Modelul Lui Hofstede, Studiu de Caz

8/19/2019 Modelul Lui Hofstede, Studiu de Caz

1/17

Universitatea “Ovidius”, Facultatea de tiin e Economice, specializareaȘ ț“Asigurarea Calită ii în Afaceri”ț

MODELUL LUI HOFSTEDE

STUDIU DE CAZ - ROMÂNIA

BABU O!A"A #aster ACA $ anul %


2/17

Geert Hofstede

• &si'osociolog olandez, profesor emerit de Antropologie Organiza ională iț ș#anagement %nterna ional în cadrul Universită ii #aastric't din Olanda(ț ț

• Cea mai remarca)ilă muncă a sa este în dezvoltarea teoriei dimensiunilorculturale(

• Este cunoscut pentru căr ile sale “Consecin ele Culturii” i “Culturi iț ț ș șOrganiza ii( *oftul mental( Cooperarea interculturală +i importana ei pentruțsupravieuire”, ultima fiind scrisă alături de fiul său, -ert .an /ofstede(


3/17

Modelul lui Hofstede• Un număr relativ mic de modele au fost dezvoltate pentru compararea sistematică a culturilor(

Acestea au fost folosite pentru a realiza comparaii între culturi i pentru a clasifica culturile, dupășcaracteristici comportamentale(

• #odelul lui -eert /ofstede s0a dovedit a fi cel mai influent în domeniul cercetărilor culturale demar1eting( Folosind o com)inaie de analize empirice i eclectice, /ofstede a dezvoltat, în primașfază, patru dimensiuni culturale2 distana faă de putere, individualism3colectivism,masculinitate3feminitate i evitarea incertitudinii(ș

• #odelul se )azează pe 45 de ani de cercetare cantitativă, încep6nd din 789:078:4, c6nd 779555de c'estionare au fost distri)uite în :; de ări i ;5 de lim)i( #ai t6rziu, s0au adăugat ;șc'estionare, Chinese Value Survey, aplicat în ;4 de ări de #ic'ael /arris Bond iș World Values

Survey, aplicat în 84 de ări de către #ic'ael #in1ov( &e )aza acestor studii au reie it cea de0aț șcincea i a asea dimensiune, orientarea pe termen scurt sau lung i indulgen a3re inerea(ș ș ș ț ț

•


4/17


5/17

Distan a fa ă de ute!eț ț

• >istana faă de putere poate fi definită ca măsura în care mem)rii societăii cucea mai puină putere acceptă i se a+teaptă ca puterea să fie distri)uită inegal(ș

• ?n societăi cu distană mare faă de putere, fiecare om are locul lui de drept în

societate, iar acest loc de drept tre)uie să fie foarte clar pentru ca cei din @ur săîi acorde respectul cuvenit( ?n culturile cu distană mare faă de putere, fiecareacceptă folosirea autorităii ca un lucru natural(

• ?n culturile cu distană mică faă de putere, cum ar fi cultura americană,autoritatea are o conotaie negativă, America fiind recunoscută pentru egalitateaîntre drepturi i oportunităile la locul de muncă, superiorul fiind considerat unșegal( Am)ele pări au drepturi i îndatoriri epuse în termenii contractuali(ș


6/17

• om6nia are aici un scor foarte ridicat 85 care indicăacceptarea unei ordini ierar'ice, în care toată lumea arelocul său, ce nu necesită vreo @ustificare ulterioară( %erar'iaîntr0o organizaie este privită ca reflect6nd ni te inegalităileșinerente, centralizarea este populară, su)ordonaii a+teaptăsă li se spună ce să facă +i +eful ideal este un autocrat

)inevoitor(

• ări cu scorul cel mai mare2 #alaezia, -uatemala, &anama,ȚFilipine, #eic( ările cu scorul cel mai mic2 Austria,Ț%srael, >anemarca, "oua Deelandă, %rlanda(


7/17

Indi"idualis#$Cole%ti"is#

• >e la munca depusă de /ostede n anii 5, cercetarea referitoare la ȋindividualism i colectivism a crescut constant( *0a )ucurat de oș popularitate mare în r6ndul psi'ologilor, deoarece tratează relaia dintreindivid self i alii ș others(

• %ndividualismul este definit de un accent pus pe sine, în legătură cuceilali( Acest accent se poate manifesta în atingerea scopurilor personale,independenă, dezvoltare personală, autonomie, intimitate, competitivitate, precum i percepia sinelui ca fiind )aza tuturor fenomenelor sociale(ș

• ?n colectivism, sinele se suprapune unui grup, accentul se pune pe normesociale i scopurile grupului, interdependenă, cooperare, ascultare,șsupunere i armonia grupului(ș


8/17

• Un scor mare indică faptul că individul i drepturile individualeșsunt supreme în cadrul societă ii( ?n top sunt *UA, Australia, #areațBritanie, Olanda, "oua Deelandă( ările cu scorul cel mai scăzut2Ț-uatemala, Ecuador, &anama, Genezuela, Colum)ia(

• om6nia, cu un scor de 45, este considerată o societate colectivistă(Acest lucru se manifestă printr0un anga@ament str6ns, pe termenlung, fie că grupul este familia, familia etinsă sau relaiile etinse(

Hoialitatea într0o cultură colectivistă este primordială, +i prevaleazăasupra ma@orită ii celorlalte norme sociale +i reglementări(ț*ocietatea încura@ează relaiile puternice în care toată lumea î+iasumă responsa)ilitatea pentru ceilali mem)ri ai grupului lor(


9/17

Mas%ulinitate$Fe#initate

• Culturile masculine se caracterizează prin succes i realizare, iar celeșfeminine, prin gri@a pe care le0o pori celorlali i calitatea vieii( ?nșculturile masculine, contează performana, statul este cel care aratănivelul de succes i eistă tendina de a polariza, mare i rapid esteș ș

frumos(

• ?n culturile feminine este importantă orientarea către oameni i ce eșmic e frumos( Calitatea vieii este mai importantă dec6t a c6 tiga,șstatul nu este folosit pentru a arăta succesul, care de multe ori nu este

arătat deloc( Faptul că e ti un c6 tigător este esenial în societăileș șmasculine i copiii sunt învăai să îl admire pe cel puternic, dar esteșun lucru negativ în cele societăile feminine, unde copiii învăă să arateînduio ire pierzătorului(ș


10/17

• om6nia, cu un scor de =; la această dimensiune interculturală, esteconsiderată o societate relativ feminină( ?n ările feminine accentul este

pus pe “muncim pentru a trăi”, managerii depun eforturi pentruconsens, oamenii apreciază egalitatea, solidaritatea +i calitatea în viaa

lor profesională( Conflictele sunt rezolvate prin compromis ișnegociere( *timulentele, cum ar fi timpul li)er +i flei)ilitatea, suntfavorizate( Accentul este pus pe starea de )ine Iell0)eing, statutul nueste afi+at( Un scor masculin ridicat indică un înalt nivel al diferen ieriiți al discriminării de gen(ș

• Cele mai înalte scoruri se înt6lnesc în .aponia, Ungaria, Austria,Genezuela, %talia( Un scor masculin mic au *uedia, "orvegia,>anemarca, Costa ica(


11/17

E"ita!ea in%e!titudinii

• Evitarea incertitudinii se define te ca fiind măsura în care oamenii se simtșameninai de incertitudine, am)iguitate i felul în care încearcă să evite acesteșsituaii(

•

?n culturile în care evitarea incertitudinii este mare, oamenii au nevoi de regulistricte i formalitate( Ace ti oameni nu sunt desc'i i spre sc'im)are, inovaieș ș și din această cauză atitudinea lor către sănătate se rezumă la luarea deș

medicamente, spre deose)ire de cei din culturi cu o mică evitare aincertitudinii, care preferă sportul(

• ?n culturile cu gradul de evitare a incertitudinii mic, oamenii tind să î+i aratemai des emoiile i sunt recunoscui ca fiind ni te oferi mai tolerani( *e credeș ș șcă ar tre)ui să eiste c6t mai puine legi i reguli, )az6ndu0se pe )un sim(ș


12/17

• om6nia are un scor de 85, deci o preferin ă foarte mare pentru evitareațincertitudinii(

• Jările care au un scor ridicat -recia, &ortugalia, -uatemala, UruguaK,

Belgia menin codurile rigide de credină +i conduită, sunt intolerante fa ățde comportamente neortodoe i fa ă de ideile noi( ?n aceste culturi este oș țnevoie emotionala de reguli c'iar daca acestea nu par a func iona vreodată,țtimpul înseamnă )ani, oamenii au o nevoie interioara de a fi ocupa i +i de ațlucra din greu, precizia i punctualitatea sunt norma, inova ia poate fiș țrespinsă, siguran a este un element important în motivaia individuală(ț

• ările cu scor mic $ *ingapore, .amaica, *uedia, /ong Long $ au o maiȚmare toleran ă fa ă de diversitatea de opinii(ț ț


13/17

O!ienta!ea e te!#en s%u!t$lun&

• Orientarea pe termen scurt sau lung se referă lamăsura în care societăile prezintă o perspectivăde viitor sau o întoarcere către istorie(

• #ic'ael Bond, împreună cu cercetători c'inezi,au dezvoltat Chinese Value Survey, care a

rezultat în cea de0a cincea dimensiune adăugatăîn 7887( Această dimensiune îm)ină valori dinfilosofia lui Confucius(


14/17

• om6nia are un scor intermediar de M; la această dimensiune(

• ările cu un scor mare pre uiesc tradi iile i anga@amentele pe termenȚ ț ț șlung C'ina, /ong Long,


15/17

Indul&en a$Re ine!eaț ț

• ?n ;575 a fost adăugată modelului a 90a dimensiune, %ndulgen a vs e inere( Aceastaț ța fost )azată pe analiza datelor din 84 de ări, Norld Galues *urveK, a sociologuluiț )ulgar, #in1ov(

• Această dimensiune este definită ca masura prin care oamenii încearcă să0 iș

controleze dorin ele i impulsurile, )azată pe modul în care ace tia au fost crescu i(ț ș ș țControlul relativ sla) este numit “%ndulgen ă”, iar controlul relativ puternic estețnumit “e inere”(ț

• %ndulgen ă reprezintă o societate care permite satisfacerea relativ li)er a impulsurilorț

fundamentale i naturale ale omului legate de a se )ucura de via ă i a se distra(ș ț ș

• e inerea reprezintă o societate care suprimă satisfacerea nevoilor i reglementeazăț ș prin intermediul normelor sociale stricte(


16/17

• Cu un scor foarte scăzut de ;5, cultura om6niei esteuna de e inere( *ocietă ile cu un scor scăzut la aceastăț țdimensiune au o tendin ă spre cinism i pesimism(ț ș

• Cele mai ridicate scoruri la %ndulgen ă sunt în AmericațHatină, păr i din Africa, ările Anglo *aone i Europaț ț șde "ord(

• e inerea este în mare parte înt6lnită în Asia de Est,țEuropa de Est i ările musulmane(ș ț


17/17

'i(lio&!afie

• 'ttp233geert0'ofstede(com3romania('tml• #arie1e de #ooi@, “Global Marketing and Advertising.

Understanding Cultural Paradoxes”

• #arie1e de #ooi@ and -eert /ofstede,

Modelul Lui Hofstede, Studiu de Caz

Documents

Transcript of Modelul Lui Hofstede, Studiu de Caz