Modernismul

2
MODERNISMUL - Curent literar apărut în sec. al XX-lea, caracterizat prin negarea tradiției și impunerea unor noi principii de creație - Trăsături: - Poezie de cunoaștere - modalitate de contemplare a lumii (idei profunde); - Limbaj ambiguu, expresiv, rudimentar, sincer; - Lirism subiectiv prin adresare directă; - Tematică: creația artistică și creatorul – ars poetica, legătura om – Divinitate, drama omului de geniu; - Creația artistică – simbol al ascensiunii, treaptă a cuvintelor; stabilește legătura între generații; - Disonanță: eul liric este prins între trăiri contradictorii, între care nu există nicio posibilitate de conciliere; - Estetica urâtului (în poezia lui T. Arghezi) – asocierea unor cuvinte banale, aparținând sferei urâtului cu cuvinte cu valențe stilistice deosebite => simboluri ale perfecțiunii – folosirea oximoronului; stil spontan, ton ludic; - Metafore revelatorii (în poezia lui Blaga) – revelarea unui mister prin mijloace imaginare; - Intelectualizarea emoției (în poezia lui Barbu); - Sintaxă eliptică și contorsionată; - Lexic bogat – folosirea cuvintelor din toate registrele stilistice; jocul cuvintelor redă jocul ideilor; - Depersonalizarea - detașarea artistului față de sentiment; eul poetic – discret; - Dezumanizarea; - Metamorfoza – cuvintelor le sunt atribuite sensuri infinite, noi;

description

Schema BAC

Transcript of Modernismul

Page 1: Modernismul

MODERNISMUL- Curent literar apărut în sec. al XX-lea, caracterizat prin negarea tradi iei ț

i impunerea unor noi principii de crea ie -ș ț

Trăsături:- Poezie de cunoa tere - modalitate de contemplare a lumii (idei profunde);ș- Limbaj ambiguu, expresiv, rudimentar, sincer;- Lirism subiectiv prin adresare directă;- Tematică: crea ia artistică i creatorul – ars poetica, legătura om – Divinitate, dramaț ș

omului de geniu;- Crea ia artistică – simbol al ascensiunii, treaptă a cuvintelor; stabile te legătura ț ș

între genera ii;ț- Disonan ă: eul liric este prins între trăiri contradictorii, între care nu există nicio ț

posibilitate de conciliere;- Estetica urâtului (în poezia lui T. Arghezi) – asocierea unor cuvinte banale,

apar inând sferei urâtului cu cuvinte cu valen e stilistice deosebite =ț ț > simboluri ale perfec iunii – folosirea oximoronului; stil spontan, ton ludic;ț

- Metafore revelatorii (în poezia lui Blaga) – revelarea unui mister prin mijloace imaginare;

- Intelectualizarea emo iei (în poezia lui Barbu);ț- Sintaxă eliptică i contorsionată;ș- Lexic bogat – folosirea cuvintelor din toate registrele stilistice; jocul cuvintelor redă

jocul ideilor;- Depersonalizarea - deta area artistului fa ă de sentiment; eul poetic – discret; ș ț- Dezumanizarea;- Metamorfoza – cuvintelor le sunt atribuite sensuri infinite, noi; - Fantezia dictatorială – poetul crează universuri posibile supuse propriei sale

imagina ii;ț- Indiferen ă la gustul publicului comun;ț- Preferin ă pentru versul alb, tehnica ingambamentului (continuarea unei idei în ț

versurile următoare, scrisă cu literă mică de la început de rând);- Structură fragmentată (secven e fără legături evidente între ele). ț

Reprezentan i:ț Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Eugen Lovinescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat – Bengescu, George Călinescu, I. Voronca.