Modele de Politici Publice
Transcript of Modele de Politici Publice
-
8/17/2019 Modele de Politici Publice
1/10
MODELE DE POLITICI PUBLICE
model= o reprezentare simplificată a unor aspecte reale
FOLOI!E" MODELELO!
#n studiul politicii = modele conceptuale$
simplifică %i clarifică &'ndirea noastră despre politică %i politica pu(lică
identifică aspecte importante ale pro(lemelor politice)
ne a*ută să comunicăm +ntre noi, concentr'ndu-ne asupra trăsăturilor esen.iale ale /ie.iipolitice)
diri*ează eforturile noastre +nspre o mai (ună +n.ele&ere a politicii pu(lice, su&er'ndu-neceea ce este %i ceea ce nu este important)
su&erează e0plica.ii pentru politica pu(lică %i +i pre/ede consecin.ele
MODELE POLITICE
niciunul din aceste modele nu a fost creat special pentru studiul politicii pu(lice
totu%i fiecare oferă un mod separat de +n.ele&ere a politicii %i c1iar su&erează uneledintre cauzele &enerale %i consecin.ele politicii pu(lice)
Modelele nu sunt competiti/e +n sensul că unul dintre ele ar putea fi considerat 2cel mai(un3)
Fiecare oferă o centrare separată asupra /ie.ii politice %i fiecare ne poate a*uta să +n.ele&em diferite lucruri despre politica pu(lică
Cele mai multe politici sunt o com(ina.ie +ntre modelele politice
Modele institu.ionale
Modele procesuale
Modele de &rup
Modele ale elitei
Modele ra.ionale
Modele incrementale
Modele ale teoriei *ocului
-
8/17/2019 Modele de Politici Publice
2/10
Modele ale op.iunii pu(lice
Modele ale sistemului)
4) I5TITU6IO5"LIM
Institu.iile &u/ernamentale au fost de mult punctul central al %tiin.elor politice)
Tradi.ional, %tiin.ele politice au fost definite drept studiu al institu.iilor&u/ernamentale)
"cti/ită.ile politice se centrează, +n &eneral, +n *urul institu.iilor &u/ernamentaleparticulare - Con&res, pre%edin.ie, cur.i, (irocra.ii, municipalită.i, %)a)m)d))
Politica pu(lică este determinată, implementată %i aplicată autoritar de aceste institu.ii)
!ela.ia +ntre politica pu(lică %i institu.iile &u/ernamentale e foarte str'nsă)
trict /or(ind, o politică nu de/ine politică pu(lică p'nă c'nd nu este adoptată,implementată %i aplicată de anumite institu.ii &u/ernamentale
Institu.iile &u/ernamentale conferă politicii pu(lice trei trăsături caracteristice$
le&itimitatea politicilor
politicile &u/ernamentale sunt +n &eneral pri/ite ca o(li&a.ii morale care impun loialitateacetă.enilor)
numai politicile &u/ernului implică o(li&a.ii le&ale)
uni/ersalitate
doar politicile &u/ernamentale se e0tind asupra tuturor oamenilor dintr-o societate
constr'n&erea +n societate
doar &u/ernul poate să condamne le&itim la +nc1isoare pe cei care +i +ncalcă politicile)capacitatea &u/ernului de a impune loialitate tuturor cetă.enilor, de a le&ifera politicilecare &u/ernează +ntrea&a societate %i de a monopoliza folosirea le&itimă a preferin.elorlor +n politică)
Institu.iile &u/ernamentale sunt mostre structurale ale comportamentului indi/idual %ide &rup)
Prin 2structurale3 +n.ele&em că aceste mostre de comportament tind să persiste +n timp)
Un model institu.ional$ /erificări %i ec1ili(re constitu.ionale
-
8/17/2019 Modele de Politici Publice
3/10
Institu.iile pot a/anta*a anumite interese +n societate %i pot să nu acorde a/anta*ealtora )
"numite persoane sau &rupuri pot a/ea un mai mare acces la puterea &u/ernamentală
datorită unui set de trăsături structurale fa.ă de alt set)7) P!OCE
8tiin.ele politice 2comportamentale3 moderne au studiat acti/ită.ile ale&ătorilor,&rupurilor de interes, le&islatorilor, pre%edin.ilor, (irocra.ilor, *udecătorilor %i altoractori politici)
cop = descoperirea sc1emelor de acti/itate - sau 2proceselor3)
-a +ncercat să se &rupeze diferite acti/ită.i +n concordan.ă cu rela.ia lor cu politicapu(lică
Identificarea pro(lemelor se e0primă cereri pentru ac.iunea &u/ernului
ta(ilirea calendarului pentrupentru luarea deciziilor
se decide care pro(leme /or fi 1otăr'te %i care pro(leme /or fia(ordate
Formularea propunerilor se dez/oltă propunerile de politici pentru rezol/area pro(lemelor)
Le&iferarea politicilor se selectează o propunere
se construie%te un suport politic pentru aceasta
le&iferarea ei ca le&e
Implementarea politicilor or&anizarea (irocra.iilor
furnizarea plă.ilor sau ser/iciilor
colectarea de impozite
E/aluarea politicilor studierea pro&ramelor
raportarea rezultatelor pro&ramelor &u/ernamentale
e/aluarea impactelor pro&ramelor asupra .intelor %i &rupurilor ne/izate
-
8/17/2019 Modele de Politici Publice
4/10
din societate
su&erarea de sc1im(ări %i adaptări
Permite +n %tiin.e sociale să se studieze cum sunt luate deciziile, %i poate c1iar cum artre(ui fi luate)
5u con.inutul politicii pu(lice tre(uie studiat, ci procesul prin care politica pu(lică seformează, se implementează %i se sc1im(ă)
9) TEO!I" DE :!UP
Interac.iunea dintre &rupuri este factorul central al politicii)
Persoane cu interese comune se unesc oficial sau neoficial pentru a impune &u/ernuluicererile lor)
Persoanele fizice sunt importante +n politică doar atunci c'nd ac.ionează ca parte a, sau +n numele unor interese de &rup)
:rupul de/ine puntea de le&ătură principală dintre indi/id %i &u/ern)
Politica este +n realitate lupta +ntre &rupuri pentru influen.ă politică)
sarcina sistemului politic este de a diri*a conflictele de &rup prin$
;4< sta(ilirea re&ulilor *ocului +n lupta &rupurilor,
;7< aran*area compromisurilor %i ec1ili(rarea de interese,
;9< crearea compromisurilor su( forma politicii pu(lice
;< impunerea acestor compromisuri)
politica pu(lică = ec1ili(rul atins de lupta &rupurilor)
determinat de influen.a relati/ă a oricărui &rup de interes)
sc1im(ările +n influen.a relati/ă a oricărui &rup de interes poate rezulta +n sc1im(ări +npolitica pu(lica>
politica se /a muta +n direc.ia dorită de &rupurile care c'%ti&ă influen.a %i se /a +ndepărta de direc.ia dorită de cele care pierd influen.a)
Influen.a &rupurilor este determinată de$
numărul lor
-
8/17/2019 Modele de Politici Publice
5/10
puterea de or&anizare
conducere
acces la factorii decizionali
unitatea internă)
) TEO!I" ELITEI
De%i se afirmă adesea că politica pu(lică reflectă cererea 2poporului3, acesta este maide&ra(ă un mit dec't o realitate
Popula.ia este apatică %i prost informată asupra politicii pu(lice
de fapt elita formează opiniile de masă asupra pro(lemelor politice mai mult dec'tmasele formează opinia elitei)
politica pu(lică se do/ede%te a fi preferin.a elitelor)
"utorită.ile pu(lice %i administratorii nu fac dec't să +ndeplinească acestepolitici decise de elita)
Politicile urmează un traseu descendent,dinspre elite +nspre mase> ele nu se formează ca urmare a cererii
maselor)societatea este di/izată +n cei pu.ini care au puterea %i cei mul.i care nu o au)
cei pu.ini care &u/ernează nu sunt reprezentati/i pentru masele &u/ernate)
mi%carea nonelitelor +nspre pozi.ia elitelor tre(uie să fie +nceată %i continuă pentru amen.ine sta(ilitatea %i a e/ita re/olu.ia)
elitele +mpărtă%esc consensul +n numele /alorilor de (ază ale sistemului social %i al
prezer/ării sistemuluipolitica pu(lică nu reflectă cererile maselor, ci mai de&ra(ă /alorile importante aleelitei)
elitele influen.ează masele mai mult dec't in/ers)
?) !" IO5"LIM Ț
O politică ra.ională = care o(.ine un 2c'%ti& social ma0im3>
&u/ernele ar tre(ui să alea&ă acele politici care aduc c'%ti&uri societă.ii care sădepă%ească costurile cu mult
-
8/17/2019 Modele de Politici Publice
6/10
&u/ernele ar tre(ui să renun.e la politicile +n care costurile nu sunt depă%ite dec'%ti&uri)
Implică un calcul al tuturor /alorilor politice %i economice sacrificate sau c'%ti&ate de o
politică de &u/ernarePentru a selec.iona o linie politică ra.ională, factorii de decizie tre(uie$
;4< să cunoască toate preferin.ele /alorice ale societă.ii %i ponderea lor relati/ă>
;7< să cunoască toate politicile alternati/e disponi(ile>
;9< să cunoască toate consecin.ele fiecărei alternati/e>
;< să calculeze rata (eneficiilor fa.ă de costuri pentru fiecare politică
alternati/ă %i
;?< să selecteze cea mai eficientă alternati/ă)
Bariere
niciun (eneficiu social nu este rezultatul unui acord
multe (eneficii %i costuri conflictuale nu pot fi comparate sau c'ntărite
factorii de decizie nu sunt moti/a.i să ia decizii pe (aza scopurilor sociale, ci +ncearcăsă-%i ma0imizeze propriile răsplă.i
factorii de decizie nu sunt moti/a.i să ma0imizeze c'%ti&ul social net, ci doar săsatisfacă cererea pentru pro&res>
in/esti.ii mari +n pro&ramele %i politicile e0istente +mpiedică factorii de decizie săreconsidere alternati/ele
cule&erea tuturor informa.iilor necesare pentru a cunoa%te toate politicile alternati/e
posi(ile %i consecin.ele fiecăruia,Imposi(ilitatea de a +n.ele&e toate (eneficiile sau costurile fiecărei alternati/e >
nu sunt suficiente informa.ii pentru calcularea e0actă a costurilor %i (eneficiilor c'nd unmare număr de di/erse /alori politice, sociale, economice %i culturale sunt +n *oc)
nesi&uran.a +n pri/in.a consecin.elor diferitelor politici alternati/e o(li&ă factorii dedecizie să se men.ină alături de fostele politici c't de str'ns posi(il pentru a reduceposi(ilitatea unor consecin.e deran*ate %i neanticipate)
-
8/17/2019 Modele de Politici Publice
7/10
natura se&mentată a procesului decizional +n marile (irocra.ii face dificilă coordonarealuării deciziilor
@) I5C!EME5T"LIM
politica pu(lică = continuare a acti/ită.ilor fostului &u/ern, doar cu anumite modificăriincrementale
constr'n&eri le&ate de timp, informa.ii %i cost +i +mpiedică pe cei care ela(oreazăpolitica să identifice +ntre&ul spectru al politicilor alternati/e %i consecin.ele acestora
conser/ator
prin faptul că pro&ramele e0istente, politicile %i c1eltuielile sunt considerate drept(ază, %i aten.ia este concentrată asupra noilor pro&rame %i politici %i asupra cre%terii,descre%terii sau modificării pro&ramelor curente
Factorii de decizie +n politică nu au suficiente capacită.i de a pre/ede toate consecin.elefiecărei alternati/e)
5ici nu pot calcula ratele cost - (eneficiu pentru politicile alternati/e
Cei care ela(orează politica acceptă le&itimitatea politicilor anterioare datoritănesi&uran.ei le&ate de consecin.ele unor politici diferite sau complet noi)
#n pro&ramele e0istente pot e0ista in/esti.ii masi/e care e0clud orice sc1im(areradicală
Este eficient politic
A) TEO!I" OCULUI
= studiul deciziilor ra.ionale luate +n situa.ii +n care doi sau mai mul.i participan.i au defăcut o ale&ere %i rezultatul depinde de ale&erea făcută de fiecare)
e aplică zonelor din ela(orarea politicii +n care nu e0istă nicio ale&ere 2perfectă3independentă pe care cine/a o poate face - +n care 2cele mai (une3 rezultate depind dece fac %i ceilal.i)
2ucătorii3 tre(uie să-%i adapteze conduita pentru a reflecta nu doar dorin.ele lorproprii %i a(ilită.ile lor, ci %i a%teptările lor cu pri/ire la ac.iunile celorlal.i)
Un 2*ucător3 poate fi un indi/id, un &rup sau un &u/ern na.ional - +ntr-ade/ăr, oricine cuscopuri (ine definite care e capa(il de o ac.iune ra.ională)
JOCUL
LAȘILORȘoferu
l A
-
8/17/2019 Modele de Politici Publice
8/10
5u descrie modul +n care deciziile sunt efecti/ luate, ci mai cur'nd modul +n care oameniis-ar comporta +n luarea deciziilor +n situa.ii competiti/e dacă ar fi complet ra.ionali)
Un concept - c1eie +n teoria *ocului este strate&ia)
= luarea ra.ională de decizii +n care un set de mi%cări este desemnat să aducă orăsplată optimă, c1iar %i după e/aluarea tuturor mi%cărilor posi(ile ale aparen.elor)
Minima0 = strate&ia ra.ională care minimizează pierderea ma0imă sau ma0imizeazăc'%ti&ul minim pentru un *ucător, indiferent de ce face oponentul)
) TEO!I" OP IU5II PUBLICE Ț
%tiin.ele politice studiază comportamentul +n arena pu(lică %i presupun că indi/iziiurmăresc propriile lor interese
teoria op.iunii pu(lice pune +n c1estiune ideea că indi/izii ac.ionează diferit +n politicăfa.ă de ac.iunile lor pe pia.ă)
-
8/17/2019 Modele de Politici Publice
9/10
presupune că to.i actorii politici +ncearcă să-%i ma0imizeze (eneficiile personale +npolitică la fel ca %i pe pia.ă)
indi/izii se unesc +n politică pentru (eneficiul lor reciproc, la fel cum se unesc %i pe pia.ă
:u/ernul +nsu%i se formează printr-un contract social +ntre indi/izi care sunt de acord,pentru (eneficiul reciproc, să se supună le&ilor %i să sus.ină &u/ernul +n sc1im(ulprotec.iei propriilor lor /ie.i, a li(ertă.ilor %i corectitudinii)
Partidele %i candida.ii nu sunt interesa.i de oferirea de principii, ci de c'%ti&areaale&erilor)
nu c'%ti&ă ale&erile pentru a formula politici)
Fiecare partid %i candidat caută pozi.ii politice care să atra&ă cel mai mare număr deale&ători)
Partidele %i candida.ii se /or mi%ca +nspre centru pentru a-%i ma0imiza numărul de/oturi)
) TEO!I" ITEMULUI
For.ele &enerate +n mediu care afectează sistemul politic sunt pri/ite ca input)
Mediul este o condi.ie sau circumstan.ă definită ca fiind e0ternă zonelor de le&ătură ale
sistemului politic)
istemul politic este acel &rup de structuri %i procese interdependente carefunc.ionează autoritati/ pentru a aloca /alori societă.ii)
!ezultatele sistemului politic sunt alocările /alorice autoritati/e ale sistemului %i aceste/alori constituie politica pu(lica)
politica pu(lică = un rezultat al sistemului politic
istemul se păstrează +n timp prin$
producerea unor rezultate satisfăcător de rezona(ile>
(azarea pe ata%amente ad'nc +nrădăcinate +n sistem>
folosirea sau amenin.area cu folosirea for.ei)
MODELE POLITICE
Modele institu.ionaleModele procesuale
-
8/17/2019 Modele de Politici Publice
10/10
Modele de &rup
Modele ale elitei
Modele ra.ionale
Modele incrementale
Modele ale teoriei *ocului
Modele ale op.iunii pu(lice
Modele ale sistemului)