MONITORUL CULTURALLunar arădean de informaţie culturală Iunie 2018

Lunar arădean de informație culturalăSupliment al revistei de cultură „ARCA”

Anul XII, nr. 4 (92) – iunie 2018

Redactor-șef: Ioan Ma uț

Colaborează: Rodica Colta, Adelina Stoenescu, Adriana Sasu, Sorin Sabău, Viorel Nistor, Dorel Gureanu,

Corina Huţan, Lucia Bibarț.Prezentare ar s că: Laurian Popa

Design: Ghizela ŞerbanCorectură: Adriana Sasu

DTP: Filip Cenade

Tipar: Tipografi a TRINOM Arad

Editor: Centrul Cultural Județean Aradwww.ccja.ro

Responsabilitatea pentru conținutul textelor revine autorilor.Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru modifi cările

survenite în programul ins tuțiilor.

ISSN 2559 - 1126ISSN-L 2559 - 1126 uralculturalcultcultural

iunie 2018 3

ED

ITOR

IAL

Născut în anul 1968, Arad.Studii: 1991 – 1997 – Uni-versitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Arte şi Design, secţia grafi că (B.F.A.)2005 – 2006 - Universita-tea de Vest din Timişoara, Facultatea de Arte şi Design - master în grafi că (M.F.A.) 2011 – D. F. A. (Ph.D.) - Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Arte şi Design – doctor în arte vizuale.Trăieşte şi lucrează în Arad. Participă la nume-roase expoziţii personale şi de grup.Contact: telefon 0040 72 7748850

e-mail: sanduadrian2001@yahoo.com infernvs@gmail.com

www.facebook.com/sandu.adrian.77

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic

Adrian Sandu

E xistă mai multe opinii legate de libertatea de

exprimare artistică, mai ales acolo unde este

vorba despre spaţii publice.

După părerea unora, opinia publică este îndreptăţită

să accepte sau să refuze anumite exprimări artistice, în

funcţie de modul în care societatea le percepe. Criteriile

de selecţie bazate pe consultarea opiniei publice, au ca

justifi care concordanţa dintre valorile colective şi mesa-

jul transmis de opera de artă. Nu puţine au fost cazurile

în care s-a exprimat respingere sau chiar revoltă faţă de

operele unor artişti care nu au rezonat cu aşteptările estetice

sau morale ale majorităţii.

Exemplele sunt multe şi aş aminti scandalul din anul 2009

legat de expoziţia I.C.R. de la New York, expoziţiile artiştilor

Sorin Tara şi Alexandru Radvan de la Bochum şi expoziţia

de la Atelier 35 care a fost chiar vandalizată. Reacţiile au fost

foarte agresive, în special din partea unor trusturi media,

punctul culminant fi ind constituirea unei comisii parlamen-

tare care să analizeze activitatea I.C.R .

Mai există orgoliul celor ajunşi vremelnic într-o poziţie

decizională, situați de multe ori deasupra unei abordări

chibzuite şi adecvate atunci când trebuie luate decizii impor-

tante în domenii sensibile, care cer o anumită califi care, aşa

cum este cultura.

Un exemplu ar fi din orașul vecin Timișoara, unde un

consilier local s-a erijat în reprezentantul celor revoltați de

aspectul statuilor din centrul renovat al orașului, propunând

un vot al cetățenilor. S-a votat, din fericire doar pe facebook

și tot din fericire rezultatul a fost ignorat și s-a mers pe mâna

artiștilor.

De cealaltă parte, sunt cei cu gusturi estetice elevate,

adepţi ai libertăţii de creaţie şi care consideră că arta se poate

manifesta şi progresa doar în deplină libertate de expresie,

cu sprijinul moral şi material al comunităţilor iar valoarea

poate fi legitimată doar de către cei califi caţi în materie. Că

arta formează gusturile, propune forme noi de exprimare și

lasă urme autentice. Doar valorile sunt cele care transcend

în spațiu și timp, ele trebuie încurajate și susținute.

Așadar, performanța în cultură este posibilă, doar dacă

acceptăm că, unde începe arta se termină democrația.

Ioan Matiuţ

Adrian Sandu, pierderi și regăsiri

iunie 2018 5uralcultural

4 iunie2018

cultcultural

Odată cu începerea sezonului estival, Consiliul Judeţean Arad prin Centrul Cultural Judeţean dă

startul evenimentelor organizate atât în municipiu cât şi în judeţ. Facem o trecere în revistă a celor mai importante manifestări culturale din luna iunie în rândurile de mai jos.

Festival de muzică uşoară la SebişÎn zilele de 1, 2 şi 3 iunie, cu începere de la ora 20.00, în

Piaţa Tineretului din Sebiş, va avea loc cea de-a XIX – a ediţie a bine-cunoscutului „Festivalul de muzică uşoară din Sebiş”, manifestare ce va aduce în faţa publicului artişti locali şi naţionali de renume.

În 1 iunie pe scenă vor urca soliştii de muzică populară: Lena Miclăuş, Angela Rus şi Ştefan Muntenaş, Cosmina Brădean, Dalia Suba, Alexandru Pop, Felicia Costa, Florin Şandru şi grupul vocal Ineuanii, ansamblurile „Junii Cetăţii Dezna”, „Pădureanca” – Chisin-dia, „Druscelele” – Bîrsa, „Doina Crişului” – Ineu şi „Stelele Bihoru-lui” – Oradea. Acompaniamentul muzical va fi asigurat de orchestra de muzică populară „Fraţii Şandru”. Prezintă: Elena Voichiţa Suba.

În 2 iunie, cei care vor întreţine atmosfera sunt: Cabron, Lambrino, Kaira, Ducu Bertzi, Andreea Bălan şi Keo iar în ultima zi, în 3 iunie, publicul îi va asculta pe Melisa, Today, Connect R, Spitalul de Urgenţă, Aza şi Aris.

Zilele Şcolii Populare de ArteCei mai talentați dintre cursanții Școlii Populare de Arte vor

susține, timp de patru zile, programe reprezen-tative din domeniile muzicale, arte vizuale și teatru, reunite sub genericul „Zilele Şcolii Populare de Arte”. Evenimentul se va desfăşura în perioada 4-7 iunie, manifestările, cu excepția unei expoziții, urmând a fi găzduite de Teatrul de Vară şi sala de spectacole ale Centrului Cultural Județean Arad, situate pe strada Gheorghe Barițiu, nr. 16.

Evenimentul va debuta în data de 4 iunie, la ora 17.00, la Teatrul de Vară, cu specta-

cole de muzică populară, muzică ușoară, pian şi teatru, reunite „Sub semnul Unirii”. De la ora 19.00, în sala de spectacole a Centrului Cultural Judeţean, va avea loc un spectacol folcloric susţinut de elevi ai claselor de canto popular, acordeon şi instrumente de sufl at, care vor interpreta cântece patriotice dedicate Centenarului Unirii, acompaniaţi de orchestra „Mărunțelul”.

În 5 iunie, începând cu ora 17.00, Zilele Şcolii Populare de Arte

PR

OIE

CTE

C

ULT

UR

ALE

vor continua, de la ora 19.00, cu un concert clasic, urmat de un re-cital tematic „Îndrăgește muzica românească”, la care participă elevi ai claselor de pian, vioară şi chitară clasică. Invitat: Cristian Neagu.

În 6 iunie, de la ora 17.00, respectiv 19.00, vor avea loc două evenimente: un concert pop rock şi spectacolul de teatru „Gaiţele”, de Al. Kirițescu, regizat de actriţa Oltea Blaga Prallea.

Zilele Şcolii Populare de Arte se vor încheia în 7 iunie cu „Expoziţia de pictură, grafi că, compoziţie decorativă, artă digitală, fotografi e”, care va avea vernisajul începând cu ora 17.00, la Sala „Clio” a Complexului Muzeal Judeţean Arad.

Încep înscrierile la Grădiniţa CulturalăÎn perioada 4-22 iunie, Centrul Cultural Judeţean Arad dă

startul înscrierilor pentru ediţia a IV-a a Grădiniţei Culturale, care

se va desfăşura în perioada 2-27 iulie, în curtea

instituţiei. Programul este unul educativ şi se

adresează copiilor cu vârste cuprinse între 3 şi

7 ani, oferindu-le oportunitatea de a descoperi

arta prin joc în cadrul modulelor de Olărit,

Mărgelit, Actorie, Decupaj, Ecopack şi

Quilling. În acest fel, copiilor li se dezvoltă

capacităţile creative şi/sau li se pot descoperi

aptitudinile artistice native. Fişa de înscriere

şi informaţii legate de înscriere se găsesc pe

site-ul Centrului Cultural Judeţean Arad

(www.ccja.ro).

Vara simfonică lipoveanăCentrul Cultural Judeţean organizează, în 29 iunie, începând cu

ora 16.00, Festivalul „Lipova Symphonic City”, în cadrul căruia vor

avea loc un simpozion dedicat Centenarului Marii Uniri şi un spec-

tacol extraordinar cu muzică simfonică, susţinut de Orchestra

Filarmonicii de Stat Arad, sub bagheta dirijorului Dan-Marian

Crişan.

Aşadar, programul va începe la ora 16.00, la Muzeul „Sever

Bocu” din Lipova, cu simpozionul „Muzica Românească în con-

textul Marii Uniri de la 1918”, moderat de Tatiana Ţugulea şi va

continua, de la ora 20.30, pe platoul Mănăstirii Maria Radna, cu

un spectacol extraordinar open air susţinut de Orchestra Filar-

monicii de Stat Arad, soprana Diana Gheorghe (Opera Naţională

Română Cluj), tenorul Andrei Manea (Opera Naţională Română

Cluj), muzicologul Tatiana Ţugulea (Academia de Muzică

„Gheorghe Dima” Cluj) şi Corul Seminarului Ortodox Român din

Arad (dirijor:Adrian Bugyi).

Corina Huțan

iunie 2018 76 iunie 2018

uralculturalcultcultural

Credințe și superstiții din ciclul vieții de familie

Pruncul de la naștere până la botez

În societățile arhaice, fecunditatea a fost asociată cu un din-colo supra uman, unde starea de dinainte de naștere și cea

de după moarte se întâlnesc, un tărâm al strămoșilor, care funcționează asemeni unui rezervor, ce alimentează lumea ce-lor vii. Societățile tradiționale au preluat această viziune, naşterea fi ind percepută, prin urmare, ca o trecere de la o stare

ontologică la alta, cu o ieşire din acel „dincolo” şi cu o intrare în lumea pământeană (lumea albă). Se credea, însă, că, legătura noului născut cu „lumea cealaltă” îl transforma, într-un agent periculos, atât pentru mamă, cât şi pentru comunitate. Nu se ştia ce vine de dincolo. Noul născut putea să o omoare pe mamă sau putea să aducă o stare de anormalitate, care să afecteze toţi membrii comunităţii. Dar, această legătură cu tărâmul strămoşilor îl putea afecta şi pe prunc, care putea fi întors înapoi de puterile lumii de dincolo, motiv pentru care, în timpul naşterii, trebuiau îndeplinite şi interzise o serie de gesturi. Actantul, cel care coordona naşterea şi care supraveghea mama și copilul în perioada imediat următoare, a fost moaşa. Ca pruncul să iasă, desfăcea legătorile de la haine şi deschidea nasturii, o deschidere simbolică ce punea în contact cele două lumi.

Oamenii credeau, că timpul în care se năştea pruncul putea să-i infl uenţeze întreaga viaţă. De pildă, în satele din jurul Gurahonţului se credea că cel ce se naşte duminica va fi domn mare, cel care se năştea sâmbăta putea să vadă strigoii, cel născut vinerea urma să fi e nefericit. Tot în această zonă se credea că cel născut dimineaţa va fi norocos. Lunile anului aveau şi ele infl uenţe asupra viitorului omu-lui. Despre cei născuţi în aprilie se credea că vor fi schimbători, ca vremea din această lună, despre cei născuţi în mai că vor fi drăgălaşi.

Odată copilul născut, în jurul lui apăreau interdicţii cu caracter protector. De pildă, nu era voie să săruţi tălpile copilului fi indcă se credea că nu mai crește mare, sau că va umbla greu.

Dar cea mai mare grijă era să fi e apărat de agresorii malefi ci: duhuri rele, bosorci (strigoi vii) etc.

Și aceasta pentru că, intervalul dintre naştere şi botez era con-siderat un timp vulnerabil, de mare sensibilitate magică, în care forţele necurate încercau să-i facă pruncului rău, să-l omoare, să-l schimbe.

Prin urmare, la prima scaldă se punea în apă molitfă ca să ţină la distanţă duhurile rele. La fel, pentru a evita orice contact cu malefi cul, apa, după scaldă, se arunca într-un loc ferit, lângă gard sau la ultoni, ca nimeni să nu calce în apă şi să ia sănătatea copilului. De asemenea, această apă care a avut contact cu pruncul nu putea fi aruncată după asfi nţit, când satul era bânduit de agresori malefi ci, ci era ţinută în casă până dimineaţa.

O altă regulă era ca, în cele şase săptămâni, pentru protecția lor, copilul şi mama să stea în casă.

Pruncul nu putea să fi e lăsat singur nici o clipă iar geamul de la cameră era interzis să fi e deschis. În zona Gurahonţului, mama nu avea voie nici să doarmă cu spatele la copil, fi indcă se credea că vine bosorca (strigoaia) şi îl schimbă pe copil cu pruncul ei.

Hainele copilului nu puteau fi lăsate afară după asfi nţit, ca să nu se cuibărească în ele duhurile rele.

Pentru protecţia copilului se punea lângă el în leagăn un obiect de fi er, i se lega de mână un căţel de usturoi. În Chişineu-Criş, ca să nu fi e pocit, se punea măturiţă, cuţit, tămâie şi cartea „Visul Maicii Domnului”.

Vizitele vecinilor, rudelor erau și ele marcate de interdicţii. O privire rea putea să deoache pruncul, să-l îmbolnăvească. Ca cei veniţi în vizită să-şi controleze privirea, i se punea noului născut o aţă roşie. Vizitatorii nu aveau voie nici să se aşeze pe pat, ca să nu-i ia laptele mamei sau somnul copilului.

În zonele împădurite ale judeţului Arad se credea că Muma Pădurii ia somnul de la prunci. În satul Crocna, mama arunca bucăţi de pâine pe fereastră şi cerea în schimb înapoi somnul copilului.

Dacă copilul se îmbolnăvea, era dat, „vândut” pe fereastră primului trecător sau unei rude, în credința că, astfel, moartea nu îl mai găsește.Adeseori i se schimba primul nume, dat în clipa nașterii.

Această perioadă de vulnerabilitate se termina odată cu în-creştinarea copilului. Copiii morţi nebotezaţi erau îngropaţi la mar-ginea cimitirului. Consideraţi nişte sufl ete condamnate, care rătăceau pe pământ, se credea că ei pot fi botezaţi după 7 ani prin turnarea de aghiazmă pe mormânt.

Odată cu modernizarea vieții în lumea satului, din pachetul de ges-turi şi practici, determinate de vechile credinţe, a mai rămas doar aţa roşie de la mâna copilului, cu aceeași semnifi cație ca acum 100 de ani.

Dr. Rodica Colta

TRA

DIŢ

II

Adrian Sandu, jazzdemocracy

iunie 2018 98 iunie 2018

uralculturalcultcultural

Târgurile în judeţul Arad (I)

Fără îndoială, în viaţa comunităţilor rurale şi nu numai, târgul a fost şi mai este încă un eveniment de o importanţă

majoră.„Târgurile – spune istoricul Fernand Braudel – sunt

instituţii bătrâne, mai puţin vechi decât pieţele, înfi gând totuşi în trecut rădăcini interminabile... Rolul lor este să spargă cer-cul prea îngust al schimburilor obişnuite”1.

Acelaşi istoric surprinde plastic şi esenţa acestor manifestări: „Toate târgurile se prezintă ca nişte oraşe, efemere fără îndoială, dar oraşe, dacă n-ar fi decât prin numărul de participanţi. Periodic, ele îşi implantează decorul, apoi de îndată ce sărbătoarea se încheie, se mută. După una, două sau trei luni de absenţă se aşează din nou. Fiecare dintre ele are, prin urmare, ritmul, calen-darul, indicativul lui, care nu sunt aceleaşi cu ale vecinului” 2.

Târgul a apărut ca o necesitate a schimburilor economice, a schimburilor de mărfuri. În Evul Mediu, primele care au avut privilegiul de a ţine târg au fost oraşele. Ele erau, de regulă, şi im-portante centre meşteşugăreşti în jurul cărora gravitau satele din jur. Dacă la început, datorită mijloacelor de transport slab dezvol-tate, care nu permiteau transportul mărfi i la distanţe mari, schim-burile se făceau mai mult pe plan local, între oraş şi satele din îm-prejurimi, cu timpul atât meşteşugarul cât şi producătorul agricol, benefi ciind de o producţie ce depăşea necesităţile pieţei locale, în-cep să caute noi locuri de desfacere şi să iasă în întâmpinarea clien-telei.

Nevoia de schimb este din ce în ce mai mare, ţăranul având

trebuinţă de îmbrăcăminte, încălţăminte, echipamente agricole,

diferite ustensile etc., iar orăşanul de produse agricole.

„Posibilităţile dezvoltării meşteşugurilor rurale însă depindeau

atât de materiile prime, brute, ce le stăteau la dispoziţia

meşteşugarilor, cât şi de limitele pieţii de desfacere a produselor.

Astfel, meşteşugurile cele mai înfl oritoare erau cele legate de piele,

lână, seu, blană, răspândindu-se meşteşugurile de cizmari, cojo-

cari, şubari etc. Aceste mărfuri în curând vor fi căutate nu numai

pe pieţele locale, ci ajung prin târgurile din ţară şi în regiunile mai

îndepărtate” 3.

Unele din aceste meşteşuguri sunt menţionate de către descrie-

rile demografi ce ale comitatului Arad din prima jumătate a seco-

lului al XIX-lea, dar nu peste tot sunt defi nitiv despărţite de munca

în agricultură. Astfel satele situate la sudul Munţilor Zărandului,

pe Valea Mureşului, se ocupau cu cioplitul lemnului (Bârzava,

Căpruţa, Pârneşti), la Slatina cu arderea potasei, iar satele de pe

cursul râurilor cu morăritul pe apă sau cu producerea varului4.

Cu toate acestea în unele sate, spre sfârşitul secolului al

XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, creşte în mod evident

numărul meşteşugarilor. Ei încearcă să obţină statutul de breaslă

care le-ar asigura dreptul de liberă funcţionare a meseriilor şi par-

ticiparea la târguri 5.

Rolul banului în cadrul schimburilor începe să crească. Aceas-

ta şi pentru că, pe lângă dările în produse, apare şi darea în bani, pe

care ţăranul era obligat să o plătească seniorului.

Dar, aşa cum spune istoricul David Prodan: „Piaţa... nu se

restrânge la schimbul dintre oraş şi sat sau dintre oraş şi stăpân feu-

dal, acesta se face şi între omul de la şes şi omul de la munte, între sat

şi sat, între om şi om” 6.

Factorul geografi c are şi el o mare importanţă în apariţia şi dez-

voltarea târgurilor. Asigurarea schimburilor între regiuni geogra-

fi ce diferite a apărut de la bun început ca o necesitate. Aşadar, ca

localizare, era normal ca târgurile să se dezvolte la intersecţia unor

regiuni diferite, a unor locuri cu trafi c intens, la intersecţia unor

importante drumuri, a unor centre comerciale şi administrative 7.

(continuare în numărul următor)

Sorin Sabău

ETN

OG

RA

FIE

1 F.Braudel, Jocurile schimbului, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1985, p. 80 - 812 Ibidem, p. 81 - 82

3 Kovách Géza, Răspândirea meşteşugurilor în comunele comitatului Arad în secolele XII –XIX,

Arad, Editura Muzeul Judeţean Arad, 1974, p.54 Ibidem, p.95 Ibidem, p.116 D. Prodan, Iobăgia în Transilvania, în secolul al XVI-lea, vol. I. Bucureşti, Ed. Academiei,

1967, p.5717 Iuliana Blaga, „Contribuţii la studiul relaţiilor de schimb”, în AMET, Cluj-Napoca, vol. IX,

p.231

iunie 2018 1110 iunie 2018

uralculturalcultcultural

FOLC

LOR Obiceiuri de primăvară

Nedeile

N edeile sunt manifestări populare de mare amploare, cu o vechime ce se pierde în negura timpului, la care

practicile tradiţionale, folclorice precum: portul, cântul şi jocul popular sunt expresia unei puternice spiritualităţi româneşti.

Nedeile sunt legate de cultul vegetaţiei, al viţei de vie, dar mai cu seamă de viaţa pastorală, de creşterea animalelor.

Meleagurile Ţinutului Hălmagiului păstrează o viaţă par-ticulară, personală, comparativ cu celelalte zone al munţilor Carpaţi. Individualitatea acestor locuri constă în aceea că în majorittea sate-lor cu tradiţie, fi ecare familie îşi păzeşte pe munte iosagul (oi, vaci, boi etc). În unele localităţi cum sunt: Brusturi, Groşii, Luncşoara etc., boii se lasă liberi luni de zile, în Munţii Pietrele Aradului şi Găina. Aici nu există ciobani sau văcari, bătrânii şi tinerii fi ind cei care îngrijesc animalele.

Pe plaiurile hălmăgene, până aproape de creasta munţilor Biho-rului, se mai păstrează şi astăzi urme de sălaşuri pentru oameni şi animale. În jurul Drumului Moţului se afl ă multe locuri care păstrează numele vechilor crescători de animale: Pătruţeasca, Dâm-bul lui Sărac, Muta etc. Toate aceste locuri, până la răscoala condusă de Horia, Cloşca şi Crişan, au fost locuite de moţi. După anul 1784, împăratul Iosif al II- lea a luat măsuri de regrupare obligatorie a moţilor în cătune, în sate compacte. Cu toate măsurile luate de autorităţile străine, moţii din Ţara Hălmagiului au rămas în aceste locuri, păstrând vechile forme pastorale de viaţa. Această izolare a determinat profund prefaceri în modul de viaţă materială şi spirituală al locuitorilor de pe aceste meleaguri. Aceşti locuitori ai Ţării de piatră au simţit nevoia întotdeauna să se adune… cu ocazia anumitor sărbători pe care le-au denumit nedei. În trecut toate nedeile se făceau în aer liber, datele calendaristice ale acestora rămânând neschimbate până în zilele noastre. În această zonă, ne-deile se eşalonează pe o perioadă de câteva duminici de după Paşti: la 4 săptămâni la Ocişor, la 5 săptămâni la Ioneşti, iar la 6 săptămâni la Ţămure. În ziua de Rusalii la Tisa, iar a doua zi, la Hălmăgel. Cu aceste date coincid şi nedeile din satele: Brusturi, Cristeşti, Băneşti, Luncşoara, Lazuri, Bodeşti, Criştior, Avram Iancu etc.

Nedeia durează de la prânz până la căderea întunericului, la ea participând localnici dar şi locuitori ai satelor vecine. Nedeia este sărbătoarea populară cea mai îndrăgită de localnici, la care participă toată sufl area satului, fete şi feciori, neveste şi bărbaţi, babe şi moşi, copii etc. Se spune prin partea locului că pe timpul nedeii iosagul poate să postească pentru că acum se distrează stăpânii.

Nedeia reprezintă locul de întâlnire al tinerilor care se vor căsători, al prietenilor, al rudelor, al cuscrilor. Aici se discută unele aspecte privind tocmeala pentru nuntă. La nedeie feciorii şi fetele merg cântând, iar buna dispoziţie este amplifi cată de satisfacţia participării la jocul comun.

La nedeie se joacă în general repertoriul cunoscut la jocul satului: Ardeleana, cu diferite forme şi variante – Brustureana, Vidreana, Hălmăgeana, Bonţana, Rupta, Smintita, Pe picior, Lunga, Săltata, Şchioapa şi Învârtita şi altele venite din părţile Gurahonţului, odată cu cei care participau la nedeie.

După spusele unor bătrâni, prin unele sate moţeşti, nedeile du-rau trei zile. În ziua dintâi petreceau numai feciorii. În a doua zi, participa toată sufl area satului, iar în a treia zi jucau la nedeie numai feciorii şi fetele. În cea de a treia zi de petrecere, se încâlcea nedeia. La ultimul joc fi ecare fecior îşi alegea câte o fată (viitoarea soţie) cu care intra în joc. La un semn al muzicanţilor se destrăma şi fi ecare tânăr pornea spre casă.

Aproape toate căsătoriile feciorilor cu fetele din alte sate au în-ceputurile de la aceste nedei. Oarecum într-o formă nedeclarată nedeia reprezintă începutul peţitului. (La nedeie părinţii discută despre zestrea ce s-ar cuveni tinerilor). În multe sate hălmăgene tinerii nu făceau logodnă, nedeia înlocuia parţial acest moment.

Cu timpul, aceste nedei pastorale s-au transformat în nedei – târg.„La nedei şi târguri se vedeau umblând habagii şi grecoiţe, aceşti

negustori ambulanţi care-şi vindeau marfa. Haba este cuvânt gre-cesc, aba, care înseamnă o stofă de lână albă din care se făceau cioareci sau nadragi chiar, de o calitate mai fi nă decât se produce pe loc. Negustorii de habă veneau de prin Macedonia. Se pomeneşte chiar, faptul că o veche familie românească de comercianţi şi-ar trage obârşia dintr-un atare habagiu, din Macedonia, care din pricina nesiguranţei drumului la reîntoarcere s-a aşezat aici. Grecoiţe se numesc femeile, negustorese ambulante, de aţă, lână, cercei, mărgele, ce se mai vând şi astăzi, cutreierând satele cu marfă în desagi. Se numesc grecoiţe, probabil pentru că mai demult acest negoţ îl făceau grecii. Ultimele generaţii nu-au mai ajuns greci, însă le-au rămas numele, pentru acel fel de negoţ primivit”.

În zilele noastre au luat o mare amploare Nedeia de la Tăcăşele şi Nedeia de la Hălmagiu, pe dealul Sortocului, unde participă mii de oameni veniţi din judeţul Arad şi judeţele învecinate: Bihor, Alba, Hunedoara etc.

Viorel Nistor

iunie 2018 13iunie 2018

cultural12

Interviu cu domnul Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad

„Încurajăm agențiile de turism să aducă turiști în Aradul frumos!”

- Domnule președinte Consiliul Județean Arad a investit energie și resurse fi -nanciare în dezvoltarea tu-ristică a județului, și mai ales în turismul cultural. Pe ce v-ați concentrat în această perioadă?

- Din perspectiva mea, turismul cultural este o noțiune vastă care înglobează și elemente de patrimoniu material și elemente de patrimoniu imaterial. Este vorba în primul rând de particularitățile locale, de acele elemente de cultură și civilizație arădeană care ne accentuează unicitatea în Europa Centrală. Istoria, arhitectura, gastronomia, obiceiurile locului, tradițiile, folclorul, credința, ospitalitatea, toate acestea creează un ansam-blu de valori prin care Aradul își capitalizează poziția sa geografi că și rolul de factor de stabilitate în această parte a lumii. Consiliul Județean administrează Complexul Muzeal al județului Arad, Biblioteca Județeană si Centrul Cultural Județean Arad. În această calitate suntem principalii promotori și potențiatori ai culturii arădene. În subordinea noastră funcționează Centrul Național de Informare și Promovare Turistică, prin care dezvol-tăm programe și proiecte pentru creșterea vizibilității și gradu-lui de atractivitate a comunității noastre.

- Ce proiecte concrete puteți enumera?- Voi prezenta două programe locale pentru dezvoltarea

Aradului prin turism cultural:1. Circuitul Gastronomic Arădean2. Circuitul Ecumenic Arădean- Care este scopul acestui Circuit Gastronomic?- Pe de o parte ne propunem ca Aradul să fi e mai bine

cunoscut de arădeni fi indcă respectarea propriei tale comunități are la bază cunoașterea sa. Nu putem pretinde unor tineri sau mai puțin tineri să le pese de orașul lor, de județul lor, dacă nu înțeleg evoluția sa și elementele care îl defi nesc. Pe de altă parte,

avem în vedere promovarea valorilor arădene, prin vehiculul atractiv și îmbietor al gastronomiei, cetățenilor străini. La primele două ediții ale Circuitului Gastronomic am avut deja 110 participanți, din care 20% au fost din străinătate: Franța, Germania și Ungaria. Programul va continua săptămânal și îmi doresc să se fi nalizeze cu un album care să prezinte ceea ce are mai frumos și mai bun județul Arad în materie de cultură locală, gastronomie și atracții turistice.

- Care este al doilea proiect turistic important?- Al doilea proiect important îl reprezintă Circuitul Ecu-

menic pe care Consiliul Județean îl inițiază anul acesta. Pornim de la următoarele considerente:

- Cel mai important obiectiv din județ este Basilica Papală Maria Radna, reabilitată cu 3 ani în urmă, printr-o investiție de peste 10 milioane de euro;

- În județul Arad funcționează cea mai veche mănăstire ortodoxă din România, Hodoș-Bodrog, sfi nțită în anul 1077;

- Situl arheologic Mănăstirea Bizere este un așezământ mo-nahal atestat documentar în 1083 de călugari benedictini veniți probabil din Italia;

- La mănăstirea sârbească Bezdin sfi nțită în 1539, a fost exi-lat sfântul Kiril;

- Mănăstirea Gai a fost fondată în 1760 de episcopul sârb al Aradului și adăpostește una dintre cele mai importante colecții de carte veche din România;

- În Arad a fost construită prima catedrală ortodoxă după revoluția anticomunistă;

- Catedrala Romano-Catolică din Arad are deasupra intrării copia statuii Pietà de Michelangelo;

- Biserica Evanghelică Lutherană din municipiul Arad a fost locul de pierzanie al întemeietorului ei, închis acolo de comuniști care l-au lăsat să piară de foame și de sete;

- În județul Arad există un număr de 47 de biserici de lemn din sec 17-18, majoritatea pe Valea Mureșului, opere de artă ecleziastică, insufi cient puse în valoare și care, prin bogăția aces-tei salbe de biserici, reprezintă un punct unic de atracție în această parte a Europei Centrale;

- Biserica Franciscană din Cetatea Arad în secolul 18-19 a fost centrul civic al orașului;

- Astăzi cea mai veche clădire din municipiul Arad este Biserica Sârbească, construită în anul 1698.

Toate aceste elemente îmbogățesc peisajul turistic arădean și îi conferă originalitate. Ceea ce lipsește județului nostru este ca agenții de turism privați să intre în parteneriat cu Consiliul Județean sau pe cont propriu să dezvolte programe turistice care să aducă la Arad oameni interesați, pasionați care fără indoială vor găsi aici mult mai mult decât se așteaptă.

Expoziția

CONURI, FRUCTE ȘI SEMINȚE

Palatul Cultural/Expoziția Științele Naturii (Piața George Enescu 1, intrarea dinspre Parcul Copiilor)

Perioada expoziției: 19 mai – 01 octombrie 2018, Marți-Duminică: orele 09.00-17.00Organizatori:Dr. Luminița Szilagyi / Complexul Muzeal AradLect. univ. dr. ing. Don Ioan / Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad

Complexul Muzeal Arad în colaborare cu Grădina Botanică Universitară „Pavel Covaci” din Macea a Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad prezintă publicului o inedită expoziție ce cuprinde conuri, fructe și semințe, recoltate atât de la specii spontane cât și de la specii introduse în cultură și care provin în marea lor majori-tate de la Grădina Botanică Universitară „Pavel Covaci” Macea a Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad.

„Grădina de la Macea are în prezent o colecție de 3.750 specii vegetale, cultivate sau spontane, care sunt răspândite în diversele

sectoare amenajate, pe suprafața de 21,5 hectare cât are această oază de vegetație. De remarcat este faptul că la Macea se afl ă una din cele mai bogate colecții de plante lemnoase din țară, fapt evidențiat atât în literatura recentă de specialitate cât și în cataloagele de semințe editate în ultimii ani. Grădina de la Macea este membră fondatoare a Asociației Grădinilor Botanice din România (AGBR) cu sediul în București și membră a Botanic Gardens Conservation International (BGCI) cu sediul în Anglia. Grădina are relații de colaborare, respec-tiv de schimb reciproc de semințe, cu 230 de instituții similare (grădini botanice, arboretumuri, colecții stiințifi ce de plante) din țară (19 instituții) și de peste hotare (Anglia – 6, Franța – 17, Germania – 30, Spania – 11, SUA – 11, Ungaria – 11, etc.)” - Lect. univ. dr. ing. Don Ioan / Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad.

iunie 2018 15uralcultural

14 iunie 2018

cultcultural

MU

ZEU

Conurile sunt corpuri de fructifi cație specifi ce rășinoaselor

(brazi, molizi, pini, duglași, chiparoși, tuia), care se pot dezmembra

la maturitate (brazi, chiparoși de baltă), sau care pot rămâne in-

tacte (la majoritatea rășinoaselor). Pot fi mici (țuga, tuia, larice) sau

pot ajunge la 30 de cm la Pinul de Himalaia. Conurile prezintă solzi

și semințe, care pot fi aripate, asigurând o mai bună diseminare sau

nearipate (ca de exemplu la zâmbru – Pinus cembra, un pin cu

cinci ace ce crește la noi în etajele subalpin și alpin).

Fructele se coc în general toamna, pot fi cărnoase sau uscate,

comestibile, necomestibile sau chiar toxice și conțin una sau mai

multe semințe. De exemplu „sămânța” de fl oarea soarelui este de

fapt un fruct uscat, numit achenă, iar miezul comestibil este de fapt

sămânța.

Semințele plantelor sunt principalul mijloc de înmulțire al

plantelor. Ajunse în condiții optime de germinație, unele

germinează în câteva zile (leguminoasele), altele după o perioadă

mai îndelungată, dând naștere la plantule, la început fi rave, sensi-

bile (mai ales la plantele de cultură și mai puțin la buruieni și speciile

invazive), care apoi cresc și se maturizează.

Semințele sunt foarte variate ca formă, mărime și culoare. Cele

mai mici semințe le au orhideele iar cea mai mare sămânță este

nuca de cocos de mare (la Lodoicea maldivica).

Dintre semințele mai interesante amintim: semințe cu micro-

pilul în formă de inimă (Cardiospermum halicacabum), semințe în

formă de semilună (Menispermum canadense), semințe cu tegu-

mentul imprimat (Prinsepia unifl ora), semințe colorate (Abrus pre-

catorius), etc.

Expoziția este deschisă publicului la Palatul Cultural Arad

(Piața George Enescu 1), până în data de 01 octombrie 2018,

fi ind completată de atelierele educaționale pentru preșcolari și

elevi, vizitele ghidate, propuse de specialiștii muzeului arădean.

Adelina StoenescuComplexul Muzeal Arad

iunie 2018 17uralcultural

iunie 2018

cultcultural16

BIB

LIO

TEC

A

Cireșar cultural bibliotecăresc

Î n luna cireșelor și a fl orilor, chiar de Ziua

Internațională a Copilului, 1 iunie 2018, Biblioteca

Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad vă invită la o nouă

lansare de carte, cea a poetului Dacian Don, „Poeme de alcov.

Candidoze”.

Dacian Don a

scris pe coperta a

doua, defel întâm-

plător, un „Cântec”

- crez poetic - din

care cităm: „...că aș

fi vrut și eu să fi u /

(măcar un tată de

un fi u) /și știu, și

știu, și știu și știu/

că sunt în voi ca-

ntr-un sicriu/.”

La mijlocul

lunii, Liga Scriito-

rilor Români - fi -

liala Arad se va

întruni într-o nouă

ședință de cenaclu

care presupune

lectura textelor de

autor, dar și con-

tinuarea demersu-

rilor pentru tipărirea celei de-a două antologii a grupului lite-

rar.

Foto Clubul Arad, prin președintele acestuia Mircea Boran,

a dat startul unui curs autorizat de specializare în fotografi e pen-

tru absolvenții de liceu. Cursul s-a deschis în data de 15 mai și

va avea loc în fi ecare săptămână a lunii iunie, în sala „Astra” a

Bibliotecii Județene, între orele 17.00 – 21.00.

Asociația civică „România 100 Arad”, în parteneriat cu

Biblioteca Județeană arădeană, îsi propun ca o dată pe lună, să

evidențieze și premieze dascăli arădeni model.

„Prin aceste acțiuni dorim să îndemnăm tânăra generație spre

excelență. Proiectul este modul nostru de a le mulțumi dascălilor

pentru tot ce întreprind în sala de clasă și înafara ei, prin exemplul pe

care îl constituie pentru tinerii profesori, încă la început de

drum. Ne-am gândit că locul ideal pentru premierea excelenței

în educaţie este Biblioteca Județeană «Alexandru D. Xenopol»”, a

declarat Daniela Babencu managerul proiectului „FII TU

ÎNSUȚI”.

Luna lui Cireșar va veni cu inaugurarea unei săli de studiu

dedicate cercetătorilor locali, ca și celor care poposesc în orașul

nostru. Este vorba de sala „Lucian Blaga”, un viitor colț de

investigație științifi că.

Pentru că se apropie sezonul estival, în luna iunie se vor

redeschide cele două puncte de bibliotecă în aer liber pentru

publicul arădean, valorificând astfel spații nonconformiste

ca ștrandul de pe râul Mureș „Neptun” și cel din cartierul

„Aurel Vlaicu”, „Bidi”. Proiectul nostru se numește „Biblioteca

estivală”.

Sălile de lectură, secțiile bibliotecii, fi lialele și curând locurile

de relaxare ale Aradului invită pe cei apropiați culturii să ia parte

la evenimentele propuse de noi, precum și la lectură.

Desigur, toate cu folos!

Lucia Bibarț

Adrian Sandu, primarul

iunie 2018 1918 iunie 2018

uralculturalcultcultural

TUR

ISM Amprente

Cu mai bine de 25 de ani în urmă am fost la Obârșia, toc-mai în capătul județului. Și chiar e la capăt. Cu drag am

revenit și chiar puțin emoționat, poate nostalgic pentru anii scurși. Peisajul de atunci a lăsat o amprentă clară în memoria mea, care, asemeni unei copii la indigo, se suprapunea peste imaginea celui actual. Dar parcă ceva lipsea, ceva nu cores-pundea, ceva nu era în ordine, iar în momentul în care am oprit motorul mașinii am fost înconjurat de o liniște profundă.

M-am bucurat mult, ca un copil, de vechea moară pe care am regăsit-o în centrul satului. Timpul nu și-a lăsat o amprentă marcantă asupra ei distrugându-i componentele, furându-i sufl e-tul. Am înțeles, puțin mai târziu, că s-au împotrivit câțiva oameni ce n-au acceptat fi nalul terifi ant de care au avut parte aproape toate morile de apă din județul nostru. Parcă și aud gura lumii „Și-au pier-dut utilitatea și atunci de ce să le mai păstrăm. Pe Apa Sâmbetei să meargă dacă tot sunt mori de apă”. Aceste mori au pus amprente clare în peisajul fi ecărui sat unde au funcționat mai demult.

Am pornit pe jos, cu rucsacul în spate, alături de Gabi și prietenii cu care ne-am întovărășit la acest drum. După câțiva metri am dat de o pictură, asemeni celorlalte pe care le-am surprins cu coada ochiului din fuga mașinii. Acum am avut timp s-o analizăm un pic și, în ciuda faptului că era relativ degradată de soarele ce-o arsese nemi-los în ultimii 20 de ani, respectiv a prafului ridicat de pe ulița de

pământ a satului, am remarcat că a fost realizată cu mare drag. Sunt doar picturi naive care nu au pretenția de a se ridica la rangul de opere de artă, dar surprind în mod interesant specifi cul locului. Poartă amprenta locului și a omului frumos care le-a lăsat moște-nire, atât celorlalți, cât și timpului.

După un urcuș pieptiș am dat de un sălaș abandonat, așa cum frecvent apar și prin Munții Zarandului. Spre bucuria noastră, următorul sălaș era „viu”, fi ind recent cumpărat de părinții lui Radu, cel cu situl. Aceștia se în-căpățânează, în sensul bun al cuvântu-

lui, de a mai da viață locurilor, de a mai păstra din tradiții și de a promova puținul autentic care mai există. Vor să lase o amprentă bună iar noi gânduri bune le nutrim. Apropo, am uitat să menționez că acest minunat peisaj se bucură de protecția oferită de statutul de arie naturală protejată, Sit Natura 2000 ROSCI0406, al cărui plan de management estompează presiunea antropică asupra acestei regiuni. Sediul administrativ al sitului e mai jos, în Corbești.

După ce am ajuns la destinație, o frumoasă căbănuță particulară cu circuit turistic închis, am lăsat bagajele și, mâncând din mers, am pornit spre linia crestei pentru a surprinde nuanțele oferite de apusul soarelui. Fiind în apropierea culmii principale, versanții și-au domolit panta, lăsând loc sălașelor și grajdurilor pentru ani-malele ce asigură traiul locuitorilor. Chiar dacă le-am găsit într-un stadiu avansat de degradare, părăsite fi ind de prea mult timp, am putut să ne imaginăm cum arătau odinioară. Pe semne că, au fost locuite de familii prospere, muncitoare, căci altfel nu poți supraviețui în vârful muntelui. Nu e ușor de valorifi cat potențialul acestor locuri și pare-se că, tocmai acest efort nu mai este acceptat de tânăra, sau mai puțin tânăra generație.

Și, atunci am înțeles ce lipsea. Lipseau doar oamenii... Nea Aurel ne-a spus că primii au plecat la Deva datorită ctitoriilor in-dustriale ridicate în comunism: combinatul de ciment de la Chișcădaga, termocentrala de la Mintia etc. Iar ultimii au plecat spre vest, cică-i mai bine. Poate pentru buzunar, dar pentru sufl et? Departe gândul de a-i condamna, doar durerea i-a alungat din țară. Cei care n-au putut să plece au rămas și, fără a se plânge, își duc traiul mai departe, atât cât le-a rămas.

Și doar pentru asta merită să mergeți la Obârșia, pentru a ve-dea încă amprente ce vor fi șterse de timp.

prof. Dorel Gureanu

Adrian Sandu, interimat

iunie 2018 21uralcultural

20 iunie 2018

cultcultural

TEAT

RU

Două dintre cele mai îndrăgite spectacole în fi nalul stagiunii la

Teatrul Clasic ,,Ioan Slavici”

Duminică, 24 iunie la Teatrul Clasic ,,Ioan Slavici” Arad se încheie stagiunea 2017/2018. Cu acest

prilej, publicul spectator are ocazia, timp de zece zile, să voteze cel mai apreciat spectacol al stagiunii pe care tocmai o încheiem.

Astfel, în perioada 1-10 iunie, pe pagina de Facebook a teatrului, spectatorii vor putea vota spectacolul favorit din cele 10 înscrise în concurs (cinci pentru Sala Studio și cinci pentru Sala Mare).

Pentru cei care nu au avut ocazia să vizioneze toate producțiile noastre, anunțăm că au fost programate, de asemenea, și două dintre cele mai noi spectacole ale instituției: Tatăl în regia lui Radu Iacoban și Disputa în regia lui Vlad Massaci.

Biletele pot fi achiziționate de la agenția teatrală sau online, accesând platforma www.biletmaster.ro.

Teatrul Clasic ,,Ioan Slavici” Arad mulțumește publicului pentru prezența la spectatacolele acestei stagiuni, pentru fi deli-tate și aprecieri.

Vă așteptăm cu drag la teatru și în stagiunea viitoare!

Programul lunii iunie 2018

Sâmbătă, 2 iunie 2018, ora 19,00 – Sala Studio,,Complexitatea apartenenței” de Falk Richter Regia: Radu Alexandru NicaSpectacol nerecomandat tinerilor sub 14 ani

Duminică, 3 iunie 2018, ora 19,00 - Sala Mare ,,Geniul crimei” de George F. Walker Regia: Antonella Cornici Spectacol nerecomandat tinerilor sub 16 ani

Marți, 5 iunie 2018 ,,Orașul nostru” – un spectacol adaptat după piesa lui Th ornton Wilder, regia: Cristian Ban Spectacol susținut la Teatrul Național Pecs, Ungaria

Joi, 7 iunie 2018, ora 19,00 – Sala Studio,,Flori de mină” de Székely Csaba Regia: Ștefan IordănescuSpectacol nerecomandat tinerilor sub 14 ani

Sâmbătă, 9 iunie 2018, ora 19,00 – Sala Mare ,,Take, Ianke și Cadîr” de Victor Ion PopaRegia: Laurian Oniga

Duminică, 10 iunie 2018, ora 19,00 – Sala Studio

,,Tatăl” de Florian Zeller

Regia: Radu Iacoban

Duminică, 17 iunie 2018, ora 19,00 – Sala Mare

,,Disputa” de Pierre de Marivaux

– PREMIERA OFICIALĂ Regia: Vlad Massaci, Sceno-

grafi a: Iuliana Vîlsan, Co-regrafi a: Florin Fieroiu Coproducție: Teatrul Nottara București și Teatrul Clasic ,,Ioan Slavici” Arad

Joi, 21 iunie 2018,

ora 19,00 – Sala Studio ,,Tatăl” de Florian Zeller

Regia: Radu Iacoban

Sâmbătă, 23 iunie 2018,

ora 19,00 – Sala Studio Cel mai apreciat spectacol, de-

semnat prin votul publicului

Duminică, 24 iunie 2018, ora 19,00 – Sala mareCel mai apreciat spectacol, desemnat prin votul publicului

Adriana Sasu

Adrian Sandu, american dream 2

iunie 2018 2322 iunie 2018

uralculturalcultcultural

Programul lunii iunie

FlorAR – Copilul și Copilăria, ediția I

PMA/CMCA

P-ța Avram Iancu

1-3 iunie

Supermaratonul „Granițe deschise”

Békéscsaba – Arad – Békéscsaba

Primăria Municipiului Arad / Centrul Municipal de Cultură Arad

2-3 iunie

Târg de carte în aer liber

Primăria Municipiului Arad / Centrul Municipal de Cultură Arad

6-10 iunie

Festivalul Internațional de Literatură

Primăria Municipiului Arad / Centrul Municipal de Cultură Arad

6-10 iunie

Mini stagiunea de operă pentru copii

Operă Comică pentru Copii

București / Primăria Municipiului Arad / Centrul Municipal de

Cultură Arad

Teatrul Clasic ,,Ioan Slavici” Arad

12-15 iunie

200 de ani de cultură teatrală maghiară în Arad

Primăria Municipiului Arad / Centrul Municipal de Cultură Arad

16 iunie

Festival gastronomic în aer liber –

STREETFOOD ARAD / ediția a II-a

Piața Avram Iancu

Primăria Municipiului Arad / Centrul Municipal de Cultură Arad

14-17 iunie

Proiecții de fi lme: cinema Arta - în fi ecare vineri, de la ora

20.00 Retrospectiva fi lmului românesc - lunar //

Proiecții de fi lme: cinema Grădiște și Solidaritatea - lunar//

Primăria Municipiului Arad / Centrul Municipal de Cultură

Arad / CitiZenit

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ARA DCENTRUL MUNICIPAL DE CULTURĂ ARA D310130 Arad, Bulevardul Revoluției nr.97, ap.4 Tel/Fax:+407371501072; Email: secretariat@cmcarad.rowww.cmcarad.ro

Adrian Sandu, soldațiii

Evenimentele Centrului Cultural Judeţean Arad, iunie 2018

Festivalul de muzică ușoară de la Sebiș, ed. a IX- a, Sebiș, 1-3 iunie 2018 – CJA / CCJA

Ziua maghiarilor din Șofronea, Șofronea, 2 iunie - Asociaţia Pro Identitas / CJA / CCJA

Supermaratonul Arad - Bekescsaba și retur, ed. a XXI-a, Arad – Bekescsaba, 2-3 iunie 2018 - CJA / CCJA / CMCA / PMA

Parcul fermecat, Arad, 3 iunie 2018 - Asociaţia Culturală „Destin” / CJA / CCJA

Tradiții și obiceiuri în Câmpia de Vest, Caporal Alexa, 3 iunie - Primăria Sântana / CJA / CCJA

Zilele Școlii Populare de Arte, Arad, 4-7 iunie 2018 – CJA / CCJA

Cultură, Tradiție și Sport, Sînpaul, 9 iunie 2018 - Asoc. „Noua Generaţie” Sînpaul / CJA / CCJA

Tradiţia muzicii și a cântecului maghiar, Zimand, 9 iunie – Asociaţia Pro Identitas / CJA / CCJA

Nedeia de la Tăcășele, ed. a XCV-a (95), Vârfurile, 10 iunie 2018 - Primăria Vârfurile / CJA / CCJA

Festival – Concurs Judeţean de Folclor „La Izvoare” - cântece, jocuri și obiceiuri populare din vatra satului arădean”, ed. a IX-a ( Etapele preliminarii de selecţie - Câmpia Aradului - Valea Mureșului: Curtici – duminică, 17 iunie, ora 17.00; Valea Crișului Alb: Sântana, duminică, 24 iunie, ora 17.00) – CJA / CCJA

Colocviul revistelor de cultură, ediţia a V-a, Arad, 22-23 iunie 2018 - CJA / CCJA

Vara simfonică lipoveană – Festivalul „Lipova Symphonic City”, Lipova, 29 iunie 2018 – CJA / CCJA

Ziua Învățătorului, Arad, iunie 2018 – CJA / CCJA / UAV / ISJ

Grădinița culturală, ed. a III-a, Arad, iunie-iulie 2018 – CJA / CCJA

Stagiunea Teatrului de Vară „Ethos”, ed. a VI-a, Arad, Teatrul de Vară, iunie-august 2018 – CJA / CCJA

Școala de Vară, ed. a X-a, Arad, iunie-august 2018 - CJA / CCJA

Ghioroc Summer Fest, Ghioroc, iunie-august 2018 - Primăria Ghioroc / CJA / CCJA