Universitatea de Stiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti

Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Prof.Asist. Necula Raluca

Modelarea si Simularea Sistemelor Agricole

Proiect

grupa 8414

Stănescu Călin-Alexandru

Modelarea si Simularea Sistemelor Agricole

Cap 1. Mediul in care isi desfasoara activitatea exploatatia

1.1 Situatia exploatatie

Mediul ales este Comuna Roseti din judetul Calarasi.

Asezare. Judetul Calarasi este situat in partea de sud-est a Romaniei si a Campiei Romane, pe malul stang al Dunarii (Km 452 - 300), la granita cu Bulgaria, avand o suprafata de 5088 kmp (2,13% din suprafata Romaniei).

Judetul dispune de un relief in care caracteristica predominata o reprezinta campia grupata in patru unitati mari (Campia Baraganului Mostistei – Baraganul Sudic – Campia Vlasiei, Campia Burnasului, Lunca Dunarii) si luncile si Baltile (Balta Borcei, vaile Argesului si ale Dunarii).

În general,arealul pe care se află situat orașul Călărași aparține zonei de climă continentală, mai puțin moderată decât a altor regiuni din România, cu ierni reci și veri călduroase.

Temperatura medie anuală este de +11,2 °C (în luna iulie media termică oscilează în jurul valorii de 23 °C, iar în ianuarie se înregistrează o medie de -3 °C). Cea mai scăzută temperatură înregistrată la Călărași datează de la 8 ianuarie 1938 când s-a înregistrat -30 °C, iar cea mai ridicată, de +41,4 °C, la 10 august 1951. 

Caracterul continental al climei este reliefat și de cantitățile anuale de precipitații ce cad pe teritoriul orașului și în împrejurimile sale. Astfel, cantitatea medie anuală de precipitații este de numai 500 mm, ca urmare a influenței ce o exercită curenții ascendenți care iau naștere pe suprafețele lacurilor și a brațului Borcea din cauza temperaturii moderate a acestora pe tot timpul anului. Anual se înregistrează un maxim în lunile mai-iunie și un minim în lunile iulie-august, perioadă în care cerul este predominant senin, ceea ce favorizează arșița și seceta, pentru a cărei combatere se folosesc pe scară largă irigațiile.

Pe teritoriul judetului Calarasi, solurile sunt variate si au o fertilitate ridicata. Cea mai mare parte a judetului este acoperita de diferite tipuri de cernoziomuri (cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri propriu-zise, cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale) si din soluri aluvionale.

Fitogeografic, teritoriul Călărașiului și al împrejurimilor sale este situal la contactul a două subzone de vegetație naturală: stepă și baltă. În această situație, vegetația spontană este variată și bogată în exemplare.

Fauna adaptata conditiilor de mediu, este bine reprezentata de rozatoare, pasari, insecte. Fac obiectul vanatorii: iepurele, capriorul, mistretul, vulpea, dihorul, bizonul, nevastuica, iar dintre pasari fazanul, prepelita, potarnichea, rata si gasca salbatica, lisita, gainusa de balta si altele.

Fiind un judeţ de câmpie, agricultura este activitatea economică principală a judeţului Călăraşi. Agriculura reprezinta 3,6% din productia nationala. 2/3 din locuitori traiesc in mediul rural, detinand 60% din suprafata agricola a tinutului.Circa două treimi din producţia agricolă a judeţului o reprezintă aportul sectorului vegetal.

Producţia vegetală este orientată cu precădere spre culturile de cereale boabe, plantele uleioase şi plante de nutreţ.

Conform Direcţiei Agricole Călăraşi, până la 23 septembrie 2014, aşa arăta situaţia în judeţ la cereale şi recolta obţinută la hectar: 45.930 hectare cu orz(4.100 kg/ha), 125.562 hectare cu grâu(4.130kg/ha), rapiţă pentru ulei 55.745 ha(2.800 kg/ha), 4.484 ha cu mazăre boabe(1.780 kg/ha), 45.080 ha cu floarea soareului(2.210 kg/ha), 98.073 ha porumb boabe din care au fost culse doar 52.315 ha (6.300 kg/ha), 8.540 ha cu soia din care s-au cules doar 1.465(2.500 kg/ha).

Baza agriculturii o reprezinta terenul agricol, in suprafata de 426,6 mii ha (2,9% din suprafata agricola a tarii) avand urmatoarea structura : 97,5% teren arabil ,1,3 % pasuni si fanete si 1,2 % vii si livezi. 

Productiile obtinute la grau, orz, porumb, floarea soarelui si soia, plaseaza judetul Calarasi in categoria judetelor mari producatoare ale tarii. 

Industria judetului este orientata cu precadere pe activitati prelucratoare. Ramurile cu pondere in industria judetului sunt: industria alimentara si a bauturilor, industria metalurgica, fabricarea articolelor de imbracaminte, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea hartiei si a produselor din hartie. In ultima perioada s-a inregistrat o tendinta de crestere a productiei industriale, la nivelul judetului. 

Manifestări culturale importante

Festivalul mondial de caricatură „Dictatorii râsului”

Festivalul internațional de Film – 7 Arte

Festivalul national de Folk “Chitara Dunarii”

Festivalul internațional de folclor „Hora Mare”

Monumente si cladiri

Biserica Alexe, construită în secolul al XIX-lea

Catedrala “Sfânta Anastasia”

Catedrala Sf. Nicolae (construită în anul 1858 fiind cea mai veche clădire a municipiului)

Cazarma Pompierilor (actuala arhivă județeană)

Pensiuni agroturistice

Hotel Calarasi Calarasi  3*

Pensiunea Imperial Lux Calarasi 3*

Pensiunea Ada Calarasi 4* 

Exploatatia:

-Societatea S.C. AGROBUSSINESS S.R.L. cu statut juridic avand sediu in comuna Roseti judetul Calarasi.

-Suprafata totala - 50 ha

-Nr. de camere agroturistice - 5

1.2.SUPRAFATA AGRICOLA PE MODURI DE FOLOSINTA SI CULTURI POSIBILESuprafata totala a societatii S.C. AGROBUSSINESS S.R.L este de 50 ha din care:

Nr. Suprafata Nr. hectare %A.total Suprafata totala 50 ha 1001.agricol arabil 49 ha 98B.neagricol Suprafata neagricola 1 ha 21. neagricol Spatii depozitare 3000m 0.62. neagricol Curte 3000m 0.63.neagricol Drum acces 1000m 0.24. neagricol constructii 1000m 0.25. neagricol Ape si balti 500m 0.16. neagricol Drum degradat 500m 0.1

1.3. Rezultate previzibile si consumuri pe hectar

Sola

Anul

I II III IV

2014 Fasole 15 Grau 20 Porumb 10 Rapita 4

2015 Porumb 10 Fasole 15 Rapita 4 Grau 20

2016 Rapita 4 Porumb 10 Grau 20 Fasole 15

2017 Grau 20 Rapita 4 Fasole 15 Porumb 10

Culturi alese sunt : Fasole 15 ha ; Grau 20 ha ; Porumb 10 ha ; Rapita 4 ha

Rotatia si asolamentul culturilor:

1.4 Restrictii:

- Cultura de paioase nu trebuie sa depasesca 50% din suprafata totala;- Floarea soarelui nu trebuie sa depaseasca20-25% din total cultivat(revine odata la 4 ani);- Porumbul nu trebuie sa depasesca 33% din total (revine odata la 3 ani)- Plantele cu sistem radicular profund se cultiva dupa plante cu sistem radicular superficial;- Cultura de floarea soarelui sau de rapita nu trebuie sa depaseasca 20-25% din suprafata cultivate;- Plantele care imbogatesc solul cu substante nutritive(leguminoase,pl.furajere) dupa plante care saracesc

solul.- Floarea soarelui nu trebuie cultivate dupa fasole,soia si rapita deoarece aceste specii sunt atacate de

Sclerotinia si nici dupa tutun,canepa din cauza buruienii Orobanche;- Porumbul nu se cultiva dupa sorg si iarba de sudan.

Disponibilitati in forta de munca:-2 muncitori -norma lunara 20 de zile/om-timp de 9 luni-2 tractoare