Mobilier Din Lemn - SC Mobexpert SA
128
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE - MOBILIER DIN LEMN- S.C. MOBEXPERT S.A. STUDENTE:
-
Upload
ralukutza-geo -
Category
Documents
-
view
244 -
download
2
Transcript of Mobilier Din Lemn - SC Mobexpert SA
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
- MOBILIER DIN LEMN-
S.C. MOBEXPERT S.A.
STUDENTE:
– BRASOV 2008 –
CAP I MATERII PRIME FOLOSITE IN INDUSTRIA
MOBILEI
1.1. Lemnul
Lemnul este una dintre cele mai importante materii
prime naturale, cu multiple si extreme variate utilizari.
De mii de ani, lemnul este folosit drept combustibil,
ca material de constructii si la fabricarea mobilei. El
reprezinta materia prima de baza pentru fabricarea unor
articole de uz casnic , jucarii, articol de papetarie, articole
sportive, decoruri, panouri de expozitii, panouri publicitare,
ambalaje, constructii de vagoane, de cai ferate, de
ambarcatiuni nautice, etc.
O serie de ramuri ale industriei chimice se bazeaza
tot pe exploatarea lemnului, respectiv pe componentii
2
chimici ai acestuia: taninuri, pigmenti, gume, rasini si
uleiuri, care au diferite intrebuintari.
Celuloza din lemn este folosita in mari cantitati la
fabricarea hartiei si a fibrelor celulozice. Lignina din lemn
reprezinta materia prima pentru fabricarea maselor plastice si
un mediu propice in cultivarea diferitilor fermenti.
Lemnul poate fi transformat prin hidrogenare in
combustibil lichid (alcoolul metilic, cunoscut sub numele de
methanol sau alcool de lemn), care este utilizat drept
combustibil pentru automobile in unele tari, printre care
Brazilia.
1.2.Structura, compozitia si proprietatile lemnului
Lemnul este un material natural, organic, de origine
vegetala, alcatuit din celule cu membrane lignificate, care au
rolul de a conduce apa si mineralele din sol catre frunze si de
a conferi rezistenta arborelui. Este un material poros,
eterogen si anizotrop.
Structura, aspecul si proprietatile fizico-mecanice ale
lemnului difera in functie de planul de sectionare a
3
trunchiului. In principal, sectiunile se pot executa dupa trei
planuri:
- sectiune transversala, perpendicular ape axa trunchiului
- sectiune radiala, longitudinala, care trece prin axa trunchiului
- sectiune tangentiala, perpendiculara pe razele medulare si
tangentiala la inelele de crestere.
In structura microscopica a lemnului, ilustrata mai
jos,se deosebesc urmatoarele zone:
- coaja;
- cambiul vascular;
- alburnul;
- duramenul;
- maduva;
- inelele de crestere;
- razele medulare;
- porii.
4
Din punct de vedere al compozitiei chimice, lemnul este format
din
- substante organice, care pot fi principale si secundare;
- saruri minerale;
- apa.
Substantele organice principale ale lemnului sunt:
celuloza, hemiceluloza si lignina.
Celuloza reprezinta materia prima de baza in fabricarea
hartiei si a unor fibre textile, fiind folosita de asemenea si la
fabricarea unor lacuri, a alcoolului etilic, etc.
5
Hemiceluloza intra in compozitia membranelor celulare,
iar lignina este o substanta aromatica ce confera rezistenta
mecanica arborelui si, prin distilare, permite obtinerea
alcoolului metilic.
Substantele organice secundare cuprind rasini, uleiuri
eterice, substante tanate, gume, pigmenti, etc.
Substantele minerale sunt in general silicate, oxalati,
carbonate si fosfati de potasiu, natriu, calciu si magneziu. Nu
pot fi extrase si creeaza dificultati la prelucrare.
Continutul de apa variaza intre 30-60%, in functie de
specia si varsta arborelui, si de anotimp.
Proprietatile lemnului difera foarte mult de la o specie
la alta. De exemplu, mahonul este o specie tropicala rezistenta,
foarte apreciata pentru proprietatile ei de prelucrabilitate,
stejarul este cel mai rezistent, ciresul este mult apreciat in
confectionarea instrumentelor muzicale datorita proprietatilor
sale acustice si coloratiei frumoase, nucul este preferat pentru
mobilier datorita desenului frumos din zona radacinilor, iar
laricele, un lemn relativ ieftin, este folosit in constructii si la
fabricarea hartiei.
Proprietatile fizice ale lemnului sunt:
- culoarea;
6
- luciul;
- textura;
- desenul;
- umiditatea;
- masa specifica;
- durabilitatea;
- umflarea si contragerea.
Proprietatile mecanice ale lemnului sunt:
- duritatea;
- rezistenta la compresiune;
- rezistenta la tractiune;
- rezistenta la incovoiere;
- rezistenta la oboseala;
- rezistenta la uzura;
- rezistenta la despicare.
Toate proprietatile mecanice difera mult de la o specie la
alta, precum si in cadrul aceleiasi specii, unele proprietati
putatand prezenta valori ridicate, iar altele reduse.
Proprietatile electrice si magnetice:
Lemnul foarte uscat reprezinta un izolator electric
excelent, insa, o data cu cresterea umiditatii, are loc si o
crestere a conductivitatii electrice, comportamentul lemnului
7
saturat fiind similar cu cel al apei. De asemenea lemnul
prezinta efectul de piezoelectricitate (polarizare electrica).
Paralel cu fibrele, lemnul prezinta un minim de
susceptibilitate magnetica, fiind astfel un material diamagnetic.
Proprietatile acustice:
Prin lovire, lemnul este producator de sunete si poate
absorbi, amplifica, transmite si reflecta unde sonore care provin
de la alte corpuri. De aceea el este unicul material folosit la
fabricarea instrumentelor muzicale si pentru capitonarea salilor
de spectacol, in vederea obtinerii unei acustici superioare.
Inaltimea sunetului produs depinde de: frecventa vibratiilor,
dimensiuni, densitate, continutul de umiditate si de modul de
elasticitate al lemnului.
Izolatia sonora este mica, in mod normal lemnul absorbind
numai o mica parte (3-5%) din energia acustica. Insa, in spatiile
goale, de mari dimensiuni, semifabricatele poroase ale
lemnului conduc la cresterea acestei capacitati de pana la
90%, placajele absorbind mai bine sunetele joase, pe cand
PAL-ul si PFL-ul, sunete inalte.
Proprietatile termice:
Cu toate ca lemnul se contracta sau se umfla sub influenta
temperaturii (la peste 0 grade Celsius si la o umiditate
8
constanta , dilatatia termica este foarte mica), aceste modificari
dimensionale sunt neglijabile in raport cu cele determinate de
actiunea umiditatii. Aceasta proprietatate, alaturi de caracterul
de slab conducator de caldura (datorita aerului inclus in porii
lemnului), sta la baza utilizarii lemnului ca material de
constructii.
1.3. Defectele lemnului
Defectele lemnului neprelucrat pot avea drept cauza:
a) diferitele anomalii proprii de crestere ale arborelui (in
structura, aspect si compozitie chimica);
b) anomalii datorate actiunii factorilor naturali exteriori, care
conduc la aparitia defectelor de forma ale trunchiului si la
aparitia unor crapaturi;
c)actiunea agentilor de biodegradare a lemnului, de natura
vegetala sau animala.
In prima categorie de defecte, acelea datorate anomaliilor
proprii de crestere a arborelui, sunt incluse urmatoarele:
nodurile, anomalii ale fibrelor si maduvei, anomalii ale
trunchiului.
9
Nodurile sunt zonele din trunchi care reprezinta baza
ramurilor crescute pe corpul copacului sau in interiorul
acestuia. Prin taierea trunchiului, nodurile apar sub forma unor
discontinuitati circulare mai aspre in masa lemnoasa sau a unor
neregularitati ale structurii fibrelor lemnoase.
In zonele in care ramurile pornesc din interiorul copacului,
inelele ramurilor prezinta legaturi cu fibrele lemnului,
formandu-se astfel noduri concrescute sau noduri partial
concrescute, iar mai departe, mergand catre suprafata, fibrele
lemnoase ale trunchiului cresc in jurul ramurii, conducand
astfel la aparitia unor noduri incastrate. Nodurile care nu
prezinta nici o legatura cu fibrele lemnoase ale trunchiului
poarta numele de noduri cazatoare.
In timpul uscarii, cand contractia in lemn variaza in
functie de directia fibrelor, nodurile se contracta mai rapid
decat restul lemnului. De aceea, un nod cazator sau partial
concrescut poate sa se desprinda complet, formand astfel o
gaura in lemn. Spre deosebire de acestea, nodurile concrescute
si incastrate nu pot cadea, insa lemnul din jurul nodului este
deformat prin contractia diferita a nodului fata de restul
lemnului si, astfel, lemnul va prezenta proprietati mecanice
mult diminuate.
10
Nodurile mai pot fi clasificate si dupa alte criterii. Astfel,
in functie de forma lor, nodurile pot fi: rotunde, ovale, alungite,
cu mustati; in functie de zona de dispunere: noduri
longitudinale sau transversale; si in functie de concentratia pe o
anumita portiune: noduri izolate sau grupate.
Prezenta nodurilor influenteaza negativ procesul de
prelucrare a lemnului, zonele cu noduri prelucrandu-se mai
greu si, uneori, chiar deloc.
In unele cazuri, insa, gruparea in anumite zone a unor
noduri incastrate si concrescute de mici dimensiuni transforma
aceste defecte in efecte estetice deosebite cunoscute sub
numele de: „ochi de pasare", „ noduri in cuib ", „ aspect
mazarat" etc.
Anomaliile fibrelor lemnoase cuprind urmatoarele defecte
de deviere a fibrelor: fibra rasucita, fibra inclinata, fibra creata
si fibra incalcita.
Fibra rasucita este fibra dispusa elicoidal fata de axa
longitudinala a trunchiului. Lemnul cu asemenea fibre nu se
poate prelucra in industria pieselor de mobilier, putand fi
folosit numai ca materie prima in industria chimica.
Fibra inclinata este fibra deviata sub un anumit unghi fata
de axa longitudinala a trunchiului.
11
Fibra creata sau ondulata apare prin devierea tuturor
elementelor anatomice ale lemnului dupa o linie ondulata.
Propriu-zis, acest tip de fibre nu reprezinta un defect pentru
industria mobilei ci un efect estetic exploatat la fabricarea
furnirelor (de exemplu: frasinul cret).
Fibra incalcita reprezinta o deviere neregulata si o
intersectare a fibrelor lemnoase in anumite zone. Acest tip de
defect face ca lemnul sa se prelucreze cu dificultate iar
suprafata sa prezinte asperitati.
Anomalia maduvei este cunoscuta sub numele de
excentricitate si consta in dispunerea laterala a maduvei fata de
axul trunchiului. Lemnul cu un astfel de defect prezinta
rezistente mecanice reduse si se deformeaza puternic in sens
longitudinal si transversal.
Anomaliile trunchiului sunt: conicitatea, labartarea si
canelura.
Conicitatea reprezinta descresterea continua si
semnificativa a circumferintei arborelui de la baza spre varf.
Acest tip de lemn are o rezistenta la compresiune scazuta si
conduce la pierderi mari prin prelucrare.
12
Labartarea trunchiului consta in marirea brusca a
circumferintei in apropierea solului, aparuta din nevoia de
echilibrare, pentru a rezista la actiunea vantului.
Canelura este determinata de zonele de coaja infundata,
care conduc la aparitia unor valuri longitudinale, astfel incat, in
sectiunea transversala, trunchiul prezinta un contur ondulat.
Defectele celei de-a doua categorii, aceea a anomaliilor
datorate actiunii factorilor exteriori sunt determinate de o serie
de factori de mediu, printre care: precipitatiile (ca durata si
cantitate), radiatiile solare, vantul, variatiile de stare a aerului
(umiditate si temperatura), ceata salina etc. In aceasta categorie
de defecte sunt incluse: curbura, crapaturile: gelivura,
cadranura, rulura etc. Toate aceste defecte conduc la o serie de
compresiuni si tensiuni in lemn, care apar cand copacul deviaza
de la pozitia sa normala, verticala, sub actiunea vantului sau
altor factori atmosferici.
Curbura reprezinta devierea intr-un singur plan sau in mai
multe planuri a axei trunchiului fata de linia verticala. Ea apare
ca urmare a actiunii indelungate a vantului si zapezii si conduce
la reducerea rezistentelor lemnului, mai ales a rezistentei la
incovoiere. Tendinta de curbura este prezenta mai ales la pin si
salcam. Unele specii sunt numite si specii tremuratoare, la care,
13
ca urmare a actiunii vantului, apar trepidatii ale copacilor, care
conduc la separatii in tesutul lemnos.
Crapaturile lemnului sunt discontinuitati in masa lemnoasa
datorate ruperii sau desprinderii elementelor anatomice, sub
actiunea gerului si a vintului. Ele pot aparea sub forma:
gelivurii - crapaturi dinspre exterior catre interior, produse
sub actiunea gerului, ca urmare a presiunii exercitate de
gheata care se formeaza in trunchi;
rulurii - crapaturi concentrice, totale sau partiale, care
urmeaza linia inelelor anuale, aparute sub actiunea
vanturilor puternice;
cadranurii - crapaturi radiale aparute din partea centrala
catre coaja, fara a ajunge la exterior.
In cea de-a treia categorie de defecte, cauzate de insecte si
paraziti, sunt incluse: orificii si galerii, strangularea trunchiului,
inima rosie de fag, albastreala, putrezire etc.
Lemnul constituie, datorita compozitiei sale chimice si a
continutului ridicat in apa, un mediu favorabil de dezvoltare a
microorganismelor, insectelor, ciupercilor etc.
In cadrul agentilor (vegetali sau animali) de biodegradare
a lemnului sunt incluse insectele si alti paraziti, cum ar fi:
insectele xilofage, croitorii, fluturii, viespile, furnicile,
14
ciupercile si bacteriile xilofage, ciupercile lignicole etc. ce se
hranesc cu masa lemnoasa, in care produc orificii si galerii.
Parazitii vegetali, cum ar fi iedera si vascul, se agata de
trunchiul copacilor conducand la stragularea lor.
Ciupercile lemnului conduc la schimbari de compozitie
chimica, cu modificari de culoare si denumiri specifice: inima
rosie de fag sau duramen fals (se reduce flexibilitatea lemnului
care nu mai poate fi folosit la fabricarea mobilei curbate);
albastreala, cand lemnul apare colorat in albastru cu nuante
cenusii sau verzui, fara a i se modifica insa proprietatile;
putrezirea, cand lemnul devine sfaramicios si neutilizabil si
mucegairea
1.4.Alte materii prime si materiale folosite la fabricarea
mobilei
Lemnul este unul dintre cele mai folosite si mai pretabile
materiale din industria mobilei, fiind relativ ieftin si putand fi
supus unor prelucrari, tratamente si finisaje foarte diferite.
Astfel, el poate fi pictat, sculptat, lacuit, aurit, prelucrat manual
sau cu diferite unelte si dispozitive mecanice, iar prin anumite
tratamente termice se pot obtine forme prestabilite, definitive,
care se vor mentine si dupa racirea lui.
15
De asemenea, este un material rezistent, dovada fiind
piesele de mobilier egiptene, care s-au conservat de-a lungul
timpului in bune conditii.
Cu toate ca exista peste 100 de specii ce pot fi folosite in
aceasta industrie, unele esente au proprietati superioare altora.
Lemnul are o valoare estetica ridicata, atat prin coloratia
diferita a diverselor specii, cat si prin desenul conferit de
elementele sale anatomice. De exemplu, inelele anuale
reprezinta ele insele decoratii naturale ale suprafetelor si permit
obtinerea prin juxtapunere a unor decoruri elaborate, pe baza
unor desene prestabilite. Culoarea naturala variaza de la alb, la
galben, verde, rosu, maro, gri, pana la negru, cu infinite tonuri
intermediare, permitand, tot prin juxtapuneri, obtinerea unor
efecte estetice deosebite.
Pe langa lemnul masiv, la fabricarea mobilei se folosesc
drept materii prime o serie de semifabricate, fiecare dintre
aceste materii prime fiind supusa unor verificari organoleptice
si fizico-mecanice specifice, in vederea obtinerii unui produs
finit de mobilier de o calitate corespunzatoare prevederilor din
standarde, norme tehnice sau din contracte.
Cheresteaua este semifabricatul din lemn masiv, obtinut
prin debitarea longitudinala a bustenilor cu ajutorul gaterelor,
16
ferastraielor circulare si a ferastraielor panglica si prezinta cel
putin doua fete plane si paralele. In functie de specia lemnoasa,
cheresteaua poate fi de: rasinoase, foioase tari si foioase moi,
avand grosimile cuprinse intre 12-50 mm, latimile intre 6-30
cm, iar lungimile intre 0,45-3 m (in functie de specia lemnoasa
respectiva).
Dupa modul de taiere, cheresteaua poate fi: taiata in plin
sau direct (se obtin scanduri in forma trapezoidala, cu muchii
lungi, tesite); taiata in prisma (prisma este ulterior taiata la alt
gater in scanduri cu patru muchii), taiata in sferturi; taiata
semiradial; taiata radial si taiata tangential.
La fabricarea mobilei este folosita cherestea de fag
aburita, de frasin, paltin, ulm, stejar, de rasinoase etc., in
special pentru fabricarea elementelor de rezistenta, legaturi,
frize, picioare, cornise, socluri etc.
Pentru a fi folosita in industria mobilei, cheresteaua din
lemn de foioase prezinta urmatoarele conditii de
admisibilitate a defectelor:
nu se admit: coaja infundata, gelivura, gauri, galerii, inima
si maduva a lemnului, crapaturi nestrapunse si strapunse,
mucegai, pungi de rasina, coloratii anormale, noduri
partial concrescute sau crapate, cazatoare si putrede;
17
fibra inclinata: se admite o deviere de maxim 10%;
fibra creata, ondulata si incalcita: se admite numai daca nu
influenteaza aspectul si rezistenta mobilei;
noduri sanatoase, concrescute: maxim 1 nod de maxim 10
mm pe un reper de 1 m lungime.
Furnirul este un strat foarte subtire de lemn, cu grosimi
variind intre 0,2-6 mm, in functie de destinatia lui.
Cu toate ca tehnica de obtinere a furnirelor era cunoscuta
inca din Egiptul antic, ea nu a fost exploatata pe deplin pana la
inceputul secolului al XVIII-lea, in perioada stilului Rococo,
cand suprafetele curbe, concave si convexe erau frecvent
funiruite.
Furnirele se pot obtine prin: debitari manuale, cu
ferastraie; mecanic, pe masini de laminare si prin derulare. Cu
toate ca cele mai bune furniruri sunt cele taiate cu ferastraul,
totusi pierderile de material sunt mari si, de aceea, cea mai
extinsa metoda este cea de taiere mecanica.
Furnirul derulat este mai gros, se prezinta sub forma de
banda continua si are un desen simplu, pe cand furnirele
debitate tangential, radial si semiradial sunt subtiri si cu desene
frumoase: inelele anuale formeaza la furnirul debitat tangential
linii in forma de V, la debitarea radiala inelele anuale formeaza
18
linii paralele, drepte si la furnirele debitate semiradial, linii
paralele si inclinate.
Din punct de vedere al desenului natural pe care-l
prezinta, furnirele se clasifica in: furnire cu desen dezordonat:
furnir inflorat, furnir cufldcdri, furnir cu ochiuri etc., obtinute
prin debitarea tangentiala a radacinii sau a zonelor cu defecte
naturale si furnir-e cu desen ordonat numite si furnire cu dungi
late, vdrgate (frize), obtinute prin debitare radiala.
Furnirele cu desenele dezordonate sunt cele mai valoroase,
insa prezinta dificultati la imperechere in cadrul aceleiasi
garnituri.
In functie de specia lemnoasa din care provin, furnirele pot fi
de: specii indigene si exotice, iar in functie de destinatie ele se
clasifica in: furnire tehnice §ifurnire estetice.
Furnirele tehnice se obtin din esente obisnuite, cu desene
simple, comune si prezinta grosimi cuprinse intre 0,5-6 mm.
Acestea sunt folosite mai ales la fabricarea placajelor, a
panelelor, a lemnului stratificat, a mobilei etc.
Furnirul estetic, a carui grosime variaza intre 0,2-1 mm,
este realizat dintr-o esenta valoroasa, indigena sau exotica si se
aplica in general pe suprafata unui lemn masiv, inferior sau
deasupra unui strat de furnir tehnic, in vederea ridicarii valorii
19
estetice a acestuia. Unele dintre furnirele estetice indigene pot
fi innobilate prin presare, in desenul furnirelor unor specii
exotice {furnir defag innobilai).
Realizarea din lemn masiv a unor suprafete similare celor
furniruite este greu de realizat din mai multe motive: produsul
ar fi foarte scump, de multe ori nu s-ar putea pune in evidenta
luciul datorita planului si al metodei de debitare, iar rugozitatea
ar putea fi mai ridicata.
De asemenea, furnirele estetice sunt folosite si pentru a
realiza decoratii deosebite ale diferitelor piese de mobilier, prin
intermediul mozaicurilor, al marchetariilor si al intarsiilor.
Mozaicurile pot acoperi intreaga suprafata a piesei de
mobilier (mozaic tip parchet) sau partial (sub forma de benzi
sau de rozete).
Marchetaria isi are originea in epoca Renasterii italiene si
consta in aranjarea, dupa anumite modele prestabilite, a unor
piese mici si de esente exotice colorate diferit. In acest fel se
obtin decoratii complicate, sub forma de flori, peisaje, cosuri cu
flori etc.
Intarsiile sunt incrustatii realizate in exclusivitate din
furnir, atat fondul cat si compozitia realizandu-se in totalitate
separat de zona de aplicare, peste care se dispun ulterior.
20
Intarsia este alcatuita dintr-un furnir de fond din specii de
culoare deschisa, o compozitie din furnire din specii de culoare
intermediara, un fileu si o rama de incadrare din furnire din
specii de culoare inchisa. Furnirul lamelin este obtinut prin
suprapunerea, lipirea si presarea unui numar mare de foi de
furnir din esente diferite, care apoi sunt debitate in acelasi mod
ca si furnirul obisnuit. In acest fel se obtin desene divers
colorate, corespunzatoare culorii speciilor folosite.
Alte tipuri de furnire sunt aplicate pe un suport textil tesut
sau netesut si sunt destinate acoperirii diferitelor profile.
Furnirele pot fi inlocuite cu hartie decorativa texturata
care imita furnirele estetice, precum si cu o serie de folii PVC.
Furnirele estetice au conditiile organoleptice de
admisibilitate foarte stricte, in functie de cele trei clase de
calitate existente si de destinatia lor, exterioare sau interioare,
astfel:
nodurile sanatoase total concrescute: sunt admise 2-3
bucati, cu diametre cuprinse intre 15 mm (calitatea I) si 25
mm (calitatea a II-a);
nodurile sanatoase partial concrescute si nodurile partial
putrede nu sunt admise pentru furnirele de calitatea I, iar
21
pentru cele de calitatea a III-a sunt admise doua noduri, cu
un diametru de pana la 10 mm;
fibra creata, inclinata, incalcita si rasucita: se admit daca
nu influenteaza defavorabil aspectul mobilei;
gauri si galerii nu sunt admise pentru calitatea I, iar pentru
calitatea a III-a sunt admise gauri izolate, cu diametru de
maxim 3 mm, pe o suprafata maxima de 10% din totalul
suprafetei foii de furnir;
inima rosie de fag si coloratii inchise sanatoarse nu sunt
admise la calitatea I, dar se admit la calitatea a III-a pe cel
mult 20% din suprafata;
coloratia de mucegai nu se admite la furnirele de calitatea
I iar la calitatea a III-a se admit pe cel mult 10% din
suprafata foii;
petele de mucegai, tanin sau ulei nu sunt admise la
calitatea I, iar la calitatea a III-a se admit pe o suprafata
de cel mult 3 cm;
putregaiul nu este admis pentru nici o calitate de furnir;
asperitatile provenite de la debitare nu se admit la calitatea
I si se admit pe o suprafata de cel mult 1/5 din suprafata
totala a foii de furnir, daca nu sunt accentuate;
22
zgarieturile cu o adancime mai mare de 0,05 mm nu sunt
admise la calitatea I iar la calitatea a III-a se admit cel
mult doua zgarieturi de pana la 0,3 mm adancime;
ondulari si defecte de incleiere nu se admit.
Pentru furnirele exotice de calitatea I, conditiile de
admisibilitate sunt la fel de restrictive, neadmitandu-se decat
noduri sanatoase total concrescute (2 noduri, cu marimea de
pana la 5 mm).
Umiditatea foilor de furnir in momentul receptiei trebuie
sa fie de maxim 15% iar grosimea trebuie sa fie cuprinsa intre
0,4 si 1 mm, in functie de specia lemnoasa respectiva.
Panelul este un alt semifabricat din lemn realizat dintr-un
miez de sipci, acoperit pe ambele parti, prin incleiere cu un
adeziv sintetic, cu furnir tehnic asezat cu directia fibrelor
perpendiculara pe directia fibrelor miezului.
Panelurile se clasifica pe baza mai multor criterii:
a) specia furnirului: panel cu fete din foioase tari (fag) si
panel cu fete de foioase moi: plop,tei, paltin etc.;
b) directia fibrelor furnirelor exterioare: panel longitudinal,
patrat si transversal;
23
c) structura miezului: panelul cu structura compacta sau cu
miez de sipci, cu structura celulara, semicelulara si cu
sentulet;
d) tipul de finisare: panel slefuit, lustruit etc;
e) dupa grosime: diferite tipuri de panel, cu grosimi cuprinse
intre 14-22 cm si cu grosimea straturilor de furnir de 2,1
mm.
Panelul prezinta conditii de admisibilitate diferite pentru
semifabricatul in sine, pentru furnirul straturilor exterioare si
pentru miez. Pentru furnirul straturilor exterioare, clasa A sunt
admise urmatoarele defecte:
noduri sanatoase: daca nu depasesc 10 mm sau cu
marimea maxima de 15 mm, conditia fiind ca suma
marimilor cumulate sa nu depaseasca 30 mm;
crapaturi nepatrunse: la fiecare margine, eel mult 2
buc/m2, cu olungime maxima de 200 mm;
nu se admit: noduri partial concrescute, crapaturi patrunse,
gauri de insecte, coaja infundata, fibra inclinata, asperitati
provenite din derulare, imbinari deschise, reparatii cu
dopuri sau petice, reparatii cu pene.
Pentru panelul propriu-zis clasa A/A, sunt prevazute
urmatoarele conditii de admisibilitate:
24
nu se admit: umflaturi, denivelari provenite din golurile
miezului, lipsa furnirului pe margini, dezlipiri, ondulatii,
lipsa de sipci la capetele placii, urme de chit si pete de
ulei, urme de hartie adeziva, imprimari si zgarieturi,
franjuri si taieturi aschiate pe canturile placii;
rezistenta la forfecare: min. 1 N/mm.
Pentru miezul panelului, conditiile de calitate sunt
urmatoarele:
nu se admit: putregai, noduri vicioase, coaja infundata;
coloratii si noduri sanatoase, partial concrescute: se admit
daca nu afecteaza rezistenta lemnului;
noduri concrescute: se admit;
crapaturi strapunse: se admit cu lungimea de maxim 200
mm si cu latimea de maxim 3 mm.
Placajul este alcatuit dintr-un numar impar de furnire
tehnice, presate si lipite intre ele cu ajutorul unor cleiuri sau
rasini sintetice. Straturile de furnir sunt dispuse in directii
diferite, cu fibrele straturilor consecutive alternativ
perpendiculare unele pe celelalte, astfel ca placajul rezultat sa
dispuna de aceleasi rezistente in toate directiile si sa fie tot atat
de durabil ca si lemnul. Placajul prezinta proprietati superioare
lemnului masiv: umflarea si constragerea sunt reduse, fiind mai
25
stabil la variatiile de temperatura si de umiditate si ca urmare se
deformeaza mai greu, are rezistente mecanice superioare,
proprietatile de prelucrare sunt mai bune, nu crapa si
suprafetele sunt mai uniforme decat ale lemnului masiv.
In cazul placajelor, stratul exterior superior (sau ambele
straturi exterioare) trebuie sa prezinte valoare estetica si sa aiba
o mai mare duritate, pe cand straturile interioare, de
compozitie, trebuie sa fie doar rezistente. Placajele cu stratul
exterior decorativ sunt deseori acoperite cu furnire exotice de:
mahon, lemn satinat (satinwood), zebra etc., iar straturile
intermediare pot fi realizate din esente comune, cum ar fi pinul.
Aceste placaje sunt folosite, de exemplu, la fabricarea
diverselor piese de mobilier, la care stratul exterior din
interiorul piesei nu necesita o valoare estetica deosebita. In
acest fel, consumul de lemn este minim, iar aspectul nu difera
de aspectul lemnului masiv. Placajele din lemn mai putin
valoros sunt folosite pentru a inlocui metalul.
Dupa destinatie, placajele se clasifica in: placaje de uz
general, folosite la fabricarea mobilei si placaje hidro sau
termorezistente (pentru constructs aeronautice si navale). La
randul lor, placajele pentru mobila sunt clasificate dupa mai
multe criterii:
26
a) dupa domeniul de utilizare: placaje pentru funduri de
sertar, pentru rame, pentru corp de mobila, pentru placi
spate mobilier corp, pentru sezuturi si spatare scaune etc.;
b) dupa specia lemnoasa a furnirelor: placaje din lemn
omogen (de rasinoase, foioase moi sau tari), placaje mixte
(din diferite specii indigene sau din specii indigene si
exotice) si placaje compuse (din lemn si alte materiale);
c) dupa modul de finisare a suprafetei: placaje cu furnire
exotice, metalizate, melaminate, emailate, texturate,
pirogravate, acoperite cu tesaturi de fibre de sticla;
d) dupa tratamentul aplicat: placaj impregnat, ignifugat,
antiseptizat.
Placajul laminat este un produs similar, obtinut prin
suprapunerea si presarea mai multor straturi de furnir obtinut
prin derulare, toate dispuse cu fibrele in aceeasi directie.
Rezultatul este un semifabricat din lemn extrem de solid si de
rezistent pe directia fibrelor si slab in celelalte directii.
Placile aglomerate din aschii de lemn (PAL) sunt
semifabricate realizate din aschii de lemn, incleiate cu rasini
sintetice si presate la cald. PAL-urile se clasifica dupa mai
multe criterii:
27
a) dupa modul de obtinere: PAL presat pe fetele de interior
sau pe fetele de exterior si PAL extrudat;
b) dupa structura miezului: PAL extrudat plin si PAL
extrudat cu goluri;
c) dupa natura fetelor PAL-ului extrudat: PAL placat cu
furnire tehnice, cu furnire estetice, cu PFL dur sau cu
placaj;
d) dupa structura sectiunii transversale: PAL omogen, PAL
stratificat si PAL multistratificat;
e) dupa modul de finisare: PAL protejat pe ambele fete cu
rasini fenolice, folie de polietilena sau hartie sulfat, PAL
protejat pe dos cu folie de aluminiu, cu tesaturi de fibre de
sticla sau cu hartie sulfat, PAL innobilat - furniruit,
melaminat, emailat, texturat, caserat cu PVC, cu folii
metalice etc.;
f) dupa natura tratamentelor aplicate: PAL antiseptizat,
ignifugat, hidrofugat.
In functie de modul de obtinere si de finisare, PAL-ul
poate avea grosimi care variaza de la 4-60 mm.
La fabricarea mobilei se foloseste PAL-ul extrudat, presat,
melaminat, emailat etc. pentru obtinerea usilor, a placilor, a
28
peretilor laterali si despartitori, pentru funduri, tavane, polite,
fete-sertar etc.
PAL-ul slefuit pentru mobila trebuie sa posede
urmatoarele caracteristici fizico-mecanice si chimice:
- densitatea aparenta: pentru grosimi de pana la 8 mm inclusiv:
650 kg/m3 si pentru grosimi de peste 10 mm: 550 kg/m3;
- umiditatealalivrare: 9±3 %;
- rezistenta la incovoiere statica: pentru grosimi de pana la 12
mm: 20 N/mm2; pentru grosimi de la 12 mm pana la 19 mm:
18 N/mm2 si pentru grosimi peste 19 mm: 16 N/mm2:
- rezistenta la coeziune interna transversala: pentru grosimi de
pana la 12 mm: 0,40 N/mm2 ; pentru grosimi de la 12 mm pana
la 19 mm: 0,35 N/mm2 si pentru grosimi peste 19 mm: 0,30
N/mm2;
- rezistenta la smulgerea suruburilor: pentru fete: min. 750 N;
pentru canturi: minim 550 N;
- nu se admit: denivelari, imprimari si zgarieturi, slefuiri
neuniforme, pete de liant si urme de parafina, aschii de miez in
stratul de fata, stirbituri, umflaturi, dezlipiri de straturi si alte
defecte.
29
PAL-ul melaminat destinat constructiilor de mobilier, in
special de bucatarie, prezinta caracteristici de calitate
specifice:
rezistenta la smulgerea suruburilor: perpendicular pe
suprafata placii: minim 750 N; pe cant: minim 600 N;
rezistenta la: vase fierbinti; vapori de apa; tigara aprinsa:
nu se admite aparitia altor defecte in afara unei usoare
diminuari a luciului;
rezistenta la patare: nu se admit modificari ale peliculei
dupa contactul cu agentul de patare;
rezistenta la lumina: nu se admit decolorari sau modificari
de nuanta ale peliculei;
nu se admit: zgarieturi superficiale, impuritati in filmul
decorativ, desprinderi ale stratului decorativ, clivari ale
placii suport, margini sau colturi rupte.
Placile fibro-lemnoase (PFL) sunt semifabricate obtinute
din fibre de lemn sau din alte materiale vegetale, prin
desfibrare mecanica sau chimica si impaslite sau incleiate in
placi subtiri si rigide. Principalele avantaje pe care le prezinta
sunt: rezistente mecanice, fizice si chimice superioare, cost
redus si intretinere usoara.
Clasiflcarea se poate face dupa urmatoarele criterii:
30
a) dupa densitatea placilor: PFL poros, extramoale, moale,
semidur, dur si extradur;
b) dupa modul de obtinere: PFL obtinut prin procedeu uscat,
semiuscat si prin procedeu umed;
c) infunctie de finisare: PFL standard, netratat, bituminat,
innobilat prin emailare, melaminare etc.;
d) dupa structura sectiunii transversale: PFL omogen si
stratificat;
e) dupa tratamentul aplicat: PFL ignifugat, antiseptizat,
fonoabsorbant, tratat termic, impregnat cu uleiuri sicative
etc.
Grosimea placilor fibro-lemnoase variaza intre 8-25 mm.
La fabricarea mobilei sunt folosite: PFL dure pentru: rame
simple sau dublu placate, polite pentru corpuri inchise, spate si
funduri de sertar etc., precum si PFL emailate si melaminate,
folosite in special la fabricarea mobilei de bucatarie, pentru:
rame dublu placate, placi de mese, sezuturi de scaune, fete de
sertare, polite, canturi etc. Placile din fibre de lemn dur pot fi:
standard, innobilate si impregnate si prezinta urmatoarele
caracteristici de calitate fizico-mecanice:
- densitate aperenta: l,0g/cm3;
- umiditate la livrare: 6±2%;
31
- absorbtie de apa dupa 24 de ore: maxim 30-40%;
- umflare in grosime dupa 24 de ore: maxim 18-25%;
- rezistenta la incovoiere statica: 40-30 N/mm2;
- modulul de elasticitate la incovoiere statica:minim 2500-3000
N/mm2
Defectele admisibile ale placilor din fibre lemnoase sunt:
rizuri si zgarieturi: 1 buc/cm2, cu latimea maxima de 0,3
mm si cu lungimea cumulata de maxim 100 mm;
stirbituri pe margini sau colturi rupte: se admite eel mult
un colt rupt, cu lungimea rupturii de maxim 15 mm;
impuritati: se admit rar raspandite pe suprafata placii, cu
dimensiunea maxima de 2 mm;
nu se admit: pete de condens, pete de ulei, adancituri,
umflaturi, coloratii anormale si dezlipiri de straturi
(clivaj).
La fel ca si in cazul PAL-ului, PFL-ul melaminat, emailat,
impregnat etc. prezinta caracteristici calitative specifice. Astfel,
PFL-ul melaminat trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte de
calitate:
rezistenta la lumina solara: nu se admite schimbarea
intensitatii si a nuantei culorii;
32
rezistenta la abur: se admite o usoara matuire sau
accentuare a gradului de mat, fara decolorarea sau
fisurarea suprafetei;
rezistenta la soc termic: dupa sase cicluri nu se admit
umflaturi, crapaturi, decolorari, desprinderi ale peliculei;
rezistenta la caldura umeda: nu se admit fisurari
perceptibile cu ochiul liber de la distanta de 25 cm;
rezistenta la vase fierbinti: nu se admit modificari
permanente, ci numai o usoara matuire;
rezistenta la tigara aprinsa: se admite o decolorare usoara
si suprafata mata, dar nu alt tip de defecte;
rezistenta la inflamabilitate: dupa 24 h de la incercare nu
trebuie saapara nici o modificare a stratului exterior
decorativ;
nu se admit: adancituri si umflaturi, zgarieturi, coloratie
neuniforma, desprinderi, clivaj si caderea sau fisurarea
stratului decorativ.
Placile celulare din lemn pentru usi interioare sunt
panouri compuse dintr-o rama din lemn, acoperita pe ambele
fete cu placaj sau cu placi fibro-lemnoase si un miez interior,
alcatuit din lamele de PFL cu structura din hartie sau alte
materiale si care constituie suportul rigid de fixare a fetelor.
33
Ramele se executa din rigle masive de rasinoase sau foioase
moi; fetele, din placaj de fag de 4 mm; structura miezului, din
fasii obtinute din PFL dur din hartie cu grosimi de 3,2-4 mm
sau din alte materiale, asezate sub forma de fagure sau inele.
Placile decorative din hartie stratificata (HDS) sunt
realizate prin presarea la cald a mai multor straturi de hartie
impregnata cu rasini sintetice, dintre care, stratul exterior
superior (fata) este decorat cu aspect mat sau lucios. Aceste
placi sunt utilizate in industria mobilei (in special cea destinata
bucatariilor), construe til civile, mijloace de transport si
bordurare de panouri.
Placile din hartie decorativa stratificata destinate industriei
mobilei trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
- densitate aparenta: 1,3 kg/m3;
- rezistenta la tractiune, paralel cu suprafata: longitudinal: 90
N/mm2 si transversal: 70 N/mm2;
- rezistenta la soc (cu bila): urma lasata prin caderea bilei de la
o inaltime de 1,75 m trebuie sa fie de maxim 10 mm si nu se
admit fisuri sau exfolieri ale straturilor;
- rezistenta la uzura nu trebuie sa depaseasca 70 mg la fiecare
100 de rotatii, iar desenele nu trebuie sa fie deteriorate pana la
aparitia miezului;
34
- stabilitatea dimensionala totala: longitudinal 0,45% si
transversal,
0,90%;
- rezistenta la vapori de apa si la vase fierbinti: se admite o
schimbare usoara a luciului dar nu si alte modificari;
- rezistenta la apa clocotita: cresterea in greutate-maxim 5%;
umflarea in grosime: maxim 6%;
- rezistenta la tigara aprinsa: se admite o decolorare usoara si
pierderea luciului, fara alte modificari;
- rezistenta stratului decorativ la patare: nu se admit pete;
- stabilitatea la lumina: sa nu se decoloreze;
- rezistenta la mucegaiuri: sa nu prezinte pete de mucegai;
- toxicitatea DHS, in conditii normale si dupa ardere: lipsa;
- rezistenta la zgariere: sa nu apara zgarieturi la o apasare cu
140 gf etc.
In ultimul timp, sortimentul semifabricatelor din lemn este
intr-o continua diversificare, atat prin aplicarea unor tehnologii
noi de obtinere, cat si prin folosirea unor noi materiale,
neconventionale, care imita lemnul si il substituie.
Pe langa aceste materii prime, la fabricarea mobilei se
folosesc si o serie de materii auxiliare, printre care:
35
- cleiurile si adezivii sintetici care, datorita proprietatilor lor
adezive, au rolul de a imbina suprafetele dintre doua piese;
- baiturile organice care au rolul de colorare a lemnului;
- vopselele care se folosesc pentru pictarea diferitelor elemente
decorative sau pentru acoperirea in intregime a materialului
lemnos;
- lacurile sunt utilizate in procesul de finisare a pieselor de
mobilier, avand atat un rol estetic cat si de protejare a mobilei
fata de caldura si apa.
Adezivii naturali (clei de oase, de piele) si sintetici (fenol-
formaldehidici, ureo-formaldehidici cu intaritori, poliacetat de
vinil etc.) trebuie sa fie alesi in functie de solicitarea la care va
fi supusa mobila si de mediul in care va fi utilizata (uscat,
umed, temperaturi scazute sau ridicate), fara a suferi deformari
sau deteriorari neadmisibile;
- accesoriile metalice sau plastice (manere, butoane, broaste,
balamale, sustinatoare de polite, silduri, rozete etc.) pot fi
realizare din otel cromat, otel inox, fonta cenusie, aliaje de
zinc, aluminiu si alama etc. Calitatea accesoriilor metalice sau
plastice este prescrisa de standardele sau normele tehnice
pentru produsele respective. In cadrul aceleiasi piese sau
36
garnituri de mobilier, accesoriile aparente trebuie sa aiba
aceeasi culoare, inclusiv suruburile care se monteaza;
- materialele pentru tapiserie care cuprind materialele pentru
captusirea interioara si tapisarea exterioara a scaunelor,
fotoliilor, canapelelor etc. Pentru tapisare se folosesc
brocarturi, goblenuri, tesaturi rips, jaqard, piele, inlocuitori de
piele etc.
- sticla folosita pentru diverse policioare, usi de vitrine,
biblioteci.
37
CAP II. STILURI DE MOBILA
2.1. Evolutia stilurilor de mobila
În evoluţia sa istorică, constructivă şi decorativă,
mobila, obiect cu destinaţie strict legată de necesităţile
38
utilitare şi estetice ale vieţii omului, a avut o dezvoltare
artistică şi funcţională, influenţată direct de principalele
stiluri ale artelor plastice, de perfecţionarea uneltelor de
lucru, a materialelor şi condiţiilor sociale în care au
apărut şi s-au dezvoltat principalele stiluri de mobilă.
Având în vedere perioada istorică în care au apărut
şi s-au dezvoltat obiectele de mobilier putem realiza
următoarea clasificare:
a) stilurile popoarelor vechi: egiptean, caldeo-asirian,
indian, chinez şi japonez;
b) stilurile antice: grec şi roman;
c) stilurile evului mediu: bizantin, islamic, romanic şi
gotic;
d) stilurile epocii moderne: renaşterii, barocul italian,
Ludovic al XIV-lea, Regence, Ludovic al XV-lea,
Chippendale, Ludovic al XVI-lea, stilurile clasice
engleze, Empire, Biedermeier;
e) stilul Art Nouveau;
f) stilul românesc: românesc popular şi cult românesc.
2.2. Clasificarea sortimentului de mobilier
39
Piesele de mobilier se pot clasifica dupa mai multe criterii.:
a) Dupa materiile prime, mobilierul din lemn se clasifica in:
- mobilier din lemn masiv;
- mobilier din placi aglomerate (din lemn sau puzderii
de canepa);
- mobilier din rame placate (cu placaj, PFL si PAL);
- mobilier din panel;
- mobilier din materiale combinate (lemn, metal, material
plastic, sticla, ceramica, piele, textile etc.).
b) Dupa sistemul constructiv se distinge:
- mobila demontabila;
- in sistem fix (nedemontabila);
- extensibila;
- rabatabila;
- modulata18.
c) Dupa finisaj, obiectele de mobilier se pot clasifica in:
- mobilier natur;
- mobilier finisat prin ardere;
40
- mobilier finisat cu pelicula (din ceara, ulei, vopsea sau
lac). Pelicula poate fi: cu suprafata mata simpla (cu pori
deschisi), cu pori inchisi sau semiinchisi, mata satinata (fara
luciu), semimata, cu semiluciu, cu luciu inalt (luciu oglinda),
transparent;!, opaca, decorativa si de imitatie etc.
d) Dupa omamentatie, mobila se grupeaza in:
- profilata;
- sculptata;
- incrustata;
- pictata;
- mozaicata;
- cuintarsii;
- cumarchetarie;
- gravata.
e) Dupa destinatie, mobila se clasifica in:
- pentru uz casnic;
- pentru institutii publice;
- pentru cladiri social-culturale;
- pentru uz comercial si hotelier;
- pentru scoli si spitale;
- pentru uz industrial.
41
f) Dupa locul de folosinta, piesele de mobilier pentru
locuinte pot fi pentru:
- camere de dormit;
- camere de zi;
- sufragerii;
- camere de tineret;
- camere de lucru;
- hol;
- bucatarie;
- baie etc.
CAP III STUDIU DE CAZ S.C. MOBEXPERT S.A.
3.1. Istoricul firmei
Infiintat in 1993, Grupul Mobexpert are astazi 4.500 de
angajati (dintre care peste 3.500 in fabrici) si mai cuprinde, in
principal, 10 fabrici de mobila, 5 firme de import si de
logistica, si compania de imobiliare Domus Mex. Infiintata in
2000, Domus Mex este societatea de investitii imobiliare a
Grupului Mobexpert si proprietara tuturor cladirilor Grupului
42
de pe teritoriul Romaniei. Compania Domus Mex a inregistrat
cea mai dinamica evolutie in cadrul Grupului.
Mobexpert a fost desemnata drept cea mai de incredere
marca in 2005 la categoria "mobilier", in studiul Most Trusted
Brands, realizat in premiera in Romania anul acesta pe
baza votului publicului. Studiul este o traditie a publicatiei
Reader's Digest, se desfasoara in 14 tari europene si este la a
sasea editie.
Înfiinţat în urmă cu 13 ani, Grupul Mobexpert este liderul
pieţei de mobilier din România. Cu o cifră de afaceri de
aproape 150 de milioane EUR în 2005, Mobexpert se plasează
între primele 12 întreprinderi europene din industria mobilei.
Numai în Bucureşti şi în oraşele mari, Mobexpert deţine 18%
din piaţa de mobilier de casă şi 30% din cea de mobilier de
birou.
Dan Şucu a început afacerea Mobexpert în anul 1993, cu
un magazin de mobilier de birou. Activitatea de producţie a
fost demarată în 1994 cu fabricarea scaunelor de birou, fiind
apoi dezvoltate secţiile de canapele şi mobilier modern
melaminic. În 1995, compania a început să distribuie prin
reţeaua proprie de magazine şi mobilier importat de la marii
producători europeni. Ulterior, achiziţionând de la Fondul
43
Proprietăţii de Stat pachetele majoritare de acţiuni de la trei
importante fabrici de mobilier: Samus Dej, Ilefor Târgu Mureş
şi Mobstrat Suceava, compania şi-a dezvoltat activitatea de
producţie şi export. Grupul Mobexpert cuprinde în prezent 10
fabrici în patru centre de producţie din Bucureşti, Dej, Târgu
Mureş şi Suceava. printre acestea numărându-se: Samus Mex,
Ilefor, Modulo Mex, Confo Mex, Ergo Mex, Mureş Mex şi
Moldo Mex.
După ce a pornit în 1993 cu 4 angajaţi, în 2006 Grupul are
peste 4.500 de angajaţi.
3.2. Descrierea firmei
Mobexpert este o reţea naţională de magazine şi
hipermagazine specializate în vânzarea de mobilier şi
decoraţiuni interioare, destinate consumatorilor care doresc
produse de calitate europeană la preţuri accesibile. Oferta
Mobexpert include mobilier de living, dining, dormitor,
bucătării, băi, mobilier de terasă şi grădină, decoraţiuni,
covoare şi corpuri de iluminat. Reţeaua Mobexpert cuprinde 32
de magazine şi hipermagazine în Bucureşti, Braşov, Timişoara,
44
Cluj, Constanţa, Baia Mare, Târgu Mureş, Călăraşi, Piteşti,
Alba, Deva, Oradea, Galaţi, Bistriţa, Suceava, Ploieşti, Iaşi,
Arad, Dej, Focşani, Râmnicu Vâlcea, Alexandria, Satu Mare,
Piatra Neamţ, Brăila, Bacău, Craiova, Botoşani, Sibiu.
În prezent, în România operează cinci hipermagazine
Mobexpert.
În perioada 2006-2007, Mobexpert va investi 25 de milioane
EUR în trei hipermagazine noi de mobilă la
Ploieşti, ,Constanţa şi Sofia (Bulgaria). Toate hipermagazinele
Mobexpert vor fi localizate în centre comerciale alături de alte
magazine de mare suprafaţă de tip Carrefour, Cora, Bricostore
sau MediaGalaxy. Fiecare nou magazin Mobexpert va avea o
suprafaţă totală construită de 10-12.000 de metri pătraţi din
care 5-7.000metri pătraţi vor fi rezervaţi expoziţiei de mobilier,
reprezentând o investiţie de peste 5 milioane EUR.
Pe termen lung, Grupul intenţionează să transforme marca
Mobexpert dintr-o marcă naţională într-una regională, vizând
deschiderea a cel puţin cinci magazine în oraşele mari din
regiunea balcanică.
45
3.3. Activitatea de producţie şi export
Grupul Mobexpert deţine 10 fabrici în patru centre de
producţie deschise în Bucureşti, Dej, Târgu Mureş şi Suceava.
Fabrica Samus Mex este specializată în producţia de serie de
mobilier de casă – living, dormitoare, mic mobilier. Studiile
arată că, în Franţa, piaţa predilectă a fabricii, o locuinţă din
zece este mobilată cu produse Samus Mex. Ilefor produce în
serie mică mobilier de casă din lemn masiv, exportând peste
80% din produsele sale în Franţa, Germania, Olanda, Belgia.
Dotată cu linii tehnologice performante, Modulo Mex este cea
mai nouă fabrică a Grupului Mobexpert, specializată în
producţia de mobilier modern de casă din pal melaminat în
serii mari. Mureş Mex produce mobilier modern pentru living,
dormitor şi bucătărie, precum şi mobilier de birou, game
operaţionale şi directoriale. Fabrica de la Târgu Mureş este
singura fabrică de mobilier din România care are o
productivitate per angajat la acelaşi nivel cu fabricile europene.
Ergo Mex este cel mai important producător român de scaune
şi fotolii de birou. Moldo Mex produce mobilier si scaune
destinate unei largi varietati de stiluri de amenajare a locuintei.
În fiecare an, Grupul Mobexpert investeşte peste 2 milioane
46
EUR în utilaje, tehnologii avansate şi sisteme noi de producţie.
Mobexpert Braşov, deschis în 2005 printr-o investiţie de peste
5 milioane EUR, se întinde pe o suprafaţă de 10.000 de metri
pătraţi.
Arhitectura contemporana , in care spatiul trebuie sa exprime
spiritul de munca si organizarea pentru care a fost conceput,
redimensioneaza colectia Mobexpert Office. Mobexpert Office
va propune solutii ideale de amenajare a spatiilor de lucru prin
programe care raspund perfect diferitelor exigente privind
birourile multifunctionale, gratie vastei game
de elemente modulare: birouri in diverse forme si dimensiuni,
planuri de lucru, panouri de compartimentare, mese de consiliu,
etajere, dulapuri, receptii.
S.C. MOBEXPERT BRASOV S.A. incearca sa evidentieze
ideea ca fiecare individ este diferit si de aceea fiecare interior
trebuie sa ‘vorbeasca’ diferit.Aici se urmareste linia,volumul si
culoarea in acelasi timp cu eticheta de pret. La Mobexpert s-a
descoperit armonie, naturalete si echilibrul la acelasi pret
accesibil.
CELE MAI FRUMOASE IDEI NU SUNT NEAPARAT SI
CELE MAI SCUMPE.
.
47
CREEAZA,AMBIENTEAZA.MOBEXPERT ITI USUREAZA
DECIZIA..Contemporan sau clasic, rustic sau natural ori
ultimele tendinte…la Mobepert am gasit solutii pt fiecare
stil,solutii pe care ti le poti permite
3.3. Produsele realizate
MOBEXPERT produce urmatoarele tipuri de mobilier la
comanda:
a) Mobilier pentru casa:
- Mobilier bucatarie;
-Mobilier living:
- Mobilier dormitor;
- Accesorii mobilier dormitor: -usi culisante/pliante;
- Mobilier dressinguri si dulapuri cu usi culisante;
- Mobilier camere de zi;
- Mobilier camere pentru copii;
- Mobilier pentru baie;
b) Mobilier pentru spatii comerciale;
48
c) Mobilier hotel:
- Mobilier cemere de hotel;
- Mobilier receptii.
d) Mobilier pentru birou:
- Mobilier birou ergonomic (ECOS, OFIX,
EXPERTMETALIC)
- Mobilier birou managerial (CONSUL, SENATOR)
- Mobilier personalizat, receptii.
3.4. Materiale folosite la fabricarea mobilei
- PAL melaminat si MDF Kronospan, Egger Austria,
Thermopal Germania;
- MDF inseamna placi din fibre de lemn de densitate medie. -
Caliatea, aspectul si durabilitatea MDF-lui profilat si
termofomat este net superioara PAL-lui melaminat. - Pentru
productia placii fibrolemnoase de densitate medie (MDF) se
foloseste cea mai buna materie prima – preponderent lemn de
rasionase de calitate superioara, decojit. Suprafata este slefuita
pe amble parti, fiind posibila caserarea cu folie PVC 3D în
49
diferite structuri, pe una sau pe ambele suprafete exterioare. -
MDF are în comparatie cu multe alte materiale lemnoase, o
rezistenta foarte ridicata la încovoiere si însurubare. -
Caracteristicele mecanice si rezistenta placilor MDF sunt mai
ridicate decât la placile aglomerate (PAL) obisnuite. - valorile
de umflare sunt mult mai bune, decât la alte materiale
lemnoase. - Placile MDF fibrolemnoase de densitate medie se
disting prin caracteristici mecanice, tehnologice si fizice în
comparatie cu cele ale lemnului masiv.
-Cant ABS produs de Rehau, Egger, Thermopal;
- Folii PVC 3D pentru MDF produse de Renolit Germania;
- Materiale solide de suprafat (blaturi) : Corian DuPont, Renolit
si Formica, HPL Formica;
- Corian - produs de duPont- este un material solid, care poate
fi folosit atat in realizarea pieselor de mobilier, a desk-urilor
ergonomice sau a obiectelor sanitare. Chiuvetele Corian sunt
integrate in blatul de bucatarie. Fabricat din materiale si
polimeri acrilici, Corian este rezistent la temperaturi inalte, la
socuri si la pete (motiv pentru care este des folosit in realizarea
blaturilor de bucatarie). Este compatibil cu majoritatea
materialelor (MDF, lemn, inox sau sticla). Marginile pot fi
rotunjite, suprafata poate fi termoformta, gravata sau sablata.
50
Placile de Corian sunt lipite cu un adeziv special, astfel incat
rosturile nu sunt vizibile, iar structurile mari par a fi realizate
dintr-o singura bucata. Garantia asigurata de duPont pentru
Corian este de 10 ani.
- Furnir natural de cires si stejar in foi de mari dimensiuni cu
lac poliuretanic mat sau lucios;
- Feronerie: balamale, sertare BLUM Austria, feronerie
speciala Hettich Germania, sisteme de culisare, sisteme de
cuplare demontabile metalice ascunse
3.5. Procesul de productie
Un flux de productie in cadrul S.C.MOBEXPERT BRASOV S.A.
consta in urmatoarele operatii:
1. Conform proiectelor avizate de proiectare, piesele de
mobilier se lanseaza in fabricatie, fiind stability PAL-ul sau
MDF-ul din care se realizeaza;
2. PAL-ul se primeste din depozitul de PAL al fabricii
conform fisei de proiect;
51
3. Se dimensioneaza PAL-ul pe circularul cu comanda
numerica la cofele impuse in proiect, astfe lincat sa ramana
resturi cat mai mici
4. Urmeaza operatiile de frezare a lateralel or si gaurire pe
masina cu comanda numerica (asistate de calculator);
5. Se aplica cantul la masina de cantuit cu comanda automata,
mai intai se aplica folia pe cantul drept, apoi se aplica folia
pe cantul curb al reperelor; se apliva folia PVC 3D in cazul
MDF-ului;
6. Urmeaza montarea pe repere, cu comprimatoare,
demontabile unde este cazul, fixarea usilor in balamale si
manerelor la usi.
7. Operatia de montaj se executa pentru una bucata din fiecare
reper pe lot, lotul fiind stabilit, functie de comanda
clientului (numar bucati).
S.C. MOBEXPERT BRASOV S.A. beneficiaza de
consiliere specializata: asigurata de un personal foarte bine
pregatit si instruit, care va ofera intotdeauna cele mai rapide si
eficace solutii de mobilare a spatiului clientului.
TRANSPORT SI MONTAJ: realizat de echipe de
specialisti,recunoscuti pentru calitatea muncii lor,echipa nu
52
paraseste lucrarea inainte de a se asigura ca respectivul client
este pe deplin satisfacut
Toate produsele de mobilier beneficiaza de o garantie de
doi ani, care va protejeaza impotriva oricarui viciu de
fabricatie.In perioada de postgarantie mobilierul achizitionat de
la Mobexpert este reparat contra cost
Gamele de mobilier comercializate de Mobexpert sunt in
productie o perioada suficient de lunga pentru a putea realiza
completarile necesare cu produse din aceeasi gama si cu
aceleasi finisaje
3.6. Caracteristici de calitate
Dimesionarea reperelor dupa proiectul clientului si de
executie
tehnologica a proiectantului trebuie sa corespunda intocmai cu
cele executate pe fluxul tehnologic si al cotelor de gabarit
finale, pe total ansamblu lucrare.
Designul cerut de client, culoarea PAL-ului, a MDF-ului
sau a blatului, culoarea vopselei, folia, trebuie, de asemenea sa
corespunda intocmai cu comanda.
53
Caracteristicile de calitate pe firma sunt conform ISO
9001/2000 (SR EN ISO 9001/2001), implementat in cadrul
S.C. DOR PLURICOMPREST S.R.L., adaptate la procesele ,
practicile si specificul calitatii, garantandu-se capabilitatea
societatii de a satisface cerintele impuse prin standardele si
documentele legale si de reglementare aplicabile, precum si
prin comenzi/contracte.
Factorii de decizie si responsabili in implementarea
nivelului calitatii, stabilesc si urmaresc obiectivele specifice, la
nivelul compartimentelor, totodata, dispun actiuni corective si
preventive, necesare, pentru eliminarea cauzelor
neconformitatilor identificate/potentiale din activitatea
compartimentelor pe care le coordoneaza.
In cadrul S.C. MOBEXPERT S.A., managementul, de la
cel mai inalt nivel a stabilit si implementat un proces de
comunicare interna, care sa permita comunicarea in interioarul
societatii, cu privire la politica referitoare la calitate,
obiectivele calitatii, cerintele si realizarile referitoare la calitate.
Caile de comunicare stabilite, in cadrul societatii, acopera
transmiterea informatiilor de la conducere care executanti
(comunicarea de sus in jos), de la executanti la conducere
(comunicarea de jos in sus), precum si comunicarea intre
54
diferite functii situate pe acelaeasi nivele
organizatorice(comunicarea pe orizontala). Procesul de
comunicare interna se realizeaza prin intalniri de lucru
periodice, sedinte operative, instruiri de informare, organizate
de conducere sau de entitatile organizatorice responsabile, prin
care se transmit personalului, informatii privind politica
referitoare la calitate si obiectivele acesteia, cerintele
contractuale, care trebuiesc indeplinite, responsabilitati,
comunicarea de catre seful de compartiment, la nivelul fiecarui
loc de munca, etc.
Un sistem computerizat, in retea,, cu banca de date,
privind stocuri, materiale, produse finite, situatia calitatii, sta la
dispozitia conducerii, in timpul sedintelor operative, fiecare
compartiment in parte, putand furniza, on line, informatiile si
situatia la zi, pe loc, eliminandu-se timpii morti, privind
colectarea datelor si luarea deciziilor.
Pentru cresterea nivelului calitativ, se instruieste
personalul periodic.
3.7. Metode de verificare a calitatii
55
1. procesul de control, periodic, al dispozitivelor de masurare
si control (DMC), aplicabil in societate, duce la
respectarea cerintelor clientilor;
2. identificarea DMC, a caror precizie ( sensibilitate la
masurare) este compatibila, cu capacitatea de masurare
determinata;
3. verificarea calitatii PAL-ului, a MDF-ului si a blaturilori,
folosite in procesul de fabricatie (la receptia acestora in
societate, pe parcursul depozitarii) , riscul contractului
fiind la furnizor, orice nerespectare privind calitatea
contractata, conditii de uscare, s.a., indreptateste
societatea beneficiara, la returnarea intregii cantitati, pe
cheltuiala furnizorului, cu obligatia ultimului de a reface
livrarea si a plati penalitati de intarziere;
4. efectuarea verificarilor de calitate pe tot fluxul tehnologic,
conform documentelor de executie (planuri operatii);
5. controlul proceselor de asamblare si marcare, pentru a se
asigura conformitatea cu cerintele specificate;
6. folosirea spatiilor de depozitare, corespunzatoare;
7. evaluarea periodica a starii materialelor si produselor
depozitate si a conditiilor de depozitare, pana la
expedierea catre beneficiar;
56
8. stabilirea si urmarirea metodelor de inscriptionare a
produselor finite si manipularea acestora, pentru a preveni
distrugerile, deteriorarile sau utilizarile improprii.
3.8. Procesul de obtinere a mobilei
Principalele operaţii în obţinerea mobilei cuprind:
a) obţinerea reperelor simple şi complexe;
b) finisarea reperelor şi panourilor;
c) obţinerea subansamblelor şi montarea lor;
d) finisarea finală a piesei de mobilă (ansamblu).
a) Obţinerea reperelor simple şi complexe
Uscarea: se realizează la temperatura de 75-115ºC
până se aduce cheresteaua la umiditatea de 10%. O
umiditate mai mare conduce la crăparea pieselor, au loc
desprinderi ale peliculei de lac şi deci influenţează
calitatea mobilei.
Croirea brută: se realizează cu respectarea strictă a
dimensiunilor cu torelanţele admise. Nerespectarea
acestora creează dificultăţi de asamblare şi în exploatare.
Croirea brută a unor repere din cheresteua cu defecte duce
57
la obţinerea unui mobilier cu aspect exterior
necorespunzător. Croirea se realizează cu fierăstraie
circulare sau cu panglică.
Curbarea: conferă forme ondulate unor repere, ca urmare a
aplicării unor tratamente termice şi mecanice
corespunzătoare. Când eforturile de întindere sunt excesive
au loc ruperi de fibră pe partea convexă a lemnului, defect ce
afectează rezistenţa.
Dimensionarea şi profilarea reperelor: cuprinde
operaţiuni ca: tivirea(înlăturarea marginilor), rindeluirea
(obţinerea unei anumite grosimi), frezarea (obţinerea unor
profile) şi retezarea (tăierea capetelor).Pentru asigurarea unei
asamblări corecte, prezintă importanţă exactitatea
dimensiunilor reperelor şi calitatea execuţiei acestora.
Defecte ce pot apărea: repere cu dimensiuni în afara
toleranţelor stabilite de cotarea desenelor de execuţie,
provocate de uzura şabloanelor sau reglarea defectuoasă a
sculelor.
Pregătirea pentru furniruire: este o operaţie care
influenţează aspectul estetic al mobilei. Cuprinde: sortarea
furnirelor şi îmbinarea acestora.Sortarea furnirelor: se face
după nuanţă şi textură. Textura este dată de aspectul exterior
58
al furnirului determinat de forma, dimensiunile şi
gruparea elementelor anatomice ca: pori, inele anuale, raze
medulare (mici luciri, oglinzi perpendiculare pe inele
anuale).Îmbinarea furnirelor sortate se face prin lipire cu
bandă de hârtie şi se obţin efectele estetice corespunzătoare.
Furniruirea: Constituie una din operaţiile de bază care
determină aspectul mobilei. Plăcile de furniruire îmbinate
prin lipire cu bandă de lipit se aplică pe suprafaţa panourilor
prin încleiere, la maşini speciale, în condiţii de lucru
determinate, în funcţie de natura cleiurilor (presiune, durată
de timp, temperatură). Soluţiile de clei trebuie să fie în nuanţa
furnirului.
Încleierea şi asamblarea reperelor şi panourilor: Se
realizează prin presare şi uscare la temperatura de 30-35ºC,
timp determinat, utilizând cleiurile sintetice. Cantitatea mai
mare de clei generează apariţia petelor pe mobilă.
Finisarea reperelor şi panourilor cuprinde: chituirea,
şlefuirea, băiţuirea, lăcuirea şi lustruirea.
Chituirea se aplică în scopul corectării denivelărilor apărute
şi pentru realizarea unui suport neted de colorare. Se realizează cu
chituri speciale.
59
Şlefuirea are ca scop obţinerea unei suprafeţe netede. Se
realizează la maşini de şlefuit cu granulaţii abrazive
corespunzătoare. Astfel, pelicula brută de poliesteri se şlefuieşte
uscat cu abrazivi nehidrorezistenţi de granulaţie 320, 400 şi
eventual 500.
Băiţuirea se realzeaza c soluţii de coloranţi în apă distilată.
Aplicată pe o suprafaţă care nu este netedă duce la absorbţia
neuniformă a colorantului şi apariţia de pete.
Lăcuirea constă în aplicarea peliculei de lac. Se utilizează
lacuri pe bază de nitroceluloză şi de poliesteri. Aplicarea peliculei
de lac se fae pe material cu umiditate de maximum 10% uniform
repartizată pe toate punctele reperului.
Lustruirea are ca scop realizarea unei suprafeţe egalizate şi
se face prin
şlefuire cu hârtie abrazivă, cu paste sau cu lichide de lustruit.
Obţinerea subansamblurilor şi montarea lor
Constă în îmbinarea reperelor, panourilor şi subansamblelor
în piese de mobilier. Se realizează prin încleiere, cu şuruburi, cu
cepuri, cu profile (coadă de rândunică, nut şi feder etc.). Defecte
de montaj pot apărea: îmbinări neetanşe, lipsă de rezistenţă a
ansamblelor datorită nerespectării parametrilor de încleiere,
60
dimensionarea incorectă a lăcaşelor, strângerea incorectă a pieselor
în dispozitivele de strângere etc.
Finisarea finală a piesei de mobilier
Această operaţie se execută manual şi cuprinde operaţiuni de
corectare a finisajului efectuat mecanic. Finisarea finală conferă
aspectul mobilierului pentru comercializare.
4. Caracteristici de calitate
Calitatea corespunzatoare a pieselor de mobilier este
determinate nu numai de calitatea materiilor prime si a
materialelor auxiliare, ci si de respectarea conditiilor de calitate
impuse la nivelul fiecarei faze a procesului tehnologic de
fabricate. Aceste conditii se refera la: prescriptii constructive,
prelucrari mecanice, asamblare, incleiere, finisare, tapiserie si
planitate a panourilor libere sau montate in mobila.
Prescriptiile constructive impuse produsului finit de
mobilier sunt urmatoarele:
♦ partile frontale perechi (usi, sertare) la piesele de
mobila luate separat trebuie sa prezinte aceeasi textura si
culoare de furnir, iar restul panourilor sa prezinte texturi
asemanatoare;
61
♦ canturile vizibile ale panourilor din lemn masiv
trebuie sa prezinte culori apropiate de culoarea suprafetelor
exterioare, iar la cele protejate cu furnir furnirul trebuie sa fie
din aceeasi specie ca eel folosit pentru suprafetele exterioare;
♦ in zonele de montare a accesoriilor supuse la
solicitari mecanice mari (balamale, limitatori etc.) trebuie
prevazute adaosuri de lemn masiv;
♦ pe suprafetele frontale trebuie evitate denivelari
pronuntate sau unghiuri ascutite pentru a se preintampina
agatarea hainelor sau eventualele raniri ale utilizatorilor;
♦ piesele de mobila cu dimensiuni de gabarit mare
(dulapuri cu
trei usi etc.) vor fl executate, de preferinta, demontabile.
Prelucrarile mecanice trebuie sa se faca ingrijit, sa
respecte conditiile de forma a pieselor, tolerantele si ajustajele
de imbinari si asamblari prevazute in standarde. Ele trebuie sa
fie executate dupa forma si dimensiunile accesoriilor. Usile si
sertarele trebuie sa fie bine ajustate si asamblate pentru a
rezista la solicitari repetate de deschidere si inchidere si pentru
a asigura o functionare usoara.
Asamblarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
62
♦ sa fie executata fara joe, pentru a se asigura
soliditatea ansamblului si a se evita aparitia de zgomote in
timpul exploatarii;
♦ manerele, butonii, opritorii si limitatorii de la usi
trebuie fixate solid prin cepuri rotunde sau prin suruburi;
♦ balamalele si broastele trebuie fixate solid prin
suruburi pentru lemn;
♦ usile trebuie montate astfel ca, la deschidere sau
inchidere, sa nu se produca smulgerea balamalelor din suruburi
si sa ramana inchise fara interventia broastei sau a opritorului;
♦ capetele suruburilor, in special cele aparente si
decorative, nu trebuie sa prezinte urme de surubelnita, iar
crestaturile capetelor trebuie orientate intr-un singur sens;
♦ capetele suruburilor sau ale altor organe de
asamblare, care raman vizibile si care prezinta pericol de
accidentare, trebuie acoperite corespunzator.
Incleierea trebuie efectuata cu respectarea regimului de
conditionare impus de natura adezivului, pentru a se evita
curbarea panourilor. Incleierea trebuie facuta fara prelingeri de
adeziv, cu o presiune corespunzatoare naturii adezivului si
structurii lemnului, astfel incat, la desprinderea fortata,
63
suprafetele incleiate sa prezinte urme de rupere a fibrelor
lemnului.
Adezivul trebuie aplicat uniform, neadmitindu-se zone
neincleiate, pete de la patrunderea adezivului la suprafata,
suprapuneri sau rosturi la imbinarea foilor de furnir.
Abaterea admisibila de la planitate a panourilor libere sau
montate in mobila este de 2 mm (pentru panouri cu
dimensiunea cea mai mare de maxim 1000 mm) si 2%o din
dimensiunea cea mai mare care depaseste 1000 mm.
5. Verificarea calitatii mobilei
Verificarea calitativa a produselor finite de mobila
cuprinde urmatoarele determinari organoleptice si fizico-
mecanice:
♦♦♦ verificarea aspectului se face cu ochiul liber, in
conditii de iluminare normala, urmarindu-se prezenta oricarui
defect.
La verificarea aspectului se urmareste ca pelicula de lac sa
fie neteda, uniforma, fara asperitati, scurgeri, zgarieturi si fara
64
imprimari. De asemenea, nu se admit: incretituri, cratere,
incluziuni de corpuri straine, bule de aer sau fisuri.
La finisarea transparenta, pelicula trebuie sa fie
transparenta, fara pete sau zone opalescente, iar la finisarea
opaca pelicula trebuie sa prezinte culoare uniforma pe toata
suprafata.
Grosimea peliculei, de minim 25 jam, trebuie sa fie
uniforma si aderenta pe intreaga suprafata.
Aderenta se efectueaza dupa minim 14 zile de la aplicarea
peliculei si consta in desprinderea fortata a peliculei cu o lama
de cutit. Pelicula nu trebuie sa se desprinda cu usurinta de pe
suport.
Rezistentele minime la solicitarile fizice, chimice si
mecanice ale finisajelor sunt prezentate in Tabelul 2.
♦♦♦ verificarea dimensiunilor se realizeaza cu mijloacele
obisnuite de masurat, urmarindu-se dimensiunile prevazute in
desenul tehnic;
♦♦♦ verificarea planitatii panourilor montate se executa
cu rigla de control, asezata pe cant, in sensul lungimii, latimii si
al diagonalei, masurandu-se sageata maxima, iar planitatea
panourilor libere se verifica pe o suprafata de referinta perfect
plana;
65
Conditiile de admisibilitate a finisajelor
Tabel 2
Caracteristica U.M. Norm Superi InaltRezistenta la apa ore 1 6 24Rezistenta la grasimi ore 24 24 24Rezistenta la alcool 50% ore - 1 16Rezistenta la cafea ore - 1 16Rezistenta la acetona min. - - 2Rezistenta la surse
fierbinti uscate
°C 85 85
Rezistenta la surse
fierbinti umede
°C 85
Rezistenta la soc termic ciclur 10 15 15Rezistenta la zgariere - HB 2HB 4HB (Sursa: STAS 6009-86 - Mobilier din lemn, Finisare
transparenla §i opaca- Conditii tehnice generale de
calitate)
♦♦♦ verificarea functionarii corecte a sertarelor se face
deschizandu-se sertarul la 2/3 din lungime. Sertarul astfel
deschis nu trebuie sa prezinte o deplasare in sens vertical si un
joc lateral mai mare de: 20 mm la sertarele cu o lungime peste
300 mm si 15 mm la sertarele cu o lungime sub 300 mm;
♦♦♦ determinarea rezistentei sertarelor la incercarea
staticd se realizeaza prin dispunerea in interiorul sertarului
inchis a trei greutati, dispuse egal pe toata suprafata sertarului;
66
♦♦♦ determinarea rezistentei sertarelor la tragere: se trage
sertarul in exterior, cu o anumita forta, neadmitandu-se
desprinderea butoanelor, manerelor sau descleieri ale partii
frontale fata de laterale si fund;
♦♦♦ verificarea stabilitdtii piesei de mobila in planul de
asezare (picioare si soclu in acelasi plan) se face prin asezarea
pe o placa, impingandu-se mobila in doua directii
perpendiculare;
♦♦♦ determinarea rezistentei la compresiune verticala: se
aplica trei forte perpendiculare (catre partile laterale si la
mijloc), urmarindu-se rezistenta asamblarii;
♦♦♦ determinarea rezistentei la oboseala prin impingeri
orizontale alternative: asupra partilor superioare ale pieselor de
mobilier (avand picioarele fixate lateral) se aplica forte
alternative, urmarindu-se rezistenta asamblarilor;
♦♦♦ determinarea rezistentei fixdrii usilor cu axul de rotire
vertical se face prin inchideri si deschideri alternative a usilor
si prin aplicarea unei forte asupra usilor deschise;
♦♦♦ determinarea rezistentei fixdrii usilor cu axul de
rotire orizontal se realizeaza prin dispunerea pe suprafata
interioara a usii deschise a patru greutati dreptunghiulare, care
sa acopere intreaga suprafata a usii;
67
♦♦♦ determinarea rezistentei picioarelor: se fixeaza lateral
picioarele dispuse pe una dintre parti, iar asupra celorlalte se
aplica forte perpendiculare, din exterior catre interior,
urmarindu-se rezistenta asamblarii si a incleierii;
♦♦♦ determinarea rezistentei politelor la incercarea
statica si dinamica.
Pentru conservarea calitatii produselor din mobila pana la
utilizatorul final este necesara si respectarea conditiilor de
ambalare, depozitare si transport.
Ambalarea mobilei se poate realiza in ambalaj e din lemn
(cu o umiditate de 20% la ambalajele din cherestea, 8% la cele
din PFL si 12% la cele din PAL), din carton ondulat si din
hartie speciala: tip sulfit, rezistenta, acoperita cu parafina si
polimeri sintetici, bituminata sau de matase.
Subansamblurile glisante (sertare, polite, pereti
despartitori) si usile nedemontabile trebuie protejate cu hartie,
carton etc. si trebuie inchise sau fixate astfel incat sa fie
imobilizate in timpul manipularii si al transportului.
Elementele demontabile care ies in afara suprafetelor
exterioare trebuie demontate si fixate in interiorul mobilierului
sau ambalate separat in hartie de ambalaj sau carton ondulat si
introduse in pungi textile sau de polietilena.
68
Placile de la mobilier trebuie protejate cu hartie de matase
asezata cu partea lucioasa sau satinata spre suprafata finisata.
Colturile, muchiile si alte parti proeminente trebuie
protejate prin coltare.
Accesoriile metalice trebuie introduse in pungi sau
pachete, imobilizate in interiorul lazilor, iar componentele
fragile (cristale, oglinzi, geamuri, manere de sticla, de portelan
etc.) trebuie sa fie ambalate in aceeasi lada sau in lazi separate.
Depozitarea mobilei se realizeaza in incaperi inchise,
pentru ca aceasta sa fie ferita de actiunea factorilor atmosferici.
Pe timpul depozitarii, mobila trebuie ferita de: praf, schimbari
bruste de temperatura, uscaciune, curenti puternici de aer,
actiunea directa a razelor solare sau precipitatii atmosferice.
Stivuirea trebuie sa se faca astfel incat piesele de mobila
sa nu se zgarie prin frecare intre ele sau sa se deterioreze.
Conditiile de depozitare vor fi: temperatura cuprinsa intre
10-35°C pentru o perioada de depozitare de pana la 15 zile si
intre 10-30°C pentru o perioada de depozitare de peste 15 zile,
iar umiditatea relativa a aerului - 40-70%.
Transportul se face cu mijloace de transport curate,
acoperite si prevazute cu mijloace adecvate de fixare si
protejare a mobilei, pentru a se evita deteriorarile din timpul
69
transportului si al manipularilor sau cu mijloace adaptate
special transportului de mobila.
7. Standarde de calitate
Într-o lume marcată de schimbări bruşte atât în plan
social, cât şi în plan economic, implementarea unui
sistem de management al calităţii este una din soluţiile prin
care firmele pot face faţă problemelor cu care se confruntă
zi de zi, venite atât din partea societăţii (cerinţe referitoare
la securitate, mediu etc), concurenţei cât şi a clienţilor
(raport calitate / preţ).
Abordarea acestui demers presupune existenţa unui
anumit nivel cultural în domeniul calităţii, sprijinit
continuu de un program motivaţional.
Introducerea unui sistem de management al calităţii are
ca scop satisfacerea clienţilor şi depăşirea aşteptărilor
acestora. Un astfel de sistem trebuie să fie dinamic, ceea
ce îi conferă capabilitatea de a fi adaptat nevoilor,
cerinţelor şi aşteptărilor clienţilor. Ideea elaborării unor
standarde care să uşureze implementarea unui sistem
70
calitate în cadrul unei firme, dar să permită şi o
evaluare a acestuia pe baza unui referenţial, a fost pusă
pentru prima dată în cadrul comitetului tehnic – TC 176
„Managementul calităţii şi asigurarea calităţii” al
Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, în anul 1979.
Pentru a veni în sprijinul utilizatorilor, TC 176 a
elaborat şi următoarele standarde: ISO 9000-1/1997.
Quality management and quality assurance standards. Part
I: Guidelines for selection and use; ISO
9000-2/1987. Quality management and quality assurance
standard. Part 2: Generic quidelines for the aplication of
ISO 9001, ISO 9002 and ISO
9003.
Conform SR ISO 8402/1995 – Managementul
calităţii şi asigurarea calităţii – Vocabular, sistemul
calităţii este definit astfel:
„structuri organizatorice, proceduri, procese şi resurse
necesare pentru implementarea managementului calităţii”.
Principiile generale, liniile directoare şi cerinţele cu
privire la proiectarea şi implementarea unui sistem al
calităţii sunt reglementate de seria de standarde ISO 9000.
Familia ISO 9000 este destinată a fi folosită în patru
71
situaţii7:
- ca îndrumări pentru managementul calităţii;
- în relaţii contractuale între prima parte şi a
doua;
- pentru aprobare sau înregistrare de către a
doua parte;
- pentru certificare sau înregistrare de către o
terţă parte
Situaţia primă corespunde necesităţii de asigurare
a calităţii
interne, în timp ce situaţiile celelalte, celei de
asigurare a calităţii externe. Astfel, prin asigurarea
calităţii interne se înţelege că, în cadrul unei
organizaţii, asigurarea calităţii furnizează
încredere managementului, iar prin asigurarea calităţii
externe se înţelege că în situaţii contractuale sau în alte
situaţii, asigurarea calităţii furnizează încredere
clienţilor sau altora.
În scopul asigurării interne a calităţii (deci
în situaţii necontractuale) se utilizează SR EN ISO 9004-
1/1996 – Managementul calităţii şi elemente ale
sistemului calităţii, care descrie toate elementele cu
72
ajutorul cărora poate fi dezvoltat şi implementat un sistem
al calităţii, adaptat nevoilor specifice ale întreprinderii.
Potrivit acestui standard sistemul calităţii se aplică
într-un mod caracteristic tuturor activităţilor legate de
calitatea unui produs şi care interacţionează cu acesta.
Astfel, sistemul va cuprinde toate fazele din ciclul de
viaţă al unui produs şi al unor piese, de la identificarea
iniţială a necesităţilor pieţei până la satisfacerea finală
a condiţiilor. Sub acest aspect, elementele sistemului
calităţii sunt:
- marketing şi prospectarea pieţei;
- proiectarea şi dezvoltarea produsului;
- planificarea şi dezvoltarea procesului;
- aprovizionarea;
- producţie sau prestarea serviciilor;
- verificare;
- ambalare şi depozitare;
- vânzare şi distribuire;
- montaj şi punere în funcţiune;
- asistenţă tehnică şi service după vânzare;
- scoaterea din uz sau reciclarea la sfârşitul vieţii
utile.
73
În scopul asigurării externe a calităţii se poate
utiliza unul dintre cele trei modele: SR EN ISO 9001, SR
EN ISO 9002 sau SR EN ISO 9003.
SR EN ISO 9001/1995 – Sistemele calităţii.
Model pentru asigurarea calităţii în proiectare, dezvoltare,
producţie, montaj şi service, se utilizează atunci când
conformitatea cu condiţiile specificate urmează să fie
asigurată de către o organizaţie în timpul proiectării,
dezvoltării, producţiei, montajului şi service-ului.
Standardul prevede condiţiile referitoare la
sistemul calităţii aplicabile atunci când trebuie
demonstrată capabilitatea unui furnizor de a proiecta şi de
a livra produse conforme.
Condiţiile specificate vizează în primul rând
obţinerea satisfacţiei clienţilor prin prevenirea
neconformităţii în toate etapele, de la proiectare până la
service.
Standardul este aplicabil în situaţiile în care:
- este necesară proiectarea şi condiţiile
referitoare la produs sunt exprimate, în principal, prin
caracteristici de performanţă sau este necesar ca acestea să
fie stabilite;
74
- încrederea în conformitatea produsului poate fi
obţinută prin demonstrarea adecvată a capabilităţii unui
furnizor în proiectare, dezvoltare, producţie, montaj şi
service.
SR EN ISO 9002/1995 – Sistemul calităţii.
Model pentru asigurarea calităţii în producţie, montaj şi
service, se utilizează atunci când conformitatea cu
condiţiile specificate urmează să fie asigurată de furnizor
în timpul producţiei, montajului şi service-ului.
Standardul prevede condiţiile referitoare la
sistemul calităţii aplicabile atunci când trebuie
demonstrată capabilitatea unui furnizor de a livra produse
conforme cu un proiect stabilit.
Condiţiile specificate vizează în primul rând
obţinerea satisfacţiei clienţilor prin prevenirea
neconformităţii în toate etapele, de la producţie până la
service.
Standardul este aplicabil în situaţiile în care:
- condiţiile specificate pentru produs sunt
formulate în termenii unui proiect sau ai unei specificaţii
stabilite;
75
- încrederea în conformitate a produsului poate fi
obţinută prin demonstrarea adecvată a capabilităţii unui
furnizor în producţie, montaj şi service.
SR EN ISO 9003/1995 – Sistemele calităţii.
Model pentru asigurarea calităţii în inspecţii şi încercări
finale, se utilizează atunci când conformitatea cu
condiţiile specificate urmează să fie asigurată de
furnizor numai la inspecţiile şi încersările finale.
Standardul prevede condiţiile referitoare la
sistemul calităţii aplicabile atunci când trebuie
demonstrată capabilitatea unui furnizor de a depista orice
neconformitate a produsului şi de a controla modul
de tratare a acestora în timpul inspecţiilor şi încercărilor
finale.
Standardul este aplicabil atunci când conformitatea
produsului cu condiţiile specificate poate fi pusă în
evidenţă cu o încredere adecvată, dacă pot fi
demonstrate în mod satisfăcător anumite capabilităţi
ale furnizorilor de a inspecta şi încerca produsele finite.
Cele trei modele pentru asigurarea externă a calităţii
prezentate mai sus se utilizează deci în situaţii
contractuale (între prima şi a doua parte), atunci când
76
clientul solicită furnizorului să demonstreze
aptitudinea sa privind realizarea calităţii cerute, în scopul
aprobării sau înregistrării de către a doua parte (evaluarea
aptitudinii furnizorului de a realiza calitatea cerută, de
către client) sau în scopul certificării sau înregistrării
sistemului de către o terţă parte.
Certificarea sistemului calităţii reprezintă atestarea
de către organismul de certificare, a conformităţii
acestuia cu un standard de referinţă din familia ISO
9000 sau echivalentele acestora. Acţiunea de certificare
confirmă faptul că, sistemul calităţii satisface
standardele adoptate ca referinţă, dând asigurarea că
furnizorul este capabil să furnizeze produse în baza
standardelor sau altor documente normative adecvate8.
77
