Modul_4

Masterat IMSC – ID: Disciplina “Metode de analiză şi evaluare a calităţii”

Pagina 1 M4.MAEC

MODULUL4

METODE UTILIZATE ÎN

PLANIFICAREA CALITĂŢĂŢII

CUPRINS INTRODUCERE 2 Obiective 2 Organizarea sarcinilor de lucru 2 Recomandări bibliografice 2 Lecţia 1 CASA CALITĂŢII

(QUALITY FUNCTION DEPLOYMENT) 3

Exemplu ilustrativ 8 Exemplu ilustrativ 10 Exemplu ilustrativ 11 Exemplu ilustrativ 12 Activitatea 1 15 Lecţia 2 ANALIZA MODURILOR DE DEFECTARE ŞI A

EFECTELOR ACESTORA (FAILURE MODE AND EFECTS ANALYSIS – FMEA)

16

Exemplu ilustrativ 21 Activitatea 2 24 REZUMAT 25 Rezultate aşteptate 25 Puncte cheie 26 TEST DE AUTOEVALUARE 27


Pagina 2 M4.MAEC

INTRODUCERE

În cadrul modulului 4 sunt studiate două metode de planificare a calităţii. Aceste metode sunt folosite în faza de elaborare a produsului şi au scopuri diferite. Prima dintre ele casa calităţii este o metodă folosită în etapa de proiectare a produsului în vederea realizării unor produse ale căror caracteristici de calitate să corespundă nevoilor exprimate şi implicita ale clienţilor, iar cea de-a doua metodă studiată, analiza modurilor de defectare şi a efectelor acestora este o metodă de analiză folosită pe parcursul proiectării produselor cu valoare ridicată, în vederea descoperirii defectelor potenţiale.

Obiective Organizarea sarcinilor de lucru

Obiectivele acestui modul sunt:

• Să prezinte importanţa cunoaşterii şi aplicării metodelor utilizate în planificarea calităţii;

• Să prezinte şi să explice modul de utilizare al metodei Casa Calităţii (Quality Function Deployment QFD);

• Să prezinte şi să explice modul de utilizare al metodei Analiza Modurilor de Defectare şi a Efectelor Acestora (Failure Mode And Efects Analysis – FMEA).

• Parcurgeţi cele 4 lecţii ale modulului de studiu. • La fiecare lecţie urmăriţi exemplele ilustrative şi efectuaţi activităţile

cerute. • Fixaţi principalele idei ale modului de studiu prezentate în rezumat. • Completaţi testul de autoevaluare. • La fiecare sarcină aveţi indicat timpul de lucru. • Timpul mediu necesar pentru asimilarea modulului este de 240 minute. • Timpul de lucru pentru parcurgerea activităţilor este de 45 minute. • Timpul de lucru pentru parcurgerea testului de autoevalure este de 40 minute. Recomandări bibliografice suplimentare Pentru o detaliere suplimentară a aspectelor prezentate în acest modul puteţi parcurge lucrările [1] Moldovan, L. Managementul calităţii. Litografia Universităţii Petru Maior, Tg.Mureş, 2000. [2] Olaru M. Managementul calităţii. Editura Economică, Bucureşti, 2004


Pagina 3 M4.MAEC

LECŢIA 1

CASA CALITĂŢII

(QUALITY FUNCTION DEPLOYMENT)

Quality Function Deployment – QFD - denumită în limba română şi casa calităţii, reprezintă o metodă utilizată în domeniul planificării calităţii, în scopul realizării unor produse ale căror caracteristici de calitate să corespundă nevoilor exprimate şi implicita ale clienţilor. Metoda a fost iniţiată în anul 1966 de către Yoji Akao, fiind aplicată pentru prima dată la firma Mitsubishi în anul 1972, iar apoi de firma Toyota, începând cu anul 1977. Ulterior aceasta a fost folosită pe scară largă de către firmele japoneze, numeroase opinii fiind de părere că succesele economice japoneze s-ar datora aplicării pe scară largă a acestei metode. În SUA metoda QFD a fost aplicată pentru prima dată în anul 1985 de firma Ford, fiind apoi popularizată de American Supplier Institute (ASI). Şi ţările Europei de vest au trecut la aplicarea pe scară largă a acestei metode. Denumirea sa a rezultat prin traducerea din limba japoneză a termenilor HINSHITSU = proprietăţi, caracteristici, tradus în limba engleză prin → Quality, KINO = acţiune, transpunere → Function , TENKAI = dezvoltare, evoluţie → Deployment. În limba franceză se utilizează denumirea de „Deploiment de la Qualité”, iar în limba română traducerea ar fi „Desfăşurarea Funcţiunii Calitate”, dar frecvent se foloseşte termenul „Casa calităţii”, datorită aspectului diagramei construite pentru aplicarea acestei metode.


Pagina 4 M4.MAEC

Principiul de bază al metodei îl reprezintă satisfacerea cerinţelor şi aşteptărilor clienţilor sau utilizatorilor, în fiecare dintre etapele traiectoriei produsului. Toate activităţile de dezvoltare a produselor sunt privite din perspectiva clientului şi nu a producătorului.

CONCLUZIE

Caracteristica acestei metode, o constituie transpunerea cerinţelor clientului în

scopuri ale pieţei şi ale produsului. De aici sunt deduse instrucţiunile de lucru şi de control pentru caracteristicile critice ale produsului. Punctul de plecare în realizarea unor produse noi sau îmbunătăţirea celor existente trebuie să îl constituie prin urmare, identificarea şi evaluarea cerinţelor clienţilor. Acestea sunt transpuse apoi în specificaţii, pe baza cărora se vor desfăşura activităţile de realizare a produselor. Quality Function Deploymen, este o metodă de analiză şi de documentare în grup fiind aplicată de 6-8 persoane, folosită în scopul coordonării tuturor compartimentelor întreprinderii în vederea planificării calităţii. Este recomandabil ca aceste persoane să provină din toate compartimentele întreprinderii (marketing, producţie, calitate, desfacere etc.). Ca suport grafic al QFD se utilizează o diagramă specială, denumită „casa calităţii” - House of Quality (Fig. 1), obţinută prin alăturarea a şase matrici sau vectori (tabele sau coloane):

A B ECF

D

G

Figura 1: Coloane şi tabele ale diagramei QFD - Casa calităţii

Coloana A prezintă cerinţele (nevoile) clienţilor; Coloana B prezintă importanţa pe care clienţii o acordă cerinţelor; Tabelul C este matricea relaţiilor şi arată corespondenţa dintre nevoile

clienţilor şi caracteristicile tehnice; Tabelul D prezintă corelaţia ce există între caracteristici;


Pagina 5 M4.MAEC

Tabelul E prezintă o comparaţie cu produsele concurente din perspectiva clienţilor;

Tabelul F prezintă o comparaţie cu produsele concurente (modul cum alte întreprinderi satisfac nevoile clienţilor) cu ajutorul metodei nivelului tehnic;

Linia G arată valorile dorite de întreprindere pentru caracteristici. În figura 2 se prezintă diagrama QFD - casa calităţii. Zona centrală a diagramei are forma unui tabel cu două intrări: pe linie sunt menţionate cerinţele clienţilor (a), iar pe coloană, caracteristicile de calitate prin care vor fi acoperite (b).

Sensul de variaţie (h) 0 ↑ ↓ ↑ Caracteristici de (b) calitate (Ci)

Cerinţele clienţilor (a) importanţa (c)

C1 C2 .... Cn

Evaluarea faţă de clienţi

mai

bun mai slab

Cerinţa a 2 3 Cerinţa b 5 – 3 2 Cerinţa c 5 1

... . Cerinţa z 3 3 4

Mărimea obiectivului (val. caracteristicii Vi) (f) V1 V2 Vn Grad dificultate (g) 4 4 3 1

Comparaţie tehnică cu concurenţa

mai bun mai slab

Importanţa (e) 9 20 6 22

Analiza comparati-vă (j) cu produsele concurente:

– din perspectiva clientului

– din punct de ve-dere tehnic

produs A produs B

Matricea de corelaţii (i)

–

+

(d)

Figura 2: Diagrama QFD - Casa calităţii

La intersecţia liniilor cu coloanele este pusă în evidenţă corespondenţa dintre aşteptările clienţilor şi caracteristicile de calitate ale produsului. Această „matrice” a relaţiilor reprezintă elementul de bază al diagramei.

Cu ajutorul metodei se pot stabili deficienţele privind caracteristicile specificate, acestea putând fi astfel eliminate înaintea utilizării specificaţiilor în procesul realizării produselor.

CONCLUZIE


Pagina 6 M4.MAEC

Pentru aplicarea metodei se parcurg următoarele etape: • determinarea cerinţelor clienţilor (a) şi ponderarea lor, în funcţie de importanţa pe

care o prezintă pentru clienţi (c); • stabilirea caracteristicilor de calitate, gradul de acoperire a cerinţelor, prin

specificaţiile tehnice, va fi evidenţiat în matricea relaţiilor (d), folosind în acest scop un sistem de punctaj (de exemplu de la 1 la 3, sau de la 1 la 10). Importanţa caracteristicilor de calitate se stabileşte sub forma unui punctaj total (e), prin înmulţirea coeficientului de importanţă a cerinţelor cu punctajul acordat acestor caracteristici (în matricea relaţiilor).

• stabilirea valorii caracteristicilor de calitate care trebuie obţinute (f), evaluându-se şi gradul de dificultate a realizării lor (g). Concomitent se precizează sensul de variaţie preferabil al valorii caracteristicilor (h): creştere ( ↑ ), scădere ( ↓ ) sau indiferent (0).

• evaluarea interacţiunilor: se studiază corelaţiile dintre caracteristicile de calitate, rezultatele trecându-se în matricea corelaţiilor, aflată în zona acoperişului "casei calităţii" (i). Această corelaţie poate fi negativă (-) sau pozitivă (+), dar pot fi stabilite mai multe niveluri de corelaţie: puternic pozitivă, medie, puternic negativă, sau puternic pozitivă, pozitivă, negativă, puternic negativă. Dacă între două caracteristici este o legătură puternică însemnă că realizarea uneia atrage şi realizarea celeilalte. Deci, în lista de caracteristici trebuie păstrată doar una din cele două. Dacă între ele nu există nici o legătură, înseamnă că în lista de caracteristici trebuie să apară amândouă.

• analiza comparativă a produsului planificat cu produsele concurenţilor se realizează din două puncte de vedere: din perspectiva clientului şi comparând nivelul tehnic al acestuia cu produsele concurenţilor (j). Acest lucru permite ca apoi să se analizeze în profunzime cum acţionează întreprinderile mai bune.

Metoda QFD este aplicată „în cascadă”, succesiv pentru diferite stadii ale produsului în patru faze (Fig. 3): Faza 1 (Marketing): se stabilesc caracteristicile de calitate ale produsului, pe baza cerinţelor clienţilor (prima aplicare a metodei QFD); Faza 2: plecând de la aceste caracteristici, se determină caracteristicile componente ale produsului (a doua aplicare a metodei QFD); Faza 3: din specificaţiile componentelor vor rezulta cerinţele procesului de prelucrare (a treia aplicare a metodei QFD); Faza 4: pe baza acestor cerinţe, sunt stabilite mijloacele de realizare a produsului (a patra aplicare a metodei QFD).

Există mai multe abordări ale QFD care la prima vedere par foarte diferite. În realitate însă sunt bazate pe aceleaşi reguli esenţiale.


Pagina 7 M4.MAEC

Caracteristici de calitate

Obiective

Cerinţele clienţilor

Caracteristici componente

Cerinţe

Obiective

Caracteristici prelucrare

Cerinţe

Obiective

Caracteristici de producţie

Cerinţe

Obiective

Marketing Dezvoltare produse

Planificare producţie

Producţie

Figura 3: Fazele de aplicare a metodei QFD

American Supplier Institute (Institutul American al Furnizorilor) indică o metodă bazată pe „Casa de Calităţii” („House of Quality”) prezentată în figura 4.

Figura 4: Exemplu de aplicare în cascadă a metodei QFD Echipa QFD transformă cerinţele consumatorilor în caracteristici de produs,

apoi caracteristicile de produs sunt transformate în caracteristici ale elementelor componente ale produsului, caracteristicile elementelor componente sunt transformate în caracteristici ale proceselor de fabricaţie, şi în final, caracteristicile proceselor de fabricaţie sunt materializate în caracteristicile proceselor de producţie.

Pentru aplicarea metodei QFD în planificarea calităţii, există programe asistate de calculator.


Pagina 8 M4.MAEC

EXEMPLU ILUSTRATIV: Aplicarea în cascadă a metodei QFD pentru satisfacerea cerinţelor utilizatorilor unui automobil (Fig. 5).

Cerinţele lor privind un automobil mai puternic sunt transformate, în prima fază de aplicare a metodei QFD, în specificaţii de proiectare (motor mai mare, mai puternic). În faza a doua specificaţiile de proiectare sunt transformate în detalii ale părţilor componente (un nou ax cotit va echipa maşina), în baza cărora în faza a treia de aplicare a metodei sunt determinate procesele de obţinere a părţilor componente (se prevede un nou procedeu de tratare termică a axului cotit). Apoi în faza a patra se determină elementele de necesare producţiei acestor elemente noi.

Figura 5: Aplicare în cascadă a metodei QFD în industria de automobile

În figura 7 se prezintă etapele de lucru în cadrul metodei, sistematizate sub formă tabelară, rezultatul aplicării acesteia materializându-se în completarea diagramei QFD - casa calităţii.

În vederea aplicării metodei, este necesară constituirea unei echipe interdepartamentale, care să cuprindă un specialist QFD, ca şi moderator şi gestionar al problemelor administrative (invitarea participanţilor, urmărirea termenelor, îndrumarea folosirii metode, etc.).


Pagina 9 M4.MAEC

1- PREGĂTIRE

• Alcătuirea unei echipe mixte, care cuprinde reprezentanţi din mai multe compartimente şi un moderator QFD

2 – ANALIZA PIEŢEI

• Stabilirea cerinţelor clienţilor exprimate în limbajul acestora

• Transformarea cerinţelor clienţilor în mărimi cunatificabile pentru organizaţie 1

• Ponderarea pretenţiilor cumpărătorilor în funcţie de importanţa acestora 2

• Evaluarea concurenţei referitor la satisfacerea cerinţelor clienţilor 3

• Stabilirea scopurilor pieţei 4 3 – ANALIZA PRODUSULUI

• Înşirarea caracteristicilor produsului 5 • Stabilirea direcţiilor de optimizare a caracteristicilor

produsului 6 • Evaluarea conflictelor de scop aferente diferitelor

caracteristici ale produsului 7 • Corelarea cerinţelor clienţilor cu caracteristicile

produsului 8 • Aprecierea gradului de dificultate a realizării

optimizării 9 4 – MĂSURI • Stabilirea caracteristicilor critice de calitate ale

produsului care trebuie optimizate • Elaborarea planului de desfăşurare a procesului şi a

planului de control aferent • Elaborarea instrucţiunilor de lucru şi de control

pentru procesele de lucru şi de control critice în mărimi specifice atelierului de execuţie

Figura 7: Etape în construcţia ″casei calităţii″

Prin aplicarea metodei, se pot obţine informaţii referitoare la caracteristicile critice ale produselor şi ale proceselor, care în vederea satisfacerii nevoilor implicite şi explicite ale clienţilor, pot fi îmbunătăţite. Alături de aceasta, QFD, prezintă următoarele avantaje: • cercetările de marketing şi cerinţele de ordin tehnic, rezultate din cerinţele

cumpărătorilor, sunt transpuse pe produs;

• participarea tuturor compartimentelor la analiză, oferă posibilitatea reducerii numărului de modificări ulterioare ale produsului;

• se îmbunătăţeşte comunicarea pe orizontală şi pe verticală în cadrul întreprinderii;

• sunt evidenţiate conflictele de scop între caracteristicile produsului, care prin analiză pot fi evitate.


Pagina 10 M4.MAEC

Principalul dezavantaj al metodei îl constituie efortul ridicat de personal şi de planificare, rezultatele aplicării metodei fiind vizibile abia după lansarea produsului pe piaţă.

Punctul de vedere al clienţilor este obţinut prin interviuri, anchete sau observaţii directe. Interviul stabileşte un contact direct cu clientul potenţial. Un interviu trebuie pregătit prin clarificarea temei, a obiectivelor, formularea întrebărilor, alegerea subiecţilor. Desfăşurarea interviului include o etapă neformală de stabilire a contactului şi apoi o etapă când se răspunde la întrebări. Anchetele se efectuează pe baza unor chestionare în care sunt formulate un număr de întrebări, răspunsurile urmând să fie date în absenţa anchetatorului. Etapele de desfăşurare a anchetei cuprind: stabilirea obiectivelor, determinarea subiecţilor, redactarea chestionarului, răspunsul la chestionar, stabilirea concluziilor. De regulă formularul, întâi este redactat provizoriu şi se verifică pe un număr redus de subiecţi. Chestionarul nu trebuie să aibă mai mult de douăzeci de întrebări, care trebuie să fie scurte, fără cuvinte vagi, cu înţeles clar, într-o ordine logică. Observaţia motivaţională încearcă să dezvăluie şi să explice comportamentul şi atitudinea clientului faţă de serviciu. Pentru aceasta se pot efectua experimente de determinare a influenţei anumitor caracteristici (modificarea unei caracteristici şi păstrarea constantă a celorlalte), sau simulări. Stabilirea cerinţelor clienţilor se face, în general în trei paşi (Fig. 8). Descoperirea

nevoilor clienţilor Listă

de cerinţe Listă clienţi

Figura 8: Stabilirea cerinţelor În primul pas se stabilesc nevoile primare, exprimate în limbajul curent. După aceea se dezvoltă nevoi secundare (descrise cu grad mai mare de specificitate) şi în nevoi terţiare (o descriere exactă a cerinţelor, dar păstrând totuşi limbajul clienţilor).

EXEMPLU ILUSTRATIV: Dezvoltarea a două cerinţe referitoare la portiera unui automobil.

Dezvoltarea a două cerinţe pentru automobil: utilizare uşoară şi aspect plăcut este prezentată în tabelul 5.


Pagina 11 M4.MAEC

Tabelul 5: Identificarea cerinţelor beneficiarilor

Primare Secundare Terţiare

Utilizare uşoară

Uşor de deschis şi de

închis

• uşor de închis pe dinafară • să rămână deschisă când este pe pantă • uşor de deschis din afară • să nu fie nevoie să fie trântită • uşor de deschis dinăuntru • uşor de închis dinăuntru

Izolare bună

• să nu intre ploaia • să nu intre praful • să nu intre vântul • să nu intre zăpada • să nu intre zgomotul • să nu intre apa în timpul spălatului

Aspect plăcut

Facilităţi interne

• sprijinire mână • materialul să nu se decoloreze • cromatică atractivă

Posibilităţi de curăţire

• să se cureţe uşor • să nu se murdărească de la balamale

În continuare, se încearcă definirea caracteristicilor tehnice prin transpunerea formulărilor clienţilor în fenomene fizice. Astfel „utilizare uşoară” se exprimă prin efortul de închidere/deschidere a uşii, iar „izolare bună” prin compactitatea garniturii. Caracteristicile tehnice pentru „efortul de închidere” sunt exprimate de energia utilizată, forţa necesară pentru verificarea mânerului etc., iar „compactitatea izolatorului” prin rezistenţa sa, prin atenuarea zgomotului etc.

Matricea de relaţie se completează după ce s-au identificat caracteristicile calitative (Fig. 10).

Figura 10: Identificarea caracteristicilor

Listă cerinţe Terţiare

(limbajul clientului)

Dezvoltare produs

Caracteristici ale Produsului

(limbaj tehnic)

EXEMPLU ILUSTRATIV:Stabilirea caracteristicilor în funcţie de lista de cerinţe. Pentru cerinţa „portieră uşor de deschis” caracteristicile tehnice pot fi:

- energia utilizată; - forţa de închidere necesară;


Pagina 12 M4.MAEC

- rezistenţa garniturii de izolaţie. Pentru un creion se pot stabili următoarele cerinţe:

- uşor de ţinut în mână; - să nu murdărească; - să nu se rostogolească.

Caracteristicile de calitate în acest caz sunt: - lungimea creionului; - durabilitatea vârfului; - să nu producă praf; - forma să fie hexagonală.

EXEMPLU ILUSTRATIV: de aplicare a metodei QFD pentru walkman SONY WM-FX435.

Etapa 1: Pregătirea constă în alcătuirea unei echipe mixte care cuprinde reprezentanţi din fiecare compartiment al întreprinderii SONY. Aceşti reprezentanţi au un moderator QFD care conduce proiectul. Este foarte importantã alegerea acestor oameni, pentru că rezultatele cercetărilor vor depinde de ei

Etapa 2: Analiza pieţei Este elaboorată în mare parte în departamentul marketing cu ajutorul metodelor de marketing: cercetarea pieţei, evaluarea concurenţei, sondaje de opinie etc. Stabilirea pertenţiilor cumpărătorilor exprimat în limbajul acestora

În cazul unui walkman pretenţiile cumpărătorilor sunt următoarele:

- să ştie mai multe - să fie uşor de folosit - să fie portabil - să fie frumos, modern, atrăgător - să fie cât mai mic - să fie cât mai uşor - să sune bine - să nu se strice repede - să nu coste mult, etc. Echipa QFD traduce aceste pretenţii în mărimi cuantificabile

pentru înteprindere: - greutate sub 0,27 kg - termen de garanţie minim 2 ani - preţ de livrare maxim 80 USD - să aibă radio digital, etc. După stabilirea pretenţiilor cumpărătorilor, trebuie stabilit şi

ponderea, importanţa acestor pretenţii pe piaţa ţintă. Se dă o notă de la unu la cinci pentru fiecare cerinţă în parte.


Pagina 13 M4.MAEC

Se evaluează concurenţa, se ia în considerare fiecare produs care apare ca produs concurent pe piaţa în care firma doreşte să intre sau să rămână. Se analizează, în ce măsură satisfac aceste produse cerinţele cumpărătorilor, în ce privinţă sunt mai bune decât cele proprii.

Se stabilesc direcţiile care trebuie urmărite pentru a satisface cerinţele consumatorilor (în cazul nostru cel mai important lucru este scăderea preţului).

Etapa 3: Analiza produsului ● După ce se cunoaşte produsul de care are nevoie piaţa (în urma

anlizei din faza 2), trebuie analizat propriul produs. Funcţiile produsului sunt în mare măsură cuantificabile, acestea fiind: greutate, geometrie, consum baterii, dimensiuni, accesorii, cost, protecţie la şoc.

● Se stabilesc direcţiile de optimizare ale caracteristicilor produsului.

[+] -mărimea funcţiei trebuie măritã x – mărimea funcţiei a atins scopul urmărit – nu trebuie modificată [-] -mărimea funcţiei trebie scăzută

● Se stabilesc conflictele aferente diferitelor caracteristici ale produsului:

+ înseamnă că îmbunătăţirea unei caracteristici a produsului atrage după sine îmbunătăţiera şi unei alte caracteristici;

- înseamnă că există un conflict între cele două caracteristici ale produsului, îmbunătăţirea unei caracteristici atrage după sine deteriorarea unei alte caracteristici – în acest caz trebuie să se ajungă la un compromis.

● Corelarea pretenţiilor consumatorului cu caracteristicile produsului: 3 – funcţia influenţează puternic satisfacerea unei cerinţe; 2 - funcţia influenţează moderat satisfacerea unei cerinţe; 1 - funcţia influenţează slab satisfacerea unei cerinţe.

Aprecierea gradului de dificultate a realizării optimizării este o etapă foarte importantă. La îmbunătăţirea unei caracterisitci trebuie luat în considerare şi efortul ce trebuie depus. De exemplu putem să avem situaţia în care pentru îmbunătăţirea unei caracterisitci trebuie achiziţionate noi utilaje, mai performante. În acest caz trebuie resurse băneşti pentru achiziţionarea acestor utilaje.

Etapa 4: Măsuri luate Din analiza produsului reiese cu claritate că cea mai importantă

problemă este preţul. Trebuie adoptată o măsură prin care odată cu scăderea preţului, walkman-ul devine accesibil pentru o categorie mai largă de oameni. Însă trebuie avută foarte mare grijă! Scăderea bruscă a preţului generează în rândul consumatorilor bănuieli, zvonuri care poate să înrăutăţească valoarea morală a produsului.


Pagina 14 M4.MAEC

Figura 11: Casa calităţii pentru walkman SONY WM-FX435


Pagina 15 M4.MAEC

Activitatea 1

T e lucru: 10 minute imp d Urmând exemplul ilustrativ anterior elaboraţi casa calităţii pentru un produs de la locul dv. de muncă.

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------


Pagina 16 M4.MAEC

ANALIZA MODURILOR DE DEFECTARE ŞI A

EFECTELOR ACESTORA (FAILURE MODE AND EFECTS ANALYSIS – FMEA)

Analiza modurilor de defectare şi a efectelor acestora (Failure Mode and Efects Analysis – FMEA), este o metodă de analiză, în vederea descoperirii defectelor potenţiale, folosită în cazul produselor şi al proceselor costisitoare, care sunt afectate

a dată, în industria de automobile, în prezent

unor componente lului;

• adaptarea produselor unor noi condiţii de utilizare.

de risc în scopul planificării măsurilor necesare pentru prevenirea apariţiei acestora. Metoda a fost dezvoltată începând cu anii '60, în cadrul proiectelor NASA. În anii '80 a fost utilizată, pentru primaplicându-se în multe alte domenii. FMEA se poate utiliza în următoarele situaţii:

• dezvoltarea unor produse sau procese noi;

• modificări ale produselor sau proceselor existente;

• evaluarea probabilităţii de apariţie a defectărilor, în cazulimportante din punct de vedere al siguranţei ansamb


Pagina 17 M4.MAEC

Prin aplicarea metodei FMEA se micşorează riscul apariţiei defectărilor în proiectarea şi realizarea produselor. În acest fel se asigură reducerea costurilor în toate etapele spiralei calităţii: în proiectare, printr-o mai bună reflectare a cerinţelor clienţilor în calitatea concepţiei, în aprovizionare, prin evitarea unor probleme generate

CONCLUZIE

de selecţionarea necorespunzătoare a furnizorilor, în producţie, prin evitarea punctelor critice, în activitatea de service, prin reducerea reclamaţiilor clienţilor etc. Metoda se aplică în două variante principale: FMEA de proces şi FMEA de

nsabilitatea pentru aplicarea FMEA de produs

aţiei (planificarea

produs. FMEA de produs se aplică în cazul proiectării unor produse sau al reproiectării acestora, în scopul prevenirii erorilor în proiectare şi a defectărilor produselor în procesele ulterioare de realizare. Resporevine compartimentului de proiectare. FMEA de proces se aplică în faza de pregătire a procesului de fabricaţie şi are ca scop prevenirea erorilor în planificarea procesului şi a defectărilor în desfăşurarea acestuia. De aplicarea metodei răspunde sectorul de pregătire a fabricprocesului). Aplicarea FMEA presupune parcurgerea următoarelor etape: Identificarea funcţiilor produsului (procesului) analizat. În cazul aplicării FMEA de produs, se identifică funcţiile produsului sau componentei luate în considerare. În raport cu aceste funcţii sunt evidenţiate defectările potenţiale, evaluându-se gravitatea (criticitatea) lor. Se stabilesc apoi cauzele defectărilor şi

ului. Se stabilesc măsurile corective necesare

măsurile care trebuie luate pentru a preveni apariţia lor. Aplicarea FMEA de proces necesită, în prima etapă, descrierea funcţiilor procesului. Plecând de la aceste funcţii sunt identificate defectările potenţiale evidenţiate etapele critice ale procespentru evitarea apariţiei defectărilor. Analiza defectărilor constă în inventarierea tuturor defectărilor posibile ale produsului, componentei sau procesului şi în stabilirea modurilor de defectare. Aceasta se realizează, de obicei, de către specialişti, dar se poate apela, uneori şi la grupe de lucrători din întreprindere care au experienţă în domeniu. Să exemplificăm această etapă prin analiza defectărilor unui produs care asigură rigiditatea a două subansamble. Modurile de defectare pot fi: deformare, ruptură, uzură, coroziune, flambaj etc. Evaluarea defectelor şi importanţei (criticităţii) defectărilor. Defectările sunt, de obicei, evaluate prin prisma a două criterii: probabilitatea de apariţie (A) şi probabilitatea de detectare (D), care se exprimă folosind aceeaşi scară de notaţie. Cuantificarea acestor probabilităţi depinde de tipul produsului sau procesului analizat. n tabelele 6Î şi 7 este prezentat sistemul de cuantificare utilizat în industria de

automobile.


Pagina 18 M4.MAEC

pr i "A

riţie ărilor

R

FM us FMEA-proces

Punctaj de evalu re

Tabelul 6: Evaluarea

Criterii de evaluare a bilităţii de apa

obabilităţii de apar ţie a defectărilor ( ")

probaa defect

ata probabilă adefectărilor

E dA-pro

Rata probabilă a defectărilor a

Mare ≤ 1 / 2 ≤ 1 / 10

≤ 1 / 10 ≤ 1 / 20

10 9

Moderată ≤ 1 / 20 ≤ 1 / 100

≤ 1 / 50 ≤ 1 / 100

8 7

Redusă ≤ 1 / 200 ≤ 1 / 1000

≤ 1 / 200 ≤ 1 / 500

6 5

Foarte redusă ≤ 1 / 2000 ≤ 1 / 10000

≤ 1 / 1000 ≤ 1 / 2000

4 3

Imposibilă apariţia defectărilor

≤ 1 / 20000 2 ≤ 1 / 5000 1 ≤ 1 / 100000 ≤ 1 / 10000

T babilităţ fectăril

ctare a efectărilor

Probabilitatea de Punctaj de evalu re

abelul 7: Evaluarea pro

Criterii de evaluare a ilităţiide dete

ii de detectare a de or ("D")

probabd

detectare a

foarte mare ⟩ 99,99% 1 mare ⟨ 99,99% 2 moderată ⟩ 99,70% 3-5 redusă ⟩ 98,00% 6-8 foarte redusă ⟩ 90,00% 9 imposibilă detectarea defectărilor ⟨ 90,00% 10

În evaluarea importanţei (criticităţii) defectărilor este necesară respectarea următoarelor reguli generale:

importanţa un• ei defectări este aceeaşi pentru toate cauzele potenţiale ale defectărilor;

• defectările care generează aceleaşi efecte vor avea aceeaşi importanţă; • pentru diferite cauze ale unei defectări, probabilităţile A şi D pot fi diferite; • defectarea care are cea mai mare probabilitate de a fi identificată de client

ilităţilor A şi D şi a importanţei I, se determină coeficientul de

va fi notată cu punctajul maxim (10 puncte). Evaluarea importanţei defectărilor se realizează utilizând scara de notaţie din tabelul 8. Pe baza probabrisc CR, prin relaţia:

IDACR ⋅⋅= Acest coeficient are valori între 0 şi 100. De obicei, se consideră că sunt necesare măsuri pentru prevenirea defectărilor potenţiale, atunci când coeficientul de

ai mare de 100. risc CR este m


Pagina 19 M4.MAEC

ul aplic A produs s

P

Tabelul 8: Evaluarea importanţei defectărilor ("I"), în caz de

ării FME sau proce

Criterii generale de evaluare a importanţei defectărilor unctaj

Defectări deosebit de grave, care afectează siguranţa produsului/procesului

9, 10

Defectări grave, care vor fi în mod cert detectate de client, necesitând operaţii de remediere

7, 8

Defectări de gravitate medie, care vor fi detectate de client, generând acestuia insatisfacţii

4, 5, 6

Defectări importante, care vor fi numai în mică măsură recla

2, 3 mate de client

Defectări care nu vor fi, probabil, sesizate de client 1

Coeficientul de risc al produsului/procesului se obţine prin înmulţirea coeficienţilor de risc determinaţi pentru fiecare defect în parte. Pentru a stabili în ce măsură sunt necesare măsuri de îmbunătăţire, în funcţie de

elul 9. Tabelul 9: ăţii e îmbunătăţire

valorile A, D, şi I, se poate lua în considerare grila prezentată în tab

Evaluarea necesit măsurilor d

A D I Descriere Măsuri 1 1 1 Cazul ideal Nu sunt necesare 1 1 10 În mod sigur situaţia se află sub control re Nu sunt necesa1 10 1 Defectarea nu afectează pe client Nu sunt necesare 1 10 10 afecta pe client Sunt necesare Defectarea ar putea10 1 1 Defectare mai frecventă, în mod cert va fi

detectată de client Sunt necesare

10 1 10 Defectare mai frecventă, ar putea să-l afecteze pe client

Sunt necesare

10 10 1 Defectare mai frecventă, de mare importanţă

Sunt necesare

10 10 10 Situaţie total necorespunzătoare Sunt necesare

Posibilităţile de influenţare, prin măsuri de îmbunătăţire, a valorii factorilor A, D, I depinde de etapa în care sunt luate măsurile respective.

ăţi

Tab l 10: Posibilităţi de influenţare a criteriilor de evaluare prin măsuri de îmbunătăţire

za

Pe măsură ce ne îndepărtăm de etapa concepţiei produsului, aceste posibilitse diminuează (Tabelul 10)

elu

A D I Fax x x modificări ale proiectului x x modificări ale procesului x x încercări x inspecţia calităţii


Pagina 20 M4.MAEC

Pentru evaluarea eficienţei măsurilor de îmbunătăţire stabilite se recalculează A, D, I, CR şi se compară cu valorile iniţial determinate. Toate elementele analizei, rezultatele calculelor efectuate, precum şi măsurile de îmbunătăţire preconizate sunt

ecute într-un formular (Tabelul 11).

abelul 11: Elemente minimale ale formularului FMEA

Întreprinderea nsabilităţi, etape de desfăşurare, stadiul modificărilor,

data.

tr T

Date de identificare: Tipul de FMEA aplicat: produs/proces: Respo

Co

tem

pone

noc

es

pr

Func

scop

Felu

defe

ct

defe

ct

Ca

defe

ct

defe

ct

ede

fect

I A D CR

Măsuri R: / T:

ţii/

l ăr

ii

Efec

tul ăr

ii

uzel

e ării

Pre

D

veni

rea

ării

tect

area

ăr

ii

Analiza defectărilor Evaluarea riscului a oncepţiei

Optimizarec

Toat

e m

pone

ntel

e co To

ate

f Toat

e

Toat

e

soluţionare un

cţiil

e

Toat

e de

fectăr

ile

e

fect

ele

cauz

ele

Măsuri de

Felu

defe

ct

M în Situ

actu

alsu

ntpr

Ce ar trebui

Cl ăr

ilor

stru

ctur

are

odur

i de

defe

ctar

e

Ce

se p

oate

tâ

mpl

a ?

Din

ce

cauză?

aţia

ă:

car

e măs

urile

ev

entiv

e ac

tual

e?

Eval

uare

a sc

ului

ri

făcut ?

ine urmăreşte măsurile ?

Ce trebuie făcu

C mod real ? e s-a făcut în

t ?

Notaţii: risc,

R = cine răspunde de aplicarea măsurilor, T = termen.

I = importanţa defectării, A = probabilitatea apariţiei defectărilor, D = probabilitatea detectării defectărilor, CR = cifra de

n formular, completarea căruia este prezentată în exemplul ilustrativ din figura 13.

Etapele de aplicare ale metodei FMEA sunt prezentate în figura 12. Ca şi suport

de lucru se foloseşte u

Folosirea metodei necesită concepţia concretă a produsului şi procesului, integrarea analizei în faza de planificare a produsului, sprijin acordat de conducerea întreprinder

CONCLUZIE

ii, şi alcătuirea unei echipe mixte în componenţa căreia să se afle un moderator.


Pagina 21 M4.MAEC

Rezultatul analizei, este un complex de măsuri luate în vederea eliminării cauzelor cu cel mai mare factor de risc. Prin analiza probabilităţii şi influenţei defectelor, se descoperă din timp problemele în cadrul planificării producţiei, iar apariţia lor poate fi eliminată cu cheltuieli minime. Alături de aceasta, FMEA prezintă următoarele avantaje:

• scurtarea timpului de lansare a unui produs; • îmbunătăţirea nivelului de documentare pentru evitarea defectelor; • o bună cooperare între toate compartimentele întreprinderii.

1 – PREGĂTIRE • Alcătuirea unei echipe mixte, care cuprinde reprezentanţi din mai multe compartimente şi un moderator FMEA

2 – ANALIZA DEFECTELOR

• Descrierea funcţiei produsului sau a scopului procesului

• Înşirarea tipurilor de defecte • Descrierea efectelor defectelor • Stabilirea cauzelor defectelor

3 – EVALUAREA RISCULUI

• Descrierea măsurilor prevăzute pentru prevenirea defectelor

• Descrierea măsurilor prevăzute pentru descoperirea defectelor

• Evaluarea stării actuale în funcţie de gravitate, probabilitatea de apariţie şi probabilitatea de descoperire

4 – MĂSURI • Stabilirea măsurilor de minimizare a riscului, în care sunt prevăzute responsabilităţi şi termene

5 – DOCUMENTAREA REZULTATULUI

• Aprecierea stării îmbunătăţite după gravitate, apariţie şi probabilitatea de descoperire a defectului

Figura 12: Etape în analiza modurilor de defectare şi a efectelor acestora

Dezavantajul metodei îl constituie efortul ridicat de timp, care este funcţie de complexitatea produsului, experienţa şi creativitatea echipei.

EXEMPLU ILUSTRATIV: FMEA pentru rotorul ruptor-distribuitorului unui automobil


Pagina 22 M4.MAEC

FMEA ROTOR RUPTOR-DISTRIBUITOR

COMPONENTĂ

PROCES

FUNCŢIE

SCOP

TIPUL

DEFECTULUI

EFECTUL

DEFECTULUI

CAUZA

DEFECTULUI

PREVENIREA DEFECTULUI

DESCOPERIREA

DEFECTULUI

I

A

D

CR=I×A×

D

Măsuri

R, T

FMEA PRO-DUS

Ruptor

distribuitor

Sprijinirea pe

arborele de

distribuţie

Ruperea tijei

Lipsă distribuţie, lipsă aprindere,

automobil imobilizat

Retasură

Secţiune de curgere uniformă

Verficare la turaţie şi la

vibraţii, Verificare la

alunecare

9

2

2

36

FMEA PRO-CES

Ruptor Distribuitor

Turnare

prin injecţie

Asigurarea unei

structuri omogene

Retasură

Lipsă distribuţie, lipsă aprindere,

automobil imobilizat

Proprietăţi de

curgere a materialului

nesatisfăcătoare

Specificaţii la aprovizionare,

verificarea proprietăţilor

Verficare la începutul

prelucrării unei serii de piese şi la schimbarea şarjei

(prin tehnică Roentgen)

9

1

9

81

Aerisirea

necorespunzătoare a sculei

9

1

9

81

Presiune

suplimentară insuficientă

Supraveghere prin reglor

9

1

27

243

Suprave-gherea

presiunii în sculă

I = importanţa defectării, A = probabilitatea apariţiei defectărilor, D = probabilitatea detectării defectărilor, CR = cifra de risc, R = cine răspunde de aplicarea măsurilor, T = termen.

Figura 13: Exemplu de FMEA pentru produs şi pentru procesul de fabricaţie al rotorului ruptor-distribuitorului


Pagina 23 M4.MAEC

Cauzele stabilite în cadrul FMEA - produs, constituie elementele de plecare în analiza FMEA - proces. În exemplul considerat, datorită cauzei defectului retasură, se va analiza procesul turnare prin injecţie.

CONCLUZIE

Activitatea 2

Timp de lucru: 10 minute Urmând exemplul din figura 13 elaboraţi FMEA produs şi FMEA proces pentru un produs de la locul dv. de muncă.

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------


Pagina 24 M4.MAEC

REZUMAT

► în LECŢIA 1 am prezentat o metodă de planificare a calităţii Quality Function Deployment – QFD – casa calităţii. Principiul de bază al metodei îl reprezintă satisfacerea cerinţelor şi aşteptărilor clienţilor sau utilizatorilor, în fiecare dintre etapele traiectoriei produsului. Toate activităţile de dezvoltare a produselor sunt privite din perspectiva clientului şi nu a producătorului. Punctul de vedere al clienţilor este obţinut prin interviuri, anchete sau observaţii directe. Ca suport grafic al QFD se utilizează o diagramă specială, denumită „casa calităţii” - House of Quality, obţinută prin alăturarea a şase matrici sau vectori (tabele sau coloane).

.

► în LECŢIA 2 am prezentat metoda analiza modurilor de defectare şi a efectelor acestora (Failure Mode and Efects Analysis – FMEA). Aceasta este o metodă de analiză, în vederea descoperirii defectelor potenţiale, folosită în cazul produselor şi al proceselor costisitoare, care sunt afectate de risc în scopul planificării măsurilor necesare pentru prevenirea apariţiei acestora. Folosirea metodei necesită concepţia concretă a produsului şi procesului în vederea integrării analizei în faza de planificare a produsului. Se aplică în două variante principale: FMEA de proces şi FMEA de produs, iar cauzele stabilite în cadrul FMEA - produs, constituie elementele de plecare în analiza FMEA - proces.

REZULTATE AŞTEPTATE

După studierea acestui modul, ar trebui să înţelegeţi modul de aplicare al

metode de planificare a uality Function Deployment – a calităţii şi analiza modurilor

şi a efectelor acestora (Failure Mode and Efects Analysis – FMEA), prin utilizarea cărora puteţi contribui la competitivitatea organizaţiei dumneavoastră.

celor douăcalităţii: QQFD – casde defectare


Pagina 25 M4.MAEC

• Casa calităţii (QFD) - punctul de plecare în realizarea unor produse noi sau îmbunătăţirea celor existente îl constituie, identificarea şi evaluarea cerinţelor clienţilor.

• Casa calităţii - cerinţele clienţilor sunt transpuse în specificaţii, pe baza cărora se desfăşoară activităţile de realizare a produselor

• Casa calităţii - este o metodă de analiză şi de documentare în grup de 6-8 persoane, prin care se coordonează toate compartimentele întreprinderii în vederea planificării calităţii

• Suportul grafic al QFD este o diagramă obţinută prin alăturarea a şase matrici sau vectori.

• Metoda QFD este aplicată „în cascadă”, succesiv pentru diferite stadii ale produsului.

• Principalul dezavantaj al QFD îl constituie efortul ridicat de personal şi de planificare

• Metoda analiza modurilor de defectare şi a efectelor acestora (Failure Mode and Efects Analysis – FMEA) este o metodă de analiză în faza de proiectare, în vederea descoperirii defectelor potenţiale, care se foloseşte în cazul produselor şi al proceselor costisitoare

• Metoda FMEA se aplică în două variante principale: FMEA de proces şi FMEA de produs.

• Aplicarea FMEA de proces necesită, în prima etapă, descrierea funcţiilor procesului.

• Plecând de la funcţiilor procesului sunt identificate defectările potenţiale evidenţiate etapele critice ale procesului. Se stabilesc măsurile corective necesare pentru evitarea apariţiei defectărilor.

• Rezultatul FMEA este un complex de măsuri luate în vederea eliminării cauzelor cu cel mai mare factor de risc.

• Dezavantajul FMEA îl constituie efortul ridicat de timp, care este funcţie de complexitatea produsului, experienţa şi creativitatea echipei.

P U N C T E

C H E I E


Pagina 26 M4.MAEC

TEST DE AUTOEVALUARE

Încercuiţi răspunsurile corecte la întrebările următoare. ATENŢIE: pot exista unul, niciunul sau mai multe răspunsuri corecte la aceeaşi întrebare. Timp de lucru: 30 minute

1) În cadrul metodei FMEA, defectările sunt, de obicei, evaluate prin prisma următoarelor criterii: a) probabilitatea de apariţie. Da / Nu b) probabilitatea de detectare. Da / Nu c) probabilitatea de defectare. Da / Nu 2) Traducerea în limba română a termenului QFD este: a) „Desfăşurarea Funcţiunii Calitate”. Da / Nu b) „Casa calităţii”. Da / Nu 3) Suportul grafic al QFD este o diagramă specială, denumită „casa calităţii” - House of Quality, obţinută prin alăturarea a: a) patru matrici sau vectori. Da / Nu b) şase matrici sau vectori. Da / Nu c) opt matrici sau vectori. Da / Nu 4) Posibilităţile de influenţare, a valorii factorilor A, D, I (probabilitatea de apariţie, probabilitatea de detectare şi importanţa defectării) nu depinde de etapa în care sunt luate măsurile respective. Da / Nu 5) Aplicarea „în cascadă” a metodei QFD se realizează în următoarele faze: a) marketing, caracteristicile componente ale produsului, cerinţele procesului de prelucrare, mijloacele de realizare a produsului. Da / Nu b) marketing, cerinţele procesului de prelucrare, caracteristicile componente ale produsului, mijloacele de realizare a produsului. Da / Nu


Pagina 27 M4.MAEC

c) marketing, mijloacele de realizare a produsului, cerinţele procesului de prelucrare, caracteristicile componente ale produsului. Da / Nu 6) Etapele de aplicare ale metodei FMEA şi succesiunea acestora sunt: a) pregătire, analiza defectelor, evaluarea riscului, măsuri, documentarea rezultatului. Da / Nu b) pregătire, analiza defectelor, evaluarea riscului, documentarea rezultatului, măsuri. Da / Nu 7) Aplicare în cascadă a metodei QFD pentru satisfacerea cerinţelor utilizatorilor privind un automobil mai puternic trebuie determinate în succesiunea: a) motor mai mare, un nou ax cotit care va echipa maşina, un nou procedeu de tratare termică a axului cotit, utilaj tehnologic pentru producţie. Da / Nu b) utilaj tehnologic pentru producţie, motor mai mare, un nou ax cotit care va echipa maşina, un nou procedeu de tratare termică a axului cotit. Da / Nu 8) Analiza modurilor de defectare şi a efectelor acestora (Failure Mode and Efects Analysis – FMEA): a) este o metodă de analiză, în vederea descoperirii defectelor potenţiale, folosită în cazul produselor şi al proceselor costisitoare, care sunt afectate de risc în scopul planificării măsurilor necesare pentru prevenirea apariţiei acestora. Da / Nu b) a fost dezvoltată începând cu anii '60, în cadrul proiectelor NASA. Da / Nu c) în anii '80 a fost utilizată, pentru prima dată, în industria de automobile, singurul domeniu unde este aplicabilă. Da / Nu d) este o metodă prin aplicarea căreia se micşorează riscul apariţiei defectărilor în proiectarea şi realizarea produselor. Da / Nu 9) În cadrul metodei QFD, în etapa de analiză a produsului, se desfăşoară următoarele activităţi: a) înşirarea caracteristicilor produsului. Da / Nu b) stabilirea direcţiilor de optimizare a caracteristicilor produsului. Da / Nu c) evaluarea conflictelor de scop aferente diferitelor caracteristici ale produsului. Da d) corelarea cerinţelor clienţilor cu caracteristicile produsului. Da / Nu e) aprecierea gradului de dificultate a realizării optimizării. Da / Nu f) stabilirea caracteristicilor critice de calitate ale produsului care trebuie optimizate. Da / Nu 10) În carul metodei FMEA, în etapa de evaluare a riscului, sunt prevăzute următoarele activităţi: a) descrierea efectelor defectelor. Da / Nu b) descrierea măsurilor prevăzute pentru prevenirea defectelor. Da / Nu c) descrierea măsurilor prevăzute pentru descoperirea defectelor. Da / Nu d) evaluarea stării actuale în funcţie de gravitate, probabilitatea de apariţie şi probabilitatea de descoperire. Da / Nu 11) Elementul de bază al diagramei QFD, cu ajutorul căruia se pot stabili deficienţele privind caracteristicile specificate, este: a) matricea relaţiilor. Da / Nu b) tabelul corelaţiilor între caracteristici. Da / Nu


Pagina 28 M4.MAEC

c) linia valorilor dorite de întreprindere pentru caracteristici. Da / Nu 12) Avantajele rezultate din aplicarea metodei QFD sunt: a) cercetările de marketing şi cerinţele de ordin tehnic, rezultate din cerinţele cumpărătorilor, sunt transpuse pe produs. Da / Nu b) participarea tuturor compartimentelor la analiză, oferă posibilitatea reducerii numărului de modificări ulterioare ale produsului. Da / Nu c) se îmbunătăţeşte comunicarea pe orizontală şi pe verticală în cadrul întreprinderii. Da / Nu d) sunt evidenţiate conflictele de scop între caracteristicile produsului, care prin analiză pot fi evitate. Da / Nu e) rezultatele aplicării metodei sunt vizibile imediat după aplicarea metodei. Da / Nu 13) FMEA se poate utiliza în următoarele situaţii: dezvoltarea unor produse sau procese noi. Da / Nu a) modificări ale produselor sau proceselor existente. Da / Nu b) evaluarea probabilităţii de apariţie a defectărilor, în cazul unor componente importante din punct de vedere al siguranţei ansamblului. Da / Nu c) adaptarea produselor unor noi condiţii de utilizare. Da / Nu 14) Etapele de lucru parcurse în cadrul metodei QFD de către echipa interdepartamentală sunt: b) pregătire, analiza pieţei, analiza produsului, măsuri. Da / Nu c) pregătire, analiza produsului, analiza pieţei, măsuri. Da / Nu 15) Metoda se aplică în mai multe variante: a) FMEA de produs. Da / Nu b) FMEA de proces. Da / Nu c) FMEA de sistem. Da / Nu 16) Quality Function Deployment: a) este o metodă utilizată în domeniul planificării calităţii. Da / Nu b) este denumită în limba română şi casa calităţii. Da / Nu c) metoda a fost iniţiată în anul 1966 de către Yoji Akao. Da / Nu d) metoda a fost aplicată pentru prima dată la firma Mitsubishi în anul 1972, iar apoi de firma Toyota, începând cu anul 1977. Da / Nu e) în SUA metoda QFD a fost aplicată pentru prima dată în anul 1985 de către American Supplier Institute (ASI). Da / Nu f) este o metodă de analiză şi de documentare în grup fiind aplicată de 6-8 persoane. Da / Nu 17) Coeficientul de risc determinat în cadrul metodei FMEA: a) este produsul dintre probabilitatea de apariţie, probabilitatea de detectare şi importanţa defectării. Da / Nu b) Are valori cuprinse între 0 şi 10. Da / Nu 18) Denumirea metodei QFD a rezultat:


Pagina 29 M4.MAEC

a) prin traducerea din limba japoneză a termenilor HINSHITSU = proprietăţi, caracteristici, tradus în limba engleză prin → Quality, KINO = acţiune, transpunere → Function , TENKAI = dezvoltare, evoluţie → Deployment. Da / Nu b) prin traducerea din limba japoneză a termenilor HINSHITSU = proprietăţi, caracteristici, tradus în limba engleză prin → Quality, KINO = acţiune, transpunere → House. Da / Nu

Prin conectare la internet la adresa de site www.mmsc.upm.ro, vă logaţi cu datele de autentificare primite (user şi parolă) şi completaţi în modulul TESTE răspunsurile corecte la întrebări (pe care le-aţi încercuit anterior). ATENŢIE: Numai după transmiterea on-line a testului v-aţi îndeplinit obligaţiile de parcurgere a modulului.

Timp de lucru: 10 minute

Modul_4

Documents

Transcript of Modul_4