Valorile personale sunt un mijloc puternic ce ne influenţează viaţa fără să ne dăm seama dacă

nu suntem conştienţi că ele există şi dacă nu ştim care sunt prioritare pentru noi. Ele sunt

standardele pe care şi le defineşte fiecare pentru a trăi conform lor şi influenţează adesea atitudinea

şi comportamentul nostru. Ele sunt cele care ne influenţeaza deciziile de viaţa. Şi tot ele ne

conturează unicitatea şi ne definesc autenticitatea.

Deşi valorile personale sunt subiective, ele sunt influenţate de mediul exterior: de media, de

oamenii model care apar des la televizor, de reacţia celor din jurul nostru la un anumit

comportament.

Tot timpul căutăm să ne atingem nişte obiective, nişte scopuri pe care le avem. Uneori scopul

nostru se bate cap în cap cu scopul altei persoane. Uneori putem negocia, dar alteori pur şi simplu

ne impunem abilitatile şi noi suntem învingătorii, iar altcineva este învinsul.

Orice cuvânt pe care îl folosim, orice moment în care comunicăm au ca scop obţinerea unui

beneficiu. Poate că beneficiul nu este tot timpul ceva material, uneori doar vrem ca beneficiu să ne

simţim bine, să ne relaxăm, dar şi asta e tot un câştig.

Nu facem nimic dacă nu obţinem nimic. Aşa că în momentul în care am spus primul cuvânt,

deja ne-am folosit de o metodă pentru a avea un beneficiu.

Acum, diferenţa dintre oameni constă în calitatea acelui cuvânt pe care îl folosesc ei. Unii

oameni spun cuvântul potrivit, alţii spun cuvântul greşit.

În timp, s-a observat că anumite cuvinte, anumite formulări sunt mai eficiente şi conving mai

bine. Unii oameni le-au folosit din instinct şi au avut rezultate.

Alţi oameni au învăţat de la ei aceste cuvinte magice care pur şi simplu modifică deciziile

oamenilor.

Apoi au început acuzaţiile de manipulare.

Manipularea există tot timpul şi în orice moment în care noi spunem sau facem ceva ca să

obţinem un beneficiu.

Manipulăm zilnic sau măcar ne străduim. Alţi oameni pur şi simplu sunt mai buni la aşa

ceva, iar alţii sunt mai slabi.

Există persoane care nu pot fi manipulate?

Nu, nu există persoane care să nu poată fi manipulate. Pur şi simplu fiecare are o metodă la

care cedează mai uşor sau mai greu. Există doar situaţii în care nu pot fi manipulaţi. Dacă ştim

exact care e drumul nostru în viaţă, nimic nu ne abate de la drumul nostru.

Manipularea nu e altceva decât încercarea unei persoane să ne abată din drumul nostru.

Persoanele cel mai uşor de manipulat sunt cele care nu ştiu ce vor în viaţă. Pentru aceşti oameni,

orice drum este la fel de bun, aşa că ce mai contează pe unde merg?!

Milton Erikson spunea că nu există persoane care nu pot fi hipnotizate, trebuie doar ca

hipnotizatorul să fie foarte bun.

Există câteva etape pe care cineva le face pentru a manipula.

Dacă vrem să stopăm manipularea cuiva, trebuie să urmărim aceşti paşi. Dacă observăm

etapele prin care cineva ne manipulează, atunci e suficient să blocăm această manipulare. Asta nu

înseamnă că suntem imuni la orice manipulare, ci doar la acea manipulare pe care o observi.

Iată paşii pe care îi face cineva care ne manipulează:

1. Atragerea atentiei

2. Obţinerea acordului

3. Dirijarea emoţiilor

4. Modificarea deciziei

5. Modificarea comportamentului

Atragerea atenţiei – persoana care ne manipulează are nevoie să o observăm ca să înceapă o

discuţie cu noi. Atragerea atenţiei poate să fie foarte subtilă, iar uneori ar fi mai potrivit să o

numim “distragerea atenţiei”. Ce face un scamator este să ne distragă atenţia, ne arată spre podea

în timp ce mâinile lui schimbă un porumbel într-un papagal.

De etapa de captare a atenţiei ne putem apăra doar într-un singur fel: să ne cunoştem foarte

bine şi să ştim ce anume ne place şi ce nu ne place.

Captarea atenţiei se produce prin stârnirea interesului şi curiozităţii.

Singurul mod în care putem rezista manipulărilor este să ştim cine suntem şi ce ne dorim!

Obţinerea acordului – această etapă este cea mai importantă dintre toate etapele

manipulării. Această etapă deschide uşa psihicului nostru. Fără a ne oferi acordul, persoana nu ne

poate manipula.

Dacă oamenii ar fi atenţi, pur şi simplu manipularea nu ar exista. Când nu există obiective

bine definite, atunci există manipulare. Dacă nu ştim ce ne place, dacă nu ştim ce ne dorim să

facem şi să învăţăm, atunci orice direcţie este bună pentru noi. Acesta este adevăratul risc cu care

ne confruntăm.

Dirijarea emoţiilor – această etapă este cea în care începem să simţim că se întâmplă ceva.

Orice decizie, orice schimbare pe care o facem se bazează pe o stare emoţională. Dacă nu ne face

să ne simţim mai bine, pur şi simplu nu facem nicio schimbare. Aşa că în tehnicile de manipulare e

necesar să apară o emoţie pozitivă sau negativă. Cea negativă e ca un bici şi ne sugerează să fugim

de acolo, dar tot o emoţie este. Când cineva strigă „FOC!”, pur şi simplu ne simţi bine să fugim!

În momentul în care cineva ne atinge sau ne spune ceva, ne apare o emoţie. Suntem setaţi

genetic să reacţionăm emoţional la vocea altor oameni sau la atingere.

Modificarea deciziei şi modificarea comportamentului

Scopul oricărei tehnici de influenţare este modificarea comportamentului altei persoane.

Uneori acea persoană se simte bine după ce i se schimbă comportamentul (vezi cazul terapiei),

alteori se simte rău (atunci apare situaţia de manipulare şi abuz).

Modificarea deciziei nu o luăm pe loc, uneori trec câteva zile şi emoţiile noastre ne dirijează

decizia. Nici nu ne dăm seama că ne-am schimbat părerea, că am luat alte decizii, pentru că

acţiunea aceasta este subconştientă şi pur şi simplu nu o observăm. Doar când începem să ne

modificăm comportamentele începem să ne dăm seama că am fost manipulaţi.

În momentul în care deciziile noastre se modifică, începem să ne schimbăm convingerile şi

apoi comportamentele. Atunci e momentul în care manipularea a avut efect. Pentru că asta

urmărea, să schimbe ceva în acţiunile noastre. Dacă ar schimba în bine, nu ar fi nici o problemă.

Dar uneori schimbă în rău şi ne îndepărtează de la drumul nostru, aşa că trebuie să fim atenţi!

Sunt tehnici speciale de persuasiune şi trebuie folosite cu inteligenţă. Dacă facem rău cu

aceste tehnici, o să ne simţim vinovaţi şi o să ne trezim după o perioadă că nu putem cu adevărat să

ne bucurăm de ceea ce am obţinut. Folosim aceste informaţii doar în scop de apărare împotriva

celor care vor să ne deturneze de la drumul nostru.

Probabil ne simţim tentaţi să le folosim ca să vedem ce putere au, dar trebuie să ne

concentrăm pe dezvoltarea noastră.

Trebuie să observăm în jurul nostru oamenii care au tendinţa (conştientă sau inconştientă) să

aplice asupra noastră aceste metode de convingere.

Valorile personale se conturează în copilărie, de la o vârstă foarte fragedă. Părinţii (ne place

sau nu) sunt cei care influenţează construirea primului set de valori, în copilăria noastră.

La fel cum familia cultivă un set de valori şi şcoala (spatiul, profesorii si orele de curs) poate

cultiva valori. De exemplu, o ora deschisă în care elevul este încurajat să îşi exprime părerea şi să

lucreze în echipă, cultivă valori precum „deschidere”, „non-conformism”, „creativitate” şi

„încredere în sine”. O oră în care elevul este încurajat să asculte şi să păstreze ordinea şi liniştea

cultivă valori precum „tradiţionalism”, „siguranţă”, „autoritate”, „conformitate”. Dacă valorile

personale nu coincid cu cele promovate de şcoala la care învaţă, pentru a echilibra balanţa, elevul

se poate implica în afara programului şcolar, în activităţi extracurriculare.

De asemenea, la viitorul loc de munca persoana se poate identifica sau nu cu valorile

companiei, cu valorile cultivate de mediul din companie. Şi la nivel de ţară se pot identifica şi

cultiva anumite valori în funcţie de oamenii-model mediatizaţi şi de legile statului.