teoria si metodologia instruirii si teoria si metodologia evaluarii
Momeli si nade
11
Momeli naturale vii, folosite in ape dulci Nr . Denumire Unde ii puteti cauta Modul de pastrare Preferat de: 1. Broasca In ape dulci si pe malul acestora. x Somn, stiuca, salau. 2. Carabeti (burloi) Sub pietre la malul apelor si in tuburi facute din nisip, plante si pietricele. In cutii cu muschi umed. Platica, clean, mreana, lin, vaduvita, oblete. 3. Car (pl. cari) In resturi de lemn putred si in sol sub lemne putrede. In cutii cu nisip. Clean. 4. Coropisnit a In malul apelor de campie si in rasadnite. In cutii cu pamant afanat. Somn, scobar, mihalt, mreana, clean. 5. Gandac de colorado Pe frunzele de cartof, vinete, etc. In cutii perforate. Clean. 6. Greier In canale sapate de acesta in pamant, sau pe culturi in camp. In cutii perforate cu funze fragede. Clean, mreana, scobar. 7. Larva alunilor x x Banusca, oblete, rosioara. 8. Larva de calul dracului In namolol apelor. In cutii cu pamnt umed. Toti pestii. 9. Larva de carabus In brazde, in urma plugului. x Clean, mreana, banusca, lin. 10. Larva de ghinda x x Banusca, oblete, sabita, rosioara. 11. Larva de libelula In namolul apelor. In cutie cu pamant umed. Toti pestii. 12. Larva de perlide Sub pietre in ape de munte sau ses. In cutie cu pamant umed. Toti pestii. 13. Larva de rusalii In namolul apelor si in maluri. In cutie de lemn cu muschi. Aproape toti pestii, preferata de cega . 14. Larva gandacului de faina In faina sau tarate. In cutie cu tarate. Scobar, rosioara, platica, babusca. 15. Larva maduvei coceanului de porumb In coceni de porumb. x Babusca, oblete, sabita, rosioara. 16. Larva rosie de namol. In namolul apelor dulci. In cutie cu carpa sau hartie Toti pestii. 1
Transcript of Momeli si nade
Momeli naturale vii, folosite in ape dulci
Nr. DenumireUnde ii puteti cauta
Modul de pastrare
Preferat de:
1. BroascaIn ape dulci si pe malulacestora.
xSomn, stiuca, salau.
2.Carabeti (burloi)
Sub pietre la malul apelor si in tuburifacute din nisip, plantesi pietricele.
In cutii cu muschiumed.
Platica, clean,mreana, lin,vaduvita, oblete.
3. Car (pl. cari)In resturi de lemnputred si in sol sublemne putrede.
In cutii cu nisip. Clean.
4. CoropisnitaIn malul apelor de campie si in rasadnite.
In cutii cu pamantafanat.
Somn, scobar,mihalt, mreana,clean.
5.Gandac de colorado
Pe frunzele de cartof, vinete, etc.
In cutii perforate. Clean.
6. GreierIn canale sapate de acesta in pamant, saupe culturi in camp.
In cutii perforate cu funze fragede.
Clean, mreana,scobar.
7. Larva alunilor x xBanusca, oblete,rosioara.
8.Larva de caluldracului
In namolol apelor.In cutii cu pamnt umed.
Toti pestii.
9.Larva de carabus
In brazde, in urma plugului.
xClean, mreana,banusca, lin.
10.Larva de ghinda
x xBanusca, oblete,sabita, rosioara.
11.Larva de libelula
In namolul apelor.In cutie cu pamant umed.
Toti pestii.
12.Larva de perlide
Sub pietre in ape de munte sau ses.
In cutie cu pamantumed.
Toti pestii.
13.Larva de rusalii
In namolul apelor si in maluri.
In cutie de lemn cu muschi.
Aproape toti pestii, preferata de cega .
14.Larva gandacului defaina
In faina sau tarate. In cutie cu tarate.Scobar, rosioara,platica, babusca.
15.
Larva maduveicoceanului de porumb
In coceni de porumb. xBabusca, oblete,sabita, rosioara.
16.Larva rosiede namol.
In namolul apelor dulci.In cutie cu carpa sau hartie umeda.
Toti pestii.
17. Lacusta.In iarba pe campii si dealuri.
In cutii de metal sau lemn.
Vaduvita, clean,morunas, biban,babusca, biban-soare, rosioara,etc.
18. Licurici Pe sub tufisuri. x Clean.
19.Limax (melcfara cochilie)
In pivnite umede. In cutie cu iarba. Lin, clean.
20. Lipitoare In lacuri si balti.In vase cu putina apa.
Clean.
21. Melc de apa In lacuri si balti. x Biban.
22.Mormoloc de broasca
In lacuri si balti. x Clean.
23. MuscaIn casa, grajduri, gradina, abatoare, etc.
In cutii cu garele.
Clean, oblete,sabita, rosioara,babusca, caras,morunas.
24.Musca de urzici
In buruienile din jurulapelor.
xClean, scobar, oblete.
25. OmiziPe frunzele copacilor(cei fructiferi in general).
xClean, babusca,biban, rosioara.
26.Paianjen de casa
In poduri, in locuri umbroase.
x Clean, rosioara.
27.Paianjen cu cruce.
In poduri, in locuri umbroase.
x Clean, rosioara.
28.
Pestisori vii (oblete, tipar,carsel, platica,porcusor, etc.)
In apele populate cu aceste specii.
In vase cu apa.Avat, biban, clean, salau,stiuca, somn.
29.Rac(adult si puiet)
In lacuri si rauri. In cosuri inchise. Somn.
30. Racusor de Sub pietrele apelor In cosuri inchise. Biban, babusca,
1
apa dulce. curgatoare. oblete, clean.
31.Rama de balta (serpeasca)
In solul umed din jurulbaltilor si mlastinilor.
In cutii cu namoluldin care s-au scos.
Somn, crap, biban, salau, etc.
32.Rama de gunoi (rosie)
In gunoiul vechi din grajduri.
In cutrii cu gunoi din care s-au scos.
Platica, carcuda, cars, rosioara,scobar, biban,crap, etc.
33.Rama de pamant (de ploaie)
Apar din pamant la roua sau ploaie.
In cutii cu pamant umed.
Toti pestii.Somnul le prefera vechi.
34. RusaliiPe malul raurilornoaptea la luminalanternei.
xAvat, lin, clean,mreana.
35.Soareci de casa sau decamp
In hambaruri, magaziide cereale.Pe camp.
x Somn.
36.Viermusi de musca
De pe resturi stricate de carne, oase, peste.
In cutii cu rumegus.Aproape toti pestii.
Momeli de natura animala prelucrate
Nr. Denumire Mod de folosire Preferat de:
1. Branza topitaCuburi din branza si cocoloasedin paste cu branza.
Mreana.
2. Cascaval moaleCuburi mici cu latura de cca.1 cm.
Mreana.
3. Ou fiert si tocatCocoloase dintr-un amestec debranza cu mamaliga saupaine umeda.
Aproape toti pestii dinapele dulci.
4. Svaitel rasCocoloase din svaitel ras cu mamaliga sau paine umeda.
Crap.
Momeli naturale, vegetale.
Nr. Denumire Mod de folosire Preferat de:
1. CartofCuburi de cartof fiert pentru ase inmuia putin.
Babusca, platica,crap,oblete, lin, scobar.
2. Faina de grauSe foloseste in obtinerea unorpaste si a mamaligii.
Crap, caras, platica, rosioara etc.
3.
Fructe (cirese, visine, coacaze, zmeura, dude,prune, caise, struguri)
Se folosesc cele bine coapte, moi.
Clean.
4. Grau1-3 boabe fierte, nepleznite, in carlig.
Crap.
5. GrisSe foloseste in amestec la prepararea unor paste.
Crap, caras, platica,rosioara, babusca, etc.
6. Mazare verde1-2 boabe fierte sau din conserva, in carlig.
Clean, caras, crap,babusca.
7. Mazare uscata1-2 boabe fierte pana se inmoaie, in carlig.
Clean, caras, crap,babusca.
8. MalaiSe foloseste pentru botinereamamaligii sau a diferitelorpaste.
Crap, caras, platica,rosioara, babusca, etc
9. Ovaz decorticat2-3 seminte fierte (5-6 ore) pe carlig.
Babusca, platica,oblete.
10. Porumb uscat1-2 boabe fierte (5-6 ore) in carlig.
Crap, caras.
11.Porumb verde (in lapt, de preferatporumbul zaharat)
1-3 boabe moi (proaspete sau din conserva) in carlig.Stiuletele de porumb se poate pastra foarte bine in congelator.
Crap, caras, mreana,clean, babusca.
Momeli naturale din produse vegetale prelucrate.
Nr. Denumire Mod de pregatireCum se ofera pestilor
Preferata de:
1.Diferite paste.
- vezi retete - Cocoloase sau cuburi.Majoritateapestilor pasnici.
2.Macaroane, fidea groasa
Se fierb fara sare. Taiate in segmente demarimea necesara.
Clean, scobar,oblete, vaduvita,caras.
3. Mamaliga - vezi retete -
Cuburi sau cocoloase.Pasta consistenta cucare se imbracacarligul.
Caras, crap, platica, oblete,babusca, rosioara, etc,
2
4.Paine (alba, neagra, intermediara)
-vezi la magazinele despecialitete-
Cocoloase din miezframantat cu diferiteingrediente. Coajase ofera ca atare.
Majoritatea pestilor pasnici.Coaja, pentru mreana.
Momeli naturale vii, folosite in ape marine.
Nr. DenumireUnde ii puteti cauta
Modul de pastrare
Preferat de:
1.Crevete de nisip
Se pescuiec cu plasa din apa marii, in zonecu nisip.
Se sareaza usor sau se fierb.
Scrumbie albastra(doar carnea).Alte specii de pesti (in intregime).
2.Crevete de piatra
Se pescuiec cu plasa din apa marii, in zonecu piatra.
Se sareaza usor sau se fierb.
Scrumbie albastra(doar carnea).Alte specii de pesti (in intregime).
3. Midia
Pe sedimente nisipoase cu maluri cenusii si pe fundurilepietroase.
Ne desfacute in galeti cu apa.Se scoate carnea.Acul se infige in picior.
Cambula, calcan, rechini tineri, barbun, hanus.
4.
Pesti marinivii:- Aterina, hamsie,sprot,sardeluta;
-rizeafca, hamsie, gingirica,sardeluta;
-aterina,hamsie;
-rizeafca,sprot;
-sprot.
Se pescuiesc din mare.
In galetuse cu apa.
Majoritatea pestilor marini carnivori.
Pesti marini de fund.
Palamida, calcan,scrumbie albastra.
Laban.
Scrumbie albastra.
5. Pui vii de Se pescuiesc din In galetuse cu Lufar, rechin.
peste marin(chefal,stavrid)
mare. apa.
6.Rama de balta(serpeasca)
In solul umed din jurulbaltilor si mlastinilor.
In cutii cu namoluldin care s-au scos.
Hanus, strunchil,guid.
7.Rama de gunoi (rosie)
In gunoiul vechi din grajduri.
In cutrii cu gunoi din care s-au scos.
Hanus, cambula,strunghil, guvid,laban, chefal.
8.Arenticol(verme marin)
In ape calmenisipoasein care face movilite.Se scot cu cazmauasi se spala.
In cutii, carpe si nisip umed.
Cambula, chefal,calcan, barbun,stavrid, hamsie.
9.Nereide(verme marin)
In nisipuri maloase peunde se hranesc chefalii. Se scot cu o cazma sau o grebla.
In cutii cu nisip umed, in straturi.
Pesti marini carnivori, chefal,stavrid, calcan,barbun, guvid,cambula.
10.Rama de mare
In nisipuri maloase peunde se hranesc chefalii. Se scot cu o cazma sau o grebla.
In cutii cu nisip umed, in straturi.
Pesti marini carnivori, chefal,stavrid, calcan,barbun, guvid,cambula.
11.Nephtis(verme marin)
In sedimente nisipoase fine. Se scotcu o grebla.
In vase cu apa care se schimba la2 ore.
Pesti turtiti, guvizi,cordea.
12.Glicera alba(verme marin)
In nisipuri maloase. Se scoate cu cazmauasau cu grebla.
In cutii cu alge umede de mare.
Pesti de talie mijlocie.
13.Ophelia bicornis.
In nisipul plajelor palate de apa.
In cutii cu nisip umed. Se folosec imediat.
Pesti de talie mijlocie.
Momeli artificiale: - naluci: - invartitoare: - linguri: - rotative pe ax; - ondulante.
3
- turbioane: - turblere; - devoni. - neinvartitoare: - linguri oscilante; - pestisori artificiali; - imitatii de momeli naturale. - muste artificiale: - muste artificiale propriu-zise; - nimfe; - streamuri.
Momeli din animale moarte, folosite in ape dulci
Nr. Denumire Mod de folosire Preferat de:
1. Bucati de pestisoriBucati tari din coada, spinare,cap, la dimensiuni potrivitepestelui urmarit.
Biban, somn, salau, clean.
2.Carne din picioarede broasca Se teie carnea in bucati mici.
Somotei, biban, salau.
3. Carne de racSe soate carnea din coada si clesti.Se folosesc bucati crude.
Avat, salau, lin.
4.Carne de scoica deapa dulce
Se folosesc bucati din piciortaiate la dimensiunea potrivita.
Somn, crap, biban,clean, mreana, lin.
5. Ficat alterat Se taie cuburi mici. Somotei.
6.Intestine de gaina,rata, gasca
Se taie bucati de 3-5 cm si seagata in ancore. Nu se golescde continut!
Somn, biban, clean, mreana.
7. Intestine de stiucaSe taie bucati crude de 15-16 cm si se agata in ancure.
Stiuca.
8. Sange de pasareSe amesteca sangele cu putinavata rasfirata. Dupa inchegarese taie in cuburi mici.
Babusca, clean, lin,morunas, oblete, platica, rosioara.
9. Slanina de porc
Cruda sau putin fripta sa taiein cuburi mici.Felioare de slanina pot inlocuiviermusii.
Clean, oblete.
10.Splina si ficat proaspete de vita
Se taie bucati crude la dimensiunea dorita.
Clean, somn, oblete,rosioara, babusca.
Produse cu efect special folosite la prelucrarea momelilor naturale vegetale.
Nr. Denumire Cum actioneaza Cum se foloseste
1. Anasan (fenicul) Atrage pestii prin miros.
Macinat, se introduce in amestec la preparareamamaligii si a diferitelorpaste.
2. Cafea (Ness)Atrage pestele prin culoare si mioros.
Se introduce in amestec laprepararea diferitelorpaste.
3.Coloranti (sofran,coloranti alimentaride oua)
Atrag pestii prin culoare.In amestec pentru prepararea mamaligii si adiferitelor paste.
4. Faina de carne Stimuleaza apetitul pestilor.Se adauga la preparareadiferitelor paste.
5. Faina de furnici Stimuleaza apetitul pestilor.
Furnicile se usuca si semacina in rasnita. Fainaobtinuta se usuca si se pastreaza in borcane ermetic inchise. Se amesteca in diferitepaste.
6. HalvaMirosul si gustul stimuleazaapetitul pestilor.
La prepararea mamaligii.
7. LapteMareste pofta de mancarea pestilor.
In diferite paste si la inmuierea painii.
8. Marar. Atrage pestii prin miros. La prepararea pastelor.
9. Miere Atrage pestii prin miros si In diferite paste.
4
dulceata.
10. Ou crudAtrage pestii prin miros, gust si culoare.
In diferite paste.
11. Purici de balta Stimuleaza apetitul. In diferite paste.
12.Siropuri (zmeura, trandafiri, capsuni,etc.)
Atrage pestii prin culoare sidulceata.
In mamaliga si diferitepaste.
13.Srot (turta de floareasoarelui)
Atrage pestii prin miros.In amestec cu malai sifaina de grau la prepararea mamaligii.
14. Turta dulceAtrage pestii prin miros sidulceata.
Uscata si macinata in amestec cumalai si fainala prepararea mamaligii.In amestec cu paine da o pasta dulce aromata.
15.Ulei comestibil (in, canepa, floareasoarelui).
Atrage pestii prin miros.In paste, dand miros si plasticitate.
16. UsturoiAtrage pestii prin miros.(somotei).
Se tine carnea pentrumomeala cateva zile in mujdei.
17. ZaharAtrage pestii prin gustul dulce.
In mamaliga si in diferitepaste.
18. Zahar vanilatAtrage pestii prin gust si miros.
In mamaliga si in diferitepaste.
Momeli naturale vii, folosite in ape marine.
Nr. DenumireUnde ii puteti cauta
Modul de pastrare
Preferat de:
1.Crevete de nisip
Se pescuiec cu plasa din apa marii, in zonecu nisip.
Se sareaza usor sau se fierb.
Scrumbie albastra(doar carnea).Alte specii de pesti (in intregime).
2.Crevete de piatra
Se pescuiec cu plasa din apa marii, in zonecu piatra.
Se sareaza usor sau se fierb.
Scrumbie albastra(doar carnea).Alte specii de pesti (in intregime).
3. Midia Pe sedimente nisipoase cu maluri cenusii si pe fundurile
Ne desfacute in galeti cu apa.Se scoate carnea.
Cambula, calcan, rechini tineri, barbun, hanus.
pietroase.Acul se infige in picior.
4.
Pesti marinivii:- Aterina, hamsie,sprot,sardeluta;
-rizeafca, hamsie, gingirica,sardeluta;
-aterina,hamsie;
-rizeafca,sprot;
-sprot.
Se pescuiesc din mare.
In galetuse cu apa.
Majoritatea pestilor marini carnivori.
Pesti marini de fund.
Palamida, calcan,scrumbie albastra.
Laban.
Scrumbie albastra.
5.
Pui vii de peste marin(chefal,stavrid)
Se pescuiesc din mare.
In galetuse cu apa.
Lufar, rechin.
6.Rama de balta(serpeasca)
In solul umed din jurulbaltilor si mlastinilor.
In cutii cu namoluldin care s-au scos.
Hanus, strunchil,guid.
7.Rama de gunoi (rosie)
In gunoiul vechi din grajduri.
In cutrii cu gunoi din care s-au scos.
Hanus, cambula,strunghil, guvid,laban, chefal.
8.Arenticol(verme marin)
In ape calmenisipoasein care face movilite.Se scot cu cazmauasi se spala.
In cutii, carpe si nisip umed.
Cambula, chefal,calcan, barbun,stavrid, hamsie.
9.Nereide(verme marin)
In nisipuri maloase peunde se hranesc chefalii. Se scot cu o cazma sau o grebla.
In cutii cu nisip umed, in straturi.
Pesti marini carnivori, chefal,stavrid, calcan,barbun, guvid,cambula.
10. Rama de mare
In nisipuri maloase peunde se hranesc chefalii. Se scot cu o
In cutii cu nisip umed, in straturi.
Pesti marini carnivori, chefal,stavrid, calcan,
5
cazma sau o grebla.barbun, guvid,cambula.
11.Nephtis(verme marin)
In sedimente nisipoase fine. Se scotcu o grebla.
In vase cu apa care se schimba la2 ore.
Pesti turtiti, guvizi,cordea.
12.Glicera alba(verme marin)
In nisipuri maloase. Se scoate cu cazmauasau cu grebla.
In cutii cu alge umede de mare.
Pesti de talie mijlocie.
13.Ophelia bicornis.
In nisipul plajelor palate de apa.
In cutii cu nisip umed. Se folosec imediat.
Pesti de talie mijlocie.
Nade folosite in ape curgatoare
Compozitia nadei Cum se nadeste Nada pentru:
Pamant lutos, tarate, miez de paine, mamaliga, balega de cal, toate bine framantate.
Doua ore inainte de pescuit. Pentru crap, seara din ajun, in bulgari mari.
Crap, caras, rosioara, babusca, obleti.
Pamant lutos, cartofi fierti, tarate, faina, framantate impreuna.
Doua ore inainte de pescuit. Pentru crap, seara din ajun, in bulgari mari.
Crap, caras, rosioara, babusca, obleti.
Pamant lutos, mamaliga, miez de paine, turta de canepa, sange inchegat de vita, balega de cal, framantate impreuna.
O ora inainte de pescuit; se intretine vadul din cand in cand si in timpul pescuitului. Cateva cacoloase cat o aluna.
Clean, rosioara, babusca,obleti.
Pamant lutos, mamailga, grau fiert si sfaramat, turta de canepa, rame negre taiate bucati mici, framantate impreuna.
Se aseaza pe fundul vadului bulgari de marimea unei gutui, cu 3-5 zile inainte de pescuit, de obicei seara, la aceeasi ora.
Crap, lin, platica.
Pamant lutos, turta de canepa, mamaliga, branza topita, grau fiert, si framantat, rame de gunoi taiate in bucati, viermusi de carne. Se framanta impreuna.
Se fac 5-6 cocoloase de marimea unui mar si se aseaza pe fundul vadului, seara in ajunul pescuitului.
Mreana.
Nade folosite in ape statatoare
Compozitia nadei Cum se nadeste Nada pentru:
Cartofi fierti, tarate, miez de paine, framantate impreuna.
Cateva cocoloase cat o aluna,se arunca cu o ora inainte de pescuit; se intretine vadul din cand in cand, si in timpul pescuitului.
Crap, caras, platica, rosioara, babusca, obleti.
Mamaliga, grau fiert si sfaramat, turta de canepa,miez de paine, framantate impreuna.
Cateva cocoloase cat o aluna,se arunca cu o ora inainte de pescuit; se intretine vadul din cand in cand, si in timpul pescuitului.
Crap, caras, platica, rosioara, babusca, obleti.
Mamaliga, grau fiert si sfaramat, turta de canepa(pisata), rame negre taiatein bucati mici. Se framanta impreuna.
Se aseaza pe fundul vadului,seara, 3-5 zile la rand, inaintede pescuit, cateva cocoloase de marimea unui ou.
Crap, lin, platica.
Mazare fiarta, miez de paine, mamaliga, framantate impreuna.
Seara, in ajunul de pescuit, cocoloase de marimea unui ou.
Crap.
Porumb moale, in floare, sau porumb (vechi) fiert.
In fiecare seara 2-4 zile inainte de pescuit.
Crap.
O sticla de un litru de grau bine fiert, un pumn de turta de canepa framantat si un pumn de miez de paine sau mamaliga. Se amesteca impreuna.
Se arunca in vad seara in ajunul pescuitului.
Lin.
6
