Modul III

Nr.2

Fiziologia

pielii, părului

şi unghiilor

Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

În fiecare dimineaţă, înainte plec de acasa, mă opresc puţin să mă uit în oglindă. Şi chiar azi, ştiţi ce mi-am dat seama? Dacă cineva mi-ar fi făcut o poza azi şi una ieri, nu ar fi prea multe diferenţe între cele două fotografii. Dar, dacă aş compara poza de anul trecut cu cea de azi, diferenţele ar fi chiar semnificative – am părul mai mare, mai închis la culoare şi parcă nu se mai aranjează aşa uşor. Pielea mea parcă e mai albă şi nici nu mai am toţi pistruii pe care îi aveam pe nas acum un an.

De ce se întamplă toate astea? Pentru că organismul nostru este într-o continuă schimbare. Trebuie să înţelegem însă cum funcţionează corpul nostru, aşa că...

să

Hai să începem!

Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Ca şi inima, ficatul sau plămânii şi pielea este un organ. De fapt, este cel mai mare organ al corpului nostru. Aceasta este alcătuită din mai multe tipuri de ţesuturi (adică mai multe celule de acelaşi fel puse împreună).

Dacă privim pielea la microscop, o să vedem că are 3 straturi. Stratul superior (cel pe care îl vedem noi) se numeşte epiderma. Sub acesta se află dermul – un ţesut elastic (care se întinde uşor) şi bogat în vase de sânge. Sub derm este stratul subcutanat – acesta conţine terminaţiile nervoase (care ne ajută să simţim), rădăcinile firelor de păr, glandele sudoripare si glandele sebacee.

PIELEA

Pentru a fi întotdeauna în formă şi gata să îşi îndeplinească acest rol, piela se reînnoieşte neîncetat, fără să ne dăm seama. La baza epidermei, milioane de celule se multiplică rapid, producând miliarde de celule în fiecare oră.

Datorită ei, culoarea pielii este diferită de la persoană la persoană şi depinde de cantitatea de melanină conţinută. De aceea există oameni cu pielea albă, care au mai putină melanină în celulele din epidermă, şi oameni care au pielea mai galbenă, maro sau maro închis.

Melanina se secretă şi când stăm la soare. Vara, dacă facem plajă, ne bronzăm (tenul nostru devine mai închis la culoare).

Aşa cum zidurile unei cetăţi îi apărau pe locuitorii acesteia de atacurile invadatorilor, la fel şi pielea, care ne acoperă tot corpul, asigură cea mai importantă si extinsă barieră împotriva invaziei agenţilor patogeni (adică microbi, germeni, bacterii etc).

epiderma

dermul

stratul subcutanat

Eu, când mă gândesc la drumul interesant pe care îl parcurg celulele, îmi imaginez milioane de planete mici, ce se învârt într-un univers inepuizabil, plin de surprize. Şi ştiti ce mi se pare cel mai interesant? Acest univers există - este chiar corpul nostru!

Celulele noi care se formează, se ridică la suprafaţa pielii pe masură ce altele se produc dedesubtul lor. Acest proces de reînnoire (adică de schimbare a celulelor vechi cu cele noi) se petrece în mod natural, astfel încât la fiecare patru săptămâni (aproximativ în fiecare lună) întreaga suprafaţă exterioară a pielii se schimbă. Este un proces continuu şi de aceea este foarte importantă conduita noastră de întreţinere pentru a avea tot timpul o piele fermă şi frumoasă.

Atunci când celulele epidermice se ridică la suprafaţă, se aplatizează (se turtesc) şi se umplu cu o substanţă rezistentă numită . De aceea, stratul superior al pielii este foarte rezistent şi protejează straturile inferioare ale pielii care sunt mult mai delicate şi sensibile.

Tot în celulele din epidermă se găseş te – pigmentul (culoarea) pielii.

cheratină

melanina

Unul din rolurile importante ale pielii este cel de apărare.

cheratină

melanină

Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Am zis mai devreme că pielea noastră este ca zidul unei cetăţi. Pe lângă faptul că ne apără, pielea are şi nişte porţi care hotărăsc cine poate să intre în cetate (în organismul nostru) şi cine poate ieşi. Astfel, corpul nostru poate să păstreze înăuntrul său fluidele şi mineralele, nutrienţii (substanţele hrănitoare) şi alte substanţe importante.

Pielea protejează laboratorul fantastic care este corpul nostru!

Dar ştiti ce m-am întrebat într-o zi? Dacă nu cumva, o ploaie torenţială ar putea să inunde acest laborator magic! Păi cum să se întâmple aşa ceva? Asta ar însemna că atunci când facem baie să purtăm nişte costume de scafandri, ca să nu ne îmbibăm în apă. Altfel, am creşte asemenea unor bureţi...

Ploaia sau alte cantităţi mari şi mici de apă nu pot pătrunde în interiorul laboratorului nostru, tocmai datorită caracterului al pielii! Aşadar, pielea umană, asemenea altor materiale ce se numesc impermeabile, se poate umezi, dar nu lasă apa să pătrundă înăuntru!

impermeabil

Ca în orice laborator serios, în corpul nostru se petrec în continuu procese impresionante!

V-aţi gândit vreodată, de ce vi se umezeşte pielea, după ce aţi alergat foarte mult?

Aţi remarcat cum prin porii pielii ies brobonele mici, din interior spre exterior, şi atunci noi spunem că „am transpirat”? Asta se întamplă datorită glandelor sudoripare (ce se găsesc în stratul subcutanat). Acestea sunt înconjurate de o reţea de vase sanguine (vase de sânge). Pereţii dintre vasele de sânge şi glandele sudoripare lasă să treacă din sânge în glande apa, substanţele toxice şi sărurile minerale în exces. Apoi, acestea le elimină la exterior prin pori ajutând la curăţarea organismului si la răcorirea acestuia.

Am aflat că frumuseţea înseamnă în primul rând curăţenie şi corpul nostru trebuie să fie mereu curat şi strălucitor... altfel, dacă nu ne preocupăm să facem duşurile zilnice, corpul nostru ar putea dobândi un miros neplăcut, atât pentru noi, dar şi pentru cei din jur...

Poate vă întrebaţi: „Păi atunci...este bine să transpirăm?”

Sigur că da! Sudoarea (transpiraţia) nu are miros când este abia produsă, însă microbii şi bacteriile de la suprafaţa pielii o descompun şi îi conferă miros neplăcut.

În concluzie, este bine să facem zilnic, sport, să transpirăm şi să facem duşuri dese!

Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Această trăsătură se vede mai bine în unele părţi ale corpului, cum sunt genunchii şi coatele. Pielea din jurul coatelor şi genunchilor preia forma corpului, permiţând întinderea sau îndoirea picioarelor şi a mâinilor. Poate că ştiţi asta, dar unul dintre motivele pentru care Pinocchio şi-a dorit să fie un băieţel adevarat, era chiar acesta: să poată să aibă un corp mai elastic, să sară şi să se joace cu copiii!

Am aflat până acum că pielea noastră este mai moale şi mai catifelată decât o bucată de lemn sau de fier, de exemplu.

Ce-ar fi dacă am înţepa o planşă de lemn cu un ac? Ar striga „au..., mă doare“? Dar dacă am pune planşa în zăpadă? Ar începe să plângă: „Mi-e frig, mi-e frig, aduceţi-mi repede o pătură din plastilină!“ Dar dacă am gâdila-o? Cred că planşa ar începe să râdă în hohote, aşa cum fac şi eu acum!

Dar dacă am face aceste lucruri cu corpul nostru? Credeţi că aceste experienţe ar mai fi nişte glume? Sigur că nu.

Dacă ne înţepăm... ne doare.... Dacă ţinem prea mult mâna într-un castron cu gheaţă, simţim că e rece şi nu ne place...iar dacă ne gâdilă cineva... simţim nişte furnicături plăcute în tot corpul şi nu ne mai putem opri din râs!

Dar de ce toate acestea? Pentru că pielea are rolul de organ

de simţ.

O altă trăsatură a pielii este

elasticitatea!

În cel de-al treilea strat al pielii (cel subcutanat) se găsesc nişte terminaţii nervoase care funcţionează ca nişte receptori. Ei captează informaţiile din mediul exterior. Există astfel:

(primesc informaţiile despre temperatură)

(cu ajutorul cărora simţim atunci când pipăim ceva)

(durerea pe care o simţi atunci când te loveşti)

(cu care simţim când ne înţepăm).

Informaţiile pe care receptorii le-au primit sunt transformate sub formă de influx nervos şi conduse prin nervi, măduva spinării, până la creier (aşa cum am scrie noi o scrisoare pe care o trimitem apoi prin postă sau cum am trimite un e-mail). Creierul citeşte „scrisoarea” trimisă de receptori şi noi percepem senzaţia corespunzătoare (ne e cald, frig, ne doare etc.).

lreceptori termici

lreceptori tactili

lreceptori de presiune

lreceptori dureroşi

După ce am văzut ce rol important are pielea pentru corpul nostru, trebuie să mai spunem cât de importantă este contribuţia noastră la menţinerea sănătăţii şi frumuseţii, un timp cât mai îndelungat.

Cu toţii am observat că bebeluşii şi copiii foarte mici au o piele foarte delicată şi catifelată. Persoanele mai în vârstă, precum bunicii sau străbunicii au pielea mult mai zbârcită decât noi. Aceasta se întâmplă pentru că, treptat, pielea îşi pierde catifelarea şi elasticitatea, formând cute şi riduri în jurul liniilor curbe, la articulaţii şi acolo unde este întinsă în mod regulat.

Important este să reţinem că la orice vârstă putem avea o pielea frumoasă dacă avem o îngrijire şi o igienă corespunzătoare!

terminaţii nervoasecald

rece

Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

PĂR FRUMOS

ŞI MĂTĂSOS!

Ştiti, eu am părul roşcat şi ochii albaştri.

Părul creşte prin piele şi ne acoperă aproape tot corpul mai puţin buzele, palmele şi tălpile picioarelor. Deoarece părul este foarte scurt şi subţire, mai ales la oamenii blonzi, acesta nu se vede peste tot. Ca să întelegeţi mai bine vă invit să le studiaţi puţin pe simpaticele maimuţe, al căror păr este foarte gros şi acoperă în mod vizibil tot corpul.

Rolul părului este acela de a ne proteja. Cel de pe cap nu lasă radiaţiile solare să ne afecteze creierul şi ne protejează iarna de frig. Sprâncenele ne protejează ochii de picăturile de transpiraţie, iar genele mai filtrează puţin lumina (ca o perdea) şi ne apără de insectele ce ar putea să ne intre în ochi.

Firul de păr este asemenea unui fir de iarbă. Rădăcina lui (căci asemeni firului de iarbă şi el are rădăcină) stă în piele într-o formaţiune ce se numeşte folicul pilos (un fel de tub mic în piele). Celulele din folicul se multiplică şi se adaugă la rădăcină. Ele se umplu cu cheratină dură, se lipesc între ele şi împing părul în afară, astfel încât coada (restul firului de păr ce era gata format) iese din ce în ce mai mult la suprafaţă.

Şi asemeni unui fir de iarbă care are nevoie să fie udat să crească, şi firul de păr îşi ia substanţele hrănitoare din vasele subţiri de sânge ce se găsesc la baza foliculului.

Şi tot acolo, la baza foliculului, mai este o glandă sebacee. Aceasta produce un „ulei” cu care unge părul, astfel încât acesta să fie strălucitor şi să nu se îmbibe foarte uşor cu apă.

Părul pe care noi il vedem conţine celule moarte. De aceea atunci când ne tundem nu ne doare deloc. În aceste celule se mai găseşte şi melanina (aceeaşi „acuarelă” pe care o avem şi in piele). Şi aici are acelaşi rol. În funcţie de concentraţia de melanină, părul nostru este mai deschis sau mai închis la culoare. Hmmm, acum înteleg de ce alţi copii au părul mai închis la culoare decât mine. Părul lor are mai multă melanină. Iar pe măsură ce îmbătrânim, pierdem melanina din păr şi acesta devine gri sau alb (aşa ca părul bunicului).

Şi am mai aflat ceva... Că, deşi este din celule moarte, firul de păr este incredibil de puternic, mai puternic chiar decât un fir de oţel de aceeaşi grosime.

Ahhh... Să nu uit! Voi ştiti cât trăieşte un fir de păr?

Un fir de păr nu trăieşte o veşnicie. El creşte timp de vreo 3 ani, după care, fie atunci când ne pieptănăm, ne spălăm pe cap sau câteodată chiar dacă nu îi facem nimic, el cade. După ce a cazut firul de păr, foliculul se odihneşte timp de până la şase luni, înainte de a începe să producă un nou fir. Din fericire, nu tot părul de pe cap ne cade în acelaşi timp. Zilnic sunt pierdute între 50 şi 100 de fire vechi şi înlocuite de altele noi.

A! Să nu uit să vă spun: părul conţine urme de substanţe existente în corpul nostru, inclusiv otrăvuri, precum metale toxice.

Înţelegeţi? Părul este important şi frumos, dar nu uitaţi, el trebuie îngrijit corespunzător! Altfel, el va începe să cadă într-un ritm mult mai mare decât cel în care cresc firele noi.

Cum ne creşte părul?

foliculpilos

glandăsebacee

firde păr

Să ne jucăm şi să învăţăm!

Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Descarcă jocul de pe www.abc-darulsanatatii.ro/intra-in-aventura/, secţiunea Downloads

Colorează cele 2 personaje şi spune-ne de ce Bunicul are părul alb. Ce alte deosebiri mai sunt între cei doi?

UNGHIILE

Ştiu că nu prea dăm atenţie unghiilor. Mai ales noi, baieţii. Poate ne amintim de ele doar atunci când trebuie să le tăiem. Dar, oare la ce ne folosesc?

În primul rând ele ne protejează partea foarte sensibilă a degetelor. Dacă v-aţi lovit vreodată sau aţi tăiat o unghie mai adânc, aţi observat cât de dureros este. Unghiile degetelor de la mâini ne mai ajută si să efectuăm o mulţime de activităţi zilnice.

Unghiile noastre sunt din cheratină. Chiar aşa... Aceeaşi substanţă care dă rezistenţă pielii şi firelor de păr. Şi ele cresc tot din rădăcină care este ascunsă bine şi protejată de cuticulă. La baza acesteia se formează celule noi, care se turtesc şi se întăresc, după care le împing pe cele mai vechi în afară.

Unghiile cresc încet. Cele de la mâini cresc de regulă cu 3 mm pe lună, adică de două-trei ori mai repede decât unghiile de la picioare.

Intră în aventură pe site-ul

www.abc-darulsanatatii.ro

Învaţă despre universul corpului uman,

joacă-te şi câştigă premii!

www.facebook.com/AbcDarulSanatatii

Modulul I Modulul II

Modulul III

Modulul IV

Igiena şi alimentaţiasănătoasă

Structura corpului uman

Funcţionarea corpului uman

Menţinerea sănătăţii

Publisher: Farmaciile DONA, S.C SIEPCOFAR S.A

Project Manager „ABC-Darul Sănătăţii”:

Farm. drd. Georgeta Ionică

Adresa redacţiei: Str. Şcolii nr. 7, Popeşti Leordeni,

Jud. Ilfov, tel.: 021-361.46.90, abc-darulsanatatii@farmaciiledona.ro

www.farmaciiledona.ro