Modelul gravitaional utilizat în analizele economice · Prin diferentiere de gradul intai dupa...

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2019 3

Modelul gravitaţional utilizat în analizele economice

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE ([email protected])

Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din București Prof. univ. dr. Gabriela Victoria ANGHELACHE([email protected])

Academia de Studii Economice din București

Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL([email protected])

Universitatea „Artifex” din București

Drd. Gabriel-Ștefan DUMBRAVĂ ([email protected])

Academia de Studii Economice din București Oana-Ana-Maria SIMA Master Student

Abstract Numeroase studii empirice au aratat ca fl uxurile comerciale urmeaza

principiile fi zicii referitoare la gravitatie: doua forte opuse determina nivelul

comertului bilateral intre tari, nivelul activitatii economice si a venitului,

pe de o parte si totalitatea barierelor afl ate in calea derularii comertului,

pe de alta parte. Acestea din urma includ: costurile cu transportul, politici

comerciale prohibitive, nesiguranta exportatorilor si importatorilor privind

evolutia diferitelor conditii de desfasurare a comertului cum ar fi evolutia

cursului valutar, diferentele culturale, existenta frontierelor nationale,

diversitatea preferintelor consumatorilor precum si diverse alte impedimente.

Analiza efectuată de autori evidențiază faptul că modelul gravitațional

asigură posibilitatea analizei comerțului internațional. Ecuațiile de tip

gravitațional au câteva caracteristici care asigură posibilitatea efectuării

studiilor empirice fi ind o ecuație bilaterală. Cu toate ca modelul gravitational

a avut, inca de la inceputurile utilizarii lui, un succes empiric care putea fi

cu difi cultate contestat, acest model a avut totusi parte, o perioada de timp,

si de critici care vizau lipsa unei fundamentari teoretice. Din acel moment a

fost din ce in ce mai mult acceptat faptul ca ecuatia gravitationala poate fi

extrasa pornind de la anumite ipoteze din modele teoretice, cum ar fi modele

ricardiene, modele de tip Heckscher-Ohlin sau modele de scara apartinand

Noi teorii a comertului international. Aceste trei tipuri de modele difera in

esenta prin modul in care este realizata specializarea produselor de catre

diferite tari.

Keywords: comerț internațional, regionalizare, import, export, curs

valutar, model gravitațional, modelul interlink. Classifi cation JEL: C50, F13, F40

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 20194

Introduction Ecuatia gravitatiei este una dintre cele mai utilizate instrumente in studiile empirice privind problemele comertului international. Desi obiectivul principal al modelului gravitational este estimarea potentialului comercial pot fi mentionate si alte directii de utilizare ale acestui model cum ar fi : estimarea

costurilor pe care le implica frontierele dintre natiuni, explicarea evolutiei

ciclice a comertului international, identifi carea efectelor regionalizarii si nu

in ultimul rand explicarea efectului diferitelor variabile economice asupra

comertului cum ar fi spre exemplu, impactul pe care il are volatilitatea sau

evolutia cursului valutar asupra comertului s.a.m.d. Numarul variabilelor

explicative precum si varietatea formelor in care acestea sunt cuantifi cate au

cunoscut asemenea explozie in ultimii 20 de ani incat o simpla enumerare

a acestora devine destul de difi cila si risca sa fi e incompleta. Prin urmare,

in continuare este realizata o prezentare a celor mai importante utilizari ale

modelului gravitational impreuna cu variabilele cele mai semnifi cative fara a

avea pretentia unei prezentari complete.

Literature review Anghelache și Anghel (2018), precum și Corbare, Durlauf și

Hansen (2006) au analizat principalele metode și modele econometrice

utilizate în analizele economice. Anghelache (2008) a prezentat indicatorii

statistici aplicați în studiul comerțului international. O tema similară este

analizată de Anghelache și Anghel (2016). Anghelache, Mitruţ și Voineagu

(2013) au studiat aspecte fundamentale ale statisticii macroeconomice.

AnghelachePârţachi, Gonţa și Kralik (2012) au analizat elemente referitoare

la modelul gravitational. Arcidiacono și Miller (2011) au cercetat noțiuni

privind modelele dinamice. Benjamin, Herrard, Hanee-Bigot și Tavere (2010)

au analizat utilizarea modelelor econometrice în activitatea de previzionare.

Dascal, Mattas, Tzouvelekas (2002) au utilizat un model gravitațional în

vederea studiului infl uenței variației cursului valutar asupra comertului

exterior. Elliott, Müller și Watson (2015), precum și Phillips, Sun și Jin (2006)

au studiat aspecte ale testării modelelor econometrice. Johansen și Nielsen

(2010) s-au referit la inferența în cazul modelelor autoregresive. Müller (2007)

a studiat estimarea variațiilor de lungă durată. Newbold, Karlson și Thorne

(2010) au analizat elemente de bază ale statisticii economice. Pesavento și

Rossi (2006) au analizat aspecte ale eșantionării.

Metodologia cercetării Modelul gravitational pentru fl uxurile comerciale internationale isi

are originea in legea atractiei universale propusa de Newton (1687) care face


cunoscut si unanim acceptat faptul ca forta de atractie intre doua corpuri i

si j este direct proportionala cu produsul maselor si invers proportionala cu

patratul distantelor:

(1)

Mj = masa celor doua corpuri;

Dij = distanta dintre cele doua corpuri;

G = constanta gravitationala.

Asemanarea este izbitoare cu modelul gravitational in varianta sa

traditionala, asa cum este el prezentat in „Deardorff Glossary of International

Economics” cu urmatoarea ecuatie pentru estimarea exporturilor:

Tij = AYi Yj /Dij (2)

Unde:

Tij = exportul din tara i in tara j;

A = constanta;

Yi ,Yj = veniturile nationale;

Dij = distanta dintre cele doua tari.

Acest model, fără a avea initial o teorie economica de provenienta, si reprezentand mai mult o lege universala preluata din fi zica, ii este deopotriva atribuit lui Jan Tinbergen (1962) si Pentti Poyhonen (1963). Modelul a fost preluat si de alte stiinte sociale si utilizat pentru a simula fl uxurile turistice, fl uxurile de emigranti intre diferite tari, fl uxurile de cumparatori spre diferite centre comerciale s.a.m.d. presupunand bineinteles ca aceste fenomene au la baza aceiasi lege de atractie universala. Desi este difi cil a gasi un numitor comun tuturor lucrarilor de specialitate care au fost elaborate in acest domeniu, totusi varianta cea mai uzuala a modelului gravitational ar putea fi reprezentata prin urmatoarea ecuatie:

(3) unde: Xij - totalul exporturilor de la i la j; Yi ,Yj = veniturile tarilor; Li,Lj = populatia; Dij = distanta geografi ca intre i si j; Pij = gradul de acces pe piata de la i la j; Uij = variabila aleatoare normal si identic distribuita, i.i.d. N(0, ) Formula mai poste fi scrisa astfel : (4) unde: yi si yj = veniturile pe cap de locuitor a tarilor partenere astfel incat


Parametrii sunt in general estimati prin metoda celor mai mici patrate

pornind de la forma logaritmica a ecuatiei:

(5)

Metoda celor mai mici patrate nu este intotdeauna cea mai potrivita si

poate sa induca distorsiuni serioase in parametrii estimati datorita premiselor,

destul de restrictive, pe care se bazeaza aceasta metoda si care de multe ori nu

se mentin in conditii reale.

Ecuatiile de tip gravitational au cateva caracteristici care pot explica

succesul lor in studiile empirice. In primul rand, ecuatia gravitationala este

bilaterala. Ea explica variabila dependenta, de natura comertului exterior prin

combinarea unor variabile macroeconomice care descriu economia ambelor

tari partenere (marime, venit etc). Pe langa aceste marimi cu caracter bilateral

se adauga indicatorii privind costurile de transport intre cele doua tari si in

general variabile privind accesul pe piata.

In al doilea rand, ecuatia gravitatiei poate fi utilizata pentru a estima

atat factorii de volum cat si factorii privind natura fl uxurilor comerciale. Ultima situatie necesita introducerea unui indice al comertului intraindustrial ca variabila dependenta. Procentul comertului intraindustrial este in general determinat de similitudinea gradulul de inzestrare al tarilor partenere cu factori de productie care poate fi surprinsa si prin diferenta de venit pe cap de

locuitor dintre tari.

In al treilea rand, teoria ofera puternice temelii pentru un model bazat

pe indicatori cu grad redus de complexitate pentru care exista valori inregistrate

in cazul marii majoritati a tarilor si pe o perioada sufi cient de lunga. Aceasta

caracteristica este foarte utila atunci cand scopul este de a integra un numar

mare de tari in model iar baza de date statistice a acestora este limitata.

Modelul gravitational, data fi ind natura variabilelor independente, se

preteaza la analiza comertului international la un nivel ridicat de agregare.

Majoritatea modelelor au fost aplicate pe exporturile totale ale deferitelor tari.

Acest lucru nu exclude bineinteles utilizarea modelului gravitational pentru

date detaliate pe categorii de produse. Un exemplu recent este Gaulier si

Zignago (2004) care utilizeaza date cu un grad ridicat de detaliere pentru a

studia impactul factorilor de proximitate si al nivelului de specializare asupra

comertului.

Pornind de la un model de forma:


(6)

Unde:

α = constanta in timp si spatiu;

αt = efect fi x , specifi c fi ecarei perioade t si constant in plan teritorial;

αij - efect fi x, specifi c fi ecarei perechi ij si constant in timp;

PIBEit , PIBIjt = PIB-ul pe cap de locuitor al exportatorului respectiv

al importatorului;

PEi,,PIjt, = populatia exportatorului/importatorului;

Dij = distanta dintre cele doua tari;

εij = variabila aleatoare independenta si identic distribuita, de medie

1 si variatie constanta, i. i.d. (1,σ ) care prin logaritmare va deveni:

(7)

putem interpreta parametric β ca si elasticitati ale exportului functie

de factorii de infl uenta dupa rationamentul care urmeaza.

Prin diferentiere de gradul intai dupa variabila temporala t, ecuatia de

mai sus devine

(8)

Se cunoaste faptul ca diferenta logaritmilor aproximeaza ritmul de

crestere:

(9)

aproximarea fi ind cu atat mai puternica cu cat diferenta de la perioada

t-1 la perioada t este mai mica.

Prin urmare, coefi cientii βi i=1,4 arata modifi carea ritmului de

crestere al exporturilor la modifi carea cu 1 (100% in exprimare procentuala) a

ritmului de crestere in evolutia factorilor de infl uenta.

Pentru a obtine interpretarea coefi cientului β5, corespunzator unei

variabile pur teritoriale, se procedeaza in mod analog, insa de data aceasta

diferentele de ordinul intai se vor realiza in plan teritorial. Presupunem

ca perechile de tari ij sunt ordonate dupa un criteriu oarecare. Diferentele

perechilor consecutive pentru un an fi xat, t ar arata astfel:


(10)

Coefi cientul β5, va avea de aceasta data aceiasi interpretare ca si

ceilalti coefi cienti cu deosebirea cu variatia se manifesta in plan teritorial si

nu in plan temporal.

Ecuatia (6) nu poate fi estimata direct datorita coliniaritatii dintre

variabile teritoriale de distanta, Dij specifi ca fi ecarei perechi de tari si constanta

in timp si efectul fi x, specifi c fi ecarei perechi αij, ambele avand prin urmare

aceleasi proprietati si aceiasi variatie in profi l teritorial. Prin urmare, vom

inlatura alternativ cele doua variabile.

· Model de analiza structurii comertului international Suprapunerile comerciale (import si export in aceiasi industrie) sunt

examinate de Bergstrand (1989) si Hummels si Levinsohn (1995). Acestia

au construct indici comerciali bilaterali la nivel industrial in ceea ce priveste

comertul intra-industrial. Acesti indicatori sunt agregati la nivel national si

media ponderata a acestora este explicata folosind o ecuatie gravitationala.

O metoda alternativa utilizata pentru a diferentia comertul inter-industrial de

fl uxurile comerciale intra-industriale este explicat in Fontagne, Freudenberg

si Peridy (1998). In lucrarile amintite anterior se estimeaza ponderile in total

comert a tipurilor de comert diferentiindu-se in acest fel de marea majoritate

a modelelor de tip gravitational care estimeaza in general volumul total al

vanzarilor la extern.

Doua lucrari de data recenta care se inscriu pe aceasta linie sunt

Kandogan (2004) si (2004). In ultima lucrare este aratat faptul ca variabilele

explicative au efecte diferite asupra diferitelor componente ale comertului

exterior si ca pe masura ce economiile a doua tari si inzestrarea cu factori de

productie devine din ce in ce mai similara, volumul comertului intra-industrial

orizontal creste. In modelul specifi cat pentru comertul total variabilele sunt

introduse in forma logaritmata:

(11)

αi, γj reprezinta constanta (efectul fi x) aferenta fi ecarci tari, λt

reprezinta efectul asupra comertului pe care il are fi ecare an t (efectul ciclului

economic), δij efectul bilateral asupra comertului (relatia speciala dintre doua


tari care nu este surprinsa de variabilele explicative), iar celelalte variabile care

apar in model, in ordinea corespunzatoare sunt: distanta, productia cumulata

a celor doua tari, productia medie pe cap de locuitor, variatia absoluta a ratei

reale de schimb, rezerva valutara totala, similaritatea tarilor si diferenta de

inzestrare cu factori de productie. Ultimele doua variabile vor fi prezentate

in detaliu in cele ce urmeaza deoarece nu sunt direct observabile din datele

statistice ofi ciale.

Variabila SIM ia valoarea ln(0,5) atunci cand cele clouad tari obtin

productie identica, grad ridicat de similaritate si scade cand diferenta dintre

tari creste:

(12)

Diferenta de inzestrare cu factori de productie, RF, se calculeaza in

functie de stocul de capital K si forta de munca L a tarilor partenere i si j la

momentul t dupa urmatoarea formula:

(13)

Stocul de capital, K, se poate obtine cu ajutorul formarii brute a

capitalului fi x. Acest indicator ia valoarea 0 atunci cand tarile au aceiasi rata

de inzestrare cu factori de productie si creste data cu cresterea diferentei

dintre tari.

Acelasi tip de model a fost aplicat apoi pe componente ale importurilor

pentru a surprinde modul in care variabilele cauzale isi exercita infl uenta asupra respectivelor componente. Componentele comertului interior au fost identifi cate ca fi ind comertul intraindustrie, vertical si orizontal, precum si

comertul interindustrie. Comertul intraindustrie este calculat dupa formula:

(14)

unde:

Mkijt = importul tarii i din tara j in industria k.

Formula pentru comertul interindustrie este:

(15)


Importurile intraindustrie orizontale pot fi defi nite ca fi ind importurile

intraidustrie cu acelasi tip de produse p:

(16)

Unde:

Mkpijt = reprezinta importurile in tara i din tara j pentru produsul p din

industria k la momentul t.

Importul intraindustrie vertical, adica comertul in aceiasi industrie dar

cu produse diferite sau produse cu diferite grade de prelucrare, se calculeaza

astfel:

(17)

· Estimarea efectelor regionalizarii in comertul international Modelele gravitationale au fost utilizate in sens larg pentru a evalua

infl uenta masurilor de politica comerciala asupra fl uxurilor comerciale si in special infl uenta acordurilor de integrare regionala. Daca consideram exemplul a doua tari intre care s-a incheiat un acord de integrare regionala poate fi introdusa o variabila alternativa care ia valoarea 1 daca cele doua tari

se afl a la un momentul t in acord bilateral si 0 in caz contrar. Daca parametrul estimat al variabilei alternative este pozitiv si semnifi cativ atunci se poate

trage concluzia ca regionalizarea creeaza fl uxuri comerciale . Aceasta estimare poate fi facuta cu scopul de a simula potentialul comercial corespunzator

oricarei variante de integrare regionala intre diferite grupe de tari.

Un exemplu de model pentru care ia in considerare cele mai

importance acorduri regionale printre care si Uniunea Europeana este cel

utilizat de Soloaga si Winters (2001). Modelul utilizat ia in considerare pe

langa variabile traditionale si variabile alternative de genul celor amintite

anterior. Ecuatia testata empiric pe importurile a 58 de tari pe perioada 1980-

1996 este:

(18)

Valoarea importurilor tarii i din tara j sunt explicate in functie de PIB,

populatie, doua variabile de distanta, suprafata tarilor, variabile alternative


pentru existenta frontierei comune, tara insulara sau continentala si

proximitate culturala (limba comuna). Aceste variabile comune diferitelor

modele estimeaza volumul importurilor independent de existenta politicilor

regionale. Pe langa aceste variabile sunt introduse si variabile specifi ce prin

care se estimeaza efectele regionalizarii. Pk reprezinta o variabile alternativa

care ia valoarea 1 daca tara i sau j este participanta la acordul k, coefi cientul

bk arata cu cat este mai mare comertul daca ambele tari fac parte din acordul

k, coefi cientul mk arata cu cat sunt mai mari importurile tarii i care face parte

din acord fata de toti partenerii sai comerciali iar coefi cientul nk arata cu cat

sunt mai mari exporturile tarii participante la acordul k fata de toti partenerii

comerciali.

Alte exemple de studii sunt cel realizat de Cernat (2001), care a analizat

acordurile comerciale intre tarile in curs de dezvoltare in asa numitul comert

sud-sud, Zarzoso si Lehman (2002) aplicat pe cazul tarilor din Mercosur si

UE, Baier si Bergstrand (2002) s.a.m.d.

· Volatilitatile cursului valutar (unifi carea monetara) O lucrare semnifi cativa care realizeaza o comparatie a efectelor

realizarii uniunilor monetare cu efectele volatilitatii cursului valutar este ce

a lui Rose (2000) care arata ca exista un efect pozitiv al realizarii uniunii

monetare asupra comertului si un efect negativ a al volatilitatii cursului valuta

asupra acestuia. Factorii explicative care apar in ecuatia comertului bilateral,

propusa de Rose intre doua tari i si j, reprezinta atat variabile teritoriale cat si

variabile temporale:

(19)

Astfel fl uxurile comerciale bilaterale ־sunt explicate in functie de PIB (Y), populatie(Pop), distanta geografi ca (D), variabile alternative care arata

existenta sau inexistenta: granitei comune (Cont), limbii ofi ciale comune

(Lang), nationalitatii comune legaturilor de tip colonial (ComCol, Colony),

variabile alternative care arata apartenenta tarilor la un acord de liber schimb

(FTA) sau la o uniune monetara (CU) precum si de volatilitatea cursului

valutar nominal intre tarile partenere

· Estimarea comertului la nivel de produs Dascal, Mattas, Tzouvelekas (2002), pentru a analiza efectele

aprecierii cursului valutar, al cresterii productiei si al integrarii in spatiul


european asupra comertului exterior cu vin, au utilizat un model de tip

gravitational. Exporturile si importurile tarii i (membra UE) fata de tara j sunt

modelate cu ajutorul ecuatiilor:

(20)

Variabilele explicative sunt PIB-ul pe cap de locuitor Y, variabila de

distanta D, pretul Unitar P, rata de schimb E, indicele productiei de vin A si

apartenenta la Uniunea Europeana, EU. Este de remarcat faptul ca modelele

gravitationale aplicate la nivel de produs presupun introducerea unor variabile

de pret care nu sunt incluse in modelele pentru volumul agregat al comertului.

· Utilizarea modelului gravitational in analiza fl uxurilor

comerciale internationale

Estimarea potentialului comercial este cu certitudine punctul central

al utilizarii modelului gravitational. Aceasta metoda a fost folosita in special

pe cazul tarilor din Europa Centrala si de Est (Wang si Winters, 1991;

Havrylyshyn si Pritchett, 1991; Baldwin, 1993; Gros si Gonciarz, 1995;

Schumacher, 1995 si 1997; Festoc, 1996). Primul pas consta in selectarea

tarilor unde se presupune ca s-a atins potentialul comercial. Intr-o maniera

simetrica se considera fl uxurile comerciale bilaterale intre cele doua tari.

Se estimeaza apoi parametrii unei ecuatii de tip gravitational care explica

exporturile bilaterale in cadrul exemplului. Aceasta ecuatie este utilizata cu

scopul de a simula un comert bilateral natural intre oricare doua tari, pornind

de la variabile dependente cum ar fi : distanta dintre cele doua tari si populatia

celor doua tari. Aceste exporturi bilaterale obtinute in urma simularii sunt

comparate cu exporturile inregistrate, pentru a deduce potentialul exportului

bilateral. Aceasta metoda poate fi explicata atat la nivel macroeonomic cat si

la nivel industrial.

Una din variantele elaborate in cadrul Sectiei de Analiza a Pietei a

Centrului International de Comert (CIC) de catre L. Fontagne si J.M. Pasteels,

cunoscuta sub denumirea „TradeSim” versiunea a doua se incadreaza in


aceasta categoric de modele. Acest model a fost testat atat pentru date la

nivel sectorial cat si pentru fl uxurile totale si are urmatoarea formula generala

pentru estimarea potentialului comertului exterior:

(21)

unde:

i = tara exportatoare;

j = tara importatoare;

Xij = comertul intre tarile i si j;

Yi = PIB-ul tarii i;

di = densitatea populatiei tarii i;

cnfl ij = intensitatea confl ictului dintre cel doua tari;

ISDi = investitiile straine directe pe cap de locuitor pentru tara i lg -

diversitatea lingvistica in tara i;

tel ij = produsul densitatii liniilor telefonice in tarile i si j;

Dij = distanta dintre i si j;

B ij = daca tarile i si j sunt vecine (=1), daca nu (=0);

T ij = gradul de acces bilateral pe piata (pentru comertul intre i si j );

clt ij = etalonul bilateral pentru obiceiurile si traditiile pe care le au in

comun cele 2 tari.

Aceasta varianta reprezinta o extindere a modelului gravitational de baza

prin adaugarea unor noi variabile cum ar fi diversitatea lingvistica intre tarile

partenere, existenta unor granite comune, existenta unor momente importante de

intersectie in evolutia istorica, utilizarea unei monede comune, nivelul barierelor

tarifare si nu in ultimul rand infrastructura informationala. De obicei aceste

variabile sunt introduse ca variabile alternative in ecuatia gravitationala.

Modelul gravitational al CIC a fost dezvoltat in general pentru a

analiza potentialul comercial al tarilor in curs de dezvoltare si al economiilor

afl ate in tranzitie.

Veniturile si distanta sunt variabilele traditionale cel mai mult folosite

in modelele de tip gravitational. Pentru o cuantifi care a veniturilor in general

este utilizat Produsul Intern Brut total sau pe cap de locuitor in functie de

modelul specifi cat. Pe de o parte PIB-ul tarii exportatoare arata capacitatea de

productie si deci de export a acesteia. Pe de alta parte PIB-ul tarii importatoare,

ca reprezentare a veniturilor sale, arata capacitatea de cumparare a tarii

importatoare. Prin urmare PIB-urile ambelor tari sunt in mod direct corelate

cu volumul fl uxurilor comerciale. Utilizarea PIB-ului pe cap de locuitor este

justifi cata de faptul ca tarile cu un nivel de trai apropiat au preferinte sau

cerere similara. iar pentru tarile cu nivel de trai ridicat ponderea consumul de

bunuri de provenienta straina este mai mare.


In general sunt utilizate veniturile nominale transformate la rata de

schimb aferenta perioadei respective. Oricum, elasticitatea comertului functie

de venit poate fi alterata cand se iau in considerare economii in curs de dezvoltare

sau tari afl ate in tranzitie. Utilizarea PPP (Paritatii Puterii de Cumparare) poate de asemenea sa conduca la modifi cari a elasticitatii comertului in functie de

nivelul venitului. In cele din urma, s-a dovedit ca uneori PPP este mult mai

potrivita pentru a estima potentialul comercial pe termen lung, un orizont in

care evolutia ratei de schimb se apropie de echilibru. Pe termen scurt insa, este

mult mai potrivita utilizarea ratei de schimb nominale.

Un alt factor de infl uenta care, datorita importantei lui, a inceput sa apara frecvent in modelele de tip gravitational este gradul de accesibilitate al pietei. Deoarece modelul gravitational este prin constructie, in general, bilateral, este necesara o masura bilaterala a accesului pe piata care tine cont de toate regimurile preferentiale. 0 solutie este oferita de Bouet (2001) care propune un indicator care inglobeaza toate tipurile de taxe, tarife, contingente inclusiv masuri antidumping intr-o valoare unica. Aceste valori pentru fi ecare pereche de tari

partenere sunt cuprinse in baza de date MAC Map. Un tarif prea mare sau prea

mic, implica importuri prea mari, respectiv prea mici, iar contributia acestora la

protectia generala este redusa sau inregistreaza o crestere. Utilizand importurile

nationale ca ponderi se ajunge la o subevaluare a nivelului de protectie.

Pana la construirea bazei de date mai sus amintite au fost utilizate pe

scara larga variabile alternative pentru existenta acordurilor regionale. Pentru

ca in general tarile afl ate intr-un acord sunt in general si tari vecine sau tari cu un trecut istoric apropiat, exista riscul aparitiei multicoliniaritatii, situatie in care parametrii nu sunt unic determinati. Factorii culturali sunt deseori introdusi in modelul gravitational sub forma unor variabile alternative care, de regula, variaza, intre 0 si 1. Complexitatea aspectelor culturale este mult simplifi cata, in majoritatea

modelelor de tip gravitational, prin reducerea factorilor culturale la limba

nationala (fi e ofi ciala, fi e limba vorbita) si la legaturile de tip colonial. Date

extrem de utile pot fi preluate din „Exporters’ Ecncyclopedia” (Enciclopedia

Exportatorilor) editata de Dun & Bradstreet. De regula, in modelul gravitational traditional cheltuielile de tranzactionare si de transport sunt determinate de doua variabile: existenta unei granite comune si distanta fi zica intre cele doua tari. Asa cum se va putea

vedea in continuare, modele mai recente includ si alte variabile explicative

pentru cheltuielile de tranzactionare.

· Existenta granitelor comune este reprezentata in general de o

variabila alternativa care ia valoarea 1 in cazul in care tarile partenere sunt tari

vecine sau valoarea 0 in caz contrar.


Distanta este reprezentata de lungimea arcului de cerc dintre capitalele

sau principalele orase ale tarilor i si j. Latitudinea φ si longitudinea λ, celor

doua orase se transforma initial in radiani (II/360) iar apoi se calculeaza

distanta dupa urmatoarea formula:

(22)

unde:

z = 6367 (daca distanta este exprimata in km)

Loungani, Mody si Razin (2002) lanseaza ideea ca variabila

de distanta surprinde, pe langa cheltuielile propriu zise de transport, si

cheltuielile de informare si cercetare a pietei tarii de destinatie. Pentru a

surprinde in mod distinct efectul cheltuielilor de informare si cercetare autorii

au propus introducerea unei variabile care sa surprinda intensitatea structurii

informationale. Aceasta variabila se calculeaza ca produs al numarului de linii

telefonice pe cap de locuitor in cele doua tari partenere.

Un alt factor care infl uenteaza volumul comertului exterior este

calitatea infrastructurii de transport care poate fi apreciata prin procentajul

drumurilor pavate in lungimea totala a drumurilor sau ca densitate a lungimii

liniilor de cale ferata (lungime cale ferata raportata la suprafata). De obicei,

variabilele care exprima calitatea infrastructurii, fi e informationale fi e de

transport, sunt puternic corelate atat intre ele cat si cu PIB-ul pe cap de locuitor.

Prin urmare utilizarea lor in cadrul aceluiasi model ridica semne de intrebare.

Țarile mari au tendinta de a desfasura o buna pare a comertului pe

teritoriul tarii lor. Din aceasta cauza suprafata totala a unei tari poate fi folosita

pentru a explica volumul comertului directionat spre exterior.

Existenta Institutul de Cercetare a Confl ictelor Internationale din

Heidelberg deschide posibilitatea introducerii unei variabile de confl ict in

explicarea fl uxurilor comerciale. Conform defi nitiilor elaborate in cadrul

acestui institut exista patru forme majore care caracterizeaza intensitatea

confl ictelor internationale: confl ict latent, criza, criza severa si razboi carora

li se pot atribui valori de la 1 la 4 in ordinea cresterii intensitatii starii

confl ictuale. Variabila care se preteaza a fi introdusa intr-un model trebuie sa

fi e o combinatie intre intensitatea starii confl ictuale si durata ei.

Diversitatea lingvistica intr-o anumita tara este considerata un

stimul al comertului international. Indicele diversitatii lingvistice reprezinta

probabilitatea ca doua persoane alese la intamplare sa aiba limbi materne

diferite. Cu cat acest indice este mai apropiat de 1 cu atat este mai mare

diversitatea lingvistica in acea tara.


Gradul de pregatire intelectuala creeaza premise pentru comert, insa

este o variabila puternic corelata cu PIB-ul pe cap de locuitor si prin urmare

nu se recomanda introducerea celor doua variabile in acelasi model.

Fluxurile investitiilor straine directe pe cap de locuitor arata

atractivitatea de care se bucura o tara pe plan extern, arata gradul de

deschidere economica, stabilitatea mediului economic si legislativ, conduce

la dezvoltarea mediului tehnologic si a marketing-ului international. Toate

aceste premise si efecte ale ISD pot crea conditiile unui mediu prielnic pentru

dezvoltarea comertului exterior. Este necesara insa mentiunea ca impactul

ISD asupra exporturilor depinde si de natura investitiilor si de marimea tarii

gazda. Investitiile in tarile mari precum Rusia sunt directionate in primul rand

catre piata interna, spre deosebire de tari ca Estonia spre exemplu.

Pentru a crea o variabila explicative cat mai completa pentru fl uxurile

comerciale dintre doua tari partenere ar fi ideala utilizarea fl uxurilor de ISD

bilaterale dintre cele doua tari. Din pacate, fl uxurile bilaterale de ISD nu sunt

disponibile decat pentru tarile OCDE.

· Utilizarea modelului INTERLINK in generarea ecuatiilor comertului exterior

Modelul de echilibru global INTERLINK elaborat de OCDE este o

reprezentare a economiei mondiale si este format dintr-un set de submodele

pentru fi ecare tara membra OCDE impreuna cu ecuatiile de legaturi comerciale

si fi nanciare cu sase regiuni formate din tari non-membre OCDE. Prin cele peste

4000 de ecuatii pe care le contine, modelul INTERLINK trateaza economia

mondiala ca pe un tot integrat surprinzand aspecte multiple ale acesteia atat

din punctul de vedere al economiilor individuale cat si din punctul de vedere

al legaturilor internationale. Acest model, estimat pe date trimestriale, are un

rol operational in proiectiile si simularile pe care le realizeaza OCDE si care

sunt prezentate in publicatia „OECD Economic Outlook”.

Initial modelul INTERLINK a fost conceput ca un model al comertului

mondial care treptat s-a extins prin adaugarea unor relatii legate de cererea si

oferta agregate, salarii medii pe economie, preturile unor bunuri esentiale,

agregate monetare, rate ale dobanzii, cursuri de schimb valutar, situatii ale

bugetelor de stat si fl uxuri investitionale.

Relatiile de export, considerate in general ca fi ind in esenta

determinate de cerere, reprezinta comportamentul agentilor comerciali pe

o piata internationala care poseda un anumit grad de omogenitate si care

determina un comportament, intr-o anumita masura similar, al actorilor pe

piata internationala. Intr-un model al comertului international ne putem astepta

prin urmare ca parametrii care caracterizeaza comportamentul exportatorilor


pe o anumita piata sa prezinte un anumit grad de similitudine care poate sa

justifi ce abordarea comertului mondial printr-un sistem de ecuatii, impreuna

cu anumite restrictii care sa asigure consistenta comertului insumat al tarilor

individuale cu volumul cererii agregate la nivel mondial.

Setul ecuatiilor de export din cadrul modelului INTERLINK porneste,

ca de altfel multe alte modele din literature de specialitate, de la premisa unei

relatii inverse dintre performanta exportului si intensitatea competitivitatii pe

plan international. Performanta exportului unei tari este cuantifi cata ca si cota

de piata (volumul exportului raportat la cererea pietei de destinatie care la

randul ei este determinate ca o medie ponderata a importurile tarilor de pe

piata intenationala). Competitivitatea pe piata internationala este cuatifi cata

in termeni de preturi de export relative, preturile competitorilor din pietele

alternative fi ind ponderate si insumate.

Modifi carile competivitatii, cuantifi cate ca preturi relative, nu pot

sa explice evolutia performantei exporturilor in toata complexitatea ei. Prin

urmare, pe langa factorii de cerere (competitiviatatea mediului extern) este

utila introducerea unor elemente legate de calitatea produselor, de conditiile

de livrarea sau de distributie a acestora, adica a factorilor legati de oferta.

Aceste aspecte sunt insa mult mai greu de surprins intr-un model de natura

cantitativa. 0 alternativa, adoptata in cadrul INTERLINK, este modelarea

fl uctuatiilor care nu sunt explicate de competitivitatea preturilor, prin utilizarea unei functii de tendinta non-liniare. f (t) = exp(α(t – β)2) (23)

unde:

α < 0;

t = este variabila timp.

Decizia adoptarii unor astfel de functii a fost luata dupa ce in

prealabil a fost tatonata ideea utilizarii unor functii de tendinta liniare sau a

unor coefi cienti de elasticitate diferiti de unu care nu au putut insa surprinde

evolutia performantei exporturilor intr-un numar atat de divers de tari datorita

rigiditatii lor functionale. Functia nonliniara adoptata, prezentata anterior, are

o forma sufi cient de fl exibila si are proprietatea ca in timp tinde la 0 adica,

efectul ei asupra performantei exportului se anuleaza in timp.

Functia non-liniara are capacitatea de a surprinde modifi carile

performantei exporturilor care sunt legate de stadiul de dezvoltare al unei tari.

Schimbarile bruste de natura structurala, care implica trecerea de la exportul

de resurse primare la produse manufacturate iar apoi, intru-un stadiu mai

avansat la exportul de servicii sunt evidentiate intr-o prima faza de cresteri

exponentiale care se aplatizeaza pe masura maturizarii respectivei economii

nationale. Aceasta evolutia este insotita de fl uxurile de investitii straine directe


masive pentru aducerea mediului tehnologic dintr-o tara in curs de dezvoltare

la nivelul tarilor mai dezvoltate, din partea tarilor mai dezvoltate existand in

primul rand motivatia costurilor mai reduse ale fortei de munca. Noua teorie

a comertului care pune accentul pe importanta cresteri profi turilor bazate pe

economiile de scara si relatia dintre exporturi si rata de crestere a productiei

interne (Krugman 1989) justifi ca introducerea unor termeni legati de oferta

cum ar fi PIB-ul sau stocul de capital al tarii exportatoare. Functia de tendinta

non-liniara are rolul de a inlocui toti acesti factori si de a surprinde efectul

agregat al tuturor aspectelor legate de oferta.

Ecuatia estimata pentru fi ecare tara membra OECD si pentru fi ecare

din cele sase regiuni formate din tari non-membre OECD (printre care si

Europa Centrala si de Est) are urmatoarea formula:

(24)

ceea ce se mai poate scrie, pentru a face vizibila forma specifi ca unui

model de corectie, astfel:

(25)

unde:

∆ = diferenta de ordinul 1;

XMV = volumul exportului;

XMVMKT = cererea pe piata internationala;

XMPERF = XMV/XMVMKT = performanta exportului;

RPXM = pretul relativ ale exporturilor;

f(t) = trend non-liniar.

Procedura de estimare presupune in prima faza estimarea ecuatiei

pentru fi ecare tara luata individual prin metoda celor mai mici patrate iar apoi

efectuarea unor teste pentru semnifi catia coefi cientilor, pentru autocorelatii

in valorile reziduale (test de tipul multiplicatorului Lagrange), pentru

normalitatea valorilor reziduale, pentru corectitudinea modelului din punct de

vedere functional (testul RESET) si pentru prognoza si stabilitatea modelului

(testul Chow). In urma testelor efectuate ecuatiile sunt ajustate, iar unele pot fi


chiar eliminate. Se trece apoi la abordarea setului de ecuatii ca sistem, ecuatiile

avand coefi cienti comuni, fi xati in plan teritorial pentru toate variabilele mai

putin pentru functia de tendinta f(t). Datorita faptului ca in urma estimarii

sistemului cu ajutorul metodei celor mai mici patrate s-a obtinut o corelatie

semnifi cativa intre valorile reziduale in plan teritorial, adica intre valorile

reziduale corespunzatoare diverselor tari, s-a hotarat adoptarea metodei de

estimare SURE (Seemingly Unrelated Regression Estimation). Merita amintit

faptul ca tari recent integrate in UE care sunt si membre OECD (Ungaria,

Cehia, Polonia) ridica probleme in procesul de estimare datorita numarului

redus de date.

Romania nefi ind membra OCDE nu este surprinsa in setul de ecuatii

pentru comertul exterior din cadrul modelului INTERLINK ca tara individuala

ci doar membra a unei grupe de tari non-membre. Propuneri specifi ce pentru

modelarea comertului Romaniei, atat sub forma unor modele de corectie, cat

si sub alte forme, sunt facute in capitolul patru. Lipsa unui numar sufi cient de

date statistice va reprezenta si acest caz insa un obstacol in calea obtinerii unor

rezultate cu o semnifi catie statistica ridicata.

Conclusions O serie de elemente sunt preluate din studiile efectuate de mulți

cercetători, astfel încât modelul gravitațional a ajuns din punct de vedere

teoretic un model utilizabil în studiile comerțului internațional.. Așa depildă

se explică variabila dependentă, de natura comerțului internațional prin

combinarea unor variabile macro-economice. rezultă că ecuația gravitațională

poate fi utilizată cu succes pentru a estima atât factorii de volum cât și factorii

privind natura fl uxurilor comerciale. Teoria privind utilizarea acestui model

este bazată pe indicatori cu grad redus de complexitate pentru care există

valori înregistrate în majoritatea țarilor pe o perioadă sufi cient de lungă.

Apreciem că modelul gravitațional, prin natura variabilelor independente,

se pretează la analiza comețului internațional la un nivel ridicat de agregare.

Acest model poate fi utilizat și în analiza structurală a comețului internațional

pe categorii de produse sau chiar pe produse și servicii considerate. Autorii

evidențiază relațiile matematice utilizabile în cazul analizelor pe baza

modelului gravitațional.

References 1. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2018). Econometrie generală. Teorie și studii de

caz, Editura Economică, Bucureşti

2. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2016). Bazele statisticii economice. Concepte

teoretice şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti


3. Anghelache, C., Mitruţ, C., Voineagu, V. (2013). Statistică macroeconomică. Sistemul Conturilor Naţionale, Editura Economică, Bucureşti

4. Anghelache, C., Pârţachi, I., Gonţa E., Kralik, L. (2012). Gravitational Model for the Analysis of Commercial Flows, International Conference “Conjuncture and quality trends in the economic development of society”, April 26-28, 2012, Romanian Statistical Review, Supplement, 261-268

5. Anghelache, C. (2008). Tratat de statistică teoretică şi economică, Editura Economică, Bucureşti

6. Arcidiacono, P., Miller, R.A. (2011). Conditional Choice Probability Estimation of Dynamic Discrete Choice Models with Unobserved Heterogeneity. Econometrica, 79 (November 2011), 1823-1867

7. Benjamin, C., Herrard A., Hanee-Bigot, M., Tavere, C. (2010). Forecasting with

an Econometric Model, Springer 8. Corbare, D., Durlauf, S., Hansen, B. (2006). Econometric Theory and Practice

- Frontiers of Analysis and Applied Research, Cambridge University Press 9. Dascal, M., Mattas, K., Tzouvelekas, V. (2002). An analysis of EU wine trade:

A gravity model approach. International Advances in Economic Research, 8 (2), 135-147

10. Elliott, G., Müller, U.K., Watson, M.W. (2015). Nearly Optimal Tests When a Nuisance Parameter is Present Under the Null Hypothesis. Econometrica, 83, 771-811

11. Johansen, S., Nielsen, M. (2010). Likelihood inference for a fractionally

cointegrated vector autoregressive model, CREATES Research Papers 2010-24, School of Economics and Management, University of Aarhus

12. Müller, U.K. (2007). A Theory of Robust Long-Run Variance Estimation. Journal

of Econometrics, 141, 1331-1352. 13. Newbold, P., Karlson, L.W., Thorne, B. (2010). Statistics for Business and

Economics, 7th ed., Pearson Global Edition, Columbia, U.S 14. Pesavento, E., Rossi, B. (2006). Small–sample Confi dence Interevals for

Multivariate Impulse Response Functions at Long Horizons. Journal of Applied

Econometrics, 21 (8), 1135–1155 15. Phillips, P.C.B., Sun, Y., Jin, S. (2006). Spectral Density Estimation and Robust

Hypothesis Testing using Steep Origin Kernels without Truncation. International

Economic Review, 47, 837-894.

Modelul gravitaional utilizat în analizele economice · Prin diferentiere de gradul intai dupa...

Documents

Transcript of Modelul gravitaional utilizat în analizele economice · Prin diferentiere de gradul intai dupa...