre Gura-Câmpului. Lucrările au costat aproximativ 45.000 de lei.

Lucrările din zona pasarelei pietonale au fost recepţionate la sfârşitul săptămânii trecute

Hoţii neprinşi se dau lucrători la E.ONMare atenţie cui deschideţi ușa!

Persoane rămase necunoscute

care pretind că ar fi angajaţi ai

companiei de gaz E.ON au furat

sume importante de bani din

casele unor sibieni și medieșeni.

În municipiul de pe Târnava

Mare, hoţii i-au distras atenţia

unei persoane și au furat dintr-o

locuinţă nu mai puţin de 3.500

de lei și 560 de euro. Potrivit

Inspectoratului Judeţean de

Poliţie Sibiu, de la începutul lu-

nii octombrie, au fost reclamate

opt furturi din locuinţă din ora-

șele Sibiu, Mediaș, Avrig și

Miercurea Sibiului. În cazul celor

care se dau drept angajaţi falși

ai unor companii, nu se cunosc

încă datele persoanelor implica-

te, spun poliţiștii. (A.P.)

Prima din EuropaFederaţia Română de Tenis de

Masă a organizat, în perioada

16 – 18 octombrie, în Sala

Sporturilor „Romeo Iamandi“

din Buzău, competiţia Romstal

Europa Top 10 Juniori și Cadeţi

2015. Jucătoarea din municipiul

Mediaș, Andreea Dragoman, a

câștigat medalia de aur la a-

ceastă competiţie. Sportiva pre-

gătită de antrenorul Gheorghe

Vaida a câștigat toate partidele

pe care le-a disputat la cadete.

În zilele următoare, Andreea va

participa, alături de alte patru

sportive din Europa, la

Campionatele Mondiale care se

vor desfășura în Egipt. (A.P.)

Găsită la MediaşO minoră care a dispărut săptă-

mâna trecută din judeţul Mureș

a fost găsită în municipiul de pe

Târnava Mare. Tânăra în vârstă

de 17 ani, domiciliată în

Târnăveni, a fost depistată în

cursul zilei de luni de către poli-

ţiști pe raza municipiului

Mediaș. „În urma verifi cărilor

făcute, oamenii legii au consta-

tat că pe numele său exista

emis ordin de urmărire din data

de 18 octombrie, în urma sesi-

zării plecării voluntare a aceste-

ia de la domiciliu“, a precizat

subcomisarul Luciana Lazăr, pur-

tătorul de cuvânt al

Inspectoratului Judeţean de

Poliţie Sibiu. (A.P.)

A scăpat ieftinUn autoturism marca Mitsubishi

s-a făcut zob pe Drumul

Naţional 14, la intrarea în co-

muna Târnava, după ce a lovit

un TIR. Potrivit poliţiștilor, inci-

dentul s-a petrecut luni du-

pă-amiază. O conducătoare au-

to a derapat într-o curbă, auto-

turismul a pătruns pe contra-

sens, unde s-a izbit de un TIR

care circula regulamentar din

sens opus. În urma impactului,

ambele mașini au suferit avarii

serioase, însă din fericire niciu-

nul dintre cei doi conducători

auto implicaţi nu au fost răniţi.

Circulaţia s-a desfășurat cu difi -

cultate în zona respectivă câteva

zeci de minute după producerea

tamponării. (A.P.)

Pe scurt

Aurelian LUNGU

Aceasta este concluzia re-prezentanţilor Grupului de Ac-ţiune Locală (GAL) Microregi-unea Hârtibaciu (MH) şi a be-nefi ciarilor de fi nanţări neram-bursabile. „Din cele aproape 2,5 milioane de euro pe care le-am avut la dispoziţie în exer-ciţiul fi nanciar care se înche-ie acum, pentru proiecte au fost alocaţi 2.281.106 euro ne-rambursabili. Toţi banii desti-naţi proiectelor sunt contrac-taţi şi proiectele sunt aproape fi nalizate. Am reuşit să imple-mentăm 100% strategia de dez-voltare locală 2007-2013. Ur-mează culegerea de informa-ţii pentru următoarea etapă, iar în perioada de monitoriza-re va trebui să avem grijă să realizăm ceea ce ne-am anga-jat să facem în cadrul proiec-telor“, a precizat Elena Cur-cean, managerul Asociaţiei GAL MH.

OptimismPentru următoarea etapă

de fi nanţare, echipa GAL Mi-croregiunea Hârtibaciu şi-a propus să atragă 6 milioane de euro în Microregiunea Hâr-tibaciu. „Cu siguranţă vor mai fi proiecte pentru dezvoltarea agriculturii şi a turismului, în-

să dorim şi dezvoltarea ONG-urilor, care vor aduce sprijinul necesar desfacerii a ceea ce se realizează în ca-drul fermelor, şi este nevoie să construim un brand al Vă-ii Hârtibaciului, astfel încât ceea ce se produce să ajungă direct la benefi ciari“, a opi-nat Curcean.

Mai mulţi, mai puterniciHârtibăcenii care şi-au

transformat gospodăriile de familie, meşteşugurile tradiţi-onale sau pasiunile în afaceri

de succes se gândesc deja la următorul pas. Toţi benefi ci-arii fi nanţărilor sunt de păre-re că, în următoarea perioa-dă, trebuie să îşi dea mâna şi să promoveze împreună pro-dusele şi serviciile pe care le oferă, în concordanţă cu spe-cifi cul agricol şi potenţialul natural şi cultural al acestei zone. „Tot ce dezvoltăm pe Valea Hârtibaciului este ati-pic. Eu întâlnesc turişti care au ceva în comun: nevoia de (auto)cunoaştere prin prisma mediului înconjurător. Ei sunt

interesaţi de natură, văd pa-trimoniul şi ocupaţiile noas-tre şi se duc cu gândul în tre-cut, vor să descopere şi să în-veţe ceea ce Occidentul a pier-dut. Trebuie să ne ridicăm noi pe noi şi comunităţile noas-tre, să căutăm în fi ecare sat câte un om care mai ştie să facă ceva. Este important să avem mai mulţi întreprinză-tori în turism, mai ales că nu există concurenţă, natura noastră a rămas nealterată şi aşa ceva nu se mai găseşte în toată Europa. Colaborările pot

fi benefi ce, ca să putem pro-pune pachete turistice“, este de părere Mihai Barbu, dez-voltatorul celui mai mare pro-iect privat din exerciţiul fi nan-ciar 2012-2015.

58 din 95Aproape 2,3 milioane de

euro reprezintă totalul fi nan-ţării europene nerambursabi-le pe care proiectele depuse în cadrul GAL Microregiunea Hâr-tibaciu au atras-o în perioada 2012-2015. În acest interval, au fost depuse 95 de proiecte, din care 58 au obţinut fi nan-ţarea şi se afl ă în diferite sta-dii de implementare.

Teritoriul GAL MH include oraşul Agnita şi comunele Al-ţâna, Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal, Mihăileni, No-crich, Roşia, Şeica Mare, Şe-limbăr şi Vurpăr.

MICROREGIUNEA HÂRTIBACIU | Strategia de dezvoltare locală 2012-2015, implementată cu succes

Brand de milioaneMicroregiunea Hârtibaciu poate şi trebuie să devină un brand european recunoscut, iar următoarele iniţiative antreprenoriale se vor concentra pe dezvoltarea agriculturii şi a turismului în zonă, precum şi pe încurajarea societăţii civile să promoveze atuurile zonei.

Benefi ciarii proiectelor cu fi nanțare nerambursabilă vor să colaboreze pentru a avea mai mult succes

ELENA CURCEAN | manager GAL MH

„2,5 milioane de euro pentru Microregiunea Hârtibaciu sunt bani mulţi. Nu sufi cienţi pentru câte nevoi ar fi şi în câte domenii, dar este un început bun.“

4 SPECIAL monitorul de mediaş | 22–28 octombrie 2015

INEDIT | Sârma de cupru se transformă în bijuterii în mâinile unui medieşean

Bijutierul sârmelor de cupruDin mâinile iscusite ale medieşeanului Dan Ţurcă se nasc cercei, brăţări, coliere, inele, diferite alte accesorii şi nenumărate modele de bijuterii şi nu numai. Toate realizate dintr-un material inedit – sârma de cupru – care se contorsionează cuminte şi se modelează după bunul plac al meşterului. Bijuteriile inedite ale tânărului din Mediaş sunt cunoscute în toată ţara şi au ajuns chiar şi în America sau Japonia.

Milu OLTEAN

La prima vedere pare un material de lucru banal, dar când vezi dantelăriile fi ne sau formele complexe pe care le poate lua sârma de cupru, con-torsionările şi prinderile ine-dite pe care se pliază sub mâi-nile unui meşter iscusit, nu poţi decât să priveşti cu admi-raţie. Dan Ţurcă are 43 de ani şi de vreo cinci ani „croşetea-ză” cu sârma de cupru, adică o întoarce pe toate părţile, o bate, o îndoaie şi o suceşte pâ-nă o transformă în ce vrea el: în cercei fi ni, în inele măies-tre, brăţări în spiritul vremu-rilor de mult apuse, coliere şi multe altele. Pentru tânărul meşter medieşean, sârma de cupru nu mai are multe secre-te, iar bijuteriile ieşite din mâi-nile sale sunt admirate la târ-gurile din toată ţara şi au tre-cut demult graniţele, spre Fran-ţa, America sau Japonia.

O viaţă de povesteLa 43 de ani, medieşeanul

Dan Ţurcă poate spune că a încercat de toate în viaţă, dar poate ce a fost constant în tot ceea ce a făcut a fost faptul că a pus pasiune. Indiferent de domeniu. Iar, pe lângă pasiu-ne, l-au ajutat şi mâinile şi mintea. Dan este un veritabil sufl et de artist, care a încercat de fi ecare dată să facă lucru-rile în aşa fel încât să-l bucu-re, dar şi să-i bucure pe cei din jur. Privind retrospectiv, dacă se poate spune aşa, i-a cam ie-şit. Ca formaţie profesională, Dan este mecanic de motoa-re, dar între timp a absolvit şi un curs de croitorie şi a făcut şi o şcoală de asistenţi medi-cali. Zâmbeşte şi spune că, da-că ar fi s-o ia pe fi rul activită-ţii profesionale, cel mai mult a lucrat ca şi croitor. Oricum, a fost plecat vreo patru ani la muncă în Cipru, apoi mai bi-ne de cinci ani în Italia, unde de pe un şantier a ajuns direct într-un atelier de bijuterii hand-made. Reîntors la Medi-aş de cinci ani, Dan s-a rein-ventat din nou şi este un ade-vărat artist, care împleteşte şi modelează cu migală şi price-pere sârme de cupru, pe care le transformă în minunate bi-juterii. Pe lângă asta, colindă ţara în lung şi-n lat alături de Paladinii de Terra Medies.

De pe şantier, la bijuterieDan îşi aduce aminte că în

2003 a plecat în Italia, iar în 2005 muncea pe un şantier în Milano. Întâmplarea a făcut ca, într-o zi, să fi e solicitat să ajute un italian, care avusese un stand la un târg, să-şi mu-te marfa acasă. A intrat în vor-bă cu italianul, despre una, despre alta, despre bijuterii hand-made şi i-a spus acestu-ia că şi el lucrase în croitorie. „Norocul a fost că avea în lu-cru o linie cu textile şi am fă-cut eu nişte chestii pentru el. Au ieşit perfect, faţă de ce fă-ceau ei. Din bucăţi de pânză, pe un carton, trebuiau făcute nişte fl ori frumoase şi mie mi-au ieşit aşa cum trebuia. De acolo am început să cola-borez cu ei o perioadă, apoi m-am angajat. Făceam hand-made, coseam la mână pentru tot felul de bijuterii pe care le făceau acolo, iar fap-tul că făcusem croitorie m-a ajutat, pentru că aveam dex-teritate”, ne-a povestit medie-şeanul. Acesta îşi aduce amin-te că în bijuteria din Milano făceau o grămadă de lucruri, dar nimic din aur sau argint. „Acolo făceau bijuterii din tot felul de materiale. Erau crea-ţii hand-made de serie, lucruri care se cereau pe piaţă. Şefa făcea desenele, noi montam după desenele ei, dar lucram mult. Aveam două linii de pro-duse pe care le lansam primă-vara şi toamna. Trei ani am lu-

crat în atelierul din Milano şi pot spune că a fost o perioa-dă foarte frumoasă şi intere-santă. Acolo mi-am făcut mâ-na”, a rememorat Dan perioa-da italiană.

Revelaţia sârmei de cupruReîntors la Mediaş din Ita-

lia în 2009, Dan Ţurcă s-a tot gândit ce anume să facă. Ple-cat din ţară de ani buni, se gândea la un nou drum, la o nouă provocare, la ceva care să însemne mai mult decât anii petrecuţi prin Cipru sau Italia. Iar uneori, soarta are cele mai simple răspunsuri, dincolo de tot felul de planuri. „Dintr-o nimereală, am găsit o bucăţi-că de sârmă de cupru şi atunci parcă s-a aprins un beculeţ. Am vrut să-mi fac ceva pen-tru mine din sârmă şi m-am trezit că am tot făcut. Ba o bră-ţară, ba un inel, ba o formă, ba alta, mai simple, mai com-plicate”, ne-a povestit meseri-aşul. Din prima nu i-a ieşit ma-re lucru, dar a perseverat, a căutat modele, a tot încercat şi până la urmă au ieşit lucruri pe care le-a putut arăta şi al-tora. „Îmi aduc aminte că prin-tre primele modele reuşite pe care le-am făcut au fost nişte brăţări de genul celor dacice. Au ieşit frumos, toţi cei care le-au văzut au fost impresio-naţi. Acum mi se par destul de simple, sunt spirale, un şar-

pe, dar erau modele pe care nu le-am mai văzut prin alte părţi, pe la diferite târguri, aşa că au impresionat”, ne-a spus Dan Ţurcă.

La târguri cu PaladiniiÎn 2010, Dan s-a alăturat Pa-

ladinilor de Terra Medies, ală-turi de care a mers la o serie de evenimente de profi l, întru-niri alături de cavaleri din toa-tă ţara. Un prilej numai bun de arătat bijuteriile din sârmă de cupru şi altora. „Am înce-put să merg la o serie de eve-nimente de profi l, acolo unde

am luat cu mine şi diferite bi-juterii. De ceva vreme, chiar mi-am amenajat şi un stand, aşa că în extensia activităţilor alături de Paladini, mă ocup şi de standul meu cu bijuterii. Le-am plimbat cam peste tot, Cluj, Bistriţa, Sibiu, Braşov, Iaşi, Suceava, merg la Muze-ul Ţăranului Român de la Bu-cureşti la Târgul de Mărţişor”, a povestit Dan. Acesta spune că multe persoane sunt încân-tate de munca sa. Bineînţeles că sunt şi alţii care spun că nu sunt greu de făcut asemenea bijuterii, iar alţii chiar sunt în-

cântaţi de calitatea lucrurilor, deşi recunosc că nu-i prinde stilul şi nu ar purta. „Oare-cum, în branşa asta, a artişti-lor hand-made, sunt foarte multe femei, ele lucrează mai delicat, bijuterii mai fi ne, mai suave, din materiale mai gin-gaşe, în timp ce eu lucrez cu un material mai dur, poate de aceea lucrurile pe care le fac nu sunt atât de des întâlnite. Bijuteriile mele nu sunt aşa de delicate, le modelez cu cioca-nul, nu le vopsesc, sunt mai brute, dar au farmecul lor şi sunt apreciate”, crede medie-şeanul.

Bijuterii nenumărateDin mâinile meşterului au

ieşit deja nenumărate bijute-rii din sârmă de cupru, de la cercei gingaşi de 5 grame, pâ-nă la brăţări grele de 200 de grame. „Câte am făcut? Greu de zis, n-am o evidenţă, dar sunt multe, multe. Brăţări, co-liere, fi bule, inele, casete de bijuterii, tot felul de fi gurine, modele... Lucrez de regulă aca-să, dar lucrez şi la târgurile la care merg, pentru ca oamenii să vadă cu ochii lor cum anu-me se face o bijuterie. De mul-te ori, vine cineva cu o idee şi mă întreabă: «Poţi face asta? Nu încerci să vezi dacă mer-ge cutare lucru?». Şi e clar că încerc, pentru mine e o provo-care. Unii vin cu modelele lor, cu anumite simboluri şi mă roagă să le fac bijuterii perso-nalizate. La un moment dat, am făcut o brăţară masivă, erau mai multe fi re de sârmă, de grosimi diferite, ştiu că a fost greu de lucrat, greu de for-mat şi adus la ceea ce îmi do-ream. Una din provocările din aceşti ani a fost şi o chitară-pre-miu pentru festivalul Mediaş Cetate Seculară”, zice Dan.

Simplu, dar complicatAşa cum povesteşte artis-

tul, lucrurile par simple. Se ia o bucată de sârmă de cupru, se îndoaie, se modelează din ciocan, după bunul plac, dar în aşa fel încât să se transfor-me într-o bijuterie numai bu-nă de purtat şi arătat în lume. Dincolo de cuvinte, lucrurile sunt migăloase. Mână fi nă, cre-ativitate, imaginaţie şi secre-te... „Iau o bucată de sârmă, cu un cleşte o îndoi aşa cum vreau, iar mai apoi, dacă e ca-zul, trec să o ciocăn niţel cu ciocanul. O aplatizez acolo un-de vreau, dar ţinând cont că

DAN ŢURCĂ | artist

„Cred că, oarecum, s-ar putea trăi din aşa ceva, dar trebuie să te zbaţi mult, să lucrezi mult şi să umbli mult la târguri. Aici e o multă muncă, trebuie să-ţi faci contacte. Acum să nu se gândească nimeni că o să faci averi, o să te îmbogăţeşti din aşa ceva, pentru că nu e cazul. Eventual, ce să zic, dacă ai putea să vinzi în afara ţării, cine ştie, poate... Dar nu e nimic garantat sută la sută. Mai vorbim între noi, la târguri, unde ne mai vedem şi mereu spunem că ar fi interesant să avem în oraşele noastre un fel de magazin unde să fi m mai mulţi, cu tot felul de produse. Ar fi interesant să aduci într-un spaţiu mai mulţi oameni care fac lucruri diferite. Cred că la Cluj Napoca este un astfel de magazin, în care mai mulţi artişti au standuri. Dar e nevoie de un loc în care să circule lumea. Ar fi interesantă o asemenea idee şi pentru Mediaş, dar cine ştie? Ar putea fi un loc de atracţie turistică.“

Bijuteriile realizate de Dan Ţurcă și promovate pe Facebook sau la târgurile de profi l au ajuns în toate colţurile lumii

22–28 octombrie 2015 | monitorul de mediaş SPECIAL 5

EDITORIAL

Un primar, pentru Mediaş

de Milu Oltean

Prea mult am auzit, într-o logică deformată de anii mult prea

lungi de bântuit prin tranziţie, modelul lansat la alegerile loca-

le de a momi alegătorii să se înscrie pe traiectul puterii şi a par-

tidului ajuns la conducere. Adică, oameni buni, uitaţi-vă cine

conduce sus la capitală, cine e la Guvern, cine e la Prefectură,

la Consiliul Judeţean şi mai apoi aliniaţi-vă. Că şansele să pice

ceva sunt poate mai mari. Sau nu.

Nu mai reiau, centura Mediaşului e un exemplu al perin-

dărilor pe la putere, fi e PSD, fi e PDL sau PNL, fără rezultat.

Adică, indiferent cine a trecut prin oraşul nostru, în materie

de reprezentant guvernamental, s-a mulţumit să fl uture prin

faţa medieşenilor poveşti cu peşti şi planuri deşarte. Ne-am

lămurit cum stă treaba. Mai mult ca oricând, am impresia că

această percepţie a transmiterii de la vârf a unor „guri de oxi-

gen” spre treptele de mai jos ale piramidei nu mai stă în pi-

cioare, pentru că sunt tot mai puţini cei care mişcă-n front du-

pă bunul plac, făcând concesii, bugete umfl ate şi „dedicaţii”

pentru prietenii din teritoriu. N-aş băga mâna-n foc să cred

că nu se mai fac măgării. Dar incontestabil mai puţine. Pen-

tru că aşa s-au mişcat apele şi s-au schimbat vremurile, iar în

lumea de azi e musai să te ajuţi singur. Bun, o să spun că mi-

e tare dragă vorba noastră românească, aceea cu „omul care

sfi nţeşte locul”. Mi-e aproape de sufl et pentru că chiar am vă-

zut multe locuri sfi nţite de oameni, în ţara asta. Sunt destule

oraşe, prin care cred că aţi trecut şi dvs. şi care vi s-au lipit

de sufl et, prin curăţenie, eleganţă şi prin mirosul acela speci-

fi c de „lucru bine făcut”. Iar când v-aţi gândit la Mediaş, aţi

strâns pumnii şi v-aţi gândit că şi la noi se poate face mai mult

şi mai bine. Sunt convins că aţi circulat pe drumuri bune, că

aţi întâlnit oameni cu sufl etul în palme, că aţi participat la di-

ferite evenimente sau la diferite întâlniri, sau că pur şi simplu

aţi petrecut o jumătate de zi într-un loc, ca simplu turist, gân-

dindu-vă cât potenţial are Mediaşul şi cât de dulce e lina cur-

gere a apei pe Târnavă, într-o sordidă trecere de vreme, de-

geaba. Poate v-au plăcut şi oraşele cu aer studenţesc, cu ti-

neri în parcuri şi pe străzi, cu centrele istorice înţesate de oa-

meni şi poate n-aţi fost prea bucuroşi gândindu-vă la autobu-

zele de la Mediaş, înţesate cu pensionari şi la străzile pustii

în prag de seară. Cred că v-aţi uitat şi la oferta de muncă din

alte oraşe, sătui de veşnicele locuri de muncitor necalifi cat din

oraşul nostru, şi nu de puţine ori v-au încercat doruri de du-

că. Prin comparaţie cu alţii, cred că putem şi noi măcar să ne

înscriem pe un traiect de normalitate şi să ne ridicăm din mo-

cirla străzilor ciuruite de gropi, pentru ca mai apoi să înce-

pem să punem osul la treabă. Că atâtea sunt de făcut, de nu

ne-am vedea capul vreo 10 ani de acum înainte! Ceasul ale-

gerilor locale de la anul a început să ticăie şi mi-aş dori ca cei

care vor intra în cursa pentru fotoliul de primar să o facă pen-

tru medieşeni, atâţia câţi mai sunt, dar şi cu gândul de a-i

aduce pe alţii acasă. Mi-aş dori să fi e un om liber, care să nu

care în spate povara unor personaje îngălbenite de vreme şi

interese, mi-aş dori un om fără orgolii şi vanităţi, fără ambi-

ţii deşarte, un om care să-şi pună sufl etul, înţelepciunea şi pri-

ceperea în slujba oraşului. Mi-aş dori un om cu viziune şi un

om care să nu se teamă de provocări. Mi-aş dori un om cu

drag de oraş, care să sfi nţească locul prin munca sa. Dincolo

de partide, interese, infl uenţe, orgolii şi politică, sunt oame-

nii. Oamenii adevăraţi. Mi-aş dori un primar, pentru Mediaş!

ANUNŢ

S.C. MEDITUR S.A. Mediaș, CUI RO 9735812, înregistrată la ORC Sibiu sub nr. J32/1016/1997, cu sediul social în Mediaș, Șos. Sibiului nr.100A, tel .0269845678; fax 0269845619 – în calitate de concesionar a reţelei de contact troleibuze și staţii călători acoperite, organizează în fi ecare zi de joi

LICITAŢIE CU OFERTĂ ÎN PLIC ÎNCHIS pentru închirierea spaţiilor de reclamă şi publicitate.

Ofertele se primesc până la ora 9 a fi ecarei zi de joi la secretariatul societăţii. Deschiderea acestora se face la ora 11.

Caietul de sarcini care conţine condiţiile și preţurile se poate ridica în mod gratuit zilnic, orele 11 – 13, de la secretariatul societăţii.

fi rul e rotund, prin aplatizare îi dau şi o rezistenţă mai ma-re. Apoi îi dau o patină, am eu o tehnică proprie, care nu implică decât o intervenţie na-turală, în sensul că nu dau pa-tina cu diferite lacuri. Lovitu-ra de ciocan e singurul model de modelaj de pe sârmă, nu fac alte încrustaţii sau ceva de genul. În funcţie de complexi-tate şi de chef, pot să fac ce-va în 10 minute sau poate într-o zi întreagă. Poţi folosi un sin-gur fi r de cupru sau mai mul-te, în funcţie de ce vrei să faci”, ne-a descris medieşeanul, în câteva cuvinte, tehnica sa de lucru.

De la Mediaş, în toată lumea

Cele mai multe bijuterii sunt meşterite chiar în casa sa de la Mediaş, iar despre cele pe care le face la târgurile din ţa-ră, Dan spune că preferă să le dea cadou celor din public sau altor invitaţi. Oricum, bijute-riile realizate de medieşean au ajuns în toate colţurile lumii, asta datorită faptului că turiş-tii de pretutindeni le-au apre-ciat şi au ţinut să le ia acasă. „Am vândut la japonezi, la nemţi, la canadieni. Au ajuns cam în toată lumea bijuteriile mele. Că nu ştiu ei de unde sunt şi de cine sunt făcute, as-ta e altă treabă. Produsele me-le sunt în toată lumea, la ame-ricani, la spanioli, sunt peste tot. Încă nu m-am gândit, dar poate aş putea face o marcă, un semn propriu, pe care să-l folosesc”, spune Dan. Iar când ştii că lucrurile tale sunt apre-ciate şi că au ajuns în multe locuri, te încearcă, aşa, un sen-timent de bine, care te face să mergi înainte. „E clar că am o satisfacţie, când văd că oame-nii apreciază ce fac, când ştiu că lucrurile mele au ajuns pes-te mări şi ţări. Şi un mecanic dintr-un atelier se bucură atunci când a reparat o maşi-nă, la fel mă bucur şi eu când ştiu că am făcut ceva care e apreciat, care aduce bucurie”, este de părere Dan Ţurcă.

6 MONITORUL JUDEȚULUI monitorul de mediaş | 22–28 octombrie 2015

Alex PÎNTEA

Evenimentul din weekend, reluat după patru ani de la pre-cedenta ediţie, va fi unul deo-sebit şi se va bucura de prezen-ţa unor solişti şi ansambluri de muzică populară renumite.

Vin şi muzicăComuna Hoghilag se îmbra-

că, la sfârşitul acestei săptămâni, în haine de sărbătoare. Dumini-că, localitatea îşi aşteaptă oas-peţii să îi treacă pragul pentru a lua parte la Festivalul Vinului, eveniment ajuns anul acesta la cea de-a V-a ediţie. Organizato-rii s-au pregătit aşa cum se cu-vine, iar, pe lângă vinul de cali-tate, muzica bună va întreţine atmosfera pe tot parcursul zilei.

Distracţie popularăProgramul evenimentului va

debuta la ora 13.00, cu o cere-monie religioasă, urmată de că-tre cuvântul de deschidere al evenimentului din partea pri-marului comunei, Cornel Vasi-le Puică. Vor susţine apoi reci-taluri solistul vocal Liviu Das-căl, interpretul Teodor Gligan, din satul Prod, şi ansamblul de dansuri ţigăneşti al comunei Hoghilag. Apoi, solista Lucre-ţia Coman va susţine un reci-tal de folcloric românesc, ur-

mat de un program artistic cu grupul de dansuri populare „Ju-nii din Bahnea“. Va mai susţi-ne un recital cu muzică popu-lară de pe Târnave solistul vo-cal Nicu Poştă. Invitaţi speci-ali sunt Ansamblul Folcloric Profesionist „Junii Sibiului“, dar şi grupul instrumental „Dor“, condus de către Alin Joldeş, cu soliştii vocali Laura Oltean şi Alin Bucşa.

Zonă viticolăÎn Hoghilag, localnicii pro-

duc un vin de casă cu un gust deosebit. Zona este cunoscută ca una în care oamenii sunt preocupaţi de sute de ani de activităţi viticole. La iniţiativa Primăriei din localitate, în anul 2008 a avut loc şi prima ediţie a unui festival al vinului.

Festivalul Vinului este un prilej pentru producătorii de vin din judeţele Sibiu şi Mureş

să vină la Hoghilag cu produc-ţia de peste an. La fel ca mul-te alte zone viticole din Tran-silvania, importanţă Hoghila-gului în materie viticolă nu stă însă în suprafaţa viilor, ci în special în gustul aparte şi ca-litatea produsului. Printre so-iurile deosebite recomandate de specialişti sunt Feteasca al-bă, Feteasca regală şi Muscat ottonel.

FESTIVALUL VINULUI | Cea de-a V-a ediţie are loc duminică

Tradiţia continuă la HoghilagDe generaţii întregi, activităţile viticole reprezintă o preocupare constantă a locuitorilor din Hoghilag. Vinul care se produce aici este unul de calitate şi are un gust aparte. Din anul 2008, Primăria Hoghilag a lansat şi un festival al vinului.

Potențial turistic

Cei care ajung la Hoghilag au șansa să vadă și un mo-nument istoric impresio-nant. Biserica evanghelică fortifi cată din localitate este atestată în anul 1332. Aceasta a fost în două rân-duri cuprinsă de fl ăcări, în 1702 și 1724, dar de fi eca-re dată a fost reconstruită.

CORNEL PUICĂ | primar Hoghilag

„Pe vremuri, la Hoghilag exista o puternică zonă de cultivare a viţei de vie, existau mulţi producători de vin şi atunci am zis să reînnodăm această tradiţie. Anul acesta, aşteptăm un număr mare de vizitatori, ne-am pregătit aşa cum trebuie, avem şi un program deosebit, cu solişti şi ansambluri de muzică populară.“

Societatea comercial BACHMANN ROMÂNIA ,

specializat în produc ia de echipamente de distribu ie a energiei electrice, angajeaz în condi ii avantajoase

urm toarele categorii de muncitori:

-Lucr tor depozit-Operator linie montaj

Cerin e : Absolvent coal profesional sau liceu

Experien a pe posturi similare constituie avantaj.

Te a tept m s depui CV-ul la sediul firmei noastre din Media , strada Stadionului, nr 88.

22–28 octombrie 2015 | monitorul de mediaş PUBLICITATE 7

8 RELIGIE monitorul de mediaș | 22–28 octombrie 2015

26.10.2015 – 01.11.2015

MORCOV 3 LEI / KG

PĂTRUNJEL 7 LEI / KG

ŢELINĂ 10 LEI / KG

CEAPA ROSIE 5 LEI / KG

CEAPĂ ALBĂ 3 LEI / KG

CEAPA VERDE 1,50 LEI/ LEG

FASOLE BOABE 12 LEI / KG

FASOLE VERDE 8 LEI / KG

VARZĂ ALBA 1,50 LEI / KG

CONOPIDA 8 LEI / KG

CARTOFI 2 LEI /KG

SALATA VERDE 1,50 LEI / BUC

ROSII 4 LEI / KG

CASTRAVETI 4 LEI / KG

VINETE 2 LEI / KG

MAZARE 7 LEI / KG

ARDEI KAPIA 4 LEI / KG

ARDEI VERDE 3 LEI / KG

GOGOSAR 4 LEI / KG

ARDEI IUTE 6 LEI / KG

USTUROI 15 LEI / KG

MIERE 32 LEI / KG

LAPTE PROASPĂT 2,50 LEI / L

CAŞ DE VACĂ 16 lei / kg

CAS DE OAIE 18 lei / kg

BRÂNZĂ DE VACI 16 lei / kg

TELEMEA DE VACĂ 14 lei kg

PULPĂ VITEL FARĂ OS 25 lei / kg

VRĂBIOARĂ MÂNZAT 18 lei / kg

COTLET MÂNZAT CU OS 18 lei / kg

PIEPT MÂNZAT 16 lei / kg

RASOL MÂNZAT 12 lei / kg

FICAT MÂNZAT 10 lei / kg

PULPĂ PORC FARĂ OS 14,50 lei / kg

PULPĂ PORC CU OS 11 lei / kg

COTLET – CEAFĂ 14 lei / kg

CARNE PORC CAL. II 12 lei / kg

MERE 3 lei / kg

PRUNE 2,50 lei / kg

STRUGURI 4 lei / kg

PERE 4 lei / kg

PRUNE 2,50 lei / kg

STRUGURI 4 lei / kg

PERE 4 lei / kg

În ţinutul Gherghesenilor, ca mereu de-atunci, Hristos vindecă astăzi de îndrăcire. Iz-băveşte sufl etul de-acel soi de moarte care-i mai rea decât moartea. Pentru că a te aşeza, de bunăvoie, de partea opusă lui Dumnezeu şi în starea opu-să minunilor Sale e mai rău decât a intra – fi zic – în împă-răţia pe care El n-a creat-o. Că-ci Dumnezeu este Dătătorul de Viaţă, Care, acceptând moar-tea, cu moartea pe moarte a călcat.

CutremurătorGlasul diavolului vorbind:

„Ce-ai cu mine, Iisuse, Fiul Dumnezeului Celui Preaînalt? Rogu-te să nu mă chinuieşti...“ (Luca 8, 29) m-a cutremurat întotdeauna. Cu parşivenia-i cunoscută, exprimarea diavo-lului cuprinde un adevăr şi-o minciună deopotrivă. Că Hris-tos era Fiul lui Dumnezeu Ce-lui Preaînalt nu se îndoia dia-volul, şi aceasta pe când mul-ţi din jurul Domnului o făceau. Era mai lucid diavolul decât mulţi din Israel, căci recunoş-tea în Drumeţul obosit şi pră-fuit pe Acela Care era (este!) Calea, Care-l dărâmase pe el din strălucirile cerului în adân-cul pământului, punitiv şi de-fi nitiv. Dar, pe de altă parte, „pentru ce mă chinuieşti?...“ era o constatare mincinoasă. Căci Hristos îi ceruse „să iasă din om“ (Luca 8, 29 a). Şi-aces-ta era chinul pentru diavol, ru-perea din co-locuirea lui cu „purtătorul“ netrebniciei sale. Hristos Îşi apără chipul din o-

mul acela, Îşi curăţă prin su-fl are de lumină icoana dum-nezeirii din fi bra de os şi duh a omului aceluia. Rămas om cu toate distorsiunile fi zice şi spirituale la care-l supunea duşmanul liniştii sale.

RugăminteChinuia Hristos? Nicidecum!

Dar diavolul – plângăreţul de-plin – gemea din chiuietorile întunericului său, căci Se ivi-se Lumina, putreziciunea lui fi ind acum anulată prin lucra-rea plină de putere a „Sării“, Care este Hristos. Mila să-L fi cuprins pe Dumnezeu? Mila şi înţelepciunea divină să fi fost faptul că dă diavolului încă o şansă, lăsându-l să locuiască porcii? Nu ştiu. Cert este că şansa acordată dracilor spre pocăire aceştia o folosesc, ia-răşi, a câta oară, împotriva smeririi, împotriva vindecării

de iad. Sf. Ioan de Kronstadt remarca: „Atunci când un om rău vine cu o rugăminte la un om bun, blând şi smerit, pen-tru mai buna reuşită încearcă să se asemene acestuia“ (ca-pul 21 din meditaţiile la În lu-mina rugăciunii, Ed. Sofi a, 2003, p. 15). Diavolul aceasta făcuse. Mimase îndreptarea, dar, o dată scăpat din chingi, face ce ştie a face el în pros-tia sa incurabilă: omoară.

Împotriva planului…Oare doar în porci să fi in-

trat diavolul? Fizic, desigur că da. Nici n-ar fi îngăduit Dum-nezeu altfel. Dar mental, spi-ritual, gestul disperat al dia-volului atinge pe oamenii Ga-darei, care, văzându-şi pericli-tată „recolta“ de unsoare, alun-gă pe Hristos din hotarele în care-şi ţineau viaţa. Că oricum nu erau ei prea evlavioşi o ara-tă însăşi existenţa porcilor în preocupările lor (cu toate că Legea prevedea porcul între animalele „spurcate“!). Prin această fi sură – a nepostirii şi nerespectării Legământului ce-lui Vechi – diavolul nu umple neapărat turma de dragul iz-băvirii din om, cât mai ales ca să zădărnicească planul mân-tuitor al lui Dumnezeu în lu-mea Sa. Şi pare că reuşeste.

IzbăvireRămânerea în luciditate a

celui proaspăt izbăvit din lu-crarea satanei este însă funda-mentală. Acesta ia ungere de Apostol (Luca 8, 38-39), spre disperarea diavolului, care ştia,

de acum, ca unde rămâne în mijlocul poporului unul sin-gur izbăvit din robia lui, rugi-nesc şi cad şi lanţurile celor-lalţi, căci cel rămas în nume-le lui Hristos are puterea lui Hristos în a zdrobi pe zdrobi-torul vieţii, pe furătorul bucu-riei.

De-aici şi tonalitatea bucu-roasă a pericopei, cu toată re-acţia, oarecum penibilă, a gher-ghesenilor, care au constatat – poate – cât de puţin valora un om în ochii lor. Mai puţin ca o nenorocită de turmă de porci.

De câte ori?Dacă aceasta-i de iertat la

ghergheseni, nouă, celor din morminte şi din moarte scoşi, ne mai e îngăduită confuzia de valori? Să luăm aminte la drama gherghesenilor, pe ca-re o realcătuim cu fi ecare in-constanţă pe care o arătăm în dragoste faţă de aproapele şi, prin aceasta, faţă de Hristos.

De câte ori scoaterea din păcat, din moarte, ne bucură? De câte ori nu cârtim auzind că Dumnezeu S-a milostivit de un beţiv şi l-a eliberat din pa-tima dureroasă ce-l ucidea în-cet? De câte ori întoarcerea u-nei desfrânate în normalitatea sfi nţeniei căsătoriei ne-a bu-curat inima şi luminat sufl e-tul? De câte ori bucuria dez-fl ămânzirii unui sărac ne-a îm-bogăţit?

pr. conf. univ. dr. Constantin Necula

ACTUALITATEA EVANGHELIEI | Duminica a 23-a după Rusalii – Luca VIII, 26-39

„Hristos vindecă astăzi de îndrăcire“

(săptămâna 22 – 28 octombrie)22 Jo Sf. Ier., întocmai cu apostolii, Averchie; Sf. 7 tineri din Efes23 Vi Sf. Ap. Iacob, ruda Domnului; Sf. Ignatie, Patr.

Constantinopolului; Sf. Cuv. Petroniu (Post)24 Sâ Sf. M. Mc. Areta; Sf. Mc. Sevastiana și Valentin25 Du Sf. Mc. Marcian și Martirie, Valerie și Hrisaf; Sf. Tavita.

Duminica a XXIII-a după Rusalii (Vindecarea demonizaţilor din ţinutul Gherghesenilor); Ap. Efeseni II, 4-10; Ev. Luca VIII, 26-39; glas 4, voscr. 10

26 Lu †) Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de mir27 Ma †) Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, ale cărui

moaște se află în Catedrala Patriarhală; Sf. Mc. Nestor28 Mi †) Sf. Ier. Iachint, Mitropolitul Ţării Românești; Sf. Mc. Terentie, soţia sa Neonila și cei 7 fii; Sf. Ier. Firmilian, ep. (Post)

Calendar Creştin Ortodox

Denumire articol PretVIU

Păstrăv viu 22 lei/kg

REFRIGERATE PROASPETE

Crap 19 lei / kg

Somn 21 lei / kg

Caras 10.50 lei / kg

Știuca 18 lei / kg

Șalau 30 lei / kg

Novac / Fitofag 9 lei /kg

Platica 10 lei / kg

Lin 12 lei / kg

SEMIPREPARATEIcre crap vrac cu ceapa 4 lei / 100 gr

Icre crap simple 4 lei / kg

Aperitiv de șprot în sos de vin 32,50 lei / kg

AFUMATEFîșii de somon afumate 28 lei / kg

Multă vreme am gândit că în România post-decembristă vidul de putere şi autoritate politică, precum şi doza mă-rită de libertate, distribuită cu gratuitate în toate cotloanele vieţii sociale, sunt „onorate“ de toţi aceşti monştri care rod la trupul – şi-aşa slăbit – al societăţii româneşti.

„Boom-ul” informaţional – cu televiziune şi Internet, în-treţesute tot mai des în cultu-ra tinerilor – l-am socotit şi-l socotesc încă una din lovitu-rile de lance în războiul aces-ta între normalitate şi anor-malitate în Hristos.

A trebuit ca să-i aud pe ita-lieni şi germani, pe austrieci şi francezi vorbindu-mi despre problemele lor, ca să-nţeleg că

nu sărăcia ne face să trăim dra-me, sau oricum nu acea sără-cie pentru care facem greve – aceea salarială. Să-nţeleg că nu contextul de trai îl face pe ţăranul român să scadă-n ce-le ale moralei şi învăţatului. Că nu-i musai problemă româ-nească divorţialitatea crescân-dă şi că femeia occidentală-şi plânge chiar mai amarnic ne-putinţa de-a-şi ţine familia în-treagă decât cea română.

Că nu-i neapărată nevoie ca un oraş să fi e sărac sau o ţară să fi e săracă, pentru ca şomajul să existe, să nască bulversări sociale majore. Să nască drogaţi sau alcoolici. Să nască, uneori, disperarea ce naşte (moare, de fapt) sinu-cigaşi...

Sigur că dramele, durerile acestea sunt comune, cum co-mună ne este natura umană cu toate creşterile şi descreş-terile sale. Sigur că a fi şomer pe străzile Parisului sau Pa-dovei italiene nu este tot una cu a fi sărăcit de şomaj în vreo comuna din cine ştie ce colţ al României. Dar umilinţa e comună. Foamea e aproape identică. Privirile indiferente sunt aceleaşi ca şi uneori ne-putinţa celorlalţi de a înţele-ge cele prin care tu, şomer, divorţat(ă), abandonat(ă) de părinţi sau de copii e aceeaşi.

Nepurtând cu tine crucea dramei tale nu poţi înţelege nimic din durerile şi din pu-ţinele tale reuşite. Ceea ce de-osebeşte drama ta de român

de a celuilalt este aceea că so-luţionarea cazului tău nu vi-ne neapărat de la oameni. Sau nu numai de la ei. Ci trebuie să ai şi credinţa şi nădejdea că Dumnezeu poate interve-ni în favoarea ta. Într-un sis-tem social în care unii circu-lă pe şosele cu maşini care costă cât două-trei blocuri în România sau în care casa unui singur star de moment al vie-ţii mondene din ziua aceea ar acoperi, prin vânzare, foamea celor din Ghana, sau a celor din Rwanda, sistemul de asis-tenţă socială, oricât de bine ar părea pus la punct, are în el o doză de minciună. Aproa-pe oripilantă.

Pr. Constantin Necula

Gustul comun al durerii

22–28 octombrie 2015 | monitorul de mediaş CITITORI 9

Doi lupi se duc să fure oi. Ciocănitoarea îi aude şi-i pârăşte ciobanului care se pune la pândă. Seara, ajung lupii la stână şi vor să intre pe o gaură din gard. Intră primul lup pe gaură şi ciobanul îi arde o bâtă peste bot. Pune lupu’ laba la bot de du-rere şi se întoarce către celălalt spunându-i: – Intră tu primul, ca pe mine mă bufneşte râsul!

COLŢUL CU MONDENITĂŢI

Monitorul de Mediaş: Aveţi un loc preferat în Mediaş?Anamaria Agîrbiceanu: Îmi place foarte mult oraşul nos-tru, e medieval şi are o aură aparte. Sincer prefer mai mult zona barajului de la Ighiş.

M.M.: Care a fost cel mai frumos cadou pe care l-aţi primit vreodată?A.A.: Cel mai frumos cadou pe care l-am primit vreodată, l-am primit de la viaţă. Cadoul este familia mea, de care sunt mân-dră şi îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru că o am alături.

M.M.: Vă place sportul? Practicaţi vreunul?A.A.: Da, îmi plac foarte mult baschetul şi fotbalul, dar numai ca privitoare. Am însă în familie un sportiv deosebit, în persoa-na băiatului meu Raul, pe care îl urmăresc la meciurile de bas-chet ori de câte ori am ocazia.

ANAMARIA AGÎRBICEANU | Director Liceul Teoretic „Axente Sever“

COPILUL SĂPTĂMÂNII

UNDE MERGEM?

CE PUTEM VEDEA ÎN SIBIU...

MAXIMA SĂPTĂMÂNII

PORŢIA DE RÂS

Copilul dumneavoastră e cel mai frumos! Trimiteţi pe adresa redactia@monitoruldemedias.ro o fotografi e şi un scurt text, în care să menţionaţi cum îl cheamă, ce vârstă are şi de ce e atât de deosebit în viaţa dumneavoastră, pentru a deveni copilul săptămânii în Monitorul de Mediaş.

„Cei care îşi întrebuinţează rău timpul sunt cei dintâi care se plâng de scurtimea lui.“ (Jean de la Bruyere)

BaschetSâmbătă 24 octombrie – Sala Sporturilor Mediaş, ora 19: CS Gaz Metan Mediaş – BCMU Piteşti, în cadrul etapei a 4-a a Li-gii Naţionale de baschet masculin

Halloween, în TabooVineri, 23 octombrie, de la ora 21, suntem invitaţi de Consi-liul Local al Tinerilor la o petrecere tematică de Halloween, în Taboo Society Club. Vor fi concursuri cu premii şi surprize pentru tinerii costumaţi şi nu numai. Preţ intrare 10 lei.

Corul Rahmaninow, în concertSâmbătă 24 octombrie, de la ora 18, la Biserica Evenghelica Sf. Margareta este programat un concert extraordinar susţinut de Corul Rahmaninow din Kiel. Intrarea liberă.

„Salonul de toamnă 2015“La Galeria CIRUS, de pe strada Petöfi Sandor, nr. 9, avem oca-zia de a admira lucrările reunite în cadrul expoziţiei de artă plastică „Salonul de toamnă 2015“.

Salon de carte, la TraubeVineri 23 octombrie, la Sala Traube are loc o întâlnire cu dom-nul academician profesor Basarab Nicolescu, cunoscut drept „părintele“ transdisciplinarităţii. Programul evenimentului:Ora 17 – deschidere Salon de carte transdisciplinară, Basarab Nicolescu, ediţia I (expun editurile: Curtea Veche, Junimea şi Limes)Ora 17,30 – Conferinţă susţinută de domnul academician pro-fesor Basarab Nicolescu: „Strania dimensiune a timpului“. Pre-zintă personalitatea lui Basarab Nicolescu preot conferenţiar doctor Constantin Necula.

Muzeul MunicipalMuzeul Municipal Mediaş, din strada Mihai Viteazu, nr. 46, ne aşteaptă să-i trecem pragul pentru a viziona, pe lângă ex-poziţiile permanente, „Perspective medieşene în tablouri do-cument“ – o expoziţie temporară de pictură şi grafi că care va fi deschisă până în 23 octombrie.

„Sibiu Jazz Festival 2015“În perioada 22-25 octombrie, la Sala Thalia şi Teatrul Gong au loc concerte în cadrul „Sibiu Jazz Festival 2015“. Program:Joi 22 Octombrie: Vein Trio (CH); Niccolo Faraci Quartet (IT)Vineri 23 Octombrie: Dorantes „Interaccion“ – Flamenco Jazz (ES); Edi Jak Neumann Quartet – „In Memoriam Ornette Co-leman“ (USA, RO, UK, SE)Sâmbătă 24 Octombrie: Amos Hoffman Quartet – „Brown Su-gar“ (IL); Soneros De Verdad (CU)Duminică 25 Octombrie: Sebastian Spanache Trio (RO); Island Jazz (Madagascar, Mauritius, Mozambique)JAM SESSION every night at Music Pub.

Festival de muzică clasicăÎn perioada 26 octombrie – 2 noiembrie, la Sala Thalia are loc Festivalul Internaţional de muzică clasică CLARA HASKIL 2015. Program:Luni 26 octombrie, ora 19,30: Recital pian Cristian BuduMarţi 27 octombrie, ora 19,30: Recital: Ştefan Tarara (vioara şi pian), Mauro Lo Conte (pian)Miercuri 28 octombrie, ora 19,30: Recital de pian Volodymyr Lavrynenko

Numele meu este Miruna Antonia Minea şi am venit pe lume pe 21 septembrie, după o lungă aşteptare a părinţilor. Cu toate că sunt micuţă, deja de acum Tuşi Vero, Tuşi Mia şi Ioana vor să mă facă vedetă. Dar au dreptate. Nu am eu o privire de vedetă?

VOCILE MEDIAŞULUI

POVESTIRI CU TÂLC

Gabriela Pădurean, profesor

„Sunt convinsă că atât copiii, cât şi părinţii, au fost mişcaţi şi marcaţi de ceea ce s-a întâmplat aici. Consider că educaţia copiilor se face prin astfel de acţiuni. Trebuie să îi învăţăm pe copii de mici să fi e solidari cu problemele celorlalţi copii sau chiar adulţi“.

Alexandra Ababi, psiholog

„Evenimentul a fost unul pen-tru serviciile sociale. Ne-am dorit să creştem dorinţa oame-nilor de a avea servicii sociale mai bune şi sperăm că am şi reuşit. Totodată am dorit să aducem un zâmbet pe chipul copiilor afl aţi în difi cultate“.

Kadar Tamas, voluntar

„Ca orice eveniment de con-ştientizare civică, care uneşte oamenii, mi-a plăcut şi consi-der că este binevenit. Au fost mulţi participanţi, mulţi copii şi este important ca ei să cu-noască alţi copii care trăiesc în condiţii puţin mai grele“.

Adelina Biriş, organizator

„Am încercat şi noi să dăm din puţinul nostru pentru fa-miliile nevoiaşe pe care le avem în grijă şi asistare. Cu banii strânşi vom face pache-te alimentare de Crăciun“.

„Marcaţi de ceea ce s-a întâmplat“ Câteva sute de persoane au participat la acţiunea de caritate „1 Milion de Stele“. Acestea au urmărit programul artistic pregătit de copiii de la mai multe unităţi de învăţământ, au donat pentru nevoiaşi şi au semnat pentru majorarea bugetului alocat serviciilor sociale. Ce i-a determinat pe medieşeni să participe, ce părere au despre această acţiune aflaţi din raidul-anchetă realizat de reporterul Monitorului.

Un înţelept şi inelul luiTrăia pe vremuri un înţelept, cum rar se mai găsește astăzi. Nu era foarte bătrân, dar îl ducea mintea și știa să vorbească pe limba tu-turor și multora le dăduse soluţii pentru problemele lor. Într-o zi, la el veni și un tânăr. Nici prea-prea, nici foarte-foarte. Ca mai toţi cei de vârsta lui, cu vise mari și reușite încă puţine. De aceea, nu tre-buie să ne mirăm că problema lui era lipsa de încredere în sine.- Înţeleptule, spuse el, am venit la tine pentru că mă simt atât de mic, de neînsemnat, nimeni nu dă doi bani pe mine și încep să cred că nu voi putea fi niciodată în stare de ceva folositor. Ajută-mă, învaţă-mă cum să fac să fi u mai bun? Cum să le schimb oamenilor părerea despre mine?Înţeleptul se uită la el cu înţelegere, dar nu-l trimise să-și cumpere o carte din aceea cum sunt astăzi prin librării, de autoeducare: cum să-ţi faci un milion de prieteni și cum să fi i cel mai tare, în doar 10 pași. În schimb, își scoase inelul de pe deget și i-l întinse: Te ajut dacă mă ajuţi și tu. Am mare nevoie de bani și te-aș ruga să mergi în târg să vinzi bijuteria aceasta. Dar să nu accepţi pe ea mai puţin de un ban de aur.Zis și făcut. Tânărul plecă în târg. Ajuns acolo, arătă inelul tuturor celor întâlniţi în cale. Deși mulţi se arătară interesaţi, niciunul nu-i oferi pe el mai mult de un ban de aur. Dimpotrivă, cum le pome-nea preţul minim, cei mai mulţi râdeau sau se strâmbau, și dispă-reau rapid în mulţime. Unul chiar îl acuză că vrea să-l escrocheze, încercând să-i vândă la un preţ atât de mare o bijuterie ce pare a-tât de banală. După multe ore, tânărul se-ntoarse la înţelept, trist

că-l va dezamăgi pe acesta și supărat că nu va primi soluţia la pro-pria-i problemă.- Îmi pare rău, spuse el cu capul plecat. Nimeni nu a vrut să-mi ofe-re mai mult de unul, doi bănuţi de argint. Nici vorbă de vreun ban de aur. N-am reușit să-i conving de valoarea inelului. Dar de unde știi care e valoarea lui? întrebă înţeleptul. Din câte știu, nu te pri-cepi la bijuterii și, dacă nu ţi-aș fi spus eu cam cât face, l-ai fi dat primului cumpărător. Ca să ne dăm seama cine greșește, dă o fugă la bijutier și roagă-l să-l evalueze. Dar să nu i-l dai, indiferent cât îţi oferă pe el.Tânărul plecă la bijutier. Acesta luă inelul, îl studie cu atenţie și cu lentila tradiţională. Îl puse jos și-i spuse tânărului că erau vremuri grele și, chiar dacă inelul făcea mai mult, nu-i putea oferi mai mult de 58 de bani de aur. Nici n-o să-ţi vină să crezi ce faţă șocată făcu tânărul. Ești sigur?, întrebă el năucit. Sunt foarte sigur. Mă ocup de așa ceva de mulţi ani și recunosc imediat o podoabă de valoare, răspunse bijutierul.Eroul nostru se-ntoarse iar la stăpânul inelului. Îi povesti tot. E inu-til să vă reproduc vorbele înţeleptului. Sunt convins că deja le-aţi gândit și voi.Și la oameni e ca la bijuterii. E nevoie de un cineva cu adevărat in-teresat de ei pentru a le vedea adevărata valoare. Oamenii din târ-guri caută doar chilipiruri și nu-și imaginează că ceilalţi ar avea ce-va important de vândut. Dar nu oferta lor stabilește valoarea. De aceea, caută-i pe cei care sunt în stare să vadă în tine ce ai bun și deosebit în tine și nu te lăsa convins că nu valorezi nimic, doar pentru că niște trecători nu sunt dispuși să dea mulţi bani pe tine.

Timotei Păcurar, Campion naţional Mountain-bike XCM şi şosea

REŢETA FAVORITĂ: PASTE CARBONARAIngrediente: 250-400 gr. şuncă bacon, o linguriţă de usturoi pisat, piper negru, sare, busuioc praf, 4 ouă, o ceaşcă de brân-ză parmezan, pătrunjel verde, o cutie de spagheteMod de preparare: Prepararea sosului: Într-o tigaie mare, încinsă, se prăjesc bucăţelele de bacon până devin crocante (aproximativ 6-8 minute). Grăsimea din tigaie se scurge până rămâne o pelicu-lă, apoi se adaugă usturoiul pisat şi piper după gust. Când se „au-reşte“ usturoiul, se ia tigaia de pe foc, se adaugă baconul prăjit şi pastele fi erte şi se mai adaugă un pic de piper, sare şi se ţine pe foc încă 1 minut. Ouăle, bătute bine într-un bol, împreună cu un praf de sare, se adaugă peste acest amestec fi erbinte, dar în prealabil tigaia se ia de pe foc. Când se adaugă ouale, se amestecă încontinuu, până când ouăle se lipesc pe paste şi se întăresc. Se adaugă parmeza-nul şi se amestecă bine. Se serveşte în castronele (nicidecum în farfurii) şi se presară pătrunjel verde tocat foarte fi n pe deasupra. Poftă bună!

REŢETA VIP

10 MICA PUBLICITATE monitorul de mediaş | 22–28 octombrie 2015

ANUNŢ ANGAJARESC C2E – Cabluri SRL – societate românească cu capital

francez specializată în producţia de cabluri electrice pentru industrie își deschide porţile la Mediaș.

Pentru demararea activităţii se caută personal speciali-zat pentru următoarele posturi:

• RESPONSABIL SOCIETATE – 1 post

Responsabilităţi în administrarea operaţională a socie-tăţii de la începerea și integrarea activităţii, recrutare și or-ganizare personal pentru activitatea de producţie (prevă-zută în timp pentru 100 de persoane direct productive).

Profi l: pregătire tehnică (mecanică, electromecanică sau electrotehnică) cunoscător al limbii franceze și engleze (con-stituie un avantaj).

Experienţă: în domeniul producţiei industrialeCunoașterea sistemului de management al calităţii ISO

9001Cunoștinţe în utilizarea calculatorului: pachet OFFICE și

GPAO (sisteme informatice de gestiune a producţiei).Postul este diponibil începând cu luna Noiembrie 2015.În plus, pentru sfârșitul anului 2015 sunt disponibile ur-

mătoarele posturi:

• TEHNICIAN METODE şi INDUSTRIALIZARE – 1 post

Profi l: pregătire tehnică, cunoscător al activităţii de fa-bricare a cablurilor electrice

Cunoscător al limbii franceze sau engleze.Misiune: pregătirea instrucţiunilor de fabricaţie, inte-

grarea și formarea personalului în producţieCunoștinţe în utilizarea calculatorului: pachet OFFICE și

soft-uri specifi ce activităţii de proiectare (AUTOCAD/SOLID WORKS)

• ASISTENT MANAGER – 1 post

Profi l: contabilitate, Resurse Umane și diverse sarcini administrative

Cunoașterea limbii franceze și/sau engleze constituie avantaj.

Cunoștinţe în utilizarea calculatorului: pachet OFFICECV-urile se vor depune la sediul societăţii SC ROMANE-

LEC SRL, Mediaș, str. Aurel Vlaicu 37-39 între orele 8-15 sau pe e-mail, la adresa: carmen.stroia@romanelec.ro

Preferabil ca CV-urile să fi e redactate în franceză sau en-gleză.

DIRECTOR GENERAL | Sorin STANISLAV

DIRECTOR EXECUTIV | Dan GREAVU, tel. 0723.194.985

REDACŢIA

REDACTOR ŞEF | Mihai COLIBABA

POLITIC/ADMINISTRAŢIE | Alex PÎNTEA

SPECIAL | Milu OLTEAN

ECONOMIC | Andreea DUŢU

EVENIMENT | Mihai POPOVICI, Lavinia POPA

SPORT | Alex PÎNTEA

DEPARTAMENTE

CONSILIERI MARKETING | Mihaela FLEŞARIU, Iulia NAGY

DIFUZARE | Iulia TODEA

ISSN 2065 - 6327

Editor: SFG PRESS SRL

Tipar: Tipografia "GARAMOND" Cluj-Napoca Monitorul de Mediaş nu este responsabil în nicio circumstanţă pentru acurateţea sau conţinutul anunţurilor publicate, nu răspunde moral sau material pentru eventuale prejudicii pe care cineva le-ar suferi în urma publicării acestora. Răspunderea pentru autenticitate aparţine exclusiv autorilor anunţurilor.

ce a metalelor- Prelucrători prin așchiere- Reglor mașini de injecţie ma-se plastice- Fasonator, Zidar, Șamotor, Sobar.Pentru mai multe detalii vă ru-găm să ne contactaţi la telefon 0269-514.507, fax 0269-514.502 sau e-mail: con-tact@sndeco.ro

¤ SC Dafora Turism SA anga-jează RESPONSABIL SSM și SI-TUAŢII DE URGENŢĂ. Condiţii:- experienţă în domeniu de cel puţin 3 ani- certifi cat de absolvire curs 80 ore Inspector în domeniul SSM- certifi cat de absolvire curs Ca-dru tehnic PSI- cunoștinţe operare pachet MS Offi ceBenefi cii:- pachet salarial avantajosInformaţii la telefon 0269-806.670 sau 0730-099.300

¤ Firmă de transport internaţi-onal angajează șoferi profesio-niști Cat. C+E, cunoscători nivel mediu de limba germană sau engleză. Informaţii la telefon 0727-357.484 sau 0755-970.555

¤ Societate Comercială anga-jează șoferi cu carnet de condu-cere Categ. B, C, C+E cu experi-enţă pentru circuit intern, cu atestat și card tahograf. Infor-maţii la telefon 0744-567.592 sau la sediul fi rmei din Dum-brăveni, strada Gării nr. 3.

¤ Angajăm montator tâmplă-rie PVC. Se oferă salariu atrac-tiv. Informaţii la telefon 0744-567.665

¤ Restaurant Cherhana Denisa angajează în condiţii avanta-joase: bucătar, ajutor – bucă-tar, ospătar, ajutor ospătar, muncitori necalifi caţi în vede-rea califi cării la locul de muncă. C.V. – urile se depun la sediul societăţii din Mediaș, str. Brate-iului, nr. 1A. Informaţii la tele-fon 0269-844.030 / 0756-203.561 sau 0269-832.030

¤ Societatea Automotive Ser-

vice din Mediaș angajează vop-sitori și muncitori necalifi caţi în vederea instruirii. Experienţa în domeniu constituie un avantaj. Se oferă pachet salarial atractiv și școlarizare la locul de muncă pentru începători. Cei interesaţi pot depune cererile de angaja-re și CV-urile la sediul fi rmei din str. Aurel Vlaicu 41 sau se pot trimite pe e-mail la adresa recrutare@autm.ro. Pentru in-formaţii suplimentare apelaţi 0747-333.437

¤ Magazin alimentar angajea-ză lucrător comercial. Informa-ţii la telefon 0743-204.225

Fundaţie angajează personal pt. îngrijire persoane

vârstnice la domiciliu în Germania. Se cere: limba

germană - nivel conversaţional, seriozitate, experienţa minim 3 luni în domeniu. Se oferă salariu atractiv, transport gratuit, consultanţă în România şi Germania. NU SE PERCEPE

COMISION. Telefon 0756-420.197

¤ Societate comercială cu se-diul în Mediaș, str. Axente Se-ver, nr. 21, angajează munci-tori, califi caţi și necalifi caţi, în domeniul construcţiilor. C.V.-urile se depun la sediul so-cietăţii între orele 8 – 16 (de luni până vineri). Pentru infor-maţii suplimentare puteţi suna la telefon 0269-837.803 sau 0728-780.700.

¤ SC CONTRASTROM angajea-ză: muncitor necalifi cat pentru bucătărie, pizzer, chelner, lucră-tor comercial și bucătar. Relaţii la Big Pizza, zilnic între orele 14 – 16.

¤ AUTONET IMPORT angajează lucrător gestionar în cadrul de-pozitului din Mediaș. Cerinţe: minim 10 clase, cunoștinţe ele-mentare de lucru cu calculato-rul. Se oferă salariu atractiv, ti-chete de masă, bonusuri. Per-soanele interesate sunt rugate să trimită CV-ul la adresa: job@autonet.ro.

¤ Societatea RO TIR MEDIAȘ angajează șoferi de tir cu expe-

rienţă minim 1 an. Se oferă pa-chet salarial atractiv. Cei intere-saţi pot trimite un curriculum vitae la adresa de mail: offi -ce@roatir.ro

¤ Trans Europa angajează agent voiaj pentru punctul de lucru din Mediaș, jud. Sibiu. CV-urile cu poză se depun la in-fo@transeuropa.ro

¤ ȘCOALA NAŢIONALĂ DE GAZ, cu sediul în Mediaș, str. Meta-nului, nr. 1, angajează admi-nistrator fi nanciar (patrimoniu) – studii medii. Telefon 0269-845.876 (AJOFM Sibiu)

¤ SPITALUL MUNICIPAL MEDI-AȘ, cu sediul în Mediaș, str. Cloșca, nr. 2, angajează asis-tent medical generalist și audi-tor intern. Telefon 0269-842.550 (AJOFM Sibiu)

¤ MEDIMPACT SA, cu sediul în Mediaș, str. Ion Brătianu, nr. 22, angajează confecţioneri ar-ticole din piele și înlocuitori și muncitori necalifi caţi în indus-tria confecţiilor. Telefon 0369-421.052 (AJOFM Sibiu)

¤ ARIONTEC, sediul în Mediaș, str. G. Topârceanu, nr. 16, an-gajează muncitori necalifi caţi la asamblarea, montarea pieselor și lăcătuși mecanici. Telefon 0269-841.126 (AJOFM Sibiu)

¤ KONSTA SPLENDID, cu sediul în Mediaș, str. Ighișului, nr. 2A, angajează lucrător comercial. Telefon 0269-841.567 (AJOFM Sibiu)

¤ MED SERVICE, cu sediul în Mediaș, str. Titus Andronic, nr. 3, angajează femeie de servi-ciu. Telefon 0269-833.038 (A-JOFM Sibiu)

¤ SC PIK PERONI SRL cu sediul în Blăjel, strada Baznei, nr. 2, angajează instalator reţele ter-mice și sanitare. Telefon 0269-851.055 (AJOFM Sibiu)

¤ SC MORA IPR SRL, cu sediul în Mediaș, str. G. Topârceanu, nr. 16, angajează operator ma-se plastice, reglor mașini de bobinat și platinat și tehnician mentenanţă electromecanică – automatică echipamente in-dustriale. Telefon 0269-844.370 (AJOFM Sibiu)

¤ SC BIROTEC, cu sediul în Me-diaș, str. Păltiniș, nr. 1 A, anga-jează manager marketing (tari-fe, contracte, achiziţii) și opera-tor reţele de telecomunicaţii. Telefon 0740-177.783 (AJOFM Sibiu)

¤ SNGN ROMGAZ SA, cu sediul în Mediaș, strada Unirii nr. 4, angajează auditor intern și electrician echipamente electri-ce și energetice. Telefon 0269-201.000 (AJOFM Sibiu)

¤ SNGN ROMGAZ S.A., Sucur-sala SIRCOSS Mediaș, cu sediul în Mediaș, Șos. Sibiului, nr. 5, angajează inginer mecanic și sondor la intervenţii de sonde. Informaţii la telefon 0269-205.031 (AJOFM Sibiu)

¤ CENTRUL DE PLASAMENT AGÂRBICIU, cu sediul în Agârbi-ciu, str. Agârbiciu, nr. 361, an-gajează asistent medical gene-

ralist, asistent social nivel supe-rior și referent de specialitate pedolog. Telefon 0269-855.102 (AJOFM Sibiu)

¤ BMB KABELTECHNIK, cu se-diul în Copșa Mică, str. Salcâ-milor, nr. 18, angajează mon-tator subansamble. Telefon 0269-503.911 (AJOFM Sibiu)

¤ TEHNICA SRL DUMBRĂVENI, cu sediul în Dumbrăveni, str. Alexandru Morariu, nr. 8, an-gajează electrician de întreţine-re și reparaţii, operator la ma-șini-unelte cu comandă nume-rică, muncitori necalifi caţi la ambalarea produselor solide și semisolide și lăcătuși mecanici. Telefon 0269-865.226 (AJOFM Sibiu)

LICITAŢII

S.C. Piaţa Prim Com S.A. cu sediul în Mediaş, str. Virgil

Madgearu nr. 4, organizează în anul 2015, săptămânal,

LICITAŢIE PUBLICĂ, în fi ecare zi de marţi şi vineri, ora 10, în vederea închirierii de spa-

ţii comerciale.Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic la sediul

societăţii de pe strada Virgil Madgearu nr. 4 precum şi la telefoanele 0369-449.923 şi 0372-905.475, E-mail: pia-

tamedias@yahoo.com

SERVICII

¤ Execut lucrări de fi nisări în construcţii, gresie, silicoane, acril, faianţă, gleturi, zugrăveli, montări uși, montări parchet la-minat, izolaţii exteriore cu polis-tiren, decorativă, putz șape, hi-droizolări, betoane, rigips, case-tări, etc... Telefon 0766-307.584

¤ Cosmetizări auto la spălătoria Anico: 0745-924.215, 0747-946.409

¤ Dacă nu aveţi timp sufi cient la dispoziţie pentru gătit, nu aveţi experienţă pentru a vă surprin-de soţia cu o cină romantică, sau invitaţii la o petrecere acasă, puteţi avea bucătarul dvs. la dis-poziţie pentru cât timp doriţi. Pentru o petrecere privată la do-miciliu, contactaţi-mă oricând! Telefon 0741-591.252

¤ Echipă Dumbrăveni executăm lucrări de amenajări interioare și exterioare, case la roșu, faianţe, gresie, tencuieli, polistrien, de-corativă. Preţurile sunt negocia-bile. Lucrăm și la fi rme și la par-ticulari. Telefon 0749-885.482

¤ Ofer transport pentru animale pe toată raza judeţului Sibiu. In-formaţii la telefon 0747-537.059

¤ Nu ai timp pentru a-ţi îngriji câinele, atunci când pleci în con-cediu sau ai program de lucru care nu-ţi permite să ai grijă de el? Apelează la servicile noastre de pet sitting, dresaj de compa-nie. Telefon 0742-944.085

¤ Executăm la comandă burlane și jheaburi din tablă zincată sau lindap, toate mărimile și mode-lele, cu materialul clientului sau al meu - confecţionat și montaj. Telefon 0753-763.583

¤ Ofer transport nisip, pietriș și alte materiale de construcţii în

PIERDERI

¤ Pierdut certifi cat constatator 540232/28.12.2012 al societă-ţii SERV COM SRL, având număr J32/1585/2004, CUI 16871523. Se declară nul.

¤ Pierdut certifi cat constatator nr. 2231/15.01.2009. Firma Barabas Albert PFA, CUI 21307025/08.03.2007, F32/163/2007 din 07.03.2007. Se declară nul.

LOCURI DE MUNCĂ

¤ Cellini Mobili angajează tâmplari cu și fără experiență. Informații la telefon: 0756-111660. (1.6)

¤ Caut o doamnă cu experien-ţă în curăţenie și cu aspect în-grijit în centrul Mediașului. Dis-ponibil zilnic între orele 11 și 14. (Femeie de serviciu). Pen-

tru 10-20 ore/săptămână. Pentru mai multe detalii, su-naţi la 0728-714.340

¤Societate Comercială anga-jează vânzătoare în Piaţa Agro - Alimentară, la chioșc de îm-brăcăminte. Informaţii la tele-fon 0754-842.001

Caut şofer, de preferinţă pensionar, din cartierul

Vitrometan, poate deţine permis doar gradul B. Urgent!!! Informaţii la telefon 0742-132.584

¤ Grupul de fi rme SN Deco Șei-ca Mică angajează, în condiţii avantajoase, următoarele cate-gorii de muncitori:- Mecanic auto- Inginer mecanic, constituie avantaj dar nu este obligato-riu: cunoștinţe ale tehnologiilor de mecanică și prelucrare la re-

Angajează în Mediaş:

OFIŢER CREDITECANDIDATUL IDEAL:Studii superioare economice;

RESPONSABILITĂŢI GENERALE:Desfășoară activităţi de prezentare și vânzare

a produselor fi nanciare ale companiei;

Datele de contact: e-mail:hr@vitasromania.

ro, telefon:0724.211.598

Spitalul Municipal Mediaş organizează concurs în vederea ocupării următorului post:- 1 post auditor internCondiţiile specifi ce de participare pentru acest post sunt:- studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă în domeniu economic sau juridic- cursuri de specializare Auditor Intern sau curs de auditor fi nanciar contabil absolvit cu certifi cate de recunoaștere naţionalăsau- studii masterale în specialitatea audit fi nanciar – contabil- experienţa în domeniu constituie avantaj- cunoașterea cel puţin a unei limbi străine de circulaţie internaţională – nivel mediu- cunoștinţe de prelucrare și documentare informaţii în MS Offi ce (Word, Excel, Power Point, Acces)Dosarele se vor depune în perioada 12.10.2015 – 23.10.2015 la sediul unităţii împreună cu următoarele acte: cerere de înscriere; copia actului de identitate; curriculum vitae; copiile diplomelor de studii și ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări în domeniu economic sau juridic; copia carnetului de muncă sau adeverinţe de la locurile de muncă care să ateste vechimea în muncă; copie certifi cat de căsătorie (dacă este cazul); copie certifi cat de naștere; copie livret militar (după caz); cazier juridic; adeverinţă care să ateste starea de sănătate corespunzătoare;Bibliografi a și alte informaţii se pot obţine la numărul de telefon 842.550 / int 154, la biroul RUNOS sau pe site-ul instituţiei www.spitalulmedias.ro

COMUNA HOGHILAG, cu sediul în Hoghilag, str. Principală, nr. 305 jud. Sibiu, cod fi scal 4241230, reprezentată de Primar – Puica Vasile Cornel, în calitate de vânzător, organizează licitaţie cu strigare pentru atribuirea contractului de vânzare – cumpăra-re a locuinţei situat în satul Hoghilag, nr. 321, jud. Sibiu, pro-prietate privată a Comunei Hoghilag.- Documentaţia de atribuire se poate achizitiona de la sediul Primăriei Comunei Hoghilag;- Documentele licitaţiei se pot procura începând cu data de 21.10.2015, de la sediul Primăriei Hoghilag;- Data limită de depunere a cererilor de înscriere la licitaţie este de 28.10.2015, ora 12,00, la sediul Primăriei Hoghilag, str. Principală nr. 305, judeţul Sibiu;- Licitaţia va avea loc în data de 30.10.2015, ora 10, la sediul Primăriei Hoghilag, str. Principală, nr. 305, jud. Sibiu;- Participanţii la licitaţie vor achita o taxă de participare în cuan-tum de 244 lei (1% din preţul de pornire la licitaţie), se va depu-ne la casieria Primăriei Hoghilag;- Garanţia de participare în cuantum de 2.440 lei (10% din pre-ţul de pornire la licitaţie) se va depune în lei la casieria Primăriei Hoghilag sau prin Ordin de plată bancar;- Data desfășurarii următoarei licitaţii, în caz de neadjudecare, va fi anunţată ulterior;- Pasul de licitaţie pentru vânzare este de 244 lei, aplicat asupra valorii de pornire.Informaţii suplimentare la nr. de telefon: 0269-866.801 / 0269-866.804

22–28 octombrie 2015 | monitorul de mediaş MICA PUBLICITATE 11 AGENDA OAMENILOR DE AFACERI

ȘCOALA DE ȘOFERI SC LEVY CAR SRL

Str. Lucian Blaga, blocul curb

Program: L-V 08-17

Tel: 0369/4344430771.250.329

Adresa: Lucian Blaga nr. 2 ( blocul curb)

tel: 0369-434.433program 08 - 17

Mediaș și în localităţile alăturate la preţ avantajos. Informaţii la telefon 0741-704.595

– PEŞTIŞORUL ALB – transportă persoane în și din majoritatea orașelor din sudul și sud-vestul Germaniei. Tele-fon 0269-253.536; 0269-253.771 sau 0746-224.363

¤ Vă doriţi să aveţi o nuntă deo-sebită? Claudiu Micu de la Radio Mediaș vă oferă pentru sezonul 2015 pachet complet de servicii. Informaţii și rezervări la nume-rele de telefon 0369-802.875 sau 0766-610.250

¤ Montăm sobe de teracotă, randament maxim de căldură, aspect plăcut, chiar și din mate-rial vechi. De asemenea, con-struim modele unicate de șemi-nee, cuptoare, grill-uri. Ne de-plasăm și pentru reparaţii. Tele-fon 0740-807.008, la orice oră!

¤ Electrician autorizat ANRE exe-cut instalaţii electrice noi de la stâlp la bec și priză, tablouri electrice cu protecţii contra elec-trocutării și supratensiune (pro-tejarea consumatorilor de uz casnic), automatizări, interfoa-ne, cablu tv, telefonie, remedieri defecte 24h din 24 și modifi cări la instalaţiile mai sus menţiona-te, toate cu termen de garanţie de 10 ani. Informaţii la telefon 0752-152.667

¤ Ofer servicii după cum urmea-ză: zidărie, izolaţii, instalaţii a-pă, gresie, faianţă, gleturi, zu-grăveli, rigips, parchet și altele, pentru preţuri foarte mici. Infor-maţii la telefon 0786-731.726 sau 0765-206.858

Efectuez transport marfă, zilnic, pe traseul Sibiu –

Mediaş. Informaţii la telefon 0722-218.765

IMOBILIARE

¤ Închiriez spaţiu de cca. 20 metri pătraţi cu vad comercial foarte bun, situat la intersecţia cu șase străzi. Spaţiul este adec-vat pentru magazin furaje ani-male, fi to-sanitare, birou, agen-ţie etc., și este situat pe str. An-ton Pann nr. 3, vis-a-vis de Școala Generală nr. 2 și între-prinderea Relee. Relaţii la tele-fon 0730-413.321

TERENURI

¤ Vând teren pentru construcţii în Șelimbăr, lângă motelul Dra-cula, intravilan, 1.175 mp, des-chidere 24 m la DN1. Persoană fi zică, telefon 0722-562.915

APARTAMENTE

¤ Vând apartament cu 2 came-re decomandate, conf 1, etaj 2, în centru. Dotat cu: centrală proprie, termopane, parchet etc. Preţ negociabil. Informaţii la telefon 0751-391.169, 0758-325.158, 0216-103.079

Vând sau schimb garsonieră confort 1 în cartier Gura

Câmpului. Garsoniera este confort 1, perfect utilată şi

complet mobilată, situată la etajul 3, cu microcentrală proprie, uşi noi, balcon

închis şi parchet melaminat, sau schimb cu apartament cu 2 camere confort 1 în

Gura Câmpului şi ofer diferenţă. Preţul garsonierei

este de 19.000 Euro. Informaţii la telefon 0742-

889.348

¤ Vând apartament, și în rate, începând de la 300.00 lei pe lu-nă, apartament 2 camere, 50 mp, recent renovat, situat în Copșa Mică preţ de vânzare 12.000 euro. Informaţii la tele-fon 0724-264.673

¤ Vând apartament în Gura Câmpului, str. Aleea Borsec, nr. 3, et. 3. Apartamentul este compus din 2 camere decoman-date, bucătărie, baie, balcon în-chis, centrală termică, gresie, fa-ianţă, geamuri termopan și e izolat. Preţ 22.500 Euro, negoci-abil. Telefon 0749-047.825

CASE

¤ Vând casă RAICA, 6 camere - 3 nivele, 2 bucătării, 2 băi + wc serviciu, centrală pivniţă. Holuri mari, posibil 2 apartamente dis-tincte, renovare interioare re-centă: termopane noi, curte, grădină, spaţioase. Preţ avanta-jos. Telefon 0741-271.521 sau 0369-445.145

Se vinde casă în satul Zlagna, numărul 64. Casa

este compusă din 2 camere, bucătărie şi pivniţă.

Împreună cu terenul are 1.500 mp. Preţ negociabil.

Informaţii la telefon 0725-914.251

Vând casă 2 camere, pivniţă, hol, suprafaţă totală 198 mp, singură pe curte, localitatea Mediaș. Informaţii la telefon

0269-834.380 sau 0766-246.986

Vând casă în Mediaş, str. Traian Vuia nr. 28, zonă

liniştită, cu etaj, scară exterioară, suprafaţă utilă 200 mp. Compusă din: 4 camere, cameră tehnică,

bucătărie, 2 băi, garaj separat, din cărămidă.

Suprafaţă teren 407 mp. Gresie, faianţă, încălzire

centrală, sobe teracotă. Preţ 85.000 euro, negociabil.

Informaţii la telefon 0723-657.222

¤ Vând casă cartier Moșnei compusă din 2 camere, bucă-tărie, baie, hol. Curte mică cu viţă de vie, bucătărie de vară, centrală termică, termopane, ușă metal, gresie, faianţă, me-laminat, cabină duș. Se dă și la schimb cu apartament sau gar-sonieră până la etaj II + dife-renţă. Telefon 0758-397.513

DIVERSE

¤ De vânzare căţei Shar Pei depa-razitaţi, 8 săptămâni. Informaţii la telefon 0269-834.589 sau 0744-129.775

¤ Cumpăr moară cu ciocane, cârnăţar numai din inox, mașină tocat carne Nr. 32 – poate fi cu motor, diferite scule: menghină de banc, ghilotină, ciocane, ba-roase, chei de toate tipurile, motoare electrice bune și defec-te, forjă, nicovală, mașină de sfârnit porumb, cazan pentru fi ert rachiu, butelie pentru ara-gaz etc. Informaţii la telefon 0742-132.584

¤ Vând aparat sudură, polizor profesional, cazan fiert rachiu din inox, hidrofor din alumi-niu, un alt hidrofor complet cu pompă, geamuri și uși din de-molări, materiale confecţii me-talice: ţevi de toate dimensiu-nile, table diferite grosimi și dimensiuni, profile de: U,Y, cornier, ladă cântărit porci – pe roţi, troacă metalică, coșer metalic demontabil, Dacia în perfectă stare de funcţionare, radiată, motoare electrice de la 1,5 kw până la 11kw la 1.500 rotaţii și 3.000 rotaţii, sort curat 10 m cubi, circular etc. Informaţii la telefon 0742-132.584

Cumpăr maşină de cusut veche cu picior de fontă,

chiuvete de grădină şi cadă baie fontă. Informaţii la telefon 0744-269.749

MATRIMONIALE

¤ Văduv 65 ani, fără obligaţii, doresc cunoștinţă cu d-na 50-60 ani, fără obligaţii, serioasă și bună gospodină, cu aspect fi zic plăcut pentru prietenie, că-sătorie, pentru tot restul vieţii. Alte informaţii la telefon 0754-049.423. Nu răspund la nume-re ascunse. Rog seriozitate.

¤ Domn tânăr, 42 ani, fără obli-gaţii, doresc cunoștinţă cu o doamnă, domnișoară, 30-40 ani, fără obligaţii. Rog seriozita-te. Informaţii la telefon 0755-577.953

¤ Locuiesc în California și do-resc să cunosc o ardeleancă de 43-53 de ani, bună gospodină și religioasă, în vederea căsăto-riei. Am 63 de ani, 1,73 m înăl-ţime și 69 kg. Vă rog scrieţi la adresa P.O. BOX 784 Long Bea-ch, California 90801, U.S.A.

Domn 1,70 m, 70 kg, 54 ani, singur, serios, sufl etist, nefumător, antialcoolic,

situaţie materială bună, îmi caut jumătatea. Sună te rog

la 0757-115.743

ANUNŢ DE MEDIU

¤ SC ALDONA SRL anunţă publi-cul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Am-plasament staţie de betoane mobilă“, propus a fi amplasat în Mediaș, str. Gării, nr. 3.Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la se-diul APM Sibiu, str. Hipodromu-lui, nr. 2A și la sediul SC ALDO-NA SRL, Copșa Mică, Șoseaua Sibiului nr. 61, în zilele de luni-joi, între orele 9-16, și vine-rea între orele 9-14.Observaţiile publicului se pri-mesc zilnic la sediul APM Sibiu.

AUTO – MOTO

¤ Vând Opel Astra Caravan 1,7 DTI, an fabricaţie 2001, pe mo-torină, culoare albă, 120.000 km la bord. Preţ 1.800 euro. In-formaţii la telefon 0747-609.257 sau 0269-836.323

¤ Vând motocicletă Chopper 124cmc, an fabricaţie 1996, preţ 4.000 lei. Motocicleta poate fi vă-zută la adresa Lucian Blaga nr. 2. Informaţii la telefon 0740-656.502

SNGN ROMGAZ SA Sucursala Mediaş,

cu sediul în Mediaş, str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu

Organizează în anul 2015, săptămânal, LICITAŢIE PUBLICĂ, în zilele de miercuri şi joi, la orele 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

barăci tehnică de calcul şi birotică material tubular uzat provenit din recuperări diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări alte mijloace fixePersoanele interesate pot obţine relaţii suplimentare la telefon 0269-201.149,

0749-331.149, la Serviciul Mecano-Energetic al Sucursalei Mediaş,

zilnic între orele 7,30 – 15,30.

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. SUCURSALA SIRCOSS

cu sediul în Mediaş, Şoseaua Sibiului, nr. 5, telefon 0269-834.509

Organizează în anul 2015, săptămânal, licitaţie publică pentru vânzarea următoarelor mijloace fixe şi materiale: Utilaje şi scule specifice activităţii de foraj – extracţie Material tubular Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări Habe uzate Autoşasiuri TATRA uzate Piese şi subansamble TATRA

INFORMAŢII SUPLIMENTARE, LA SERVICIUL MECANIC, TELEFON 0752-115.101

12 ECONOMIC monitorul de mediaş | 22–28 octombrie 2015

Mihai COLIBABA

Pentru a-şi vedea visul îm-plinit, Mihai a apelat la o fi -nanţare nerambursabilă de 193.108 euro pe Măsura 313 – Încurajarea activităţilor turis-tice, la GAL Microregiunea Hâr-tibaciu. În satul Apoş, proiec-tul său pune în valoare dome-niul fostei case parohiale evan-ghelice, unde, pe lângă lecţii-le de călărie, investitorul îşi propune să ajungă la un pa-chet de servicii turistice com-plete.

Cel mai mare proiectProiectul său, în valoare to-

tală de 227.186 euro, este cel mai mare de pe teritoriul GAL-ului în exerciţiul fi nanci-ar care se încheie acum. „Ide-ea mi-a venit mai demult, îna-inte de criza economică. Eram ghid în Danemarca, în 2007, şi aveam nişte teren între Ag-nita şi Bârghiş, pe un deal sub pădure, unde mă gândeam să fac o pensiune cu cai. Asta e-ra înainte să văd casa parohi-ală de aici. Atunci am început un proiect, dar a venit criza, aşa că am rămas cu o fi rmă pe care n-am mai făcut nimic. Proiectul actual l-am făcut ca persoană fi zică autorizată, in-structor de echitaţie. Era mai avantajos să aplic în calitate de PFA decât ca SRL. Am avut bunici în Bârghiş şi ei au avut terenuri în zonă. Eu am ajuns în Apoş prima dată în 2011, am mers să văd pământurile, am văzut casa parohială şi bi-serica şi am avut un sentiment că asta e! Un sentiment pe ca-re, dacă-l ai, trebuie să-l ur-măreşti. A durat o jumătate de an sau un an până am reuşit să cumpăr casa parohială de la Consistoriul Evanghelic din Sibiu – probabil că am fost pri-mul din Transilvania care a fă-cut asta. Casa parohială a fost 7.000 de euro. După o săptă-mână, au venit unii şi mi-au oferit pe ea 25.000. Voiau ste-jarul vechi din pod, pentru mo-bilă. Asta însemna s-o dărâme şi cu asta n-am fost de acord. Eu n-o s-o dau jos“, povesteş-te Mihai Barbu.

Pentru clienţi „premium“Conceptul a pornit de la o

colaborare cu arhitectul Eugen

Vaida. „L-am rugat să îmi de-seneze un proiect pentru casa parohială şi să aibă şi o şură – nu prea mare, cât să bag vreo cinci cai – şi s-o fac eu cu pu-terile mele. Aveam în bancă vreo 60.00 de euro, câştigaţi prin străinătate, unde mergeam pe la concursuri. Grajdul va avea sus un restaurant unde clienţii vor putea să servească masa, o sufragerie mare, do-uă apartamente şi încă trei ca-mere. Pentru asta vreau să ac-cesez un grant maxim, de 200.000 de euro, pentru a trans-forma toată zona într-o desti-naţie pentru «upper class» (cla-sa socială compusă din cei mai bogaţi şi mai infl uenţi – n.red.), la preţuri corecte pentru ceea ce va oferi. Există în en-gleză o expresie: «reassuringly expensive». Adică dacă nu e destul de scump, un om cu posibilităţi materiale ridicate va crede că ceva nu e în regu-lă acolo. Se gândeşte de două ori şi, cel mai probabil, n-o să vină. Eu am venit în proiect cu trei cai negri, lipiţani, pe care îi aveam, şi am mai cum-părat încă patru. Vreau să fac călărie cu câini, prăsesc bor-zoi din aceia mari, vreau să organizez tabere de copii pen-tru călărie. Mai am două case în Apoş unde voi asigura ca-zarea şi am un loc unde să fac un camping, unde să găzdu-iesc şi caravane, corturi, caba-ne. Se pot face tiroliene, clim-

bing prin copaci, tot felul de activităţi, avem ţiglăria tradi-ţională unde pot să facă ţiglă. Ca să ţii omul ocupat, trebuie să îi oferi activităţi“, conside-ră antreprenorul.

Solicitările au început să apară

Odată ajunşi în zonă, turiş-tii vor fi , cu siguranţă, încân-taţi. Mihai Barbu este sigur că va avea succes. „În Richiş şi Copşa Mare, peste deal, sunt câteva pensiuni şi case de oas-peţi. În Copşa Mare sunt pa-tru sau cinci case de oaspeţi ale unor italieni care chiar m-au întrebat de pachete turistice şi o să elaborez aşa ceva imedi-at ce termin cu construcţiile. La fel, la Pelişor, Agnita, în zo-nă oferim pensiuni. Mă întrea-bă foarte multe persoane când pot să vină cu copiii la şcoala de călărie, elevii sunt intere-saţi să vină cu programul «Şcoa-la Altfel», am multe solicitări. Deocamdată trebuie să fi nali-zez investiţia şi la anul mă pot apuca de promovare. Am con-vins un colaborator de-al meu să începem o pensiune mică. Noi deja avem multe contac-te pe piaţa turistică“, spune el, încrezător.

Aproape de fi nalConform proiectului, clădi-

rea a fost ridicată folosind ma-teriale şi tehnici tradiţionale, încât se integrează perfect în vecinătatea bisericii evanghe-lice medievale. Mihai Barbu este mândru de rezultat. „E o construcţie mare, s-a lucrat din luna mai, dar constructorii au avut tot felul de difi cultăţi în timpul verii şi s-au pierdut multe zile. Acum ne apropiem de fi nal. Am avut noroc de me-seriaşi buni pentru lemnărie. Nu s-a mai lucrat cu această tehnică de multă vreme. La fel a fost şi cu ţiglăria şi cu pia-

tra, am vrut să păstrăm speci-fi cul tradiţional al zonei şi să dăm un exemplu. E ţiglă de Apoş, cu 60 de ani garanţie, dar rezistă 200“, ne arată el.

Prima cerere de platăFondurile nerambursabile

i-au dat curaj să pornească o investiţie uriaşă. Privind în ur-mă, Barbu se gândeşte şi la greutăţile întâmpinate, dar nu regretă că a făcut acest pas. „Pot să zic că am ajuns să iau fondurile dintr-o întâmplare. Aş mai face-o încă o dată, cu toate că aş schimba anumite lucruri. Am avut noroc! E cea mai mare investiţie din GAL, cel mai mare proiect. Deloc nu-mi pare rău că am accesat fi nanţarea. Îmi părea rău da-că aş fi primit fonduri mult mai mici, fi indcă deja mi-am cheltuit banii mei. Noroc că eu mai lucrez în străinătate, la un nivel foarte înalt. Am mai avut ocazia să mă mai duc câ-te o săptămână sau două – că nu poţi lipsi mai mult – dar dacă nu ai nişte posibilităţi şi un «backup» (rezervă – n.red.), e foarte greu. Apar tot felul de lucruri pe parcurs, cheltuieli suplimentare pe care trebuie să le suporţi. Dacă nu eşti un pic «nebun», o iei razna şi nu mai faci nimic. De aceea, nu pot recomanda oricui să se în-hame la asemenea muncă“, recunoaşte Mihai Barbu. La ora actuală, el a depus prima cerere de plată, pentru o tran-şă de 400.000 de lei. „Până acum nu am încasat nimic, am cheltuit eu 130.000 de lei ai mei pentru construcţia care va costa în total 330.000 de lei, la care se adaugă nişte dotări. Iniţial, era vorba că pot primi doar 100.000 de euro, ceea ce aproape că nu ne ajungea, dar am fost de acord şi aşa. Ulte-rior, au picat alte proiecte şi GAL-ul a rămas cu fonduri de

cheltuit, aşa că am mai putut lua 100.000 de euro pentru do-tări, ca să pot asigura dotări la standarde europene“, deta-liază el.

„Mi-a ajuns cu drumurile. Asta e!“

L-am întrebat pe Mihai Bar-bu şi cum a ajuns să lucreze cu caii. Povestea lui este dem-nă de un fi lm: „Prin 2002, eu eram prin Sibiu, eternul stu-dent la Sport... La un anumit moment, a apărut posibilita-tea să plec la studii în Marea Britanie şi am zis să vedem care-i treaba. În autocar m-am întâlnit cu un polonez care lu-cra la o şcoală de echitaţie. Eu voiam să-mi găsesc ceva de lucru, dar ceva sigur. Polone-zul şi-a sunat angajatorii care chiar căutau pe cineva şi m-am dus, în prima fază, ca grăjdar. Îmi era frică, nu mai pusesem mâna pe un cal. Până la ur-mă, am ajuns în nouă luni să fac competiţii de sărituri. Fă-ceam două ore de echitaţie pe zi, ajunsesem la un nivel des-tul de înalt. M-am tot mutat, am antrenat şi cai pentru prin-ţesa Mary a Danemarcei. Am fost, efectiv, în toată lumea cu caii. În 2009, am lucrat pen-tru campionul naţional al Da-nemarcei, ca groom, şi am fă-cut World Equestrian Games în Las Vegas. După aceea mi-am făcut şi carnetul de TIR şi cer-tifi cat de transport de anima-le vii. Nu m-a mai interesat deloc zona studiilor, au înce-put şi banii să vină, să pun de-oparte. Am fost pe la multe concursuri internaţionale. Nu există oraş mare în Europa să nu fi fost la concurs – Linz, Frankfurt, Munchen, Madrid, Barcelona, Viena, Paris, peste tot. În fi ecare weekend, era al-tă ţară, alt oraş. Mie mi-a cam ajuns cu drumurile. Doresc tu-turor să aibă sentimentul ace-la, să spună: «Asta e!», altfel toată viaţa eşti într-o continuă căutare“.

Echitaţie şi turism ecvestru,visul european al lui Mihai BarbuUn instructor de echitaţie care a bătut toată lumea şi-a găsit liniştea la Apoş, unde investeşte într-un centru de echitaţie şi turism ecvestru unic în ţară. Aproape de inaugurare, Mihai Barbu vorbeşte cu mare entuziasm despre pasiunea sa pentru cai, dar şi pentru frumuseţea Văii Hârtibaciului şi felul în care a ştiut s-o transforme într-o afacere.

Preocupat de patrimoniu

De numele lui Mihai Barbu se leagă multe inițiative de succes pentru conservarea și promovarea patrimoniului material al zonei Hârtibaciului. „Un prieten de-al meu, William Blacker, care a scris cartea «Along the Enchanted Way: A Romanian Story», trăiește aici din 1996. El l-a adus pe prințul Charles prima dată aici. Mi-a zis că trebuie să facem ceva, că se distruge tot mai mult, m-am gândit la cineva care se poate ocupa și l-am prezentat pe Eugen Vaida, atunci au făcut asociația «Monumentum». Totul a mers ca pe roate, au făcut lobby, au atras fonduri. Grajdul meu era să-l facem inițial cu țiglă și cărămidă fă-cută pe loc, nu ne gândeam atunci la fonduri europene. După aceea, am testat lutul de aici. Am avut un deal de la bunici unde era pe vremuri cărămidărie, am dus saci la un meșter care a făcut țiglă și a zis că e foarte bună. Cu ce am produs, am mai restaurat niște case prin sat, tot din bani personali, cu mâna noastră de lucru, am făcut în Apoș patru fațade. Am zis să nu se piardă. Acum vreau să mai salvăm două care sper să reziste peste iarnă. Acum, împreună cu asociația noas-tră, vrem să începem și resta-urarea bisericii, tot pe fonduri nerambursabile. Ea își va păstra funcțiunea de biserică. De la 1400, a fost abația că-lugărilor cistercieni de la Cârța. După plecarea lor, a rămas a comunității și a fost biserică evanghelică. Vrem s-o redăm cumva comunității prin tot felul de programe culturale de teatru sau muzi-că, adecvate acestui edifi ciu“, a mărturisit Barbu.