7/21/2019 Monastirea Argesului povestire

1/5

Monastirea Argesului

Monastirea Argesului, ca si celelalte opere populare, a fost creata de oameni talentati din popor stransmisa din generatie in generatie pe cale orala, cunoscandu-se peste 160 de variante, fapt ce relevacapacitatea, forta creatoare, ingeniozitatea autorilor anonimi.

Aceasta varianta poate gasita alaturi de alte capedopere ale literaturii romane cu caracter anonimcum ar Miorita, Toma Alimos, olca, in volumul !oezii populare. "alade #cantece $atranestiadunate si indreptate& de 'asile Alecsandri.

Monastirea Argesului dezvolta unul dintre miturile esentiale ale folclorului romanesc, si anumemitul estetic.

(u$iectul este generat de o superstitie potrivit careia, pentru a rezista, orice constructie tre$uie saai$a zidita in temelii o inta. Monastirea Argesului este in acelasi timp $alada si legenda. )ste o $alaldadeoarece se construieste intr-un poem narativ, cu elemente descriptiv-lirice, care dezvolta un su$iectfantastic, se prezinta un erou de e*ceptie, cu un destin impresionant. )ste o legenta intrucat e*plica, inviziune populara, aparitia unui monument de ar+itectura $iserica manastirii de la urtea de Arges , ziditasu$ porunca lui eagoe "asara$ intre anii 1/1 si 1/1.

"alada este o im$inare ingenioasa a unsprezece motive folclorice, distri$uite pe parcursul celor cincmomente ale actiunii.

Expozitiunea, prima parte a acesteia, contine motivul alegerii locului pentru zidire si motivul zidiriiegru-'oda impreuna cu zece mesteri mari2alfe si zidari,intr-un decor miric, cauta pe malul Argesuluun loc perfect pentru a construi o manastire cum alta sa nu mai e. Mergand astfel se intalnesc cu uncio$anas care le povesteste despre un zid parasit si neispravit23a loc de grindis23a verde-alunisA4ungand acolo, voievodul decide sa construiasca o manastire unica in lume prin frumusetea si maretia saAstfel, el este +otarat sa le ofere mesterilor averi, ii va face $oieri dar, in acelasi timp, ii ameninta in caz denereusita. omnitorul doreste construirea manastirii nu numai din orgoliu sau pentru perpetuarea unetraditii, ci si pentru a sanctica acel loc, invingand fortele malece. (e contureaza unul dintre con5ictele$aladei intre voievod si constructori, con5ict ce se adanceste pe masura ce rul epic inainteaza.

Intriga$aladei contine un alt motiv, cel al surparii zidurilor. Manastirea nu se poate inalta deoarecefortele irationare se opun ridicarii unui locas de cult. Tot ce mesterii construiesc in timpul zilei, noaptea sesurpa. Accentul cade pe actiun, care este dinamica. !reponderenta ver$elor si a su$stantivelor pro$eazatenacitatea cu care mesterii isi urmaresc idealul si doresc sa invinga raul. (urparea zidurilor este unmoment dramatic, pentru ca domnitorul ii ameninta iar cu moartea pe mesteri.

n spri4inul zidarilor intervine ivinitatea, o soapta de sus.Desfasurarea actiuniiincepe inmomentul in care Manole, ca ales al ivinitatii, viseaza ca zidurile vor rezista numai daca mesterii vor zidin temeliile constructiei prima femeie 7sotie sau surioara- care va veni in ziua urmatoare cu $ucate.

Mesterii 4ura sa pastreze secretul, dar sunt nelinistiti. el mai ingri4orat este Manole care, a doua zidis-de-dimineata, cerceteaza zarea pentru a a5a care este femeia destinata zidirii. !ropozitia interogativasi inter4ectia vai dovedesc suferinta mesterului cand o$serva ca cea care se apropie este c+iar Ana,sotioara lui. onstructorul traieste o drama de consecinta, pentru ca este nevoit sa zideasca ce are mai de

pret. (perand sa sc+im$e destinul, el se adreseaza ivinitatii ca s-o opreasca. erul se indupleca sraspunde rugamintile omului, dezlantuind sti+iile naturii, in incercarea de a o opri pe Ana. 8enomenelenaturale sunt +iper$olizate, evidentiind astfel si mai mult calitatile Anei, pe care nimic nu o poate intoarcedin drum.

Punctul culminant este motivul zidirii treptate asupra caruia autorul anonim insista pana ladetaliu. ovedind o deose$ita tarie de caracter, Manole isi invinge durerea si incepe s-o zideasca. )l suferanu numai pentru ca nu poate inalta manastirea, ci pentru ca nu o poate face fara sacriciul Anei. ramasu5eteasca se adanceste, dar cel care va invinge este artistul. 8ocul iu$irii se contopeste cu focul creatieidevenind o forta mistuitoare. Ana accepta 4ocul si in timpul zidirii treptate-acessta ind motivul cental alacestei parti- invoca, pe rand, durerea trupului, plansul copilului pe care-l poarta-n ea si sfarsitul pe care si-

7/21/2019 Monastirea Argesului povestire

2/5

l presimte, caci in cele din urma isi da seama ca este condamnata. Alaturi de Manole, ea cucerestevesnicia.

Deznodamantulpune in prim-plan motivul con5ictului feudal. 9ertfa Anei nu a fost de a4uns. !entruca au nec+i$zuinta sa arme ca ar putea construi o manastire si mai frumoasa, domnitorul ii lasa sa moarape acoperis. ncercand a-si depasi conditia, ca legendarul car, isi fac aripi din sindrila, dar nu reusesc saz$oare, se pra$usesc si mor.

:lasul mult iu$it al Anei il tul$ura pe Manole care intelege ca si-a indeplinit menirea creatoare!entru el in viata de aici nu mai e*ista fericire si nici dragoste. e aceea pleaca s-o intalneasca pe Ana 7insingurl mod care- mai era posi$il- prin&moarte. !e locul unde se pra$useste Manole izvoraste o apa,sim$ol al vietii si al creatiei vesnice. !uterea stapanului il do$oara pe artist, dar creatia lui ramane sa

infrunte veacurile. !rin perfectiunea ei, creatia intra in eternitate si, o data cu ea, iu$irea de viata, de arta.

Povestire pe momentele subiectului, motivele populare, caracterizarea personajelor ::

Manastirea Argesului de Vasile ALECSAN!"

"alada este poezia epica de mare intindere, uneori cu un pronuntat caracter liric, in care se relateaza o

actiune eroica, o legenda, un fapt istoric, o profunda idee lozoca, se evoca o puternica personalitateistorica sau legendara.

;Monastirea Argesului; este o $alada populara si apartine genului epic, ind o creatie reprezentativapentru spiritualitatea romaneasca. "alada ;Monastirea Argesului; a fost pu$licata - alaturi de ;Miorfta;,;Toma Alimos;, ;oica; - de 'asile Alecsandri in prima culegere de creatii populare romanesti din 1pera este o $alada, intrucat ilustreaza mitul 4ertfei pentru creatie, o credinta stravec+e, conform careiaartistul isi asuma sacriciul de sine in realizarea unei creatii unice, nu ca utilitate practica, ci unica dinpunct de vedere estetic, ;Monastire-nalta 2 um n-a mai fost alta;. Totodata, aceasta $alada compune unerou e*ceptional, stapanit de patima creatiei, careia nu i se poate impotrivi si pentru care savarseste faptedeose$ite, iesite din comun.

>pera este o legenda, deoarece e*plica e*istenta reala a Manastirii Argesului, constructie unica in lumeprin ar+itectura cu totul aparte, monument de o frumusete deose$ita, care se a5a la urtea de Arges.

;Monastirea Argesului; este considerata o $alada populara cu trasaturi de legenda si apartine genului epic,in care, insa, se im$ina armonios elemente lirice, epice si dramatice. in structura $aladei se disting douamari planuri, unul epic in cadrul caruia autorul anonim nareaza faptele si construieste persona4ele realesau fa$uloase si celalalt lirico-dramatic, ce se deneste prin gandurile, sentimentele si prin atitudineacreatorului de frumos, e*primate printr-un dramatism impresionant. "alada ilustreaza mitul estetic,cunoscut si ca mitul 4ertfei pentru creatie, poetul anonim e*primand aici ideea ca artistul dominat depatima creatiei nu-si poate implini menirea fara sacriciul de sine, o conceptie lozoca stravec+e, ceea ceface ca $alada populara ;Monastirea Argesului; sa e totodata un poem lozoc.

Autorul anonim isi e*prima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si al persona4elor. ain orice opera epica, se manifesta aici timpul si spatiul in care se desfasoara actiunea in vremea domnieilui egru-voda, iar locul este feeric, ;!e Arges in gios 2 !e un mal frumos;. a orice creatie populara si

7/21/2019 Monastirea Argesului povestire

3/5

aceasta $alada are toate trasaturile specice productiilor folclorice caracter anonim, oral, colectiv sitraditional.

(tructura $aladei. ;Monastirea Argesului; este alcatuita din cinci ta$louri, in care se manifesta urmatoarelemotive epice motivul zidului parasit, motivul surparii zidurilor, motivul visului si al 4uramantului, motivulpro$elor motivul femeii destinate zidirii - ca sim$ol al sacriciului-, motivul zidirii sau al sacriciului de sine,motivul con5ictului feudal, motivul lui car si motivul fantanii.

Momentele subiectului

?Expozitiuneacuprinde cautarea locului in care sa e construita manastirea si prezentarea principalelorpersona4e, manifestandu-se aici motivul zidului parasit. intr-un peisa4 feeric - ;!e Arges in.gios 2 !e un mal

frumos; - este prezentat egru-voda insotit de ;tovarasi zece;, intre care sunt ;oua mesteri mari 2 alfe sizidari;, impreuna cu Manole, ;care-i si intrece; pe ceilalti in maiestrie. 8i*area locului unde urmeaza sa econstruita manastirea nu este deloc usoara si se constituie intr-un ritual stravec+i ;Merg cu toti pe cale2 (aaleaga-n vale 2 3oc de monastire 2 (i de pomenire;. io$anasul pe care-1 intalnesc este un om al locului,singurul care cunoaste meleagurile - ;!e Arges in sus 2 u turma te-ai dus 2 !e Arges in gios 2 u turma aifost; - si care-i poate a4uta sa gaseasca ;@n zid parasit 2 (i neispravit;. 3ocul cautat este $antuit de fortemalece # forte ale raului - A.A.%, dupa cum raspunde cio$anasul, deoarece ;ainii cum il vad 2 3a el seraped 2 (i latra-a pustiu 2 (i urla-a mortiu;. in mod surprinzator, egru-voda este incantat de cele auzite sidecide cu veselie ;- ata zidul meuB 2 Aici aleg eu 2 3oc de monastire 2 (i de pomenire;. Acest loc $lestematsim$olizeaza ideea ca numai invingand fortele raului, inradacinate aici din vremuri o$scure, manastirea va cu adevarat un lacas sacru, incarcat de +ar divin. 'oda le cere celor zece ;mesteri mari; sa construiasca;Monastire-nalta 2 um n-a mai fost alta; si le promite ca-i va rasplati cu averi si cu titlilri ;a v-oi da averi,2 '-oi face $oieri;, amenintandu-i ca, in caz de nereusita, ii va ;zidi de vii 2 +iar in temeliiB;.

Aceasta prima secventa este dominata de epic si de dialog, cu putine elemente lirice - cele care descriumeleagurile - si cateva guri de stil. ele mai frecvente mi4loace artistice sunt epitetele ;mal frumos;,;mesteri mari;, ;$iet cio$anas;, ;mandre cio$anas;, ;zid parasit si neispravit;, ;verde-alunis;, ;monastire-nalta;. =epetitiile au rol ideatic, contri$uind la muzicalitatea si simetria $aladei ;oua mesteri mari 2 alfesi zidari 2 (i Manoli, zece, 2 are-i si intrece; - ;u noa zidari, 2 oa mesteri mari, 2 (i Manoli, zece, 2 are-i siintrece;.

Intrigaincepe cu ta$loul al doilea si cuprinde motivul surparii zidurilor. Mesterii se apuca de trea$a cuentuziasm, dar ceea ce construiau ziua, se surpa noaptea ;ar orice lucra 2 oaptea se surpaB;.Cadarnicia muncii lor este e*primata printr-o enumeratie du$lata de repetitie ;A doua zi iar, 2 A treia zi iar,2 A patra zi iar, 2 3ucra in zadarB;. egru-voda reactioneaza violent si-i ameninta din nou pe mesteri cumoartea - ;(a-i puie de vii 2 +iar in temeliiB;. Atitudinea voievodului este ilustrata printr-o acumulare de

ver$e la imperfect, pentru a ilustra tensiunea dramatica a momentului ;se mira;, ;ii mustra;, ;se-ncrunta;;ameninta;. e aceea, ;Mesterii cei mari; nu mai lucrau cu pasiune, ci din teama ;Tremura lucrand 23ucratremurand, 2 Ci lunga de vara, 2 Cioa pan-in searaD;, idee amplicata de gerunziul ver$elor, de artainversiunii acestora si de formula tipica a $asmelor populare, din ultimele doua versuri.

Desfasurarea actiuniiincepe cu prezentarea lui Manole, care se detaseaza net de ceilalti mesteri, prinfaptul ca el intelege zadarnicia si refuza lucrul inutil ;ar Manoli sta, 2 ici ca mai lucra;. a ales aldivinitatii, el este artistul inzestrat cu +ar si capa$il sa descifreze taina creatiei artistice. Aici se manifestamotivul visului, ca unica modalitate de comunicare a omului cu forta divina. Manole ;se culca; si ;un visvisa;, in care ;o soapta de sus; i-a dezvaluit taina iz$anzii. Cidurile vor rezista daca ;ea-ntai sotioara 2ea-ntai sorioara; va zidita de vie in structura manastirii. 9ertfa care li se cere este sacriciul de sine,mesterii zidind in peretii manastirii propriul sentiment de iu$ire, propriul lor su5et. 'er$ele din aceastasecventa se a5a la conditional-optativ, sugerand conditia ramanerii in picioare a zidurilor ;a orice amlucra 2 oaptea s-a surpa;.

9ertfa umana presupune pastrarea secretului si mesterii fac un 4uramant - motivul 4uramantului - prin carese anga4eaza sa nu destainuie nimanui taina ;u toti sa giuram 2 (i sa ne legam 2 Taina s-o pastram;,astfel incat a doua zi in zori, ;>rice sotioara 2 >rice sorioara; se va ivi sa e cea pe care ;s-o 4ertm 2 in zids-o zidimB;. ramatismul este amplicat de diminutivele ;sotioara; si ;sorioara;, care se repeta in acestfragment, sugerand sentimentul iu$irii profunde ce tre$uie sacricat.

!artea a treia ilustreaza motivul femeii destinate zidirii. Manole presimte ca aleasa destinului tragic va sotia sa, acest fapt si pentru a ilustra ideea ca iu$irea celor doi este mai puternica decat a celorlalti siatunci sacriciul va pe masura actului creator. Mesterul asista neputincios la apropierea Anei de loculconstructiei si rosteste o invocatie catre umnezeu ca sa dezlantuie sti+iile naturii ca s-o opreasca dindrum ;a, oamne, pe lume 2 > ploaie cu spume, 2 (a faca paraie, 2 (a curga siroaie, 2 Apele sa creasca, 2

7/21/2019 Monastirea Argesului povestire

4/5

Mandra sa-mi opreasca, 2(-o opreasca-n vale, 2 (-o-ntoarca din caleB;. umnezeu ii asculta ruga si da;ploaie spumegata;, dar ;ea tot venea 2 (i s-apropia;. nvocatia lui Manole continua, umnezeu ii ascultaruga si de aceasta data si ;su5a un vant 2 @n vant pre pamant, 2 !altini ca-ndoia, 2 "razi ca despoia 2 Muntiirasturna;, dar Ana isi continua drumul ;)a mereu venea, 2 !e drum sovaia 2 (i s-apropia, 2 (i amar de ea, 2ata c-agiungeaB;.

Motivul pro$elor este evidentiat de depasirea o$stacolelor ivite in calea Anei, care, ca un persona4 de$asm, reuseste sa treaca peste toate piedicile pentru a-si indeplini telul. Ana este, asadar, o intasuperioara, ca si Manole, iu$irea ind cea care i-a dat puterea necesara. )lementele fantastice suntprezente si in dialogul lui Manole cu divinitatea, care reactioneaza la rugile mesterului. intreg ta$loul

conrma iu$irea profunda care ii leaga pe cei doi soti si forta interioara a Anei care depaseste toatepiedicile, sugerand faptul ca este devotata si iu$itoare, devenind si ea apta pentru a implini, alaturi desotul ei, creatia.

? Punctul culminanteste ilustrat de ta$loul al patrulea, care de$uteaza cu starea de $ucurie a celorlaltimesteri, care ;Mult inveselea 2 aca o videa;. (cena sosirii Anei la zidurile manastirii este incarcata de undramatism sfasietor, realizat prin antiteza dintre esenta si aparenta ;ar Manea tur$a, 2 Mandra-si saruta, 2in $rate-o lua 2 !e sc+ele-o urca, 2!e zid o punea 2(i, glumind, zicea 2 - (tai, mandruta mea, 2 u te sparia, 2a vrem sa glumim 2 (i sa te zidimB;. Atitudinea disperata si impresionanta a lui Manole reiese din antitezaintre z$uciumul sau su5etesc si gesturile tandre, calme, dar si din increderea Anei in iu$irea lor - ;Ana se-ncredea 2 (i vesel radea;. in plan stilistic, dramatismul scenei este amplicat de monorima de tip feminin,in -a, -ea, dand senzatia acustica de vaiet, de tanguire rascolitoare, sfasietoare, iar profunzimea dragosteieste sugerata de diminutivul ;mandruta;. Motivul zidirii treptate este ilustrat de cresterea zidurilor si de

4eluirea gradata a Anei. incrancenat, Manole lucreaza frenetic, zidind odata cu Ana propria iu$ire, fapte*primat prin diminutivele ;gleznisoare;, ;pulpisoare;, ;costisoare;, ;tatisoare;, care sunt repetate o$sesiv,precum si prin e*presia cu o puternica forta de sugestie ;ar ea, vai de eaB;, ;ar ea, vai de eaB;, ;incat,vai de eaB;. (uferinta Anei este reliefata si de c+emarea prin repetitie, ;Manoli, Manoli, 2 Mestere ManoliB;,iar patima creatiei de care este stapanit mesterul este ilustrata printr-o suita de ver$e sugestive, laimperfect ;tur$a;, ;saruta;, ;zicea;, ;tacea;, ;zidea;, ;lucra;.

Manastirea se inalta ca rod al dragostei si al 4ertfei si de aceea va ti o zidire sfanta unica.

? Deznodamantul corespunde ultimului ta$lou, al cincilea si include motivul con5ictului feudal, motivullui car si motivul fantanii. !rimele doua versuri compun concis ta$loul locurilor unde s-au petrecutevenimentele, acelasi de la inceputul $aladei, asigurand simetria perfecta a operei ;!e Arges in gios, 2 !eun mal frumos;. )ste prezentat egru-voda, venit sa se inc+ine la ;cea monastire, 2 8alnica zidire;, care

este impresionat de maretia constructiei, ;Monastire nalta 2 um n-a mai fost alta;. 'oda, $ucuros, ii punepe mesteri sa 4ure ;cu mana la pept; si sa raspunda sincer daca s-ar pricepe sa faca o alta manastire ;Multmai luminoasa 2 (i mult mai frumoasaE;. A5ati pe acoperisul manastirii, mesterii raspund cu mandrie sivoiosie ca oricand vor sti sa zideasca ;Alta monastire, 2 !entru pomenire, 2 Mult mai luminoasa 2 (i multmai frumoasa;. >rgolios, egru-voda porunceste sa strice sc+elele si sa ridice scarile, lasandu-i pe cei zecemesteri ;sa putrezeasca 2 olo pe grindis, 2 (us pe coperis;. Motivul con5ictului feudal ilustreaza - asadar -antiteza dintre daruirea spirituala a artistului pentru o constructie unica si egoismul conducatorului feudal,care-si atri$uie meritele acestei zidiri. Motivul lui car a fost denumit astfel dupa o legenda stravec+e, dinmitologia greaca. in porunca regelui Minos, car a fost inc+is, impreuna cu tatal sau, edal, in 3a$irint, deunde au reusit sa evadeze cu a4utorul unor aripi, pe care si le-au facut din pene lipite cu ceara. car,cuprins de patima z$orului inalt, s-a apropiat prea mult de soare, ceara s-a topit si el s-a pra$usit in mare.(emnicatia acestei legende este aceea ca omul care aspira spre a$solut, cade rapus de propriul ideal.

Mesterii din aceasta $alada vor sa se salveze, facandu-si aripi din sindrile si incercand sa z$oare de peacoperis, dar ;pe loc cadea, 2 (i unde pica 2 Trupu-si despica;. mpresionat puternic de c+emarea Anei, carese auzea din zidurile manastirii, Manole este sfasiat de durere ;Manea se perdea, 2 >c+ii-i se-nvelea, 23umea se-ntorcea, 2 orii se-nvartea; si cade mort, ca si ceilalti mesteri ;(i de pe grindis, 2 e pe coperis, 2Mort $ietul cadeaB;. in locul unde a cazut Manole s-a facut o fantana ;> fantana lina, 2 u apa putina, 2 uapa sarata, 2 u lacrimi udataB;. Motivul fantanii sim$olizeaza marturia sacriciului de sine al artistului carea reusit sa-si implineasca menirea. Manastirea mareata, de o frumusete unica si fantana cu apa sarata alacrimilor semnica dainuirea peste veacuri a talentului unui artist genial si marturia iu$irii profunde,unice, pe masura constructiei. Atat manastirea Argesului, cat si fantana din apropiere motiveazaelementele de legenda incluse in aceasta $alada populara. in acest ta$lou domina epicul si dialogul. aguri de stil, cel mai intalnit este epitetul, pentru a scoate in evidenta frumusetea locurilor sau maretiaconstructiei ;mal frumos;, ;falnica zidire;, ;monastire nalta;, ;monastire #% mult mai luminoasa si mult maifrumoasa;. =epetitiile unor versuri, cu su$tile inversiuni, sunt alese anume, pentru a amplica dramatismul

7/21/2019 Monastirea Argesului povestire

5/5

sortii artistului impatimit de creatie, cum sunt cele care e*prima tanguirea Anei ;- Manoli, Manoli, 2Mestere ManoliB 2 Cidul rau ma strange, 2 Tatisoara-mi plange, 2 opilasu-mi frange, 2 'iata mi se stingeB;.urerea sfasietoare a lui Manole este e*primata prin aglomerare de ver$e sugestive, puse la mperfect;auzea;, ;se perdea;, ;se-nvelea;, ;se-ntorcea;, ;se-nvartea;, ;cadea;.

"alada populara ;Monastirea Argesului; este o creatie poetica de mare profunzime a ideilor, construita cuun lim$a4 artistic ce se $azeaza pe imagini si sim$oluri, valoarea ei pentru cultura romaneasca indconrmata de faptul ca mari autori ai literaturii culte, ca 3ucian "laga sau :eorge alinescu, au folosit-o caizvor de inspiratie in operele lor.