Monedă şi comerŃ în sud-estul Europei. III, 2009 ... · PDF fileMonedă şi comerŃ...

Monedă şi comerŃ în sud-estul Europei. III, 2009 Descoperiri monetare din perioada arpadiană în judeŃul Mureş

145

DESCOPERIRI MONETARE DIN PERIOADA ARPADIANĂ ÎN JUDEłUL MUREŞ

KEVE LÁSZLÓ Muzeul JudeŃean Mureş [email protected]

ÁLDOR CSABA BALÁZS

[email protected] Key - words: coin, medieval, hungarian, Mureş district. Abstract. The monetary finds presented in this article represent only a small part of the entire amount of coin discoveries from the Arpadian period in Transylvania. Only the Mureş district area findings are discussed here, hoping to contribute to the development of the numismatic repertory of Transylvania. Apart from the two unpublished isolated coins found in Târgu- Mureş, all the places with coin discovery from the Arpadian time are presented.

Descoperirile monetare prezentate în articolul de faŃă reprezintă o mică parte din totalul de descoperiri monetare din Transilvania epocii arpadiene. Ele se rezumă numai la teritoriul judeŃului Mureş şi ajută la completarea repertoriului numismatic al Transilvaniei (Fig. 1). Deoarece în ultimii ani au apărut date noi, iar tratarea monedelor în ceea mai mare parte s-a făcut pe diferite categorii şi nu în mod unitar, am considerat că este utilă prezentarea locurilor de descoperire a tuturor tipurilor de monede găsite până acum în această regiune, punându-se accent pe descoperirile inedite.

Monedele epocii arpadiene descoperite în judeŃul Mureş se împart în 3 categorii: monede bizantine, monede maghiare şi monede apusene.

Monede bizantine din secolul XI s-au descoperit în localităŃile Vădaş (com. Neaua)232 şi Zagăr233, iar monede bizantine

232 Réthy 1892, p. 187sq.; Sabău 1958, p. 299; Preda 1972, p. 411; Zrínyi 1976, p. 150; Chirilă et alii 1980, p. 33; Lazăr 1995, p. 188; Pap 2002, p. 183; Velter 2002, p. 302sq. 233 Lazăr 1995, p. 282. V. Lazăr menŃionează că în colecŃia lui A. Scheitz din Târnăveni există 4 monede bizantine din sec. X - XI care provin din aria localităŃii Zagăr, fără a preciza însă tipul şi emitentul monedelor.

din secolul XII provin de la Cristeşti234. Din aria judeŃului Mureş sunt semnalate încă 4 monede bizantine din sec. XI cu loc de provenienŃă necunoscută235.

Cele mai numeroase sunt însă monedele maghiare 236 . Încă din secolul al XIX-lea a fost descoperit la Zău de Câmpie237 un tezaur monetar compus din 203

234 Preda 1972, p. 400. C. Preda informează despre un tezaur monetar bizantin din bronz din timpul lui Alexios III Comnenul, provenit de la Cristeşti, şi care se află în colecŃia lui O. Luchian din Bucureşti. Nu este menŃionat numărul pieselor care compun tezaurul, şi cum nici nu a existat un împărat bizantin sub numele Alexios III Comnenul, cel mai probabil referindu-se la împăratul Alexios III Anghelos (1195-1203). Datele eronate sunt preluate şi de către alŃi autori, după numele împăratului Alexios III Comnenul apărând anii de domnie ai lui Alexios III Anghelos (Zrínyi 1976, p. 135; Chirilă et alii 1980, p. 31; Lazăr 1995, p. 100sq.). La A.-M. Velter înâlnim informaŃii precise privind componenŃa tezaurului: 1 monedă de la Manuel I Comnenul (1143-1180), câte 2 monede de la Isac II Angelos (1185-1195) şi Alexius III Angelos (1195-1203), 12 imitaŃii bulgare şi 5 monede al Imperiului latin de Constantinopol, datate cca. 1200-1225 (a se vedea: Velter 2002, p. 289). 235 Velter 2002, p. 295, nr. 101-104. 236 În repertoriul realizat de A.-M. Velter apare localitatea Sfântu Gheorghe (com. Iernut, jud. Mureş), ca loc de descoperire pentru moneda lui Ştefan III. După verificarea trimiterii bibliografice, informaŃia s-a dovedit a fi eronată. Ea se refera la localitatea Mediaş. 237 Sabău 1958, p. 299; Lazăr 1995, p. 283; Pap 2002, p. 193; Velter 2002, p. 352sq.

Monedă şi comerŃ în sud-estul Europei. III, 2009 Keve László, Áldor Csaba Balázs

146

piese emise de regii Coloman (1095–1114), Ştefan II (1116–1131), Béla II (1131–1141) şi Géza II (1141–1162). Tot monede din secolul XII, dar izolate, s-au descoperit în punctul Citfalău de la Moreşti 238 şi la Pănet239. Cea de la Pănet nu este cunoscută în literatura de specialitate, ea a fost găsită în anul 1954 de către localnicul János Nagy în timpul săpării unei fântâni. IniŃial, au fost găsite două monede, din care s-a păstrat numai una. Este vorba despre moneda de cupru a lui Béla III (1172-1196), care se află în Muzeul Şcolii Generale din Pănet240. La Sighişoara, în punctul Dealul Viilor 241 au ieşit la iveală monedele lui Ştefan III şi Béla III, iar lângă scările şcolii din Cetate s-a găsit o monedă din timpul lui Béla III (1172–1196)242. Tot o monedă de tip bizantin a lui Béla III provine şi de la Criş (com. Daneş)243. La Iernut în punctul ToŃăghi, în urma sondajelor arheologice efectuate de către N. Vlassa în anii 1960-1961, a fost descoperită o monedă de argint din timpul lui Andrei III (1290–1301)244. La Târgu-Mureş245 au ieşit la iveală două monede izolate, inedite, din două locuri diferite (Fig. 2), şi anume:

238 Horedt 1958, p. 58; Sabău 1958, p. 291; Horedt 1984, p. 63; Pap 2002, p. 110; Velter 2002, p. 348. 239 Konrád 1996, p. 22sq., fig. 2. 240 Moneda respectivă a fost publicată într-o monografie locală, unde autorul o confundă cu moneda lui Ştefan IV (a se vedea: Konrád 1996, p. 22). 241 Bóna 1989, p. 150. Bóna ne informează despre necropola din Dealul Viilor, unde există morminte datate cu monede ale lui Ştefan II şi Ştefan III, iar V. Lazăr menŃionează un tezaur monetar compus din 37 de piese din a doua jumătate a secolului XII, care datează necropola (Lazăr 1995, p. 233); InformaŃii detaliate găsim la A.-M. Velter: tezaurul alcătuit din 37 de piese provine din M 28 ( mormânt dublu). O monedă aparŃine lui Ştefan III (1162-1172), 35 monede sunt din timpul lui Béla III, şi mai există un denar arpadian neidentificabil. Lângă tezaur, din mormintele M 30, M 76, M 81 şi M 85, provine câte un denar arpadian (a se vedea: Velter 2002, p. 350). 242 În catalog, I. Sabău descrie o monedă de aramă scifată din timpul lui Béla IV, date preluate de către F. Pap şi corectate ca fiind al lui Béla III de A.-M. Velter (Sabău 1958, p. 293; Pap 2002, p. 150; Velter 2002, p. 302sq.). 243 Velter 2002, p. 344. 244 Lazăr 1995, p. 154. 245 Figurează în Lista descoperirilor la nr. 8.

A. Punctul Cimitirul reformat Moneda de cupru emisă de Béla III a

fost găsită cu câteva decenii în urmă în Cimitirul reformat din Târgu Mureş, dar nu se cunosc alte detalii despre locul exact şi împrejurările în care a fost descoperită246. Este vorba de o monedă de cupru al cărui nominal nu se mai cunoaşte şi este menŃionată în literatura de specialitate pur şi simplu ca rézpénz (= monedă de cupru). Este vorba de una dintre cele mai controversate monede medievale maghiare, de tipul CNH I 98 şi a fost emisă de regele Béla III (1172-1196) la sfârşitul secolului al XII-lea (Fig. 3)247.

Descrierea monedei: Av. REX BELA – REX STS (STEPHANUS)

Doi regi tronând, fiecare cu atributele puterii: coroana, sceptrul şi globul cruciger.

Rv. SANCTA MARIA Fecioara Maria tronând, reprezentată frontal, care este încă un element de influenŃă bizantină.

G = 3,83 g, D = 27 mm; moneda este scifată. CNH I 98, Huszár 72, Unger 114.

Legenda are un stil la fel de neglijent pe avers şi pe revers, cu literele executate dezordonat, inegale.

NumismaŃii din Ungaria au dedicat mai

multe studii acestui tip de monedă de-a lungul timpului şi nu puŃine dintre concluziile lor s-au dovedit ulterior a fi greşite. Astfel Jakab Rupp şi József Weszerle o considerau ca fiind emisiune al lui Béla IV şi Ştefan V. De aceeaşi opinie a fost şi marele orientalist Joseph von Karabacek 248 . Zsigmond Rosty şi László Réthy249 o vedeau însă emisă de Ştefan IV, la fel ca Bálint Hóman250, care considera că cei doi regi de pe avers sunt Ştefan IV şi tatăl lui, Béla II.

Albin Balogh 251 a fost poate primul care a intuit corect că piesa controversată este

246 Moneda s-a aflat în posesia unui colecŃionar din Târgu-Mureş timp de mai mulŃi ani şi de la acesta a fost achiziŃionată de un colecŃionar din Bucureşti în 2008. De la ultimul, piesa a fost achiziŃionată în acelaşi an de Áldor Csaba Balázs, care a donat-o Muzeului JudeŃean Mureş. 247 Huszár 1979, p. 40; Unger 1997, p. 78. 248 Réthy 1895, p. 158. 249 Réthy 1895, p. 159. 250 Hóman 1916, p. 240. 251 B. Hóman demonstrează că monedele de aur şi de cupru al lui Ştefan IV sunt atribuite eronat de către A. Balogh lui Béla III. A. Balogh intrat în polemică cu


147

rezultatul reformelor monetare ale lui Béla III. Géza Jeszenszky252 a dovedit apoi cărui rege al Ungariei a aparŃinut emisiunea monetară şi de atunci toate lucrările de specialitate o situează printre emisiunile lui Béla III.

Moneda prezintă evidente influenŃe bizantine. De la sfârşitul monetăriei romane până la sfârşitul secolului al XII-lea în Europa s-au emis doar monede de argint, BizanŃul fiind singurul care bătea şi monede de cupru. Totuşi, nu putem considera că moneda copiază emisiunile BizanŃului, pentru că prezintă şi elemente originale.

Deşi numele regilor reprezentaŃi pe avers se regăsesc în legenda aversului, identitatea lor a fost controversată în literatura de specialitate, dar a fost demonstrată foarte clar de către A. Pohl253, şi întărită de János Egri254: sunt regii Béla III şi Ştefan I, cunoscut şi ca Sfântul Ştefan (Szent István).

De ce tocmai Ştefan I şi nu Ştefan III, fratele lui Béla sau poate Ştefan IV, vărul lui Béla? Biserica romano-catolică nu-l agrea pe Ştefan III, care, mai apoi a intrat în conflict deschis chiar şi cu fratele lui. La puŃin timp după ce a ajuns pe tron, o mare parte din nobilii maghiari l-au părăsit şi au devenit partizanii viitorului rege Béla III, deci reprezentarea lui Ştefan III pe monedă ar fi fost o decizie foarte neinspirată din punct de vedere politic, fiind văzută de aceştia poate chiar ca o trădare. Pe de altă parte, imaginea nepopularului Ştefan IV, o persoană detestată în Ungaria, neagreată nici de cler, nu avea cum să apară pe monedă255. Béla III a ales să apară alături de Sfântul Ştefan, transmiŃând astfel şi un mesaj simbolic, prezentându-se ca urmaşul marelui rege, canonizat în anul 1038 de Papa Grigore al VII-lea ca sfânt al Bisericii Catolice. Cu Ştefan alături considera că poate câştiga mai uşor de partea lui masele, clerul şi nobilimea, deci poate imaginea de pe avers a avut şi un mesaj propagandistic.

Hóman, susŃinând în continuare ipoteza lui, care, ulterior, s-a adeverit a fi corectă. Vezi: Hóman 1916, p. 268, nota 1; Balogh 1918, p. 23. 252 Jeszenszky 1938, p. 36. 253 Părere identică la: Velter 1996, p. 130. 254 Egri 1991, p. 17. 255 Engel 2006, p. 80.

Pe reversul monedei apare Fecioara Maria, care este încă un element de influenŃă bizantină. Aceasta este prima reprezentare a Fecioarei, patroană a Ungariei, pe o monedă ungurească, reprezentare care va fi reluată de cunoscutele şi numeroasele emisiuni cu Patrona Hungariae pe parcursul mai multor secole, până în timpurile moderne.

Perioada în care au fost emise monedele tip CNH I 98 poate fi restrânsă probabil la intervalul anilor 1175-1180. Avem în vedere că primii ani după urcarea pe tron a lui Béla III au fost dominaŃi de eforturile sale pentru a-şi consolida puterea, iar după ce a lichidat rezistenŃa internă, în anul 1180 s-a întors împotriva BizanŃului. Deci, datarea monedelor în discuŃie nu poate fi decât anterioară anului1180, când s-a produs această ruptură cu fostul aliat din est, odată cu moartea împăratului Manuel I256.

Monedele de cupru din timpul lui Béla III, găsite în numai puŃin de 5 locuri pe teritoriul judeŃului Mureş, dovedesc utilizarea lor pe scară din ce în ce mai largă în rândul populaŃiei.

B. Punctul Cetate În urma cercetărilor arheologice

efectuate în perimetrul mănăstirii franciscane din punctul Cetate de la Târgu-Mureş (Fig. 2), în anul 2007257, în caseta C19, complexul G1, a fost descoperit un denar banal PRO SCLAVONIA (Fig. 4), din timpul lui Ştefan V (1270-1272)258.

Descrierea monedei: Denar banal PRO SCLAVONIA, emis între

anii 1270-1272 de către Joachim Pectari, ban al Slavoniei, în numele regelui Ştefan V.

Av. MONETA REGIS P(ro) SCLAVONIA, legenda între două cercuri de perle. În interiorul cercului jderul orientat spre dreapta între două stele.

Rv. Cruce dublă, sub braŃul inferior al crucii două capete încoronate orientate spre stânga, respectiv

256 Egri 1991, p. 19. Ipoteza A.-M. Velter despre scopul emiterii monedelor de cupru după moartea lui Manuel I, ca fiind o intenŃie de aliniere la sistemul monetar bizantin este mai puŃin credibilă (Velter 1996, p. 134). 257 Săpătură arheologică sistematică condusă de către A. A. Rusu şi Z. Soós. MulŃumim domnului Zoltán Soós şi pe această cale pentru amabilitatea cu care ne-a pus la dispoziŃie denarul în cauză. 258 Unger 1997, p. 230.


148

spre dreapta. La capetele braŃului superior al crucii se află o stea, respectiv o semilună. În semilună apare un boboc. Sigle: S – R, litera S este greu lizibilă.

G = 0,74 g, D = 15,1 x 15 mm; moneda este scifată. Unger Sz. 12.

PrezenŃa din ce în ce mai numeroasă a

denarilor banali în Transilvania secolului al XIII-lea este un lucru firesc. Baterea monedelor era un drept regal, iar dacă la început aceste monede se băteau numai la Esztergom, în cursul secolului al XIII-lea funcŃionează cămara comitatului Cenad, cămara din Srem şi cea de la Buda. Datorită acestei descentralizări, care viza dreptul de batere a monedei, apare şi cămara de la Pakrác, din Slavonia, ulterior fiind mutată la Zagreb. Fondatorul cămării din Pakrác era banul Slavoniei Ştefan, din neamul Gútkeled, care îşi exercită dreptul de ban între anii 1248–1259. Primele emisiuni monetare de aici sunt cel mai probabil din anul 1255259, iar în 1260 deja izvoarele documentare pomenesc de denari de Zagreb260. Şi cămara din Slavonia era cămară regală, unde banii slavoni emiteau monede în numele regilor Ungariei. InscripŃia MONETA REGIS P(ro) SCLAVONIA de pe aversul denarului, care înseamnă moneda regelui pentru Slavonia, ne confirmă acest lucru. Aceşti denari banales de foarte bună calitate aveau menirea să elimine denarii de Friesach, foarte populari în aceea vreme. Un denar banal era echivalentul a doi denari regali. În timpul lui Ştefan V şi Ladislau IV se produce devalorizarea lor, dar sunt prezenŃi în circulaŃie şi în epoca angevină. Denarii banali erau agreaŃi şi în Transilvania, prezenŃa tezaurului recent publicat de la Vurpăr (Borberek) 261 , din judeŃul Alba, dar şi descoperirile izolate de la Sibiu262, rezultat al cercetărilor arheologice, susŃinând acest fapt.

259 Hóman 1922, p. 5. 260 Hóman 1916, p. 335; Gyöngyössy 2006, p. 238. 261 Dudău – Sonoc 2008, pp. 133–148. 262 Dudău 2007, pp. 217, 224, nr. 68-70 din lista monedelor; Dudău et alii 2007, pp. 208, 210.

Din categoria monedelor apusene fac parte câŃiva denari de Friesach descoperiŃi la Sighişoara263.

* Este greu deocamdată să ne facem o

imagine de ansamblu asupra circulaŃiei monetare a acestei regiuni din perioada arpadiană. Izvoarele documentare privind Transilvania sunt foarte puŃine şi ne dau informaŃii abia despre sfârşitul acestei epoci264. În consecinŃă trebuie să ne rezumăm la informaŃiile pe care ni le oferă unele descoperiri, respectiv monedele vremii. Tabloul care ne arată deocamdată descoperirile monetare din judeŃul Mureş este incomplet şi nu reflectă nici pe departe situaŃia reală din următoarele motive:

1. în primul rând sunt extrem de puŃine descoperiri monetare, 13 la număr, dintre care aproape jumătate sunt descoperiri izolate;

2. dacă ne raportăm la secolele XI-XIII, actualul teritoriu administrativ al judeŃului Mureş înglobează fostul scaun Mureş, porŃiuni din comitatele regale şi porŃiuni din scaunele săseşti. Astfel localităŃile Vădaş, Cristeşti, Moreşti, Pănet, Târgu-Mureş făceau parte din scaunul Mureş (u. Marosszék). Zău de Câmpie aparŃinea comitatului Turda, iar localităŃiile Iernut şi Zagăr erau parte componentă a comitatului Târnava. Sighişoara era centrul scaunului săsesc, care includea şi localitatea Criş.

Din cauza stadiului incipient în care se află numismatica acestei epoci din Transilvania avem reŃineri în a trage unele concluzii. Totuşi, observând circulaŃia monetară în perioada arpadiană a întregului Regat Maghiar, putem deduce următoarele:

263 Sabău 1958, p. 293; Gedai 1969, p. 115. InformaŃiile sunt preluate de la B. Hóman, care nu precizează nici numărul, nici tipul denarilor ( Hóman 1916, p. 291). 264 În urma invaziei tătarilor din anul 1241 sunt distruse arhivele episcopiei de la Alba Iulia, Cenad şi Oradea. La Oradea, din fericire, s-a păstrat Registrul de judecată, care conŃine informaŃii importante de la începutul secolului al XIII-lea. La fel este distrusă arhiva abaŃiei de la Cluj-Mănăştur. În anul 1277 arhiva episcopiei de la Alba Iulia este distrusă a doua oară de către saşii din Ocna Sibiului datorită conflictului cu episcopul Transilvaniei (Bóna 1989, p. 125; Makkai 1989, p. 160sq).


149

primele emisiuni monetare locale aparŃin întemeietorului Regatului Maghiar, regelui Ştefan I (1001–1038), monede care însă n-au jucat un rol important în viaŃa economică. În comerŃul secolului XI, importanŃă majoră avea solidus-ul bizantin. Din a doua jumătate a secolului al XI-lea s-au împământenit şi au rămas în uz până în secolul al XIV-lea bani nominali de calcul, numiŃi pensa 265 . O junincă echivala cu un solidus de aur bizantin, care era egal la rândul său cu 40 de denari266 . În cursul secolului al XII-lea, în tranzacŃiile comerciale, monedele mărunte de argint, datorită deprecierii lor masive, jucau un rol subordonat argintului brut. La sfârşitul secolului XII, ca monede străine, apar denarii de Friesach în cantitate din ce în ce mai mare pe teritoriul regatului. Pătrunderea şi prezenŃa lor coincide cu epoca de depreciere a monedelor locale maghiare. În a doua jumătate a secolului XIII, din motive economice similare, apar denarii vienezi267. Denarii slavoni, datorită calităŃii lor superioare, au scos din circulaŃie denarii de Friesach, ajungând astfel în circulaŃia monetară a Regatului Maghiar, mai ales în comitatele învecinate cu Slavonia268, dar şi în Transilvania.

265 Engel 2006, p. 89. 266 Gyöngyössy 2006, p. 240. 267 Sabău 1958, p. 276. 268 Gyöngyössy 2006, p. 241.


150

LISTA DESCOPERIRILOR MONETARE DIN PERIOADA ARPADIANĂ ÎN JUDEłUL MUREŞ

I. Monede bizantine

Nr. crt.

Localitatea Limite în timp Nr. buc.

Nr. total de piese

1. Vădaş Sec. IV – [1068-1071] 1 150 2. Zagăr Sec. X–XI? 4 4 3. Cristeşti [1143-1180] – [1195-1203] 22 22

II. Monede maghiare şi monede emise în numele regilor Ungariei

Nr. crt.


Nr. total de piese

4. Zau de Câmpie [1095-1116] – [1141-1161] 203 203 5. Moreşti [1116-1131] – [1134-1141] 2 2 6. Criş [1172-1196] 1 1 7. Pănet [1172-1196] 1 1 8. Târgu-Mureş

A B269

[1172-1196] [1270-1272]

1 1

1 1

9. Sighişoara A B

[1162-1172] – [1172-1196]

[1172-1196]

37+4

1

41 1

10. Iernut [1290-1301] 1 1

III. Monede apusene

Nr. crt.


Nr. total de piese

9. Sighişoara C

Sec. XIII?

?

?

LISTA ILUSTRAłIILOR / ILLUSTRATION LIST

Fig. 1. Harta descoperirilor monetare din judeŃul Mureş. Map pointing the coin discoveries from the Mureş district. Fig. 2. Punctele cu descoperiri monetare din municipiul Târgu-Mureş. Map pointing the coin discoveries from Târgu-Mureş city. Fig. 3. Denar banal PRO SCLAVONIA. Denarius banalis PRO SCLAVONIA. Fig. 4. Monedă emisă de Béla III. Coin issued by Béla III.

269 Loc de descoperire pentru moneda maghiară emisă pentru Slavonia.


151

BIBLIOGRAFIE / BIBLIOGRAPHY

Bóna 1989 I. Bóna, Magyar–szláv korszak (895–1162), în: ErT, Budapest,

1989. Balogh 1918 A. Balogh, Helyreigazítás Hóman Bálint megjegyzéseihez, în: NK,

XVII, 1918. Chirilă et alii 1980 E. Chirilă, N. Gudea, V. Lazăr, A. Zrínyi, Tezaure şi descoperiri

monetare din Muzeul JudeŃean Mureş, Târgu Mureş, 1980. CNH I L. Réthy, Corpus Nummorum Hungariae. Magyar egyetemes

éremtár I, Budapest, 1899. Dudău 2007 O. Dudău, Descoperiri monetare pe teritoriul oraşului Sibiu, în: Cl.

Munteanu (coord.), Monedă şi comerŃ în sud-estul Europei, I, Sibiu, 2007.

Dudău et alii 2007 O. Dudău, S. A. Luca, A. Georgescu, M. D. Lazăr, Cl. Munteanu, Monedele descoperite în urma cercetărilor arheologice efectuate în PiaŃa Mică din Sibiu în anul 2006, în: Cl. Munteanu (coord.), Monedă şi comerŃ în sud-estul Europei, I, Sibiu, 2007.

Dudău – Sonoc 2008 O. Dudău, A. Gh. Sonoc, Tezaurul monetar medieval descoperit la Vurpăr (Borberek), judeŃul Alba, în: Cl. Munteanu (coord.), Monedă şi comerŃ în sud-estul Europei, II, Sibiu, 2008.

Egri 1991 J. Egri, Mégegyszer a CNH I. 98. sz. rézpénzrıl, în: Az érem, 1991/2, Budapest, 1991.

Engel 2006 P. Engel, Regatul Sfântului Ştefan. Istoria Ungariei medievale 895–1526, Cluj-Napoca, 2006.

Gedai 1969 I. Gedai, Fremde Münzen im Karpatenbecken aus den 11–13. jahrhunderten, în: Acta Archaeologica, 21, 1969.

Gyöngyössy 2006 M. Gyöngyössy, Magyar pénztörténet (1000 – 1526), în: Magyar középkori gazdaság- és pénztörténet, Budapest, 2006.

Hóman 1916 B. Hóman, Magyar pénztörténet 1000–1325, Budapest, 1916. Hóman 1922 B. Hóman, A magyar czímer történetéhez, în: Turul 1918-1921,

Budapest, 1922. Horedt 1958 K. Horedt, ContribuŃii la Istoria Transilvaniei, Sec. IV–XIII,

Bucureşti, 1958. Horedt 1984 K. Horedt, Moreşti, 2, Bonn, 1984. Huszár 1979 L. Huszár, Münzkatalog Ungarn von 1000 bis heute, Budapest,

1979. Jeszenszky 1938 G. Jeszenszky, Az elsı magyar rézpénzek, în: NK, 34–35, 1938. Konrád 1996 B. Konrád, Mezıpanit. Falumonográfia, Csíkszereda, 1996. Lazăr 1995 V. Lazăr, Repertoriul arheologic al judeŃului Mureş, Târgu Mureş,

1995. Makkai 1989 L. Makkai, A rendi társadalom kialakulása (1162–1526), în: ErT,

Budapest, 1989. Pap 2002 F. Pap, Repertoriul numismatic al Transilvaniei şi Banatului sec.

11–20. Despre circulaŃia monetară în Transilvania şi Banat sec. 11–20, Cluj-Napoca, 2002.

Preda 1972 C. Preda, CirculaŃia monedelor bizantine în regiunea carpato-dunăreană, în: SCIV, 23, 3, 1972.

Réthy 1892 L. Réthy, A M. N. Muzeum éremtárának 1891. évi gyarapodása, în: ArchÉrt, XII, Budapest, 1892.

Réthy 1895 L. Réthy, A Béla- és István féle rézpénzekrıl, în: ArchÉrt, XV, 1895.


152

Sabău 1958 I. Sabău, CirculaŃia monetară în Transilvania secolelor XI-XIII, în lumina izvoarelor numismatice, în: SCN, II, 1958.

Unger 1997 E. Unger, Magyar Éremhatározó. I. Kötet (1000–1540), Budapest, 1997.

Velter 1996 A.-M. Velter, Die Kupferstück von Béla III- Kriegsprägung oder ein Ausrihtungsversuch auf bizantinisches Wahrungssystem?, în: CN, VII, 1996.

Velter 2002 A.-M. Velter, Transilvania între secolele V–XII, Bucureşti, 2002. Zrínyi 1976 A. Zrínyi, Repertoriul localităŃilor din judeŃul Mureş cu descoperiri

arheologice din secolele IV–XIII, în: Marisia, VI, 1976.


153

1

2


154

3

4

Monedă şi comerŃ în sud-estul Europei. III, 2009 ... · PDF fileMonedă şi comerŃ...

Documents

Transcript of Monedă şi comerŃ în sud-estul Europei. III, 2009 ... · PDF fileMonedă şi comerŃ...