Moneda Unica Europeana

7/17/2019 Moneda Unica Europeana

http://slidepdf.com/reader/full/moneda-unica-europeana-568d3c77bf9ac 1/8

Ideea introducerii unei monede unice europene a apărut ca o completare

necesară pieţei unice. Moneda unică elimină operaţiunile şi comisioanele de

schimb, asigură un mediu economic stabil pentru schimburile între operatorii

statelor membre şi permite comparaţii ale preţurilor pentru consumatori.1 Euro

determină statele membre să îşi coordoneze politicile economice în cadrul Pactului

de securitate şi de creştere şi are vocaţia de a devini o monedă de rezervă şi de

plată pe piaţa de schimb. Propunerea de instituire a unei pieţe unice şi monetare a

eistat încă din anul 1!"!. #ratatul de la Maastricht, rati$icat în anul 1!!%, a propus

introducerea monedei unice europene ca pilon al uniunii economice şi monetare. &n

anul 1!!', cele 1' state membre au căzut de acord asupra acceptării denumirii de

euro şi au $iat modalităţile, condiţiile şi calendarul trecerii la moneda unică. (a 1

ianuarie %))%, euro devine moneda unică pentru ma*oritatea statelor.

+e ştie $oarte clar că niunea Europeană a $ost creată pentru a contrabalansa

puterea în creştere a +tatelor nite, iar moneda euro pentru a detrona dolarul şi a se

atinge scopul iniţial. -u alte cuvinte, apariţia monedei euro punea în discuţie rolul

internaţional dominant al dolarului. Mai eact, privilegiile ce decurg pentru

americani din acest rol dominant de eemplu, veniturile de senoria*%, discountul la

procurarea de lichidităţi pentru acoperirea datoriilor guvernamentale sau

capacitatea de $inanţare a de$icitului contului curent al balanţei de plăţi americane

în propria monedă/.

0euniunea de la Madrid, din 1!!' a adoptat denumirea monedei unice

Euro2 care înlocuieşte vechea monedă comună E-.

&n ianuarie 1!!", şe$ii de state şi de guverne, au decis, con$orm tratatului dela 3msterdam, ca trecerea la moneda unică să se realizeze în *urul a trei date cheie,

care marchează tot at4tea etape.

Etapa A (1.01.1998 – 1.01.1999). Lansarea U.E.M. Pe % mai 1!!5, la

6ruelles, -omisia Europeană a recomandat la 71 de ani de la semnarea #ratatului

de la 0oma, 11 ţări care sunt pregătite pentru E..0.8.9 :ermania, 3ustria, 6elgia,

1 ;ristea 3nca Maria, :rupările regionale în evoluţia lumii contemporane. #eză de doctorat, 3+E, 6ucureşti, %))7, pag. %<=% >enituri din senoria* ? venituri obţinute din emiterea de dolari în a$ara +3

1



+pania, @inlanda, @ranţa, Irlanda, Italia, (uemburg, 8landa şi Portugalia. 3nglia

şi Aanemarca au re$uzat aderarea la noua monedă europeană, în timp ce +uedia nu

respecta ultimul criteriu, al apartenenţei la +.M.E. cel puţin doi ani/. :recia nu

îndeplinea criteriile de convergenţă, dar şiBa anunţat intenţia de a se alătura la

E08 în %))1.

&n cursul acestei perioade, monedele, at4t ale ţărilor participante la E08

c4t şi ale altor ţări membre ale .E. au continuat să $luctueze unele în raport de

celelalte.

&n ţările participante, preparativele de integrare sBau intensi$icat la nivelul

administraţiilor, băncilor şi instituţiilor $inanciare. 6anca -entral Europeană urma

săBşi înceapă activitatea prin emiterea de monede şi bilete de bancă în moneda

unică. :ermania a $ost prima ţară care a emis E08 pe piaţa germană.

Etapa B (1.01.1999-1.01.2002). Demararea efectivă a U.E.M. &n timpul

acestei perioade care a durat trei ani, monedele naţionale au circulat alături de

moneda unică E08, cursurile de schimb $iind $iate irevocabil între ele şi

E08.

+istemul European al 6ăncilor -entrale +.E.6.-./ compus din 6anca

-entral Europeană 6.-.E./ şi 6ăncile -entrale Caţionale, a devenit operaţional. El

de$inea şi conducea o politică monetară şi de schimb unică $iarea ratelor

dob4nzii pe termen scurt, intervenţiile $aţă de dolar sau Den etc./ în E08. Coile

emisiuni privind datoria publică negociabilă se $ăceau în E08.

&n ceea ce priveşte băncile, acestea puteau utiliza pe etrasele de cont ale

clienţilor dubla indicaţie E08 sau moneda naţională/. &n plus, puteau $urnizaclienţilor lor in$ormaţii asupra consecinţelor trecerii la moneda unică, şi de

asemenea, puteau o$eri anumite produse în E08, în $uncţie de posibilităţile

*uridice şi tehnice eistente.

&ntreprinderile puteau lucra şi cu E08 şi cu moneda naţională. +e spera

însă, ca întreprinderile anga*ate în comerţul internaţional şi european să apeleze

rapid la moneda unică.3dministraţiile trebuiau să $urnizeze operatorilor şi consumatorilor

%



in$ormaţii necesare privind introducerea monedei unice, tranzacţiile lor cu publicul

$ăc4nduBse încă, în moneda naţională.

-onsumatorii au continuat să utilizeze în special moneda naţională. #otuşi,

cererea publicului a $ost in$luenţată de anumite bănci şi întreprinderi care o$ereau

servicii în E08. Instaurarea progresivă a dublului a$işa* al preţurilor bunurilor şi

serviciilor a permis $amiliarizarea cu moneda unică în cursul acestei perioade.

#ot în timpul acestei etape, principalele sisteme de plăţi virament, cărţi de

credit, -.E.-. etc./ urmau să $ie adaptate pentru a putea $uncţiona în E08.

Etapa (1.01.2002) !enera"i#area m$ne%ei &nice. &ncep4nd cu 1.)1.%))% şi

timp de şase luni, sBau introdus noile mi*loace de plată în moneda unică şi sBau

retras vechile monede naţionale. 3ceastă perioadă trebuia să $ie c4t mai scurtă

pentru a minimiza complicaţiile pentru utilizatori, care decurg dintrBo dublă

circulaţie monetară prelungită.

#oate operaţiile monetare salarii, retrageri, conturi bancare etc./ urmau să

$ie eprimate în E08. -ontractele încheiate în monedele naţionale urmau să $ie

la r4ndul lor trans$ormate în E08 con$orm cursului de schimb irevocabil $iat,

$ără alte modi$icări de termene şi condiţii stipulate.

#recerea la moneda unică nu putea reuşi, dec4t dacă moneda unică era total

acceptată de către cetăţeni. 8r această evoluţie, în acel moment, deran*a

obişnuinţele cotidiene şi modi$ica organizarea băncilor şi întreprinderilor.

#ocmai de aceea sBau propus diverse simulări pentru ca întreprinderile şi

populaţia să se obişnuiască cu noua monedă. nele $irme şiBau realizat

contabilitatea at4t în moneda proprie c4t şi în euro, iar magazinele au utilizatdublul a$işa*. &n @ranţa, în marile magazine, se realizau campanii de in$ormare a

populaţiei, utiliz4nduBse at4t materiale editate c4t şi suporturi in$ormatice. +ume

considerabile au $ost alocate pentru campaniile de in$ormare, av4nd ca scop

evitarea şocului trecerii la moneda unică.

&n etapa a treia, de la 1 ianuarie %))%, bancnotele şi monedele euro au

început să $ie $olosite, în timp ce bancnotele şi monedele naţionale au $ost retrasedin circulaţie. Aupă această dată, E08 a $ost singura monedă utilizată. Pentru a

<



reduce costurile legate de eistenţa unei pieţe cu preţuri duale, reprezentanţii

sectorului de des$acere cu amănuntul au $ost pentru adoptarea unei perioade c4t

mai scurte posibil o soluţie bingbang/. #otuşi, conversia automatelor de bani şi

probleme logistice ale înlocuirii monedelor şi bancnotelor naţionale au constituit

un argument în $avoarea unei treceri mai lente.

&n primele zi ale noii ere euro, vechile monede naţionale şiBau păstrat în

ma*oritatea ţărilor, supremaţia. Ae eemplu, în :ermania, :recia sau Irlanda,

taimetriştii, micii negustori au acceptat plata în euro, dar au dat restul în drahme,

mărci sau pan.

Ain @inlanda p4nă în Italia, imediat după tradiţionalul $oc de arti$icii de la

miezul nopţii, în $aţa băncilor sBau $ormat cozi lungi de persoane, care voiau să

scoată din automatele de bani noile monede euro. (a ;elsinFi, în po$ida gerului

puternic, oamenii au stat la coadă ore în şir în $aţa $ilialelor 6ăncii Caţionale

pentru a obţine noul mi*loc de plată european.

Ain cauza $usului orar, primii care au primit euro au $ost locuitorii insulei (a

0euninon din 8ceanul Indian, teritoriu $rancez de peste ocean, şi anume cu trei ore

înaintea europenilor.

&n @ranţa, în primele două ore după punerea euro în circulaţie, au $ost de*a

e$ectuate 1=".77% retrageri din automatele bancare, suma retrasă ridic4nduBse la

1%,5 milioane de euro. &n 6elgia entuziasmul a $ost la $el de ridicat, înregistr4nduB

se ")) de retrageri pe minut, în acelaşi interval orar.

+ucursalele băncilor din centrul Madridului au $ost $oarte solicitate, clienţii

trebuind să aştepte în medie 7) de minute, pentru a schimba banii. &n centruloraşului, sumele disponibile la bancomate au $ost epuizate destul de devreme în

cursul dimineţii. -on$orm ci$relor $urnizate de 6anca +paniei, în prima zi a anului

au $ost puse în circulaţie =' milioane de euro.

Plăţile în euro în niunea Europeană au $ost în ianuarie %))% de !%G, iar în

ţări precum :ermania, 8landa, Irlanda, @inlanda şi (uemburg acest procent a $ost

de peste !'G. Ain păcate, ţara care a $ăcut ecepţie de la regulă a $ost Italia, care aînregistrat cel mai scăzut procent de plăţi în euro.

7



Monedele sunt de 1, %, ', 1), %) şi ') cenţi şi de 1 şi % euro.

Pe partea comună tuturor monedelor, piesele de 1, % şi ' cenţi ilustrează

Europa, ca parte a globului păm4ntesc, piesele de 1), %) şi ') cenţi arată .E.

împărţită pe ţări, iar monedele de 1 şi % euro, realizate în două culori, arată .E.,

$ără a trasa graniţele ţărilor componente. &ntruc4t monedele au şi o parte naţională,

sunt 1%) de monede di$erite în .E. #oate monedele sunt rotunde, dar crestate

di$erit pe margini. Pe l4ngă tema naţională, partea naţională a monedei include 1%

stele, însemnul unitar, ţara şi anul de emisie.

6iletele euro au $ost desenate de artistul austriac 0obert Halina şi reprezintă

stiluri de arhitectură care caracterizează şapte perioade din cultura europeană<9

• +tilul clasic biletul de ' euroJ

• +tilul roman biletul de 1) euroJ

• +tilul gotic biletul de %) euroJ

• 0enaşterea biletul de ') euroJ

• +tilul baroc şi rococo biletul de 1)) euroJ

• 3rhitectura care utilizează $ier şi sticlă biletul de %)) euroJ• 3rhitectura modernă sec. KK/ biletul de ')) euro.

(a început, euro a înregistrat creşteri $aţă de principalele valute

internaţionale pe măsura trecerii sale $ără di$icultăţi la statutul de monedă de

schimb în numerar. Pe pieţele asiatice moneda unică europeană a $ost cotată la

1!!,= Deni, cel mai ridicat nivel din august 1!!! încoace. &ncă de la început euro a

pus în ceaţă2 lira sterlină printrBo creştere record de %,=G p4nă la "%,5 pence pe <ianuarie %))%/.

-el mai important c4ştig, din punct de vedere al imaginii, a $ost însă în $aţa

dolarului american. 3naliştii considerau că acest c4ştig a $ost mai degrabă e$ectul

psihologic al trans$ormării euro, el neput4nd $i susţinut pe un termen lung. Potrivit

0euters, 6anca -entrală Europeană a decis să menţină neschimbate ratele

dob4nzilor, preşedintele instituţiei consider4nd nivelul actual de <,%'G drept cel

< L (es billets en E08 9 0ponses au Nuestions les plus $rNuemment poses 2

'



mai potrivit din perspectiva păstrării sub control a preţurilor, $ără a a$ecta procesul

de redresare a economiei zonei euro. 3ceastă decizie era aşteptată în mare măsură

de analiştii europeni. &n schimb, o parte a analiştilor preconizau o intervenţie a

băncii asupra dob4nzilor în cadrul reuniunii din luna $ebruarie. Este posibil ca

in$laţia să înceapă în cur4nd să scadă, ceea ce va necesita o reducere a dob4nzilor2,

a adăugat analistul -ommerzbanF.

-hiar dacă autorităţile celor 1% ţări membre euro sBau $elicitat pentru

succesul debutului monedei unice europene, ceea ce era previzibil sBa înt4mplat.

3u apărut $alsurile euro, la numai c4teva zile de la intrarea lor în circulaţie. +e

părea că $alsi$icatorii ţinteau zona Euroland, numai în aceste ţări găsinduBse $alsuri.

-4t priveşte gradul de $alsi$icare2, acesta era de aşteptat să tindă spre

per$ecţionism2. &n $aţa acestei ameninţări nu eista dec4t o singură armă9 să

cunoşti bine originalul, cum spunea un o$icial al 6-E.

&n :ermania, la +iegburg >est/ poliţia a anunţat primul $als de euro, o

bancnotă de '). ;4rtia a $ost găsită întrBun tren de o $etiţă de 1% ani, care şiBa dat

seama de lipsa elementelor de securitate speci$ice oricărei bancnote. Ae asemenea,

sBau raportat trei *a$uri, în 3tena şi în Irlanda. (a capitolul de$ecţiuni tehnice, cea

mai importantă sBa semnalat în 3ustria, c4nd o pană de două ore a paralizat toată

reţeaua de bancomate.

Eistă puţine estimări re$eritoare la costul direct generat de trecerea la

moneda euro. -on$orm calculelor realizate de banca :ermaniei, acest cost

reprezintă aproimativ ),'G din PI6, în timp ce estimările 6-E arată că acelaşi

cost este situat între %) şi ') de miliarde. 3ceste ci$re acoperă în totalitate at4tcheltuielile suportate de sectorul public $abricarea noilor bancnote şi monezi,

distrugerea celor vechi, transportul acestora c4t şi in$ormarea populaţiei/, c4t şi

cele suportate de sectorul privat.

&n ceea ce priveşte rata de schimb, trecerea la euro a avut un dublu e$ect.

Mai înt4i, monedele naţionale care circulau în economia subterană, au $ost

trans$ormate în dolari, pentru a se evita declararea lor autorităţilor. Pe de altă parte,neîncrederea celor care deţineau mărci şi se a$lau în a$ara uniunii monetare, ia

"



$ăcut să trans$orme mărcile tot în dolari.

Persoanele care deţineau bani nedeclaraţi, au încercat săBi cheltuiască,

consumul privat şi implicit cererea de bunuri cresc4nd în ultimul trimestru al lui

%))1.

Impactul asupra preţurilor este di$icil de măsurat. &n principiu, impactul

trebuia să $ie $oarte limitat, deoarece introducerea noii monede nu in$luenţa costul

marginal, chiar dacă creşterea costurilor de trans$ormare a monedelor prin rotun*ire

în sus, putea crea in$laţie.

8 primă estimare realizată de Eurostat în zona monetară europeană, arăta că

impactul trecerii la euro asupra preţurilor a $ost de ),1" puncte, la o rată lunară a

in$laţiei de ),'G în ianuarie %))%. &n @ranţa, creşterea indicelui preţurilor de

consum a $ost de ),1G, iar banca Italiei estima ),%G în ianuarie şi $ebruarie.

-on$orm unui alt studiu realizat de banca +paniei7, incidenţa rotun*irilor rezultate

din trecerea la euro, era de ),%G dacă rotun*irea se realiza la centima superioară, şi

de 1,"'G dacă rotun*irea se $ăcea la decimala superioară. 6anca centrală germană

nu a publicat o estimare globală, dar a recunoscut că preţurile au crescut , în

special în domeniul serviciilor în %))%, anunţ4nd că procesul de a*ustare nu sBa

încheiat încă.

-hiar dacă teoretic, sBa presupus că trecerea la euro nu duce la creşterea

in$laţiei, practic acest lucru sBa înt4mplat. #otuşi, dacă se compară in$laţia din zona

euro cu cea a ţărilor membre a niunii Europene care nu au adoptat moneda unică,

se observă că aceasta a avut cam aceeaşi evoluţie.

6anca -entrală Europeană' constata în %))% că nu eistă tensiuni la nivelul preţurilor generate de trecerea la euro, o mai mare transparenţă la nivelul preţurilor

trebuind să genereze o creştere a concurenţei şi implicit o limitare a in$laţiei.

7 :onzales şi Morago, %))%' 6ulletin mensuel dOavril %))%

=



Bibliografie

1. 6ulletin mensuel dOavril %))%J

%. ;ristea 3nca Maria, :rupările regionale în evoluţia lumii contemporane.#eză de doctorat, 3+E, 6ucureşti, %))7.

5

Moneda Unica Europeana

Documents

Transcript of Moneda Unica Europeana