POSDRU/86/1.2/S/63951

Investeşte în oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 1 „Educația şi formarea profesională in sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.2 „Calitate în învăţământul superior”

„Dezvoltarea şi implementarea unui program-pilot integrat pentru creşterea

accesului la învăţământul superior pentru persoane cu dizabilităţi”

MODALITĂŢI OPTIME DE CONVERSIE A

MATERIALULUI DIDACTIC "CLASIC" ÎN FORMATE

ACCESIBILE PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI

POSDRU/86/1.2/S/63951

CUPRINS 1. CE ESTE DIZABILITATEA ............................................................................................................ 4

2. TIPURI DE DIZABILITĂŢI ............................................................................................................ 4

3. STRATEGII GENERALE DE LUCRU CU STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI ............................. 6

4. PRELEGERILE PENTRU STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI ...................................................... 10

4.1. Abordări ale includerii ................................................................................................................. 11

4.2. Recomandări specifice ................................................................................................................ 12

5. SEMINARIILE ŞI STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI ................................................................... 13

5.1. Modalităţi de includere a studenţilor cu dizabilităţi ................................................................... 13

5.2. Sfaturi specifice........................................................................................................................... 14

6. GRUPUL DE LUCRU ŞI STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI........................................................ 15

6.1. Modalităţi de includere ............................................................................................................... 15

6.2. Recomandări specifice ................................................................................................................ 16

7. FACILITAREA ACCESULUI LA MATERIALELE DE STUDIU PENTRU STUDENŢII CU

DIZABILITĂŢI .......................................................................................................................................... 17

7.1. Accesul la materialele de studiu ................................................................................................. 17

7.2. Abordări ale accesului ................................................................................................................. 20

7.3. Recomandări specifice ................................................................................................................ 20

8. UTILIZAREA APARATURII VIDEO ŞI A ALTOR MIJLOACE CU STUDENŢII CU

DIZABILITĂŢI .......................................................................................................................................... 21

8.1. Abordări generale ....................................................................................................................... 22

8.2. Recomandări specifice ................................................................................................................ 23

9. STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI ŞI LUCRĂRILE DE LABORATOR ...................................... 24

9.1. Modalităţi de includere ............................................................................................................... 24

9.2. Strategii şi idei de produse pentru a face accesibile sarcinile de laborator ale studenţilor cu

dizabilităţi ................................................................................................................................................ 26

9.3. Recomandări specifice ................................................................................................................ 28

POSDRU/86/1.2/S/63951

10. COMPUTERUL ŞI STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI ................................................................. 28

10.1. Strategii şi tehnologii asistive care să faciliteze lucrul la calculator al studenţilor cu

dizabilităţi ................................................................................................................................................ 29

11. ŞTIINŢELE EXACTE ŞI STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI ........................................................ 43

11.1. Recomandări generale ............................................................................................................ 45

11.2. Strategii şi idei de produse pentru a face accesibile ştiinţele exacte pentru studenţi cu

dizabilităţi ................................................................................................................................................ 46

12. EVALUAREA STUDENŢIILOR CU DIZABILITĂŢI ................................................................ 47

12.1. Abordarea evaluării ................................................................................................................. 48

12.2. Recomandări specifice ............................................................................................................ 49

13. MONITORIZAREA PROCESULUI DE OPTIMIZARE A CONVERSIEI MATERIALULUI

DIDACTIC „CLASIC” ÎN FORMATE ACCESIBILE PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI .............. 50

14. ROLUL PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ A

SOCIETĂŢII............................................................................................................................................... 52

POSDRU/86/1.2/S/63951

1. CE ESTE DIZABILITATEA

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) defineşte dizabilitatea ca fiind“reprezentată de orice

restricţie sau lipsă (rezultată în urma unei infirmităţi) a capacităţii (abilităţii) de a îndeplini o

activitate în maniera sau la nivelul considerate normale pentru o fiinţă umană”.

Dizabilitatea poate apărea în orice moment al vieţii, înainte sau după naştere, în mod brusc sau

progresiv.

În zilele noastre, termenul „dizabilitate” se foloseşte pentru a desemna dezavantajul sau

restrângerea de activitate provocată de organizarea societăţii contemporane, care ia prea puţin în

seamă sau chiar deloc oamenii care au deficienţe şi astfel îi exclude din activităţile sociale

curente la care participă toţi ceilalţi.

Dizabilitatea este considerată, o formă distinctă de oprimare socială şi se concentrează asupra

barierelor atitudinale, de mediu înconjurător şi organizatorice, care împiedică persoanele cu

dizabilităţi să beneficieze de egalitate de şanse în domeniul învăţământului, încadrării în muncă,

locuinţei, transportului, petrecerii timpului liber etc.

2. TIPURI DE DIZABILITĂŢI

Dizabilităţi fizice/locomotorii: lipsa totală sau parţială a unui membru al corpului sau ca

deformare a unui membru, a organismului sau a întregului mecanism al corpului. Persoanele cu

dizabilităţi fizice necesită mijloace proteice, ortetice, mijloace speciale de deplasare, uneori şi

adaptarea locuinţei şi a locului de muncă pentru integrarea lor în viaţa socială.

Dizabilităţi auditive (deficienţa de auz): deficienţă de tip senzorial şi constă în diminuarea în

grade diferite - până la pierderea totală - a acuităţii auditive.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Dizabilităţi vizuale (deficienţa de vedere): deficienţă de tip senzorial şi constă în diminuarea în

grade diferite (până la pierderea totală - cecitate) a acuităţii vizuale. Scăderea acuităţii vizuale la

unul sau la ambii ochi (binocular) poate avea loc la naştere sau pe parcursul vieţii. Cecitatea

poate fi totală sau parţială, congenitală sau dobândită.

Surdocecitate: este o deficienţă multisenzorială, constând în coexistenţa la aceeaşi persoană a

două sau mai multe tipuri de deficienţe de ordin senzorial (de văz şi de auz) și de cele mai multe

ori este asociată şi cu alte tipuri de deficienţe. Surdocecitatea cauzează dificultăţi majore în sfera

comunicării, orientării şi mobilităţii, dar şi cu privire la accesul la diferite informaţii.

Autismul: este o disfuncţie de dezvoltare pe durata vieţii care afectează modul în care un individ

comunică şi relaţionează cu persoanele din jurul său.

Somatic (fizic, visceral sau de sistem): dizabilitatea este dată de afecţiuni congenitale sau

dobândite (în copilărie sau adolescenţă), cu deficienţă accentuată sau gravă de adaptare la efortul

fizic.

Mental (retard mintal): desemnează starea de limitare a capacităţilor umane şi consecinţele

acestei limitări şi reprezintă un dezechilibru în viaţa unei persoane în încercarea acestuia de a-şi

asuma şi îndeplini rolul social la un nivel identic cu ceilalţi membrii ai societăţii.

Psihic (tulburare mintală sau boală mentală): este dată de incapacitatea persoanei cu tulburări

psihice de a face faţă vieţii în societate; tulburările ducând la limitări sau restricţii de activităţi de

participare socială”.

Boli rare: sunt bolile transmise genetic şi au o prevalenţă scăzută, ele pun în pericol viaţa sau

provoacă o invaliditate cronică.

HIV/SIDA: HIV (Virusul Imunodeficienţei Umane) este virusul care atacă şi distruge progresiv

sistemul imunitar, provocând în final SIDA. SIDA (Sindromul Imunodeficienţei Umane

POSDRU/86/1.2/S/63951

Dobândite) este manifestarea finală a infecţiei cu HIV, o boală cronică cu evoluţie îndelungată,

imprevizibilă.

Dislexia (deficienţă de citire, incapacitate de citire): este o deficienţă de învăţare frecventă

care împiedică dezvoltarea capacităţii de a citi. Persoanele cu dislexie au probleme cu reţinerea

fonemelor şi a cuvintelor, cititul devenind încetinit şi inexact. Persoanele cu dislexie nu au un

nivel de inteligenţă scăzut şi nici nu învaţă greu alte lucruri cu excepţia cititului.

Dispraxia: este o dificultate specifică a procesului de învăţare care afectează abilitatea creierului

de a planifica succesiunea mişcării. Se crede că este în legătură cu modul în care se dezvoltă

creierul şi poate afecta planificarea a ceea ce trebuie realizat. Deseori este asociată cu problemele

de percepţie, limbaj şi gândire.

ADD şi ADHD: ADD (Tulburare prin deficit de atenţie) şi ADHD (Deficit de atenţie şi

hiperchinezie) definesc un model comportamental complex, ADD fiind caracterizat în special de

neatenţie, iar ADHD este o tulburare mai complexă a atenţiei ce implică şi componenta

hiperactivă.

3. STRATEGII GENERALE DE LUCRU CU STUDENŢII CU

DIZABILITĂŢI

Unele dizabilităţi sunt vizibile, altele nu. Întrucât situaţia fiecărei persoane este unică, cele mai

bune soluţii pentru a face studenţii cu dizabilităţi să participe cât mai activ la cursuri şi seminarii

apar atunci când, studentul şi profesorul lucrează împreună pentru dezvoltarea unor metode

alternative la provocările cu care se confruntă studentul cu dizabilităţi atunci când dobândeşte

noi cunoştinţe sau trebuie să demonstreze ceva. De cele mai multe ori este necesară doar puţină

răbdare şi creativitate.

Încurajaţi studentul şi punctaţi faptul că se va descurca mai bine dacă depune mai mult efort şi

solicită ajutorul atunci când are nevoie.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Obțineți cât mai multe informații despre dizabilitatea fiecărui student. Discutaţi cu studenţii cu

dizabilităţi, deoarece ei îşi cunosc nevoile şi abilităţile şi vor colabora cu dumneavoastră.

Facilitaţi învăţarea studenţilor cu dizabilităţi prin folosirea de diverse mijloace cum ar fi spre

exemplu un mâner pentru prinderea creionului, sau o masa înclinată pe care se pot pune

materialele pentru a fi citite, sau un reportofon pentru a permite studentului să înregistreze lecţia.

Studenţii cu aceeaşi dizabilitate pot avea nevoie de ajutor diferit.

Este necesară folosirea diferitelor tehnici, dar şi comunicarea. Furnizarea aceloraşi informaţii în

diferite moduri satisface mai mulţi studenţi decât unul singur.

Fiţi flexibili. Nu există doi studenţi cu aceleaşi nevoi. Abilitatea de a fi flexibil vă poate ajuta să

lucraţi în circumstanţe individuale.

Folosiţi semne / prezentări audio sau tactile alături de cele vizuale.

Anunţaţi înainte, orice modificare care se face în programul de curs / laborator / seminarii.

Acceptaţi că dizabilitatea există. Neacceptarea acestui fapt înseamnă neacceptarea persoanei.

Strategii pentru studenţii cu deficiențe de mobilitate:

Asiguraţi-vă că studentul cu deficienţe locomotorii se simte acceptat de către colegi.

Permiteţi odihnirea studentului care are un grad ridicat de oboseală.

Asiguraţi-vă că mediul este accesibil din punct de vedere fizic.

Asiguraţi notiţe înaintea lecţiilor sau comunicărilor deoarece le vor fi de un real folos

persoanelor cu dificultăţi de dexteritate (au probleme în luarea notiţelor).

Puneţi la dispoziţia studentului echipamente şi tehnologii asistive.

Oferiţi instrucţiuni în folosirea tehnologiilor asistive. Asiguraţi studentul de sprijinul

dumneavoastră în folosirea acestor tehnologii.

Este posibil ca unii studenţi cu deficienţe fizice să aibă nevoie de mai mult timp în înţelegerea

unor materiale sau în explicarea unor concepte, probleme, etc.

Oferiţi timp mai mult pentru studentul care are probleme cu luarea notiţelor.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Permiteţi folosirea de metode alternative de evaluare pentru a compensa limitările fizice.

Asiguraţi-vă că există posibilitatea implicării studentului cu dizabilităţi locomotorii în activităţi

extra-curriculare.

Folosiţi birouri de tip tablă, cu spaţiu adecvat pentru picioare, care au spaţiu suficient pentru a

permite utilizatorului de fotoliu cu rotile să se mişte prin sala de curs sau seminar.

Studenţii ce au dificultăţi în a scrie sau sunt în incapacitatea de a scrie pot avea nevoie de

înregistrarea lecţiilor.

Oferiţi asistenţă în domeniu, dar, totodată, în cazul în care studentul face ceva fără a fi ajutat,

încurajaţi-l pentru a-i mări încrederea în sine.

În cazul în care activitatea implică lucrul în exterior sau excursii, mulţi dintre studenţii utilizatori

de scaune cu rotile vor avea nevoie de alte aranjamente de călătorie pentru transportul către şi de

la locaţia unde se desfăşoară activităţile, deoarece de multe ori trebuie să se bazeze pe însoţitori,

rampe de transport adaptate la microbuze, sau mini-lifturi de urcare în microbuze.

Implicaţi colegii de grupă a studentului cu deficienţe fizice, spre exemplu pentru a-l ajuta în

luarea de notiţe.

Strategii pentru studenţii cu deficienţe de vedere:

Oferiţi o listă de cărţi la începutul cursului pentru acei studenţi ce au nevoie să le înregistreze sau

să le scrie în Braille.

Aşezaţi studentul într-un loc care îi poate permite să audă bine ce se întâmplă în timpul cursului /

seminarului.

Luaţi în considerare oferirea următoarelor tipuri de materiale scrise / tipărite:

- Utilizaţi materiale dactilografiate şi nu scrise mână, literele tipărite să fie negre, iar hârtia

să nu fie lucioasă şi nici foarte albă.

- Nu scrieţi pe pagină prea multe informaţii.

- Utilizaţi numai o faţă a hârtiei.

- Utilizaţi la tablă cretă de culoare albă sau galbenă.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Dacă vi se cere să ghidaţi un student cu deficienţe grave de vedere, prezentaţi-vă, oferiţi-vă

serviciile şi puneţi-vă braţul lângă mâna studentului. Spuneţi-le dacă trebuie să coboare sau să

urce vreo treaptă, dacă uşa este în dreapta sau în stânga şi atenţionaţi-i dacă apar situaţii

neprevăzute. Folosiţi cuvinte descriptive, cum ar fi drept, înainte, la dreapta, etc. în ceea ce

priveşte orientarea studentului. Fiţi specific în direcţii şi evitaţi utilizarea unor termeni vagi

precum „acolo”, „aici”, „aceasta”, etc. Spuneţi-i studentului cu deficienţe grave de vedere dacă

vă mutaţi sau plecaţi de lângă el.

Studentului cu deficienţe grave de vedere prezentaţi-i clădirea facultăţii, sala de curs şi spuneţi-i

că se poate baza pe dumneavoastră şi să vă solicite ajutorul atunci când are nevoie.

Nu atingeţi câinele ghid. Nu distrageţi atenţia câinilor ghizi deoarece puteţi pune în pericol

persoana cu deficienţe de vedere.

Adaptările pentru teste şi examinări trebuie să ţină seama de nevoile studentului (timp mai mult,

înregistrarea examenelor, cititoare de ecran, scribi, etc.).

Strategii pentru studenţii cu deficienţe de auz:

Atrageţi atenţia studentului cu deficienţe de auz înainte de a începe să vorbiţi şi staţi întotdeauna

cu faţa spre el. Dacă vreţi să vorbiţi cu el, abordaţi-l din faţă sau din lateral pentru a evita să-l

speriaţi.

Aşezaţi studentul într-un loc care îi poate permite să vadă bine ce se întâmplă în timpul cursului /

seminarului. Dacă vrea să se mute în altă parte a sălii, lăsaţi-l, deoarece este posibil să obţină un

maximum de informaţii din noua locaţie.

Nu vorbiţi şi scrieţi pe tablă sau nu vorbiţi şi nu demonstraţi în acelaşi timp. Încercaţi şi evitaţi să

vă mişcaţi prea mult în jur.

Folosiţi expresii faciale, gesturi, limbajul corpului pentru a vă ajuta să transmiteţi mesajele.

Asiguraţi-vă că sala este iluminată optim. Evitaţi statul în picioare în faţa ferestrei sau a luminii:

acest lucru vă plasează figura în umbră.

Staţi cu faţa spre persoană tot timpul atunci când vorbiţi. Vorbiţi clar şi încurajaţi-i să facă

acelaşi lucru. Nu ţineţi mâinile sau alte obiecte în zona gurii atunci când vorbiţi. Vorbiţi cu o

POSDRU/86/1.2/S/63951

viteză normală deoarece dacă vorbiţi mai lent distorsionaţi tiparele buzelor şi devine imposibil să

se mai citească de pe buze.

Utilizarea mijloacelor vizuale vă este foarte utilă, deoarece vederea este mijlocul principal prin

care studentul poate primi informaţii.

Furnizaţi în prealabil o listă cu cărţile necesare înainte de începerea cursului – este destul de

dificil pentru ei să citească textele în timpul sesiunilor de predare / instruire.

Un vocabular necunoscut este greu de citit pe buze. Scrieţi cuvintele şi verificaţi dacă s-au

înţeles. Anunţurile importante, conceptele-cheie şi cuvintele tehnice noi ar trebui scrise pe tablă

sau date sub formă de comunicate.

Dacă studentul nu a înţeles de prima dată, încercaţi să nu vă repetaţi, ci reformulaţi propoziţia.

Repetaţi întrebările şi comentariile împreună cu alţi studenţi din sală, pentru ca astfel studenţii cu

deficienţe de auz să poată realiza ceea ce nu au înţeles, sau au pierdut atunci când s-a predat.

Limbajul mimico-gestual referitor la o nouă tehnologie, noi cuvinte, trebuie analizat înainte;

semnele pentru un vocabular specific nu sunt disponibile pe loc celor care folosesc limbajul

semnelor.

Toate benzile audio şi video care vor fi utilizate în timpul lecţiilor trebuie să fie transcrise.

Studenţii cu dizabilităţi auditive vor beneficia de interpret şi un asistent care să îi ajute în

comunicare, care să aibă acces la aceste materiale înaintea lecţiei. Trebuie să li se dea notiţe,

comunicate şi transcrieri ale materialelor video.

4. PRELEGERILE PENTRU STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI

Prelegerile constituie partea majoră a procesului de predare a celor mai multe cursuri. De aceea,

este esenţial ca studenţii cu dizabilităţi să poată participa la acestea.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Studenţii cu dizabilităţi se pot confrunta cu probleme pe parcursul prelegerilor ce pot apărea

datorită mediului în care se desfăşoară acestea, modului în care sunt prezentate şi formei sub care

sunt disponibile materialele folosite. O planificare şi o pregătire atentă pot ajuta la evitarea

acestor probleme şi pot permite o sporire a şanselor de a îmbunătăţi accesul studenţilor cu

dizabilităţi.

4.1. Abordări ale includerii

În mod ideal, prelegerile ar trebui să fie accesibile tuturor studenţilor. Furnizarea anterioară a

notiţelor prelegerilor / a unor comunicate, oferă posibilitatea studenţilor să se familiarizeze cu

structura şi conţinutul acestora. Acest lucru ar ajuta mulţi studenţi cu dizabilităţi să poată lua

notiţe utile. De asemenea, ar atrage atenţia studenţilor asupra cuvintelor noi din vocabular, astfel

încât să poată beneficia cât mai mult din prelegere. Acest lucru poate fi foarte important şi pentru

cei care citesc pe buze sau studenţilor care folosesc un interpret mimico-gestual.

Toate benzile audio şi video care vor fi utilizate în timpul lecţiilor trebuie să fie transcrise.

Studenţii cu dizabilităţi auditive ce beneficiază de un interpret şi un asistent care să îi ajute în

comunicare, trebuie să aibă acces la aceste materiale înaintea lecţiei. Este dificilă citirea pe buze

dacă nu se cunoaşte contextul. Cu cât mai bine este structurată o prelegere cu atât mai bine este

urmărită. Comunicatele şi informaţiile suplimentare pot fi foarte utile în completarea

instrucţiunilor vorbite şi a descrierilor, dar acestea trebuie puse la dispoziţie înaintea cursurilor

deoarece studenţii nu pot şi citi pe buze în acelaşi timp.

Distribuirea notiţelor prin email, pe CD sau pe internet poate fi utilă şi permite studenţilor cu

deficienţe de vedere să folosească un cititor pentru ecran, mici ecrane de proiecţie, sisteme de

recunoaştere vocală, magnificatoare de birou sau portabile, ori altele similare pentru citirea

ecranelor computerelor, sau să le transcrie în Braille. În cazul în care aveţi materiale transcrise în

format audio (spre exemplu cărţi în format audio), acestea vor fi de un real folos studenţilor cu

deficienţe de vedere.

În cadrul lecţiilor puteţi să folosiţi un scris mai mare şi să asiguraţi un câmp cât mai larg de citire

pentru persoanele cu deficienţe de vedere, facilitând totodată utilizarea modelelor tactile 3D.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Oferiţi materiale tipărite atunci când studentul cu deficienţe de vedere vă solicită. Tipărirea

materialelor se face în format mare şi cu litere mărite. Este recomandabil un font minim de 14 şi

preferabil de 16-18. Tipărirea poate fi realizată prin xeroxarea mărită sau prin producerea de

caractere mari direct din computer (care este de preferat).

Permiterea înregistrării (audio şi sau audio-video) de către studenţi a prelegerilor, poate şi ea

utilă pentru unii studenţi cu dizabilităţi care întâmpină dificultăţi în luarea notiţelor.

Analizaţi caracteristicile sălii de curs pe care o folosiţi. Aici ar trebui să existe acces pentru

fotoliile rulante şi spaţiu pentru acestea, astfel încât utilizatorii acestora să poată participa ca

auditoriu şi să nu fie plasaţi separat.

Prezentarea prelegerilor trebuie să se adreseze nevoilor studenţilor cu dizabilităţi: staţi cu faţa

spre ei atunci când vorbiţi, folosiţi o dicţie clară şi evitaţi să staţi în picioare cu spatele la lumină.

Folosiţi la maximum resursele disponibile. Poate fi folosit un microfon, astfel încât profesorul să

fie clar înţeles.

Citiţi cu voce tare tot ceea ce este scris şi prezentat în diapozitivele PowerPoint. Când faceţi o

prezentare video, descrieţi acţiunea filmului. Dacă distribuiţi CD-uri cu prezentări video, orice

acţiune din film trebuie narată pentru a putea fi înţeles filmul.

4.2. Recomandări specifice

Analizaţi oportunitatea asigurării unor exemplare a notiţelor şi diapozitivelor prelegerii. Acest

lucru poate fi făcut sub forme diferite inclusiv prin email, pe CD sau pe internet, ca şi pe suport

de hârtie. Acest lucru va fi util pentru mulţi dintre studenţii cu dizabilităţi, inclusiv pentru cei cu

deficienţe senzoriale şi fizice.

Staţi cu faţa spre auditoriu atunci când vorbiţi.

Asiguraţi-vă că lumina este adecvată pentru toţi studenţii inclusiv pentru cei cu dificultăţi

vizuale şi auditive. Lumina este necesară pentru cititul pe buze (ca şi pentru interpretarea

limbajului prin semne) atunci când încăperea este întunecoasă, de exemplu pentru a prezenta

diapozitive sau filme video.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Analizaţi oportunitatea realizării unui glosar cu noul vocabular. Studenţii dislexici, cei cu

probleme auditive vor găsi acest lucru ca fiind foarte util.

Repetaţi întrebările pentru studenţi. În acest caz fiecare va fi conştient de ceea ce i s-a spus.

Asiguraţi-vă că sălile în care se predă sunt accesibile şi au căi de acces facile spre acestea, pentru

studenţii care utilizează fotoliile rulante.

Nu vorbiţi şi scrieţi pe tablă sau nu vorbiţi şi nu demonstraţi în acelaşi timp. Încercaţi şi evitaţi să

vă mişcaţi prea mult în jur.

5. SEMINARIILE ŞI STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI

Învăţatul în grupuri mici, restrânse, reprezintă o parte importantă a învăţământului superior. Este

important ca studenţii cu dizabilităţi să poată participa alături de toţi ceilalţi, dar aceste situaţii

pot deseori ridica anumite probleme pentru ei.

Va trebui să analizaţi mediul în care au loc seminariile, modul în care acestea sunt structurate şi

predate, dar şi conţinutul lor pentru a vă asigura că studenţii cu dizabilităţi participă pe deplin.

Este util să solicitaţi sugestii chiar de la studenţii cu dizabilităţi.

5.1. Modalităţi de includere a studenţilor cu dizabilităţi

Analizaţi mediul înconjurător şi dacă acesta permite studentului cu dizabilităţi să participe pe

deplin ca membru al grupului. În cadrul unui grup mic, asiguraţi-vă ca toţi participanţii se pot

vedea unii pe alţii în mod clar. Pentru acest lucru este ideală aşezarea în semi-cerc. Este

important pentru studenţii cu probleme auditive să stea cu spatele la lumina zilei pentru a putea

citi pe buze. Studenţii cu deficienţe grave de auz vor avea nevoie să vadă clar interpretul

limbajului mimico-gestual. Scaunele cu rotile / fotoliile rulante vor necesita spaţiu, deci

asiguraţi-vă că acest lucru există şi că utilizatorii acestora se pot aşeza în cadrul grupului.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Analizaţi unde este plasată încăperea. Există căi de acces facile spre aceasta? Studenţii cu

probleme de mobilitate au nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la această sală. Este util ca

sala să fie departe de un mediu zgomotos, pentru că astfel ar fi dezavantajaţi studenţii cu

probleme auditive.

Asiguraţi-vă că seminarul este bine prezidat, că toată lumea participă şi că fiecare persoană este

prezentată atunci când începe să vorbească. Studenţii cu probleme vizuale şi auditive vor aprecia

acest lucru.

Oboseala poate constitui o problemă pentru studenţii cu dislexie sau pentru cei cu deficienţe

senzoriale deoarece nivelul lor de concentrare este mai ridicat. Analizaţi oportunitatea împărţirii

seminariilor într-o serie de activităţi diferite.

Dacă un student va conduce un seminar, cereţi-i să vă prezinte înainte notiţele şi asiguraţi-vă că

este conştient de nevoia de comunicare a audienţei.

Fiţi conştienţi că folosirea unor materiale video poate exclude unii studenţi cu dizabilităţi. Luaţi

în considerare oportunitatea furnizării unor transcrieri sau surse alternative pentru informaţii

similare. Atunci când folosiţi PowerPoint şi aveţi studenţi care folosesc TSM - „Tastarea cu o

singură mână” este important să vă gândiţi la numărul de diapozitive folosite, la cantitatea de

informaţii a fiecărui diapozitiv şi modul de prezentare. Analizaţi oportunitatea furnizării acestora

în avans.

Unii studenţi cu dizabilităţi au probleme cu asumarea mai multor sarcini, în acelaşi timp. De

exemplu, un student cu probleme auditive nu poate citi pe buze şi scrie în acelaşi timp.

5.2. Sfaturi specifice

Analizaţi modul de aşezare a studenţilor cu dizabilităţi în cadrul grupului. Ei au nevoie să vadă

în mod clar pe fiecare şi să simtă că fac parte din grup.

Asiguraţi-vă că iluminatul este adecvat pentru toţi studenţii, inclusiv pentru cei cu probleme

vizuale şi auditive.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Analizaţi cum trebuie să conduceţi discuţia. S-ar putea să fie nevoie să creaţi o discuţie mult mai

animată pentru a obţine participarea deplină a studenţilor cu dizabilităţi.

Analizaţi oportunitatea furnizării unor exemplare a notiţelor şi diapozitivelor pentru a fi folosite

în timpul lecţiei. Acest lucru poate fi făcut sub forma email-urilor, CD-urilor, pe internet ca şi pe

suport de hârtie. Această acţiune ar fi benefică pentru mulţi dintre studenţii cu dizabilităţi

inclusiv pentru cei cu dislexie, probleme senzoriale şi fizice.

Ocupaţi-vă de sala de curs pentru a vă asigura că sala respectivă este accesibilă şi căile de acces

sunt practice pentru studenţii utilizatori de fotolii rulante, în timpul de care dispun.

6. GRUPUL DE LUCRU ŞI STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI

Problemele legate de lucrul în grup sunt comune multor studenţi, totuşi acestea pot fi deosebit de

acute pentru studenţii cu dizabilităţi.

Problemele pe care le pot avea studenţii cu dizabilităţi în ceea ce priveşte lucrul în grup, pot

apărea datorită prejudecăţii unor alţi membri ai grupului, dificultăţilor de comunicare sau

practicilor de lucru incompatibile.

Profesorii pot să delege unele sarcini privind integrarea studenţilor cu dizabilităţi, unor colegi ai

acestora, pentru a se putea concentra mai bine asupra procesului de predare şi pentru a spori

omogenitatea grupului. Totodată, ei trebuie să încurajeze grupurile în acceptarea studenţilor cu

dizabilităţi.

6.1. Modalităţi de includere

Lucrul în grup trebuie văzut ca fiind o parte dorită, dacă nu esenţială, a experienţei studentului.

Este important ca studenţii cu dizabilităţi să nu fie excluşi de la acesta. Aşteptările sunt ca ei să

joace un rol deplin într-o astfel de activitate.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Studenţii îşi organizează deseori lucrul în grup într-o manieră ne-structurată. Acest lucru poate

cauza probleme unor studenţi cu dizabilităţi, deoarece aceştia ar trebui să aibă viaţa mult mai

organizată. Se poate ca ei să trebuiască să îşi organizeze transportul sau să îşi rezerve asistenţi

drept interpreţi. Grupul lor va avea nevoie să înţeleagă aceste cerinţe. Trebuie să analizaţi

modalităţi de încurajare a studenţilor pentru a fi mai organizaţi în abordarea lucrului în grup,

poate prin a cere orare şi agende care să fie agreate înainte şi prezentate în cadrul evaluării.

În cadrul oricărei activităţi în grup există un număr de diferite sarcini care pot fi mai mult sau

mai puţin accesibile studenţilor cu dizabilităţi. Într-un grup înţelegător, acest lucru poate fi

benefic studenţilor cu dizabilităţi care pot alege să se concentreze asupra punctelor lor tari. Cu

toate acestea, unele sarcini pot fi mai dificile pentru unii studenţi cu dizabilităţi, sau să le ia mai

mult timp să le realizeze. Este important ca strategiile de management ale grupului să fie

adaptate deoarece se poate crea tensiune în cadrul grupului. Profesorii ar trebui să ofere sprijin

pentru încurajarea dezvoltării unor astfel de strategii de către grup.

Totuşi indiferent de situaţia oricărui grup, pot apărea probleme în cadrul acestuia. Ar trebui să

existe şi să fie publicate formulare-model pentru raportarea în timp util a problemelor către

profesori.

6.2. Recomandări specifice

Anunţaţi prejudiciul cu sensibilitate, ferm şi repede.

Discutaţi cu studenţii cerinţele lucrului în grup. Studenţii cu dizabilităţi pot avea nevoie de

însoţitori pe durata lucrului în grup.

Publicaţi ghiduri clare ale aşteptărilor voastre în ceea ce priveşte asumarea de către studenţi a

lucrului în grup. Asiguraţi-vă că ei îşi înţeleg responsabilităţile ca grup, către grup şi către ei

înşişi.

Dezvoltaţi strategii de management ale grupului pe care studenţii ar trebui să le adopte atunci

când lucrează în grup.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Analizaţi necesitatea includerii documentaţiei în cadrul sarcinilor asumate prezentate spre

aprobare. A cere studenţilor să prezinte planuri de lucru (în stadiu incipient), agende, minute sau

jurnale ale activităţii îi poate încuraja să fie mai structuraţi.

Stabiliţi proceduri de referinţă clare pentru grupuri şi individual, pentru a le folosi atunci când ei

simt că nu pot rezolva problema în cadrul grupului.

7. FACILITAREA ACCESULUI LA MATERIALELE DE STUDIU

PENTRU STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI

Accesul la informaţii este cheia participării în societate, în educaţie şi în obţinerea unui loc de

muncă. Importanţa accesului la informaţie se reflectă în recunoaşterea sa ca un drept

fundamental al omului, susţinută de legislaţie.

Este necesară transmiterea informaţiilor într-un format adecvat. Cele mai cunoscute formate

sunt: Braille, audio, imagini, DAISY (Digital Accessible Information System - standard tehnic

recunoscut la nivel mondial pentru facilitarea creării de conţinuturi accesibile – într-un format

audio), Dragon Speech (program ce recunoaşte vorbirea şi tipăreşte / scrie în locul utilizatorului),

cărţi în format electronic sau audio, documente Word procesate, foi de calcul, materiale tipărite

sau pagini web. Adobe Reader (formatul PDF) oferă acces la cititoarele de ecran.

7.1. Accesul la materialele de studiu

Materialele de studiu pot fi disponibile într-o multitudine de surse, incluzând informaţii de la

bibliotecă, informaţii aflate în centrele de resurse ale facultăţilor, resurse video şi audio, pagini

de internet şi, desigur, materialele elaborate pentru curs. Studenţii cu dizabilităţi vor avea mai

uşor acces la informaţii printr-una din aceste căi, mai degrabă decât din cărţi, jurnale sau reviste.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Studenţii cu dizabilităţi au nevoi individuale şi de aceea este esenţial să discutaţi ce ar fi cel mai

adecvat pentru fiecare student cu dizabilităţi, de exemplu, ceea ce este avantajos pentru un

student cu deficienţe vizuale nu este adecvat pentru cineva cu deficienţe auditive. Este important

de asemenea să se ţină seama că studenţii cu aceeaşi dizabilitate pot avea nevoie de ajutor diferit.

Studenţii cu deficienţe de vedere pot folosi VoiceEye Mate - dispozitiv portabil ce poate scana

textul dintr-o carte şi îl citeşte cu voce tare, este prevăzut cu MP3 player, un ceas şi o carte de

adrese în format audio şi poate stoca cărţi audio.

SenseView, este un dispozitiv ce permite scanarea materialelor producând pe ecran o imagine

foarte mărită a textului care se doreşte a fi studiat.

În ultimii ani s-a dezvoltat tehnologia implantării în degete a unor senzori care permit

recunoaşterea optică a caracterelor unui text, utilizatorul putând asculta informaţiile referitoare la

pronunţia cuvântului şi/sau semnificația acestuia.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Studenţii care tipăresc cu o singură mână (TSM) pot folosi o tastatură cu un design special

adaptat pentru o singură mână, sau o jumătate de tastatură (disponibilă atât pentru mâna dreaptă

cât şi pentru cea stângă), putând astfel să scrie rapid şi simplu.

Studenţii care au degete lipsă sau nu pot să le folosească pot folosi următorul dispozitiv pentru a

întoarce paginile într-o carte sau a apăsa pe tastele calculatorului.

Studenţii cu deficienţe de auz pot folosi audio-playere wireless, spre exemplu JOY10 care

foloseşte conducţia osoasă pentru a transmite multimedia de la TV, calculator sau alte dispozitive

audio transformându-le în semnale care pot fi procesate de aceşti studenţi.

POSDRU/86/1.2/S/63951

7.2. Abordări ale accesului

Aflaţi care sunt nevoile individuale ale studenţilor. Cea mai bună cale de a vă asigura că nevoile

studenţilor sunt îndeplinite este negocierea între voi ca profesori, studenţi şi serviciul informativ

(biblioteca / TIC). Încercaţi să fiţi deschişi faţă de introducerea unor noi sisteme şi modalităţi de

lucru cu care se vor acomoda toţi studenţii.

Accesibilitatea poate încadrată în mai multe moduri:

Accesul fizic la informaţii – poate cineva care are dificultăţi de mobilitate sau

care utilizează fotoliul rulant să aibă acces la locul unde sunt localizate resursele?

Accesul la informaţii pentru persoane cu dizabilităţi senzoriale – sunt informaţiile

disponibile în forme alternative? (de exemplu: text cu litere mari – „litere

elefant”, formate electronice)

Accesul la informaţii pentru persoanele care au dificultăţi de învăţare cum ar fi

dislexia – sunt informaţiile prezentate sub o formă care le face uşor accesibile?

(de exemplu: o gamă largă de diferite mijloace cum ar fi text, film, CD/DVD,

bandă audio, reviste şi cărţi).

7.3. Recomandări specifice

Asiguraţi-vă că toate informaţiile bazate pe text pot fi disponibile sub forme diferite cum ar fi

Braille, tipărire mare sau pe CD/DVD.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Amintiţi studenţilor că, la date agreate de comun acord, un membru al personalului bibliotecii

este disponibil pentru accesarea informaţiilor în numele lor, dacă ei sunt în imposibilitatea de a

accesa fizic materialele.

Furnizaţi informaţii / materiale pentru curs pe internet astfel încât persoanele care au dificultăţi

de a participa / sau de a lua notiţe să poată accesa mai uşor materialele, în ritmul lor propriu,

acasă la ele, dacă este necesar.

Prezentaţi informaţiile cât se poate de clar şi de simplu. Acest lucru îi ajută nu numai pe

studenţii cu dizabilităţi, ci este util pentru fiecare student.

Asiguraţi-vă că fontul şi fondul au un contrast foarte mare, iar textul nu are spaţierea

caracterelor condensată.

Folosiţi fontul „Arial” deoarece este clar şi uşor de citit.

Studenţii să ştie ce este disponibil! Urmare a muncii voastre susţinute, este important ca

studenţii să fie conştienţi de ceea ce puteţi face pentru a le veni în ajutor în procesul de învăţare.

Cereţi ajutor / sfaturi! Dacă nu sunteţi siguri de modul în care să ajutaţi un anumit student

discutaţi cu cineva specializat în dizbilitatea respectivă.

8. UTILIZAREA APARATURII VIDEO ŞI A ALTOR MIJLOACE

CU STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI

A devenit tot mai obişnuit să se folosească o serie de mijloace mass-media în procesul de

predare, mijloace ce oferă beneficii considerabile unui număr mai mare de studenţi. Totuşi

folosirea acestora poate dezavantaja studenţii cu dizabilităţi senzoriale. Dar, acest lucru, nu

POSDRU/86/1.2/S/63951

constituie un argument pentru restricţionarea folosirii unor astfel de mijloace, deoarece sunt

benefice multor studenţi inclusiv celor cu deficienţe fizice şi celor cu dislexie.

Din stocul mare de materiale video şi audio-video pe care îl deţine o bibliotecă numai o mică

parte a fost subtitrată pentru a fi folosită de către studenţii cu deficiențe grave de auz sau cu

diverse probleme auditive. Chiar şi mai puţine au fost transcrise audio pentru a fi utile studenţilor

cu deficiențe grave de vedere.

8.1. Abordări generale

Atunci când materialele sunt realizate în cadrul facultăţii sau acasă de către profesor, trebuie avut

în vedere, încă de la început, nevoile studenţilor cu probleme senzoriale. Deci, asigurați-vă că

materialele produse astfel, să fie titrate şi descrise audio. Puteţi să folosiţi MAGpie (Media

Access Generator) un soft gratuit care permite adăugarea de capturi, titrarea şi descrierea video

pentru QuickTime, Windows Media, Real şi Multimedia Flash pentru persoanele cu deficienţe

senzoriale. CCforFlash este o componentă gratuită a Flash ce poate permite titrarea conţinutului

video şi audio în Flash. ccPlayer şi ccMP3Player, sunt playere gratuite care încorporează

componente CCforFlash, utile pentru cei care nu utilizează Flash şi vor să adauge titrări în

conţinuturi video şi audio create în Flash.

Este de asemenea util să se analizeze relaţia materialelor cu obiectivele ce urmează a fi învăţate

în cadrul cursului sau modulului. Materialele audio-vizuale pot fi folosite în cel puţin trei moduri

distincte:

Utilizarea poate fi pedagogică: de exemplu, folosită într-un program al Universităţii pentru

predarea unui aspect specific al unui curs. În astfel de cazuri este important să vă asiguraţi că

sunt puse la dispoziţie moduri alternative de predare. Pot juca un astfel de rol, un plan de lucru

structurat cât şi alte surse pentru textele din carte.

Materialele pot fi folosite de asemenea, ca sursă secundară în acelaşi mod în care poate fi

folosită orice altă hârtie. Pot constitui exemple, documentarele de la televizor și radio care nu

sunt produse explicit în scopul predării. Asemenea materiale pot fi completate prin note sumare

şi trimiteri la alte surse secundare.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Totuşi, cea mai problematică utilizare a materialului audio-vizual o reprezintă faptul „unde” este

folosit ca sursă principală. Cel mai ilustrativ exemplu este cel al studiului filmelor sau al criticii

muzicale; dar şi în alte discipline ce folosesc aceste materiale, cum ar fi de exemplu: sesiunile

consultative sau activităţile de grup. În general, prescrierea modului de a realiza un astfel de

material accesibil este imposibilă deoarece abilitatea studentului de a analiza materialul este

deosebit de importantă în cadrul obiectivelor de învăţare. Personalul academic va avea nevoie să

negocieze atent cu studenţii care au probleme senzoriale în implicarea acestora în module care se

bazează pe această formă de predare, şi să se asigure că oricare dintre limitele alegerii lor sunt

cunoscute încă de la început.

Dacă este necesar, folosiţi televiziunea cu circuit închis (CCTV) din cadrul Universităţii. Astfel

puteţi afişa pe un ecran mare de TV materialele pe care vreţi să le folosiţi. Capacităţile unui TV

de modificare a contrastului şi de reglare a iluminării permite studenţilor cu dizabilităţi să

vizualizeze diverse dimensiuni de tipărire, scrisul de mână, fotografii, diagrame, grafice şi hărţi.

Cele mai multe CCTV permit polaritatea ecranului de la pozitiv (text negru pe fond alb) la

negativ (text alb pe fond negru).

8.2. Recomandări specifice

Identificaţi şi folosiţi, ori de câte ori este posibil, materiale care sunt accesibile pentru persoanele

cu probleme senzoriale.

Asiguraţi titrarea şi descrierea audio a tuturor materialelor realizate pe plan local.

Identificaţi relaţia dintre materialele audio-vizuale şi obiectivele procesului de învăţare ale

cursului.

Asiguraţi materiale suplimentare în sprijinul studenţilor cu probleme senzoriale. Aceste

materiale vor fi de asemenea utile şi pentru sprijinirea asistenţilor şi a interpreţilor mimico-

gestuali.

Discutaţi în prealabil cu studenţii problemele potenţiale, atunci când analiza materialelor este

punctul central al obiectivelor cursului.

POSDRU/86/1.2/S/63951

9. STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI ŞI LUCRĂRILE DE

LABORATOR

Participarea în activităţi de laborator este o componentă importantă a educaţiei, cu toate acestea

pot apărea bariere pentru un student cu dizabilităţi. Scopul practic al lucrului în laborator în

cadrul cursurilor ştiinţifice, presupune anumite tematici pentru personalul academic care se

ocupă de includerea studenţilor cu dizabilităţi în întreg curriculum. Unele vor fi specifice pentru

anumite discipline ştiinţifice, în timp ce altele vor avea un scop mai general.

Mediul de laborator poate fi neprietenos pentru studenţii cu dizabilităţi, în special pentru cei cu

deficienţe fizice sau senzoriale şi trebuie ţinut seama de nevoile privind sănătatea şi siguranţa lor.

Un student cu dificultăţi motorii poate avea probleme în manipularea echipamentului din

laborator, în timp ce un student cu deficienţe senzoriale poate avea probleme în a expune

observaţiile. De asemenea, studenţii cu dizabilităţi se pot confrunta cu probleme atunci când

trebuie urmate anumite protocoale scrise sau trebuie luate notiţe precise şi simultane.

Există mai multe opţiuni pentru aceşti studenţi. Simulări de experimente - cum ar fi disecarea

virtuală a unei broaşte - pot oferi o modalitate mai uşoară de explorare a ştiinţei, dar şi mai

puţine cerinţe fizice. Sistemele care utilizează computerul cu o interfaţă senzorială, înregistrează

automat măsurătorile pentru studenţii care au probleme cu scrisul, şi pot oferi o imprimare mare

a textului sau citirea a ceea ce „văd” senzorii. Abordarea unor experimente diferite (de exemplu,

măsurarea lichidului în greutate mai degrabă decât în volum), strategii (de exemplu adăugând o

picătură de colorant alimentar pentru a face unele lichide mai uşor de văzut) sau folosirea

tehnologiilor asisitve (de exemplu un detector acustic al nivelului lichidului) pot, de asemenea,

ajuta un student cu dizabilităţi să efectueze activităţi obişnuite de laborator.

9.1. Modalităţi de includere

Este util pentru profesori să se gândească la cerinţele principale ale cursurilor lor şi la funcţia

activităţii în laborator care să îndeplinească acele cerinţe. Reflectând în acest mod se poate tinde

la mai multe programe de laborator inclusive. De asemenea, devine mai uşoară identificarea unor

POSDRU/86/1.2/S/63951

modificări care trebuie făcute sau alternative care pot fi oferite, fără a restricţiona experienţa

educaţională a studenţilor sau a compromite rigoarea cursului.

Este posibil ca prin intermediul discuţiilor cu studenţii şi cu alţi profesori, să se dezvolte

răspunsuri creative la oricare dintre problemele cu care se poate confrunta studentul cu

dizabilităţi. Echipamentele pot fi adaptate sau cooptate pentru folosirea acasă (cum ar fi

termometrele vocale) sau pot fi adoptate metode alternative de realizare a procedurilor (cum ar fi

utilizarea simulării pe computer).

Dacă este necesară o schimbare a aranjamentului laboratorului (mutarea de mese, scaune) pentru

a permite accesul studentului utilizator de fotoliu rulant, nu ezitaţi să faceţi acest lucru. Este bine

să aveţi mese reglabile în laborator pentru a putea fi adaptate nivelului studentului care utilizează

scaunul cu rotile.

Descrieţi şi familiarizaţi-l tactil pe studentul cu deficienţe grave de vedere cu laboratorul dar şi

cu echipamentele folosite.

Utilizaţi, ca surse de căldură, plite electrice în loc de arzătoare Bunsen.

Utilizaţi pentru iluminat şi echipamente, mici întrerupătoare electrice de joasă tensiune pentru

studenţii cu deficienţe locomotorii, iar pentru cei cu deficienţe auditive prevedeţi echipamentele

cu lumini care să indice dacă sunt deschise sau închise.

Folosiţi instrumente pentru mărirea direcţiilor sau scrisului pentru un student cu deficienţe de

vedere, sau casete audio pentru studenţii cu deficienţe grave de vedere, pentru a le folosi

împreună cu modele 3D tactile.

Oferiţi, în avans, o schiţă a activităţilor de laborator şi comunicaţi-i studentului care sunt

aşteptările dumneavoastră.

POSDRU/86/1.2/S/63951

9.2. Strategii şi idei de produse pentru a face accesibile sarcinile de

laborator ale studenţilor cu dizabilităţi

Pentru studenţii cu dizabilităţi motorii:

PROBLEMA SOLUŢIE

Lichide – manipularea

containerelor cu lichide pentru

măsurarea lor, turnare,

amestecare, etc.

- Permiteţi folosirea unei pâlnii atunci când trebuie

umplute recipiente cu deschideri mici (cum ar fi

eprubete, cilindri gradaţi, etc.)

- Pentru ca sticlele să nu alunece, se poate folosi o

rogojină anti-alunecare.

- Ataşaţi un mâner la sticlele mai mari care nu pot fi uşor

mânuite.

- Pot fi folosite recipiente de plastic, pentru a reduce

riscul de spargeri sau scurgeri.

- Distribuitoarele pot fi folosite pentru a măsura o

cantitate de substanţă reactivă.

- Biuretele electronice vor fi mult mai uşor de folosit de

studenţi.

- Cântărirea lichidelor pentru a obţine volumul dorit,

când se lucrează cu o substanţă la temperatura camerei

este posibil să se calculeze masa unui volum (de

exemplu 1 g H2O ~ 1 ml H2O)

- Pentru amestecarea lichidelor poate fi utilizat un

agitator magnetic.

Solide – măsurarea masei - O balanţă digitală este manipulată mai uşor

Termometre – citirea unui

termometru

Termometrele colorate cu alcool sunt mai uşor de citit decât

cele cu mercur, deoarece nu au nevoie de o poziţionare exactă,

şi sunt şi mai sigure în cazul în care sunt rupte.

Pot apărea probleme de vedere la un student cu deficienţe

motorii, atunci când nu se poate apropia foarte mult de

POSDRU/86/1.2/S/63951

echipament pentru a face citiri precise (de exemplu să citească

o biuretă)

Pentru studenţii cu deficienţe vizuale:

PROBLEMA SOLUŢIE

Lungime – citirea unei rigle - Sunt disponibile rigle cu imprimare mare sau în relief

Lichide – citirea cantităţii de

lichid, găsirea sticlelor, turnare,

transferare, agitare lichide

- Maximizaţi vizibilitatea / măriţi informaţia

- Colorantul alimentar poate face anumite lichide mult

mai vizibile

- Un fundal opac (alb sau colorat) plasat în spatele

meniscului îl face mai uşor de văzut

- Biuretele electronice permit citirea digitală.

- Detectoarele de nivel al lichidului avertizează când un

lichid a ajuns în partea de sus. Acestea nu trebuie

utilizate cu lichide corozive şi nu funcţionează la apă

distilată.

- O seringă cu marcaje tactile pe piston poate fi

folositoare pentru măsurarea lichidelor non-corozive.

- Pentru ca sticlele să nu alunece, se poate folosi o

rogojină anti-alunecare

- Permiteţi folosirea unei pâlnii atunci când trebuie

umplute recipiente cu deschideri mici (cum ar fi

eprubete, cilindri gradaţi, etc.)

- Pot fi folosite recipiente de plastic, pentru a reduce

riscul de spargeri sau scurgeri

- Pentru amestecarea lichidelor poate fi utilizat un

agitator magnetic.

POSDRU/86/1.2/S/63951

9.3. Recomandări specifice

Discutaţi modificările posibile înainte. Studenţii vor fi conştienţi de propriile abilităţi şi au

experienţă din procesul de educaţie anterior.

Discutaţi înainte, cu cei implicaţi, adaptarea echipamentelor. Implicaţi studenţii, personalul

format în cadrul proiectului şi personalul auxiliar (tehnicienii). Aparatele modificate sunt

disponibile şi deseori adaptările simple pot fi făcute la echipamentele existente (de exemplu

etichetarea echipamentelor şi materialelor poate fi de un real folos studenţilor cu deficienţe de

auz).

Analizaţi permiterea folosirii reportofoanelor atunci când studenţii consideră dificilă luarea

notiţelor. De acest lucru ar putea beneficia studenţii cu probleme fizice şi senzoriale.

Distribuiţi materiale scrise înainte, astfel încât studenţii cu deficienţe senzoriale să aibă timp să

le studieze şi să preîntâmpine dificultăţile pe care le prefigurează (transcrie în Braille, le oferă

interpreţilor, etc.).

Afişaţi, la vedere instrucţiunile, în plus faţă de varianta orală, în cazul în care există un mediu

zgomotos în laborator.

Folosiţi un proiector pentru a arăta instrucţiunile pas cu pas.

10. COMPUTERUL ŞI STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI

În sistemul actual de comunicare între computer şi oameni, ecranul şi tastatura sunt principalele

canale de schimbare de informaţii. Studenţii cu deficienţe de vedere sau cei cu deficienţe

locomotorii pot găsi aceste canale ca fiind obstrucţionate total sau parţial.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Termenul de tehnologie adaptată informaticii se referă la orice sistem hardware sau software care

atunci când este utilizat cu un computer permite accesul persoanei cu dizabilităţi, în special al

celor cu dificultăţi fizice, auditive şi motorii. Această tehnologie funcţionează cel mai eficient cu

PC-urile bazate pe MS DOS, computerele Macintosh, dar şi cu computerele Apple.

Comunicarea, ce este o legătură vitală între una sau mai multe persoane, poate fi astfel

îmbunătăţită, învățarea poate avea loc şi prin accesul la o gamă largă de suporturi informaţionale,

iar în acest fel devin disponibile, diverse oportunităţi pentru educaţie, ocuparea forţei de muncă

şi diverse activităţi sociale.

Sistemele pentru utilizatorii cu deficienţe grave de vedere sunt compuse din două părţi:

- Software specializat capabil de a „citi” textul afişat pe ecranul computerului şi,

- Sintetizatoare de vorbire capabile de a „vorbi” ceea ce este „scris” pe ecran.

Astfel, utilizatorii cu deficienţe grave de vedere pot realiza cu succes sarcini care implică texte şi

numere. Aplicaţiile se limitează la programe de contabilitate, foi de calcul, gestionarea de baze

de date, prelucrarea cuvintelor, programare şi introducerea de date. În ultimii ani s-au dezvoltat

şi aplicaţiile informatice care depind de prezentări grafice (de exemplu proiectare asistată pe

calculator, informaţii statistice afişate ca grafice şi diagrame, etc.).

10.1. Strategii şi tehnologii asistive care să faciliteze lucrul la calculator al

studenţilor cu dizabilităţi

Pentru studenţii cu dizabilităţi motorii:

PROBLEMA SOLUŢIE

Atingerea tuturor tastelor de pe

tastatură

Modificări la tastaturile standard:

- Folosirea un keyguard (un fel de capac cu găuri pentru

fiecare tastă) ce ghidează degetele în atingerea tastelor:

POSDRU/86/1.2/S/63951

- Setări în Control Panel / Ease of Access pentru a

modifica diverse metode de folosire ale tastaturii

(facilitarea diverselor comenzi rapide, etc.)

Utilizarea unor tastaturi alternative:

- Folosirea unei tastaturi extinse, largi pentru cei care îşi

pot mişca limitat mâinile şi degetele pe porţiuni mai

mari

- Folosirea unei mini-tastaturi utilă pentru cei ce au

dificultăţi de dexteritate manuală:

- Utilizarea unei tastaturi compacte pentru cei care nu pot

folosi decât o singură mână şi o pot face mişcări foarte

limitate:

POSDRU/86/1.2/S/63951

- Utilizarea tastaturii de pe ecran (tastatură virtuală)

- Rearanjarea literelor mai apropiat (tastaturi Dvorak)

pentru cei cu dificultăţi în mişcarea încheieturii

mâinilor sau utilizează două degete atunci când

tipăreşte ceva:

- Utilizarea tastaturii Chorded (două – şase taste) în cazul

în care mâna nu se poate mişca, iar degetele rămân într-

o poziţie staţionară pe taste, sau a celei tip CyKey (cu

taste tactile ce trebuie apăsate uşor) pentru cei ce nu pot

ridica degetele.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Tipuri de tastaturi Chorded

Tastatură CyKey

- Utilizarea jumătăţii de tastaturii tip Matias (disponibilă

pentru mâna dreaptă sau cea stângă), sau a celei

Frogpad (tot o jumătate de tastatură, dar mai dificil de

utilizat deoarece necesită reînvăţarea ordinii tastelor)

pentru cei ce utilizează o singură mână.

Jumătate de tastatură

Tastatură Frogpad

Mouse-ul şi alte metode - Alegerea din meniul Windows (în Control Panel / Ease

of Access) ca toate comenzile să fie făcute de la

tastatură, să fie folosit sau nu Mouse-ul, etc.

- Folosirea unor alte tipuri de Mouse: Joystick, trackball

(pentru cei ce nu-şi pot folosi mâinile foarte bine),

POSDRU/86/1.2/S/63951

trackpad

Joystick

Joystick vocal

Trackball

Trackpad-uri

- Folosirea unui comutator având o tastatură pe ecran,

pentru diferite programe care necesită o simplă selecţie

prin scanare.

Comutatoare

POSDRU/86/1.2/S/63951

- Folosirea unui adaptor special de Mouse pentru cei care

au un tremur al mâinii:

- Ballpoint Mouse – un Mouse portabil montabil la un

laptop şi poate fi folosit de cei ce îşi pot utiliza degetul

mare şi arătător:

- Folosirea de dispozitive tactile ce permit studentului să

interacţioneze cu computerul prin primirea unor

impulsuri tactile:

- Folosirea un dispozitiv electronic de control al Mouse-

ului care îi permite studentului să folosească cursorul

de pe ecran prin ultrasunete sau infraroşu.

- Folosirea de Pad-uri speciale pentru Mouse (Mouse

Mats/Tables) pentru studenţii care au probleme cu

coloana, probleme cu membrele superioare sau sunt în

imposibilitatea de a se mişca foarte mult în fotoliul

rulant:

POSDRU/86/1.2/S/63951

- Folosirea unui Mouse ce poate fi comandat cu piciorul:

- Folosirea de soft de recunoaştere vocală (de exemplu

cel al Windows sau Dragon Speech).

- Folosirea de ecrane tactile (touch screens) sau a

tabletelor tactile (touch pad), care permit studentului să

controleze computerul prin mici atingeri asupra

suprafeței tactile:

Tastarea mai rapidă - Utilizarea de macro-comenzi, taste speciale ce permit

studentului să-şi gestioneze timpul mai repede şi mai

bine.

- Programarea abrevierilor pentru cele mai multe

cuvinte/fraze.

- Folosirea unui soft ce permite recunoaşterea automată a

cuvântului atunci când studentul tastează două-trei

litere din cuvânt.

Folosirea computerului de - Utilizarea tastaturii Lomak prevăzută cu un indicator de

POSDRU/86/1.2/S/63951

către studenţii cu deficienţe

accentuate şi / sau grave

cap (pentru cei ce nu îşi pot mişca braţele) sau unul de

mână (pentru cei care îşi pot folosi braţele):

- Utilizarea unui dispozitiv electronic ce se montează pe

cap şi limbă şi foloseşte senzori optici ce detectează

mişcările limbii transmiţându-le către cursorul aflat pe

ecran:

- Utilizarea unui dispozitiv electronic ce se montează pe

faţă, în jurul ochilor şi foloseşte senzori optici ce

detectează mişcările oculare transmiţându-le către

cursorul aflat pe ecran:

- NeuroSky Mindset este un dispozitiv electronic ce se

montează pe cap, foloseşte o interfaţă specială creier-

calculator şi detectează mişcările capului transmiţându-

le către cursorul aflat pe ecran:

POSDRU/86/1.2/S/63951

- JAW2 permite utilizarea calculatorului cu ajutorul

gurii, obrajilor şi bărbiei:

Pentru studenţii cu dizabilităţi vizuale:

PROBLEMA SOLUŢIE

Citirea tastelor de pe tastatură - Utilizaţi etichete cu scris mare şi cu un contrast mare

faţă de culoarea tastaturii:

- Folosirea tastaturii prin atingere tactilă.

POSDRU/86/1.2/S/63951

- Folosirea unei tastaturi Braille

Citirea informaţiilor de pe

monitorul computerului.

Utilizarea computerului

Maximizaţi vizibilitatea / măriţi informaţia:

- Reglarea culorii ecranului calculatorului în Control

Panel / Ease of Access

- Reducerea efectului de orbire prin ajustarea iluminării

(în Control Panel / Ease of Access) sau folosirea unui

ecran de protecţie.

- Folosirea sistemului de recunoaştere vocală al

Windows (în Control Panel / Ease of Access / Speech

Recognition Process)

- Folosirea de sintetizatoare de vorbire (spre exemplu

JAWS 12) şi a softurilor de citire a ceea ce apare pe

ecranul computerului ce permit studenţilor să audă

textul ce apare pe ecran:

- Utilizarea programelor care citesc prin sinteză vocală

orice text care este pe ecran (Text to Speech).

- Utilizarea facilităţii „Zoom” pentru a avea un nivel

mărit al literelor.

- Permiteţi studentului să folosească un ecran tip lupă,

ce-i va mări scrisul de pe ecran.

POSDRU/86/1.2/S/63951

- Utilizaţi magnificatoare electronice de birou sau

portabile, pentru a permite studentului să vadă literele

mărite pe ecran. Este necesară mărirea de 4-16 ori a

textelor pentru a putea fi citite:

Merlin LCD Magnificator de birou

Magnificator portabil

- Extindeţi literele de pe ecranul computerului pentru

studenţii ce au nevoie de extinderea moderată a

caracterelor. Cele mai multe programe permit

selectarea dimensiunii şi spaţierii fonturilor.

- Folosirea unui Mouse trackpad ce foloseşte tehnologia

laser sau undele radio pentru persoanele cu deficienţe

grave de vedere:

- Sisteme de recunoaştere optică a caracterelor –

scanează cuvântul tipărit şi transmite textul în

POSDRU/86/1.2/S/63951

computer.

Sistem de recunoaştere optică

Permiteţi studentului să folosească un dispozitiv

portabil de luare de notiţe în Braille (Braille Lite), o

tastatură Braille sau un afişaj Braille (care înlocuieşte

monitorul calculatorului şi redă utilizatorului

informaţiile de natură descriptivă şi textuală de care

acesta are nevoie pentru a putea interacţiona cu

aplicaţiile)

Dispozitiv portabil

Tastaturi Braille

POSDRU/86/1.2/S/63951

Afişaje Braille

- Folosirea Computerului Braille - Eureka A4

- Folosirea de periferice de intrare de către persoanele cu

deficienţe grave de vedere:

Imprimările - Folosiţi litere mari de 16-18 în tipărirea unor materiale.

- Folosiţi un aparat pentru citirea textelor tipărite, alcătuit

dintr-un scanner şi un calculator portabil pe care este

instalată o aplicaţie de recunoaştere optică a

POSDRU/86/1.2/S/63951

caracterelor:

- Folosiţi un program de conversie în Braille, ce permite

tipărirea ulterioară în Braille.

- Imprimantele Braille tipăresc documente Braille pe o

hârtie de 160-200 mg:

Pentru studenţii cu dizabilităţi auditive:

PROBLEMA SOLUŢIE

Scrierea la calculator - Folosirea unui verificator de scriere a cuvintelor

(caracteristici standard ale mai multor procesoare de

texte care lucrează cu o listă de cuvinte/dicţionare şi

oferă opţiuni la cuvintele ortografiate greşit).

- Folosirea unui program de recunoaştere a cuvintelor

(soft ce sugerează cuvinte bazate pe literele introduse;

există softuri ce pot prevedea cuvântul următor ţinând

POSDRU/86/1.2/S/63951

seama de text sau de utilizările anterioare):

Prezentarea informaţiilor - Prezentarea informaţiilor prin semnale vizuale (de

exemplu s-a primit un email):

Sistemele de operare au opţiunea de capta bara de legendă, o

fereastră activă sau ecranul atunci când apare un semnal audio.

Acces multimedia (de exemplu

video)

- Folosiţi capturi de ecran

- Oferiţi informaţiile pe suport de hârtie sau prezentări

Power Point

11. ŞTIINŢELE EXACTE ŞI STUDENŢII CU DIZABILITĂŢI

Provocarea pentru profesori este de a oferi o instruire eficientă pentru studenţii cu dizabilităţi,

pentru ca aceştia să poată îndeplini în final standardele înalte stabilite pentru toţi studenţii. Din

păcate, o mare parte a studenţilor cu dizabilităţi experimentează dificultăţi în abordarea

curriculum-ului de matematică şi în cel de fizică, având dificultăţi în prelucrarea şi distingerea

informaţiilor relevante, au deficienţe în dezvoltarea competenţelor de calcul sau raţionament şi

nu pot rezolva probleme. Dar cu un sprijin adecvat, studenţii cu dizabilităţi pot termina o

facultate de matematică sau fizică.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Studenţii cu deficienţe grave de vedere sunt în imposibilitatea de a citi şi scrie simbolurile şi prin

urmare trebuie să înveţe să conceptele şi să facă calcule diverse în minte, ceea ce duce la

limitarea lor. Pentru un student cu deficienţe vizuale sau locomotorii, ştiinţele exacte prezintă

două provocări principale:

- De citire şi scriere a problemelor de matematică / fizică şi a formulelor,

- De citire şi creare de grafice.

Soluţiile sunt asemănătoare cu cele utilizate în accesarea unui text obişnuit (de exemplu tastând

în loc de a scrie de mână, de a mări textul, de a-l scrie în Braille). Cu toate acestea, simbolurile

folosite atât în matematică (de exemplu examinarea unui numărător sau numitor), cât şi în fizică

au dus la crearea unor soluţii diverse.

În ultimii ani s-au dezvoltat diferite interfeţe care să permită accesul persoanelor cu deficienţe de

vedere la cursurile de matematică şi fizică. Printre cele mai cunoscute sunt: aplicaţia grafică

bazată pe programul de matematică Maple, editorul BlindMath, programul MathPlayer,

programul Plotexplorer, cititorul de ecran JAWS, aplicaţia Tiger Braille Formater, programul

IVEO pentru construirea de diagrame, LAMBDA.

Programul Maple, oferă o multitudine de funcţii utile construirii de grafice pe ecran, iar datele

create prin acest program pot fi accesate printr-o interfaţă definită de un program de aplicare.

MathPayer citeşte textul de matematică cu voce tare, programul înţelege dacă studentul cu

deficienţe auditive vrea să ştie dacă o parte a unei fracţii este la numitor sau la numărător, dacă

vrea să ştie dacă există în ecuaţii rădăcină pătrată, etc.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Programul Plotexplorer oferă explicaţii referitoare la grafice, procesează graficele executate cu

Maple şi le afişează pe ecranul tactil.

LAMBDA (Linear Access to Mathematics for Braille Device and Audio-Synthesis), un sistem

european ce permite accesul la matematică pentru dispozitive Braille şi sintetizatoare audio şi se

bazează pe un nou cod matematic Lambda Code care se leagă de MathML, iar interfaţa

sistemului se bazează pe sintetizare auditivă şi un cod Braille.

Aplicaţia Tiger Formatter, o aplicaţie soft a Windows, transformă documentele MS Office în

Braille pentru a putea fi printate ulterior, pe o imprimantă Braille.

11.1. Recomandări generale

Citirea unei probleme: învăţaţi studentul cum să citească şi să înțeleagă problemele (de exemplu

să se concentreze asupra informaţiilor importante); cum să-şi dezvolte vocabularul în matematică

şi fizică, dar şi să spună atunci când nu înţeleg relaţiile dintre termenii şi conceptele dintr-o

POSDRU/86/1.2/S/63951

problemă. Pentru a vedea dacă a înţeles problema puneţi studentul să o spună cu propriile

cuvinte. Puteţi să-l îndrumaţi să-şi facă o reprezentare mentală a problemei.

Ipoteze despre soluţiile unei probleme în matematică: învăţaţi-i să decidă asupra numărului de

operaţiuni care sunt necesare pentru rezolvarea problemei, selectarea şi ordinea operaţiilor,

transformarea în ecuaţii corecte şi algoritmi.

11.2. Strategii şi idei de produse pentru a face accesibile ştiinţele exacte

pentru studenţi cu dizabilităţi

Pentru studenţii cu dizabilităţi motorii:

PROBLEMA SOLUŢIE

Citirea şi scrierea problemelor

şi formulelor – rezolvarea

problemelor

- Utilizarea unui computer pentru a scrie problemele

- Permiteţi folosirea unui computer de recunoaştere

vocală pentru a dicta problemele

- Folosiţi un calculator cu imprimantă

- Folosiţi un videoproiector

Lucrul la calculator - Folosirea unui calculator cu tehnologie adaptativă şi

procesor de text.

- Folosirea unui calculator cu taste mari

- Folosirea calculatorului inclus în Windows sau

Macintosh

Pentru studenţii cu dizabilităţi de vedere:

PROBLEMA SOLUŢIE

Citirea şi scrierea problemelor

şi formulelor, a reprezentărilor

grafice

- Transcrieţi problemele în Braille

- Oferiţi materialele cu imprimare mare (font de 16-18)

- Oferiţi materialele în format audio

- Folosiţi cititoare de ecran, sau ale textelor (de exemplu

POSDRU/86/1.2/S/63951

VoiceEye Mate şi ScanView)

- Folosirea unui computer cu tehnologii asistive care

permit mărirea textului, vorbire sau ieşire Braille.

Nu vede la tablă sau ce este

scris pe proiector

- Folosirea unui binoclu

- Verbalizaţi conţinutul a ceea ce este scris

- Descrieţi oral toate materialele afişate vizual.

Lucrul la calculator - Folosirea unui computer cu recunoaştere vocală

- Folosirea calculatorului inclus în Windows sau

Macintosh

- Folosirea unui calculator cu taste scrise mare

Pentru studenţii cu deficienţe de auz:

PROBLEMA SOLUŢIE

Citirea şi scrierea problemelor

şi formulelor

- Folosirea unui sistem FM, a unui interpret sau materiale

tipărite

Sistem FM

- Utilizaţi un proiector sau scrieţi pe tablă.

12. EVALUAREA STUDENŢIILOR CU DIZABILITĂŢI

Studenţii cu dizabilităţi se pot confrunta deseori cu anumite probleme în procesul evaluării. Pot

avea bariere atât în ceea ce priveşte forma evaluării (de exemplu o diagramă ce necesită o

etichetare va fi inaccesibilă pentru un student cu deficienţe grave de vedere) cât şi în ceea ce

POSDRU/86/1.2/S/63951

priveşte anumite aspecte ale acesteia (de exemplu acordarea unui student cu artrită a unui timp

suplimentar).

Profesorii se vor îngriji să se asigure o egalitate între studenţii cu dizabilităţi şi colegii acestora.

12.1. Abordarea evaluării

Aranjamente standardizate speciale pot fi utile pentru studenţii cu dizabilităţi pentru a asigura

accesul la procesul de evaluare. Hârtia pentru examen poate fi în Braille, poate fi acordat timp

suplimentar sau interpreţi mimico-gestuali. Examinatorul desemnat va coordona aceste

aranjamente şi va oferi sfaturi cu privire la ceea ce este disponibil.

Acest lucru nu va fi adecvat fiecărui caz şi fiecărui tip de evaluare. Întotdeauna este util să

analizăm cu grijă cerinţele principale ale cursului şi rolul pe care îl joacă evaluarea. Să ştim exact

ce este necesar să evaluăm. De obicei, este posibil să elaborăm metode alternative de evaluare

care nu dezavantajează studenţii care au anumite probleme, dar care menţin rigoarea ştiinţifică şi

egalitatea faţă de alţi studenţi.

Deoarece o dizabilitate poate stânjeni abilitatea studentului de a-şi asuma o anumită formă de

evaluare, bazarea pe oricare dintre forme poate cauza probleme pentru un student în mod

individual. Este de dorit în acest caz, să se asigure o varietate de forme de evaluare şi să existe

flexibilitate în aplicarea acestora. Acest lucru va fi întotdeauna prevăzut încă de la începutul

conceperii cursului. Se pot elabora abordări creative pentru modificarea evaluării pentru fiecare

student cu dizabilitate, dacă o permit regulamentele universităţii.

Studenţii care au dificultăţi de dexteritate pot avea nevoie de tehnologie asistivă pentru evaluări

sau în timpul examinărilor, cum ar fi tastaturi adaptate sau un computer cu software de

recunoaştere vocală.

Studenţilor care au dificultăţi în completarea testelor din cauza unor deficienţe de vedere li se pot

oferi formate accesibile ale acestora: tipărire mare, Braille, format audio, prin intermediul

computerului, sau alte dispozitive speciale.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Pentru studenţii care nu pot utiliza pe deplin un computer din cauza deficienţelor fizice pe care le

au la braţe şi mâini, încercaţi să aveţi: software accesibil, tastaturi alternative (inclusiv tastaturi

Unicorn), switch-uri speciale, keylocks (dispozitive de blocare), sisteme de control al semnalului

către ochi, Power Pad-uri, TrackBalls, ecrane cu atingere (touch screen) coroborate cu

controlarea vocală a luminozităţii ecranului, sau alte echipamente speciale.

Studenţilor care au probleme în completarea testelor datorită dizabilităţii care le afectează viteza

de scriere, trebuie să le oferiţi un timp suplimentar sau să luaţi în considerare alte alternative de

testare.

12.2. Recomandări specifice

Familiarizaţi-vă cu forma de sprijin pentru studenţii cu dizabilităţi prin aranjamente speciale

făcute de examinatorul desemnat.

Familiarizaţi-vă cu flexibilitatea permisă de către consiliul de examinare în cadrul

regulamentelor.

Analizaţi cerinţele principale ale cursului pentru a stabili ce este fundamental a fi evaluat.

Analizaţi flexibilitatea în evaluare. Puteţi permite unui student să aleagă dintr-o gamă de metode

de evaluare?

Fiţi conştienţi de consecinţele modificărilor. Aranjamentele speciale standardizate sau

modificările specifice pot crea probleme în evaluare care să dezavantajeze studentul.

Ca o concluzie, un rezumat al ajustărilor ce pot fi făcute în condiţii de examinare:

Timp extra

Timp extra on-line

Tehnologii asistive

Soft de activare vocală

Mărirea caracterelor pe foile de examinare

POSDRU/86/1.2/S/63951

Material de evaluare în Braille

Folosirea TIC (tehnologia informaţiilor computerizate)

Răspunsuri verbale folosind echipamente electronice de înregistrare

Răspunsuri în Braille

Cititor

Scrib

Asistent practic

Transcriptor

Material de evaluare în limbaj mimico-gestual

Material de evaluare pe hârtie colorată

Material de evaluare în format video

Răspunsuri în limbaj mimico-gestual

Interpret de limbaj mimico-gestual

13. MONITORIZAREA PROCESULUI DE OPTIMIZARE A

CONVERSIEI MATERIALULUI DIDACTIC „CLASIC” ÎN

FORMATE ACCESIBILE PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI

În general, universităţile utilizează sisteme de monitorizare a studenţilor, pentru a evalua

progresul acestora. Astfel, personalul academic colectează, analizează şi monitorizează

activităţile şi evaluările tuturor studenţilor.

Monitorizarea studenţilor se face printr-un Plan de Monitorizare. Pentru conceperea unui Plan de

Monitorizare trebuie să identificați ce anume vreți să monitorizați, ce tipuri de date trebuiesc

colectate, cum vor fi înregistrate aceste date și cât de des trebuie făcut acest lucru. Pentru

înregistrarea datelor se pot folosi tabele, grile, baze de date sau foi de calcul.

O frecvență bună de colectare a datelor de la studenții cu dizabilități este de două săptămâni.

POSDRU/86/1.2/S/63951

Planul de Monitorizare trebuie să permită o bună observare și interpretare a gradului de integrare

a studenților cu dizabilități în procesul de învățare și analiză a rezultatelor.

Pentru a ști ce au de făcut, profesorii trebuie să determine unde anume se situează studenții lor în

privința asimilării noțiunilor predate folosind diverse mijloace asistive.

Evaluările anuale sau semestriale nu sunt suficiente pentru a le permite profesorilor să își

ajusteze procesul de predare la necesitățile specifice ale studenților cu dizabilități. Monitorizarea

permanentă este modalitatea prin care profesorii determină dacă strategiile pe care le folosesc

funcționează pentru toți studenții și care dintre aceștia au nevoie de intervenții speciale.

Examinările periodice ale performanţelor studenților cu dizabilități permite personalului

academic să ia deciziile optime cu privire la actualizarea indicatorilor specifici de predare și a

obiectivelor. Acordarea unei atenții speciale observării studenților cu dizabilități reprezintă o

metodă foarte bună de monitorizare.

Profesorii pot colecta informații zilnice asupra nivelului de asimilare de către studenți a

cunoștințelor predate folosind diverse mijloace asistive. Ei pot folosi în acest scop teste,

chestionare, prezentări sau interviuri. Informațiile adunate prin astfel de metode îi vor ajuta să

determine ce noțiuni suplimentare trebuie să predea, asupra cărora dintre noțiunile predate

trebuie să revină și cum să își ajusteze mai bine modalitățile de predare nevoilor specifice ale

persoanelor cu dizabilități. Există multiple oportunități pentru a clarifica punctele tari și cele

slabe ale studenților și a face corecțiile corespunzătoare acolo unde este necesar. O tehnică

deosebit de utilă este de a compara nivelul studenților cu dizabilități cu nivelul colegilor lor.

Auto-evaluarea studenților cu dizabilități este o componentă esențială a evaluării. Feedback-ul

dat de aceasta va avea trei elemente: redefinirea obiectivelor, o evidență asupra poziției în care se

află în prezent și sugestii pentru diminuarea distanței dintre cele două. Toate acestea trebuiesc

analizate de studenți și profesori înainte de a se decide asupra acțiunilor care trebuiesc întreprinse

pentru îmbunătățirea procesului de învățare.

POSDRU/86/1.2/S/63951

14. ROLUL PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI ÎN

DEZVOLTAREA DURABILĂ A SOCIETĂŢII

”O societate durabilă este cea care îşi modelează

sistemul economic şi social astfel încât resursele

naturale şi sistemele de suport ale vieţii să fie

menţinute.” (Lester R. Brown)

Conceptul de dezvoltare durabilă a început să fie folosit la Conferinţa privind Mediul din

Stockholm în 1972, ca răspuns la apariţia problemelor de mediu şi a crizei resurselor naturale şi

de energie. În 1974 se pun bazele Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED), care

defineşte dezvoltarea durabilă ca fiind „dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor

prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile

nevoi.”

În 1997, conceptul a devenit un obiectiv şi al Uniunii Europene, fiind inclus în Tratatul de la

Maastricht. În 2001 la summit-ul de la Geotheborg a fost adoptată Strategia de Dezvoltare

Durabilă a UE, căreia i-a fost adăugată o dimensiune externă în 2002. Deşi UE a stabilit că

dezvoltarea durabilă este principiul atotcuprinzător al tuturor politicilor europene

(competitivitate economică, incluziune socială şi protejarea mediului înconjurător), problema

competitivităţii economice a ajuns să domine agenda politică, considerându-se că este nevoie în

primul rând de creştere economică pentru a putea acţiona pentru protejarea mediului sau

implementarea diferitelor politici de protecţie socială.

Scopul Strategiei de Dezvoltare Durabilă reînnoite este acela de a acţiona pentru o îmbunătăţire

continuă a calităţii vieţii, lucru ce se poate obţine doar în cadrul unor comunităţi capabile să

utilizeze resursele în mod natural şi eficient pentru a asigura prosperitate, protecţia mediului şi

coeziune socială. Strategia reînnoită propune mijloace de îmbunătăţire a cooperării cu nivelul

guvernamental şi alţi factori de decizie, cu ONG-urile şi cetăţenii.

Adiacent acestei Strategii, în 2007, Organizaţia Naţiunilor Unite, a elaborat Convenţia privind

drepturile persoanelor cu dizabilităţi, în care printre altele, Statele Părţi recunosc importanţa

problematicii dizabilităţii ca parte integrantă a strategiilor relevante ale dezvoltării durabile.

Ambele documente promovează drepturile fundamentale, egalitatea de şanse şi nediscriminarea.

POSDRU/86/1.2/S/63951

În baza rezoluţiilor Parlamentului European şi ale Consiliului Europei, statele membre vor

colabora între ele pentru realizarea unei Europe fără bariere.

Pentru a se asigura succesul Strategiei Europene 2020 a UE, este necesară participarea deplină

economică şi socială a persoanelor cu dizabilităţi. Construirea unei societăţi din care nimeni nu

este exclus, oferă oportunităţi de piaţă şi stimulează inovaţia.

Pentru eliminarea barierelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi, Comisia a identificat

opt domenii de acţiune principale: accesibilitate, participare, egalitate, ocuparea forţei de muncă,

educaţie şi formare, protecţie socială, sănătate şi acţiune externă. Aceste domenii au fost

selectate pe baza potenţialului lor de a contribui la realizarea obiectivelor generale ale strategiei

şi ale Convenţiei Naţiunilor Unite, a documentelor politice aferente ale instituţiilor UE şi ale

Consiliului Europei, precum şi a planului de acţiune european pentru persoanele cu dizabilităţi şi

a consultării statelor membre, a părţilor interesate şi a publicului general.

Accesibilitatea este definită ca fiind posibilitatea oferită persoanelor cu dizabilităţi de a avea

acces, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, la mediul fizic, la transporturi, la informaţii şi la sisteme

şi tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), precum şi la alte infrastructuri şi servicii.

Asigurarea participării depline a persoanelor cu dizabilităţi în societate se realizează prin

eliminarea barierelor de natură administrativă şi comportamentală care împiedică participarea

echitabilă a lor şi furnizând servicii la nivelul comunităţii, inclusiv acces la asistenţă

personalizată.

Mai mult de jumătate din europeni consideră că discriminarea pe motiv de dizabilităţi sau vârstă

este larg răspândită în UE. Conform articolelor 1, 21 şi 26 din Carta UE, Comisia va promova

tratamentul egal al persoanelor cu dizabilităţi prin intermediul unei strategii cu două

componente. Aceasta va implica utilizarea legislaţiei actuale a UE pentru a asigura protecţia

împotriva discriminării, precum şi punerea în aplicare a unei politici active pentru combaterea

discriminării şi promovarea şanselor egale în cadrul politicilor UE. Comisia acordă o atenţie

deosebită impactului cumulat al discriminării cu care se pot confrunta persoanele cu dizabilităţi

din motive precum naţionalitatea, vârsta, rasa sau etnia, sexul, religia sau convingerile de

orientare sexuală.

Pentru a îndeplini obiectivele de creştere ale UE, este necesar ca mai multe persoane cu

dizabilităţi să ocupe locuri de muncă remunerate pe piaţa deschisă a forţei de muncă. Comisia va

POSDRU/86/1.2/S/63951

explota întregul potenţial al strategiei Europa 2010 şi al programului acesteia privind calificări şi

locuri de muncă noi, furnizând statelor membre analize, orientări politice, schimb de informaţii şi

alte forme de sprijin. Ea îşi va îmbunătăţi cunoştinţele despre persoanele cu dizabilităţi în ceea ce

priveşte ocuparea forţei de muncă, va identifica provocările şi va propune soluţii. Comisia va

acorda o atenţie sporită tinerilor cu dizabilităţi în ceea ce priveşte trecerea acestora de la o formă

de învăţământ la piaţa muncii. Ea va acţiona asupra mobilităţii intra-profesionale pe piaţa

deschisă a forţei de muncă şi în ateliere protejate prin intermediul schimbului de informaţii şi

învăţării reciproce.

Comisia va permite persoanelor cu dizabilităţi să fie mai bine informate cu privire la nivelurile

de educaţie şi oportunităţile care li se oferă şi le va spori mobilitatea facilitându-le participarea la

programul de învăţare pe tot parcursul vieţii. UE vrea să elimine barierele de ordin juridic şi

organizatoric care împiedică persoanele cu dizabilităţi să aibă acces la sistemele de învăţământ

general şi de învăţare de-a lungul vieţii, pentru a oferi în timp sprijin pentru o educaţie favorabilă

incluziunii şi învăţării personalizate şi pentru identificare timpurie a nevoilor speciale, pentru a

oferi o formare profesională adecvată şi sprijin personalului din domeniul educaţiei care îşi

desfăşoară activitatea la toate nivelurile şi pentru a stabili rapoarte referitoare la ratele de

participare şi rezultatele obţinute.

Participarea mai scăzută la învăţământul general şi pe piaţa forţei de muncă a condus la

inegalităţi în materie de venituri, la sărăcie şi la excluderea socială şi izolarea persoanelor cu

dizabilităţi. Acestea trebuie să poată beneficia de sisteme de protecţie socială, de programe de

reducere a sărăciei, de asistenţă corespunzătoare dizabilităţii pe care o au, de programe în materie

de locuinţe sociale, de alte servicii de sprijin şi de programe cu privire la pensie şi prestaţii

sociale. Respectând competenţa statelor membre, UE va sprijini măsurile naţionale care

urmăresc să garanteze calitatea şi caracterul durabil al sistemelor de protecţie socială pentru

persoanele cu dizabilităţi, în special prin intermediul schimbului de politici şi al învăţării

reciproce.

Comisia va depune eforturi pentru a raţionaliza informaţiile cu privire la dizabilităţi colectate

prin intermediul anchetelor sociale ale UE, pentru a elabora o anchetă specifică privind barierele

în calea integrării sociale a persoanelor cu dizabilităţi şi pentru a prezenta o serie de indicatori în

POSDRU/86/1.2/S/63951

scopul monitorizării situaţiei acestora cu privire la obiectivele cheie ale strategiei „Europa 2020”

(educaţie, ocuparea forţei de muncă şi reducerea sărăciei).

Acţiunile UE vor sprijini şi vor completa eforturile statelor membre de colectare a statisticilor şi

a datelor care reflectă barierele din calea exercitării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.