Modelul biblioteconomic încastrat - dinamism evolutiv al ştiinţei biblioteconomice.

Cercetarea reprezintă o prerogativă inovaţională care survine în clipe de

nemulţumire a situaţiei existente. Inovaţia în procesul de cercetare este desigur un

rezultat uneori sau un blitz apărut involuntar de cele mai deseori. Deoarece apare în

altercaţii de gânduri, situaţii sau evenimente concrete, cu protagonişti diverşi, blitz -

ul devine din start individual şi în acest context absolut inovativ. Rămâne de a fi

demonstrat caracterul adevărat a sclipirilor apărute. Aristotel spunea ca îndoiala este

un prim pas pentru cunoaşterea adevărului „Cel care vrea să recunoască dreptatea,

trebuie să se fi îndoit cu adevărat mai înainte.”. În aceste ipostaze se poate de trasat o

linie clară în procesul de dezvoltare al ştiinţei biblioteconomice.

Un model nou pentru bibliotecă în societatea bazată pe cunoaştere şi

experienţă, unde bibliotecarul caută să – şi redefinească priorităţile şi competenţele ar

fi modelul biblioteconomic încastrat. Biblioconomia încastrată ţine să recurgă la

transpunerea unui bibliotecar din cadrul bibliotecii tradiţionale într – un cadru sau

situaţie care ar permite o strânsă coordonare şi colaborare cu cercetătorii facultăţilor

de predare. Ideea din spatele modelului încastrat este de a permite bibliotecarilor să îşi

demonstreze şi să aplice experienţa lor ca specialişti de informare, indicând astfel

impctul direct şi profund în contextul cercetărilor şi lucrărilor care se fac. În cadrul

acestui model bibliotecarul devine partener în procesele de cercetare, şi, în felul

acesta, dezvoltă legături şi relaţii mai solide cu cei pe care îi deservesc. Bibliotecarii

devin principalul inel de angajare a succesului modelului biblioteconomic încastrat.

La Universitatea din Rhode şi Colegiul comunitar din Vermont a avut loc o

experienţă frumoasă, în cadrul căreia bibliotecarii s-au alăturat unei săli de clasă,

reuşind să fie prezenţi în contextul informaţional al potenţialilor beneficiari.

Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate, deoarece au fost raportate consolidări efective de

relaţii între bibliotecari şi beneficiari, cât şi cunoaşterea mai profundă a necesităţilor

informaţionale ale celor din urmă. În cadrul altor biblioteci de exemplu la Biblioteca

de medicină de la Universitatea John Hopkins manifestarea modelului

biblioteconomic încastrat a avut loc printr-un curs de programe integrate de legătură.

Programele integrate de legătură au situat bibliotecarii din cadrul

departamentelor pe care le servesc ca observatori în sălile de clasă unde erau predate

materii pentru utilizatori sau potenţiali utilizatori, iar în felul acesta a crescut

frecvenţa şi profunzimea parteneriatului bibliotecar – student. În contextul acestui

model biblioteconomic, bibliotecarul care dezvoltă parteneriat cu studenţii şi

colaboratorii facultăţilor se implică direct şi în programele de cercetare, devenind

astfel parte integrantă a echipei de cercetare. Natura acestor parteneriate vor fi diferite

în funcţie de tipologia cercetărilor, dar, vor implica din partea bibliotecarului punerea

în aplicare a practicilor şi principiilor de biblioteconomie. Exemplu de model

biblioteconomic încastrat în context de cercetare ar putea servi un specialist care

lucrează cu resursele de informaţii, deoarece acestea stau la baza oricărei cercetări.

Biblioteca de la Universitatea Purdue din SUA are o strategie bazată pe proiecte

pentru a încorpora bibliotecari în cadrul programelor de cercetare. Rezultatelor

acestor incluziuni favorizează parteneriate cu rezultate remarcabile. National Optical

Astronomy Observatory (Observatorul Solar Naţional) a reuşit sa obţină finanţarea

unui proiect de tehnologie avansată Solar Telescope, iar din echipa de inginerie face

parte şi un bibliotecar cu normă întreagă. Indiferent de natura modelului

biblioteconomic abordat şi tipul de activităţi în care este implicat, bibliotecarul este

scos din zona de confort şi aruncat din contextul tradiţional de bibliotecă într-un

mediu nefamiliar, cu noi responsabilităţi. Deşi plină de satisfacţie această sarcină pare

iniţial demoralizatoare. Bibliotecarul încastrat trebuie să deţină şi un şir de

competenţe şi aptitudini. Cea mai importantă calitate este cea de a munci în echipa.

Importantă devine înţelegerea cum această echipa va opera şi îndeplini obligaţiunile,

cum vor interacţiona între ei în scopul realizării scopului propus cercetării. Lucrul cu

utilizatorul în afara bibliotecii este o schimbare esenţială pentru bibliotecar cât şi

pentru biblioteca din care face parte. Va trebui ca şi colegii bibliotecarului încastrat să

înţeleagă că integrarea într-o echipă din afara limitelor tradiţionale ale bibliotecii nu

va afecta responsabilităţile din cadrul instituţiei, dar va redefini imaginea instituţiei şi

va crea oportunitatea de a realiza în practică anumite cunoştinţe inovatoare pentru

extinderea influenței bibliotecilor. Toleranţa la risc este la fel o calitate primordială

pentru un bibliotecar încadrat în activităţi de cercetare. Vor fi momente când valul de

muncă, timpul şi efortul executat pentru aplicarea unui grant vor rămâne nejustificate,

fără un randament garantat de investiţii, trebuie sa fie amintit şi acceptat riscul care se

întâmplă des să producă şi eficienţă. În cadrul echipelor de cercetare din afara

contextului biblioteconomic, bibliotecarul încastrat are misiunea de a traduce nevoile

documentare ale grupului în informaţii relevante. Foarte puţini oameni au înţelegerea

reală aceea cu ce se ocupă un bibliotecar în afară de faptul că lucrează cu cărţi şi

reviste, iar această incluziune oferă o şansă de a explica abilităţile cunoştinţele şi

experienţa altora în mod relevant pentru situaţia lor. Nu este deloc o sarcină uşoară,

şi, la etapa cea mai de bază modelul biblioteconomic încorporat este fundamentat pe

interacţiunea de a vorbi şi asculta cercetătorii împreună cu care activaţi, implicând

desigur şi activităţi de predare. Obiectivele principale din spatele vorbesc / ascult /

predau / învăț sunt nu numai de a construi o înțelegere a nevoilor cercetătorilor și

capacităților bibliotecarilor, dar pentru a construi relații de încredere.Cercetătorii

trebuie să cunoască abilităţile bibliotecarului până să îi încredinţeze

selectarea,organizarea şi analiza veridicităţii resurselor folosite pentru cercetare. În

acest moment cei mai mulți dintre bibliotecari recunosc necesitatea de a reexamina

rolurile lor în cadrul instituțiilor biblioteconomice și să – şi adapteze munca la o nouă

eră de cercetare și de burse. Provocarea, desigur, este de a merge de fapt, dincolo de

simpla recunoaștere, este vorba despre o schimbare reală de teren. În mediile de

cercetare de astăzi, bibliotecarii sunt provocați să demonstreze rolul şi locul în

societate al instituţiei în care activează .Modelul bibliotecar încorporat oferă o

circumstanţă pentru bibliotecari să aplice cunoștințele lor în moduri noi, care pot

influența imaginea bibliotecii ca instituţie ştiinţifică. Barierele pot părea

descurajante, dar depășirea provocărilor poate fi extrem de benefică pentru

diversificarea seturilor de competențe ale bibliotecarilor, Modelul biblioteconomic

încorporat este o modalitate puternică de a demonstra impactul pe care bibliotecarii îl

au dincolo de funcțiile tradiționale ale bibliotecii, și de ce bibliotecile sunt necesare

acum mai mult ca niciodată.

Victoria Vasilica

Studii şi Cercetări

Biblioteca Naţională a Republicii Moldova