MONICA H. COLUMBANVICTORIA GALMARIA LUPU

LILIANA PAICUHORrA CORCHE$

MARILENA LASCAR

,$ "-1,

-d*

* *q ,* , { - r-*

'*E i .,'1,., , "_LLo, ,'q.'i ,J =t,

- 'u".

i n' *

CARTEADEFINITIVA

PREGATINEA PENTRUBACALffiAT

Cuprins

Prefa[d

Literatura romAnd in secolul al XIX-lea

1. Perioada pagoptisti:o Pagoptismul: lntroduc[ie la D acia literarfi. Nuvelaromanticd: AlexandruldpugneanuldeC. Negruzzi . . ..... 17

2. Epoca marilor clasici:o Criticismul junimist Junimea, Titu Maiorescu . . . 51r Poezia romanticd: Luceafdrul,Floarc albastrd de Mihai Eminescu .. . .... 67oProzarealist5-nuvelapsihologic5:Moaracunoroc deloanSlavici ....... 91,o Comedia: O scisoare pierdutd de I.L. Caragiale . . . . . 1Zg. Basmul cult:PoaestealuiHarap-Alb de IonCreangd ....... 163

3. SfArqitul secolului al XIX-lea - inceputul secolului al XX-lea:. Prelungiri ale romantismului gi clasicismului:

Dedemult...deOctavianGoga . .......205o Simbolismul - inceputurile modernismului:Plumb,LacustrddeGeorgeBacovia ....215

Literatura romane in secolul al XX-lea

1. Perioada interbelicir Curente culturale/ literare: modernismul (E. Lovinescu), tradifionalismul . . . 287o Poezia modemisti:

-Testament de Tudor Arghezi . . 245

-Eunu stiaesc corola deminuni alumii de Lucian Blaga . ....... 261

- Riga Crypto qi lapona Enigel de Ion Barbu . . 279o Poezia tradifionalistd: Aci sosi pe oremuri de Ion Pillat . . . . . 289o Romanul interbelic:

- romanul psihologic: llltima noapte de dragoste,tntkia noapte de rdzboi de Camil Petrescu . . 30j.

-romanulexperienlei: MaitreyideMirceaEliade...... .... g65

- romanul realist de tip obiectiv: Ion de Liviu Rebreanu . . . . 999

- romanul realist de tip balzacian: Enigma Otiliei de G. CXlinescu . . . . . . . 497

- romanul realist-mitic: Baltagul de Mihail Sadoveanu . . . . . 4Tg

13

Cuprins

o Povestirea: Fdntdna ilintre plopi d,eMihail Sadoveanu . . . . . 5072. Perioada postbelicd

. Romanul postbelic: Morome[ii de Marin Preda . . . . . . 517o Poezia postbelicd:

Leoaicdtdndrd,iubirea... deNichitaStdnescu ....... 555r Teatrulpostbelic: Ionade MarinSorescu ... . . 567o Postmodernismul: Leaantul deMirceaCirtdrescu ... 591

Bibliografiegenerald. ... 601

Competente generale gi specifice vizateL. Utilizarea corecti qi adecvati a limbii romine in diferite situafii de comunicarel.L.lJttlizarea adecvatd a strategiilor gi a regulilor de exprimare orali in monolog gi in dialog,

in vederea realizdrii unei comunicdri corecte, eficiente qi personalizate, adaptate unorsituafii de comunicare diverse

l.2.Utilizarea adecvatd a tehnicilor de redactare 9i a formelor exprimdrii scrise compatibile cusituafia de comunicare in elaborarea unor texte diverse

1.3. Identificarea particularitililor gi a funcfiilor stilistice ale limbii in receptarea diferitelortipuri de mesaje/texte

1.4. Receptarea adecvatd a sensului/ sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texteorale sau scrise

1.5. Utilizarea adecvatd a achizifiilor lingvistice in producerea gi in receptarea diverselor texteorale gi scrise, cu explicarea rolului acestora in construirea mesajului

2. Utilizarea adecvati a strategiilor de comprehensiune qi de interpretare, a modalit;filorde analizi tematici, structurali gi stilistici in receptarea textelor literare gi nonliterare

2.1. Identificarea temei gi a modului de reflectare a acesteia in textele studiate sau in texte laprima vedere

2.2.Identihcarea gi analiza principalelor componente de structur5, de compozilie gi de limbaispecifice textului narativ

2.3. Identificarea qi analizaprincipalelor componente de structurd qi de limbaj specifice textu-lui dramatic

2.4. Identificarea qi analiza elementelor de compozilie gi de limbaj in textul poetic2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condilia umand sau despre artd reflectate

in texte literare, noniiterare sau in alte arte2.5. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori gi a pro-

priei experienfe de lecturd

3. Punerea in context a textelor studiate prin raportare la epoci sau la curente culturale/literare3.1. Identificarea gi explicarea rela(iilor dintre operele literare qi contextul cultural in care au

apdrut acestea3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural romAnesc, prin inte-

grarea gi relalionarea cunogtin{elor asimilate

4. Argumentarea in scris gi oral a unor opinii in diverse situa{ii de comunicare4.1. Identificarea strucfurilor argumentative in texte iiterare gi nonliterare studiate sau Ia prima

vedere4.2. Argumentarea unui punct de vedere falX de o problematicd pusd in discufie4.3. Compararea qi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecdfi proprii

Literatura romAndin secolul al XIX-lea

Perioada paqoptistdPaqoptism, romantism; revista Dacia literard

1. Contextulepocii

Perioada pagoptisti (1830-1860) are ca nucleu revolulia anului 1848. Moder-rizarea societd[ii romAnegti, independenta politice, hbertatea nalional5, uni-rea provinciilor romAne sunt obiectivele social-politice ale migcHrii paqoptiste.

Epoca paqoptist6 marcheazd inceputul literaturii noastre modeme. Scrii-torii pagoptiqti sunt nevoili ,,sh. ardd etapele" care se desfiguraserd succesivin hteraturile occidentale, in decursul a mai bine de un secol gi jumitate. Cu-rentele literare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism in-cipient) sunt asimilate simultan. Principala trdslturd a literaturii paqoptisteconsti in coexistenfa curentelor literare/ nu numai in opera aceluiagi scrii-tor, ci chiar qi in aceeagi crealie.

2. ldeologia pagoptiste

Pagoptismul este o ideologie literard niciodatd sintetizatd intr-un programparticular qi supusd unor comandamente exterioare: mesianism culfural qirevolu{ionar, spirit critic, deschidere spre Occident qi lupta pentru impune-rea unui specific nalional, conqtiin!5 civicd qi patrioticd, conqtiinla pioniera-hrlui in mai toate domeniile viefii, o retoricd a entuziasmului qi a trezirii laacliune.

3. indrumitori ai fenomenului cultural-literar

Doui personalitifi au rolul de indrumitori al fenomenului cultural-literar.lntr-o prim5 etapd, corespunzdtoare primei generalii paqoptiste, acest rol

ii revine lui Ion Heliade-Ridulescu prin articolele din ziartil. Curierul romfr-nesc, apdrut la Bucuregti, trcepAnd cu1829, cdruia ii adaugd din 1837 supli-menful literar Curierul de ambe sexe.

O altl etapd este marcatd de contribulia lui Mihail Kogdlniceanu, redac-torul revistei iegene Dacia literard, care are ca obiectiv exclusiv literatura.Programul revistei orienteazd literafura timpului; ir:r cele trei numere apf,-rute, se publici opere ale celor mai valoroqi scriitori ai vremii (C. Negruzzi,Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu q.a.), dar direclia imprimatd se re-flecti in toati literatura epocii.

73

Perioada paqoptisth

4. Revista Dacia Literard: articolul lntroduclie, de Mihai! Kogilniceanu

Constituirea deplind a romantismului paqoptist a fost marcatd de programulteoretic Introduc{ie, redactat de Mihail KogiLriceanu. Publicat in primulnumdr a1 revistei, articolul-program reprezintd manifestul literar al romantis-mului romAnesc.

KogXlniceanu iqi susfine intenfia de a face din Dacia literard ,,un reperto-riu general al literaturei romhnegti", prir:. cele patru puncte ale articolului-pro-gram, ce vizeazd,: intemeierea spiritului critic in literatura romAnd peprincipiul estetic; afirmarea ideatului de realizare a unitdlii limbii qi a lite;a-turii romane; combaterea imitaliilor gi a traducerilor mediocre; promovareaunei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiralie in conformi-tate cu specificul nalional gi cu estetica romanticd: ,,Istoria noastrd are destule

fapte eroice, frumoasele noastre ldri sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt des-tul de pitoregti pi de poetice pentru ca sd putem gdsi qi la noi sujeturi de scris, fdrd sdaaem pentru aceasta trebuinld sd ne tmprumutdm de la alte na[ii" .

Prin precizarea surselor de inspira$e / a temelor literare in ultimul punctal articolului, dar gi prin diversele trimiteri spre trdsdturile romantismului (as-piralia spre originalitate, refugiul in trecuful istoric, aprecierea valorilor na-lionale qi a folclorului, imbog5lirea limbii literare prin termeni populari,arhaici sau regionali), acesta devine unmanifest literarll manifest literar - textcu valoare de document pentru fi:rcepuful unei miqcdri literare / attnticurentliterar, prin care se afirmx o noux concepfie literard, de obicei, in mod polemicfa{5 de miqcarea anterioard al romantismului romAnesc.

5. Romantismul ?n literatura pagoptiste

Literatura pagoptisti se dezvoltd sub semnul romantismului european gi par-curge un drum sinuos. Dupd literatura anilor 1825-1830,care abundi in adap-tdri dup[ autorii strdini, in special francezi, remarcdm sincronizarea dintreaparilia manifestului romantismului francez (Prcfa{a la drama Cromwell, deVictor Hugo, in 1827) gi a articolului-program Introduc{ie, publicat de Ko-gdlniceanu in 1840. Scriitorii romAni ai epocii asirnileazd rapid manifestul ro-mantismului francez qi aplici principiile acestuia, cu particularit6{ilecurentului nalional-popular de la revistaDacia literard.

Primii noqtri scriitori modemi, precum C. Negruzzi, vasile Alecsandri, Gr.Alexandrescu S.a., se afirmi ilr cadrul curentului nafional-popular delaDacialiterard.Ideile enunfate in articolul-program qi promovate de revistd se reflectiin literatura romAnf, de la mijlocul secolului aI XIX-lea.

1,4

Dacia literard

[AplrcATnl r . r

1. (30 de puncte) Realizeazd un eseu, de1--2pagini, in care s[ demonstrezicdarticolul lui Mihail Kogdlniceanu,lntroduc{ie, apdrut h L840 in revista Dacia

literard, reprezintd manifestul literar al romantismului romAnesc.

in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:o prezentarea concept ului r omantism (aparifie, trdsdfuri, reprezentanli);. evidentrerea contexfului social gi culfural in care a apdrut revista Dacia

I it er ar d: pagoptismul;. prezentirea celor patru principii promovate de revistd, enunlate ir arti-

cohtl lntroiluctie;. exemplificarea unei teme/ temelor romantice recomandate in

Introiluc[ie, prin opera unui scriitor care aparfine generaliei paqoptiste.

NOTA! ln elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumenta-tl, ipoteza/ premisa (exprimarea propriei opinii), argumentalia (cu minimum 4 ar-gumente pro qi/ sau contra / ralionamente critice/ exemple concrete etc.) gi

concluzia/ sinteza. Pentru conlinutul eseului vei primi L6 puncte, iar pentruredactarea lui vei primi L4 puncte.

A1

Realizg22[incadrarea i:rcontext a nuvelei.

Pagoptism, romantismNuvela romanticd de inspiralie istorici

Alexandru Ldpugneanul

de Cosrecsp NpcRuzzt

l. Particularitili ale textului narativ

Eseu despre particularitifiIe unei nuztele studiate: nuzsela

istoricd / romanticd / dinperioadapagoptistd (de exemplu; temd,

aiziune despre lume, construclia subiectului, particularitd[i ale

compoziliei, perspectiad naratiad, tehnici naratiae, secoen[d

naratiad, episod, rela[ii temporale gi spa{iale, personaj, modalitd[ide caracterizare a persanajului etc.).

INTRODUCERE

f . incadrare in context(opera autorului, epoca, specie literard)

Opera literarf, Alexandru Ldpugneanul este o nuveliromantic[ de inspiralie istorici.

Nuvela Alexandru Ldpuqneanul este prima nuveliistorici din literatura romAnX, o capodoper[ a speciei qi unmodel pentru autorii care au cuitivat-o ulterior.

Publicath in perioada paqoptisti, in primul numir alDaciei literare (1840), nuvela ilustreaz5 una dintre surseleliteraturii romantice, istoria na{ionald (Evul Mediu), potri-vit recomandSrilor lui Mihail Kogdlniceanu din articolul-program al revistei, intitulat Introduc{ie, care constituie gi

manifestul literar ai romantismului romAnesc.IJlterior, nuv ela Alexanilru Ldpugneanul a fost inclusd in ci-

chslFragmente istorice, din volumul Pdcatele tinerelilor (185n.

CUPRINS

2.1. incadrare in specie gi curent literar: nuvela

a. Este o nuveli deoarece este o specie epicd ?n prozd., crt oconstruc{ie riguroasd, avAnd un fir narativ central. Se

observf, concizia intrigii, tendinla de obiectivare a per-

Az cuPRPreozeazd2-4:aracteristici ale 2.1. lnr:ut elei, orin care

-.. -.rti'.r, a. Estgicad.areaoperei constrl= specia iiterari.+--- observ

L7

spectivei narative qi verosimilitatea faptelor prezentate.Personajele sunt relativ pufine, caracterizate succint gi

graviteazd in jurul personajului principal.b. Este o nuvell romantici datoritd mai multor tr5situri:

specie; inspirafia din istoria nalionalE (Evul Mediu); temd;conflicf naraliune liniar[; personaje excepfionale in situaliiexcepfionale; personaje construite in antitezl (doamna Ru-xandra bhnde, supusX influen[abild, iar Ldpuqneanul, crud,tiran, rizbundtor); culoarea epocii in descrieri cu valoaredocumentard, nu cu valoare epicd (descrieri amXnunlite alevestimentafiei gi ale obiceiurilor: descrierea vestimentalieilui L6puqneanu ir:r bisericX gi a mesei domneqti); liniaritatepsihologicd tn construc[ia personajelor (Nicolae Manolescu,Istoria criticd a literaturii romdne), gesturi qi replici spec-taculoase gi memorabile.

c. Nuvela istorici este o specie literari cultivati de ro-mantici, care se inspirX din trecutul istoric (Evul Mediu):tema, personajele gi culoarea epocii (mentalit5gi, comporta-mente, relalii sociale, obiceiuri, vestimentafie, limbaj).

2.2. Yiziunea despre lume

Scriitorii paqoptiqti se inspird din cronici gi din folclor, con-form esteticii romantice qi recomanddrilor din Intro duc{ie laDacialiterard: ,,lstoria noastrd are destule fapte eroice [...] pentruca sd putem gdsi qi la noi sujeturi de suis, fdrd sd az;em pentruaceasta trebuinld sd ne trnprumutdm de la alte na[ii" .

Costache Negruzzi, intemeietorul nuvelei istorice romA-neqti, este primul scriitor care valorificd intr-o crealie lite-rard cronicile moldoveneqti (Letopisefulf dii Moldottei de

Grigore Ureche gi de Miron Costin).Nuvela de inspiralie istoricd aduce in momentul

apariliei nu un model de patriotism, ci un antimodel de

conducitor ca un avertisment adresat contemporanilor intr-o perioadd de efervescenld revolufionard.

2.3. Relalia realitate-f icliune

Din cronica lui Ureche, Negruzzi preia imagineapersonalitdlii domnitorului Alexandru Ldpugneanul, ca qi

scene, fapte qi replici (de exemplu: mottoul capitolului I gi alIV-lea), dar se distan{eazd de realitatea istoricd prin apelulla ficliune qi prin viziunea romanticd asupra istoriei,

A3 2.2.

Precizeazd Scriit,viziunea despre fOfmIume exstenta lnnuvela studiata. Dacia

A4 2.3.

Prezintd relalia Din ,

rea-litate-ficliune- persol1n nuvela Etoflcaaleas6. Scene/

18

A5

Prezintdperspectivanarativi in nuvelaistoric6 aleasS.

2.4.Pr

Narat<

dominde car

influenlatd de ideologia paqoptistd. Transfigurarea artisticda faptelor istorice este motivatd estetic: gradarea tensiuniinarative, reliefarea caracterelor personajeior in relalie cuspectaculosul acliunii, mesajul textului narativ. ,,Negruzzi a

tn[eles spiritul cronicii rom1ne gi a pus bazele unui romantismpozitizt, scutit de naiae idealithti" (G. CXlinescu, Istoria lite-raturii romfrne ile la origini pdnd in prczent).

Nu trebuie confundate persoane / personalitdfi istorice,a ciror existenfi este consemnate in cronici sau in lucrdrigtiinfifice, qi personaiele literare, care ilustreazd anumitetipuri umane, iar autorul le atribuie destine qi profiluri psi-hologice care suslin coerenla narativ5.

2.4. Perspectiva narative

Naratorul este omniscient, omniptezent, sobru, detaqat, pre-dominant obiectiv, dar intervine direct prin cAteva epitetede caracterizare (de exemplu: ,,tiran", ,,cttrtezan", ,,migelulboier", ,,deqdnlatd cua1ntare"). Naraliunea la persoana a III-a(cu focalizate zerot viziunea ,,dinddrdt") aminteqte, prinobiectivitate qi conciziune, de relatarea cronicarilor.

Nuvela are ca temi lupta pentru putere in epoca medieval5(in Moldova, la mijlocul secolului al XVI-lea). Evocareaartisticf, a celei de-a doua domnii a lui AlexandruLf,pugneanul (1564-1569) evidenliazb. Iupta pentru impu-nerea autorit5fii domnegti gi consecin[ele definerii puteriide un domnitor crud, tiran.

Elemente de structurd 9i compozitie

l. Particularitilile compoziliei

1.1. Relalia incipit-final

:ipitul gi finalul se remarc5 prin sobrietatea auctorial5.tfel, paragraful inilial rezumd evenimentele care>tiveazd.revenirea la tron a lui Ldpugneanul gi atitudineavindicativi. Frazele finale consemneazX sfArqitul tira-

lui in mod concis, lapidar qi obiectiv, amintind de stilulrnicarului, iar prin menlionarea portretului votiv se

Jizeazd caracterul verosimil, specific nuvelei: ,,Acest fel

A€

Precizeazi temanuvelei.

3. Ter

Nuve(in M

4.A7

Prezintd eiemen- 4.1 . Peiele de struchrri,.ie compozilie qi de 4.1,1 , I

conskuclia subiec-tului din nuvela InCipil'tudiati' Astfer,AB (4.1. p.3) motivei.:rT,; partictila- lui vin::?t11e comDozrhel.-..; arfc rmiotiai, nului i"::l':! find, CfOniCi

.- :- ---ii. rrollo).realize

1S