m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i ... file» Doug Wright va fi prezent pe 17...

NR. 114 » 10-16 februarie 2007 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

„Eu a[ face tot ce a[ putea pentru desfiin]area MinisteruluiCulturii. Nu mai are obiectul muncii. Merge cu fr`na tras\.“

UN INTERVIU CU MIRCEA DANIELIUC ~N » PAGINILE 8-9

„MCCE C|PU{|DE STAT“

S-A CITIT. ACUM SE AUDE

DETALII ~N » PAGINA 13

HERCULE POIROTCONTRA ANTONPAVLOVICI CEHOV

Emil Brumaru

Gazda, s\rb\toritul, Selhutin?Trimis la podeaua scenei scurt,printr-un upercut: „E un necio-plit!“. Explica]ia? Inimaginabil\...

~N » PAGINA 11

Filip Florian, curtat deeditorii de peste Ocean

Este o premier\ pentru literatura român\. O mareeditur\ american\, Harcourt, dore[te s\ achizi]ion-eze drepturile de traducere pentru `ntreaga lume,`n timp ce pentru Germania acestea s`nt solicitatede prestigioasa editur\ Suhrkamp.

Filip Florian, autorul Degetelor mici [i coautorul B\iu]eilor, este cel mai cur-tat prozator român al momentului. Agentul literar Simona Kessler se afl\ `ntratative cu editura american\ Harcourt, care inten]ioneaz\ s\ achizi]ionezedrepturile de traducere pentru `ntreaga lume a volumului de debut al scriito-

rului. Romanul a fost solicitat [i de editura german\ Suhrkamp. Kessler accen-tueaz\ faptul c\ „dou\ editoare de renume interna]ional au r\spuns cu entu-ziasm [i, din numeroasele manuscrise primite spre evaluare, au ales romanullui Filip Florian pentru programul de toamn\ 2008“.

„E foarte dificil, ca autor român, m\car s\-]i fie citite ni[te fragmente, ni[temostre de text. Recunosc, vestea aceasta e ca un aliment care are un drum mailung p`n\ la a-mi intra `n s`nge [i a-l con[tientiza cu totul. Lucrurile s-au `nt`m-plat oarecum peste noapte, este o bucurie foarte mare pentru mine, dar parc\e un film `n care `nt`mpl\tor e cineva cu numele meu, nu m\ v\d neap\rat pemine acolo“. – Filip Florian

CITI}I GRUPAJUL DIN » PAGINILE 4-5

UndergroundMarius Babias

~n anii ’60, pe c`nd `n SUA Noua St`ng\testa forme pline de farmec ale politicii [ipe c`nd feministele declarau c\ identitateapersonal\ are valoare politic\, s-a n\scut[i underground-ul. ~n underground, gra-ni]ele dintre lifestyle, politic\ [i practicarevolu]ionar\ erau elastice...

~N » PAGINA 7

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO

CREPUSCULULCIVIL...

CNC liveR. Chiru]\

Ministrul Adrian Iorgulescu consider\ c\nu are ce s\ `[i repro[eze `n leg\tur\ cuconcursul organizat de Centrul Na]ionalal Cinematografiei. „A respectat toateprevederile legale.“ Acesta a reamintit c\`n 2007 se vor face cele mai multe filmedin istoria României, suma alocat\ pentrusesiunea din decembrie fiind de 186 demiliarde de lei vechi.

~N » PAGINA 3

FFiilliipp FFlloorriiaann [[ii MMaatteeii FFlloorriiaann aauu ssccrriiss `̀mmpprreeuunn\\ BB\\iiuu]]eeiiii,,vvoolluumm ccaarree aa aapp\\rruutt `̀nn eeddii]]iiee nnoouu\\ llaa mmaaii ppuu]]iinn ddee uunn aann ddee llaa llaannssaarreeFFiilliipp FFlloorriiaann [[ii MMaatteeii FFlloorriiaann aauu ssccrriiss `̀mmpprreeuunn\\ BB\\iiuu]]eeiiii,,vvoolluumm ccaarree aa aapp\\rruutt `̀nn eeddii]]iiee nnoouu\\ llaa mmaaii ppuu]]iinn ddee uunn aann ddee llaa llaannssaarree

» Doug Wright va fi prezent pe 17 februarie, la TeatrulOdeon din Bucure[ti, la premiera spectacolului S`ntpropria mea so]ie, bazat pe o pies\ a sa care a c`[tigatpremiul Pulitzer `n 2004. Aceasta este a doua pies\ aautorului american pus\ `n scen\ la Odeon de regizoa-rea Beatrice Rancea, dup\ Quills/ Marchizul de Sade.

» Matei Vi[niec, cel mai jucat dramaturg român `n lume,va debuta, pe 11 februarie, pe o scen\ de teatru dinIsrael, cu una dintre cunoscutele sale piese – Istoriacomunismului povestit\ pentru bolnavii mintal. Aceastaeste montat\ `n ebraic\, la Teatrul Karov, din Tel Aviv,de Nicu Nitai, artist evreu n\scut `n România. Vi[niecva fi prezent la premiera spectacolului, iar pe 12februarie va participa la o `nt`lnire cu publicul, organi-zat\ la Institutul Cultural Român din Tel Aviv.

CITATUL S|PT|M~NII

Regizorul Radu Mih\ileanu, pre[edintele Festi-valului de Film Românesc ce a avut locs\pt\m`na trecut\ la Paris: „Publicul a fostfoarte numeros [i acest fapt confirm\ succesul

unor Corneliu Porumboiu, CristiPuiu, C\t\lin Mitulescu... Foartebunele scurtmetraje ne `ncura-jeaz\ [i mai mult, `nseamn\ c\[i edi]ia de anul viitor o s\ fie

extraordinar\, `nseamn\ c\ cine-matografia român\ va fi bun\ pemul]i ani de aici `nainte“.

Adrian Pintea inten]ioneaz\ s\ pun\ din nou `n scen\ opera rock alui Andrew Lloyd Webber, Jesus Christ Superstar, jucat\ de studen]iis\i la ArCub, `n 2006, `ns\ spune c\ nu reu[e[te s\-[i g\seasc\sponsori care s\ pl\teasc\ drepturile de autor ale produc]iei.

CU REPETI}IE» 2

ordinea de zi

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 114 » 10-16 februarie 2007

Finalul de februarie aduce la Sibiu unul dintrecele mai a[teptate evenimente muzicale dinprogramul Capitalei Culturale Europene: con-certul extraordinar al Ansamblului Instrumentalal Scalei din Milano, ce va avea loc la SalaThalia, pe 25 [i 26 februarie, de la ora 19.

Numai cea de-a doua sear\ va fi accesibil\publicului, prima fiind complet acaparat\ deinvita]i oficiali, fie din Sibiu, fie veni]i de laBucure[ti sau din Italia. Organizatorii au deciss\pt\m`na aceasta s\ mai pun\ `n v`nzare alteaproape dou\ sute de bilete pentru concertulsus]inut de Ansamblul Instrumental Scaligero,

dup\ ce primele au fost epuizate aproape ime-diat. Acestea vor fi scoase la v`nzare luni, 12februarie, la Sibiu.

„Dup\ punerea la dispozi]ia S\lii Thalia a150 de bilete spre a fi v`ndute publicului pen-tru ziua de 26 februarie, organizatorii, lu`nd `nconsiderare importan]a evenimentului [i intere-sul foarte mare generat de acesta, au decisv`nzarea integral\ a locurilor pentru ziua de 26,adic\ suplimentarea cu `nc\ 195 de bilete“,spun reprezentan]ii Asocia]iei Sibiu CCE 2007.

V`nzarea primelor 150 de bilete pentru pu-blic a st`rnit scandal din cauza faptului c\ nu-mai o parte dintre acestea au ajuns la casa de

bilete `n ziua [i la ora anun]at\, restul fiindv`ndute de Filarmonic\ cu o zi `nainte, unor„melomani afla]i pe lista de a[teptare“.

La Sibiu nu vor sosi corul [i orchestra Scalei,a[a cum se credea ini]ial, ci Ansamblul Instru-mental Scaligero, format din 12 instrumenti[ti.Ace[tia vor interpreta lucr\ri de Rossini,Morlacchi, Rota [i Bernstein. Scala din Milano amai fost prezent\ pe scenele din România, ladiferite edi]ii ale Festivalului „George Enescu“.La edi]ia din 2001, bucure[tenii au avut privile-giul s\ asculte Orchestra [i Corul Operei Scaladin Milano. (Veronica Niculescu)

~~nn ffoottbbaall,, ppaattiimmaa ssuuppoorrtteerriilloorr aannuulleeaazz\\oorriiccee rraa]]iiuunnee.. Fascina]ia pentru o e-chip\ exclude elementele „obiective“ pecare le pun `n joc suporterii adver[i. Nuconteaz\ c\-i o echip\ `nfiin]at\ de Se-curitate, iar tu e[ti anticomunist con-vins, nu conteaz\ c\ forma]ia respec-tiv\ n-are performan]e europene, nuconteaz\ c\ [efii actuali ai clubului s`ntimplica]i `n vreo }igaret\ II sau alte a-faceri oneroase, nu conteaz\ nici m\carc\ s`nt teribil de antipatici. Tu e[ti fan alrespectivei echipe [i discu]ia s-a termi-nat. Fan p`n\ la cap\t.

~n politic\, cel pu]in la nivelul con-ven]iei generale, criteriile s`nt altele. Aicianalizezi ̀ nainte de a decide pe cine sus]ii.~n politic\, o ac]iune proast\ a „c\pita-nului de echip\“ ar trebui, `n principiu,s\ te trimit\ deja spre analize care te`ndep\rteaz\ suflete[te, dar mai ales ra-]ional de echipa pe care o conduce. Prin-cipiul acesta s-a aplicat `ns\ destul derar la noi. C`t\ vreme Ion Iliescu a con-trolat h\]urile statului, a beneficiat de ogroaz\ de fani, care n-au luat `n calculnimic altceva dec`t simpatia proprie pentrupersonaj, orice element exterior obiec-tiv fiind respins categoric ca o „`ncercarede manipulare“ a con[tiin]elor. Mul]i a-nali[ti au explicat asta prin nevoia det\tuc, de fac-totum `n fruntea ]\rii, pecare o resim]ea un popor `nc\put a-proape jum\tate de secol pe m`na unei

dictaturi feroce. Odat\ cu c\derea regi-mului iliescian, lucrurile p\reau a fi in-trat `ntr-o normalitate.

Surprinz\tor `ns\, `ntr-un timp foartescurt, Traian B\sescu a reu[it s\ spul-bere normalitatea. ~n ultimii doi ani – [i,accentuat, `n ultimele luni – actualul pre-[edinte a dat na[tere unei noi clase defani, de `mp\timi]i la extrem\, care ex-clud orice argument. Au reap\rut ̀ n pres\articole `nfierb`ntate ce aduc cu ni[teode, care pur [i simplu traseaz\ o linieferm\ `n societatea noastr\: dac\ e[tipro-B\sescu, ̀ nseamn\ c\ faci parte dintrecei buni, dac\ sus]ii pe altcineva (saunici m\car pe altcineva, ci doar te de-clari `mpotriva practicilor actualului pre-[edinte), ̀ nseamn\ c\ r\ul te guverneaz\.Ar trebui s\-]i fie ru[ine. S\ te ascunzi`n cas\. {i, mai ales, s\ taci!

Este exact mentalitatea care a f\cutca, ̀ n ’90, cumplita manipulare transfor-mat\ `n tragedie a aducerii minerilor s\fie aplaudat\ de „oamenii de bine“. Carenu-i priveau pe cei din Pia]a Universi-t\]ii ca persoane cu alt\ op]iune politi-c\, ci pur [i simplu ca du[mani ai popo-rului [i, prin urmare, du[mani ai bine-

lui. Oamenii de bine, iat\, au reap\rut. Iarei salut\ cu fervoare orice gest al pre[e-dintelui. Odinioar\, adversarii lui Iliescuerau golani. Actualmente, adversarii luiB\sescu s`nt lichele. Ambele epitete apar-]in pre[edin]ilor perioadei. Iar golaniide atunci [i lichelele de azi nu urm\rescdec`t, prin ac]iuni perfide, izvor`te dinsufletul lor negru, s\ distrug\ România,s\ o arunce `n corup]ie generalizat\,`ntr-un cuv`nt, s\ fac\ r\u...

Traian B\sescu cultiv\ falia creat\ `nr`ndul popula]iei, av`nd permanent osticl\ cu gaz `n m`n\ din care toarn\,constant, peste foc. Aproape `nfrico[\tore c\ pare s\ fac\ asta cu un fel de calm,cu o deta[are ce aduce a calcul politic.~n acest timp, fanii pre[edintelui dinpres\ sau din lumea politic\ se str\du-

iesc s\ implementeze teza conform c\-reia „Traian B\sescu e tot mai singur `nlupta lui“. Cu perfidie! C\ci, ̀ n fond, pre-[edintele nu e deloc singur: e sus]inutde PD, un partid mamut (conform son-dajelor), [i de un pseudo-partid, PLD,care mai str`nge 5% din voturi. {i `i st\`n cale doar „o anumit\ parte a presei“.Cealalt\ parte `i e complet supus\. Oarenu seam\n\ situa]ia asta cu alta din is-toria postdecembrist\ a României? OareIon Iliescu nu era la fel de „singur“,doar cu un partid uria[ [i docil `n spate,cu partea „bun\“ a presei al\turi [i cumilioane de români fani entuzia[ti?

Deja citesc pe bloguri, pe forumurileziarelor reac]ii care nu mai au nimic de-aface cu democra]ia: „Propun s\ ne a-dun\m `n fa]a Palatului Victoria [i s\d\m foc odat\ acestui s\la[ al r\ului“;„O s\-mi adun prietenii, cuno[tin]ele,neamurile [i o s\ ie[im `n pia]\ s\ d\mde p\m`nt cu netrebnicii“. Etc. etc. ~ntimpul \sta, „lichelele“ `ncep s\-[i pun\tot mai mult problema dac\ nu cumvae mai bine s\ tac\ [i s\-[i vad\ de drum.{i, cum de la 1 ianuarie 2007 drumurilemerg `n mult mai multe direc]ii, ace-lea[i „lichele“ re`ncep a le lua `n calcul.Anii ’90 par a se apropia de noi, `n ciudalogicii, `n ciuda cursului firesc al tim-pului, `n ciuda acelor vorbe frumoaseprinse, timp de 17 ani, sub o sintagm\ de-venit\ cli[eu: „cuceririle democra]iei“.

Golani [i lichele

DRAMATURGII S|PT|M~NII

CAPITALA CULTURAL|

PE SCURT

SUPLIMENTUL LUI JUP

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

Lucian Dan TEODOROVICI

www.supliment.polirom.ro

» Odinioar\, adversariilui Iliescu erau golani.Actualmente, adver-sarii lui B\sescu s`ntlichele.

Mai multe bilete la concertul Scalei din Milano

Prim\ria Capitaleicump\r\ imobilul UNITER

Proprietarii imobilului `n care `[idesf\[oar\ activitatea UniuneaTeatral\ din România (UNITER) cerpeste dou\ milioane de euro pen-tru cl\direa din strada GeorgeEnescu, sum\ pe care municipalita-tea este dispus\ s\ o ofere, a decla-rat mar]i, 6 februarie a.c., primarulgeneral Adriean Videanu. UniuneaTeatral\ din România (UNITER) afost somat\ s\pt\m`na trecut\ s\p\r\seasc\ sediul `n care `[idesf\[oar\ activitatea, dup\ ce ne-gocierile purtate de municipalitatecu proprietarii cl\dirii din stradaGeorge Enescu e[uaser\. Imobilul afost c`[tigat `n instan]\ de fostulproprietar, `n martie 2006. IonCaramitru a afirmat la momentulrespectiv c\ decizia justi]iei este„un act de dreptate“ [i a `nceputdemersuri pe l`ng\ MinisterulCulturii [i pe l`ng\ municipalitateaBucure[tiului pentru a p\stra actua-lul sediu. Printr-o Hot\r`re deGuvern, UNITER a primit `n folo-sin]\ gratuit\ casa `n care `[idesf\[oar\ activitatea pe operioad\ de 49 de ani.

România la Berlinal\

}ara noastr\ este reprezentat\ laedi]ia de anul acesta a FestivaluluiInterna]ional de Film de la Berlin,ce are loc `ntre 8 [i 18 februarie,de lungmetrajul de debut al luiC\t\lin Mitulescu, Cum mi-ampetrecut sf`r[itul lumii, [i de scurt-metrajul The Sound of Mountainsde Alexandru Belc. Totodat\,actri]a Maria Popista[u este primaparticipant\ din România la proiec-tul „Shooting Stars“, derulat deEuropean Film Promotion – o re]eade promovare a filmului european –`n primul weekend din timpul festi-valului. Nici un film românesc nu afost selec]ionat anul acesta `n com-peti]ia oficial\ a Berlinalei sau `n sec-]iunea Panorama (cum s-a `nt`mplatla edi]ia trecut\ cu Leg\turi boln\-vicioase, `n regia lui Tudor Giurgiu).

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 114 » 10-16 februarie 2007 www.supliment.polirom.ro

Adrian Iorgulescu: „Concursul CNC a respectat toate prevederilelegale. Ministerul Culturii a avut obliga]ia s\ asigure cadrulnormativ, [i a f\cut asta prin ordonan]a 39, s\ stabileasc\ regula-mentul, [i a f\cut-o, s\ aduc\ bani pentru filme, [i a f\cut-o“.

3 «

ordinea de ziF|R|REPRO{URI

ROMÂNII E DE{TEP}I

Radu Pavel GHEO

Trebuie s\ fii un adversar `nd`rjital pre[edintelui României, s\-l de-te[ti din to]i r\runchii, ca s\ nuobservi un lucru evident: de lascandalul „bile]elului lui T\riceanu“majoritatea partidelor parlamen-tare, mai to]i oamenii politici [iaproape toate trusturile media(radiouri, televiziuni, ziare) au pustunurile la foc continuu pe TraianB\sescu. Totul a `nceput cu inter-pretarea extrem de distorsionat\a acelui bile]el, model de orbirevoluntar\ a „anali[tilor“ de la noi.{i c`nd te g`nde[ti ce reportaje demare frumuse]e [i subtilitate ar fiputut ie[i de aici: toate interven-]iile – legale [i semilegale – alepremierului `n favoarea omului deafaceri Dinu Patriciu, combinatecu rela]iile strict financiare ale li-derilor PNL cu acela[i Patriciu,apoi afinitatea lui Patriciu pentrujocul dublu (PNL-PSD) [i suprin-z\toarea concordie existent\ `ntreopozi]ia pesedist\ [i partea deguvernare penelist\... `n fine, ominun\]ie de analiz\ jurnalistic\!Ce-i drept, unii au f\cut [i a[a ceva,dar imaginea de ansamblu e ceade care pomeneam la `nceput:toate tunurile pe B\sescu.

Un nou sc\nd\lu] s-a iscat [ipe tema a doi muncitori românidin Irak, care, lucr`nd `ntr-o baz\militar\, au fost prin[i film`nd, de[i[tiau c\ e interzis. Au `nceput `ntre-b\rile cu adres\ direct\ la pre[e-dinte: de ce a pomenit de cei doiabia dup\ trei luni, oare chiar nui-a p\sat de ei, cum de-i las\ pebie]ii oameni pe m`na americani-lor `n loc s\...? {i a[a mai departe.O explica]ie la mintea coco[uluiar fi aceea c\ muncitorii respectiviau `nc\lcat ni[te reguli, con[tien]i(sper) de riscurile pe care [i leasum\. ~n plus, Ministerul Afaceri-lor Externe a amintit c\ mai s`ntdestui români afla]i `n situa]ii ase-m\n\toare (aresta]i sau ancheta]i`n ]\ri str\ine), iar `n cazul celor-lal]i nu s-a f\cut scandal nic\ieri.

(~n parantez\ fie spus, cu oca-zia asta am aflat cu stupoare c\ evorba de peste 7.000 de oameni,ceea ce nu-mi creeaz\ o impresieextraordinar\ despre cona]ionaliino[tri.)

Revenind la idee, am remarcat –cum au remarcat [i o mul]ime decititori ai ziarelor de la noi pe fo-rumurile on-line – obstina]ia cucare se v`neaz\ gre[elile [i se caut\vinile pre[edintelui. Nici un ompolitic din ultimii [aptesprezeceani, indiferent c`t de antipatic, ve-ros sau tiranic va fi fost, nu a avut

parte de asemenea canonade. Ciu-d\]enia nu poate fi explicat\ dec`t`n dou\ feluri: ori, gra]ie intr\rii`n UE, `ntreaga lume politic\ [imediatic\ autohton\ [i-a f\cutmea culpa [i i-a crescut o morali-tate de neclintit, ori acea lume esperiat\ de B\sescu [i ar da oriceca s\ scape de el.

Cum prima variant\ e extremde improbabil\ (de[i nu imposi-bil\, fiindc\ exist\ [i minuni), `n-clin s\ cred c\ B\sescu sperie. Sperieal naibii de tare. Iar c`nd vezi c\aceia[i oameni care `l critic\ obse-siv pe pre[edinte o folosesc siste-matic drept ]int\ [i pe doamnaMonica Macovei, ministrul Justi]iei,po]i construi u[or ipoteze de lucru.

Monica Macovei a venit dinafara sistemului politic [i a `ncer-cat s\ schimbe regulile dup\ carefunc]iona justi]ia `n România. Nua pl\cut. Cu at`t mai pu]in trebuies\ plac\ Traian B\sescu. El pareat`t de diferit [i de pitoresc `n lu-mea marilor `nv`rteli române[tifiindc\ vrea s\ schimbe regulilejocului, reguli constituite pe vre-mea FSN-ului [i acceptate `n timpde to]i juc\torii ajun[i la mas\.

Nu [tiu dac\ regulile propusede el s`nt mai bune sau mai rele,dar deocamdat\ nu am motive s\m\ nelini[tesc. Chiar dimpotriv\.M-a nelini[tit `ns\ `nd`rjirea [i grabacu care s-a creat coali]ia anti-B\-sescu – o uniune (altfel extrem deeterogen\) de extremi[ti, socia-li[ti, liberali, oportuni[ti [i trusturimedia. Acum am v\zut zeci depersonaje cu apuc\turi tiranicesau oligarhice cunoscute, dar careinvoc\ trufa[ legea, Constitu]ia [idemocra]ia. Ironia sor]ii face c\ `ntrecut mul]i dintre ei au c\lcatadesea `n picioare legea, Consti-tu]ia [i democra]ia. M\ uit, m\uit la ei [i am permanent senza]iac\ v\d o hait\, altfel dezbinat\,care se aga]\ ciopor de un ciolanmare [i gras. Un ciolan care le-arputea fi smuls...

Miza trebuie s\ fie foarte mare.

» M-a nelini[tit `nd`rji-rea [i graba cu cares-a creat coali]iaanti-B\sescu – o uni-une (altfel extrem deeterogen\) de extre-mi[ti, sociali[ti, libe-rali, oportuni[ti [itrusturi media.

Frica de B\sescuMinisterul Culturii [i Cul-telor (MCC) sper\ s\ re-cupereze `n maximumzece zile vioara „AntonioStradivarius 1702“,cump\rat\ de statul ro-mân `n urm\ cu 50 deani [i aflat\ `n prezent `nposesia lui M\d\lin Voicu.

R. Chiru]\

MMiinniissttrruull AAddrriiaann IIoorrgguulleessccuu aa pprreecciizzaattmmaarr]]ii,, 66 ffeebbrruuaarriiee aa..cc..,, cc\\ dduupp\\ ccee aa cceerr-cceettaatt ttooaattee ddooccuummeenntteellee aaffllaattee `̀nn aarrhhiivvaaMMCCCC,, nnuu mmaaii eexxiisstt\\ nniiccii uunn dduubbiiuu cc\\vviiooaarraa aappaarr]]iinnee ssttaattuulluuii,, [[ii nnuu ffaammiilliieeiiVVooiiccuu.. „Am trimis o notificare Funda]ieiInterna]ionale «Ion Voicu», prin carele-am cerut ca `n dou\ s\pt\m`ni s\ seprezinte la sediul ministerului cu vioa-ra. De asemenea, dac\ au acte care s\dovedeasc\ dreptul lor de proprietate,eu `i a[tept. Dac\ nu au, [i nici nu aducvioara, `i d\m `n judecat\“, a precizatIorgulescu.

Acesta a men]ionat c\ din cercet\rileinstitu]iei reiese c\ vioara a fost cum-p\rat\ de statul român `n august 1956,la pre]ul de 80.000 de franci elve]ieni,iar o s\pt\m`n\ mai t`rziu a fost dat\,printr-un contract de comodat, lui IonVoicu, cu obliga]ia „s\ o restituie la soli-citatea comodantului“. Acest lucru s-a [i`nt`mplat `n 1986, c`nd instrumentul afost dat Filarmonicii „George Enescu“din Bucure[ti, de unde a ajuns la Mu-zeul de Art\ al României. „~n mod sur-prinz\tor, pe 5 ianuarie 1990, vioara afost ridicat\ de aici de c\tre Ion Voicu,`n baza unui simplu bon de m`n\. Eveni-ment straniu, dar `l punem pe seamafaptului c\ `n acei ani s-au `nt`mplatmulte lucruri stranii“, a admis ministrul.

Evenimente stranii s-au `nt`mplat [imult mai aproape de timpurile noastre.De exemplu, ministrul a aflat abia mar]ic\ vioara – estimat\ acum la 1,5-2 mili-oane de euro – a fost dus\ la repara]ii laCluj anul trecut, f\r\ nici un document`nso]itor [i f\r\ paz\. Dezv\luirea a fostf\cut\ chiar de cel care a transportat-o –violonistul Gabriel Croitoru, prezent laconferin]a de pres\ unde s-a discutatdespre acest subiect. „Domnul M\d\linVoicu m-a rugat s\-l ajut s\ repare in-strumentul, care se cr\pase pe una din-tre fe]e. Am preluat vioara doar pe baza

unei declara]ii date de mine [i am dus-ola Cluj, unde este un lutier pe care-l con-sider suficient de bun, cu ma[ina, cu uncoleg. Nu [tiu dac\ vioara era asigurat\,nu era treaba mea“, a sus]inut GabrielCroitoru.

„Nu [tiam c\ instrumentul a fost re-parat. Nu am fost informat despre a-ceasta“, a admis Adrian Iorgulescu. Mi-nistrul a precizat c\, dup\ ce va recuperavioara, se va organiza un concurs princare va fi desemnat un viorist care s\ oprimeasc\ `n comodat. Un concursasem\n\tor a avut loc [i `n 1999 [i, de[is-a declarat un c`[tig\tor `n persoana luiGabriel Croitoru, vioara nu a ajuns nicip`n\ acum la el.

CNC live

Al doilea subiect adus `n discu]ie a fostcel privind contesta]iile depuse `mpo-triva rezultatelor de la ultimul concurs,din decembrie 2006, organizat de Cen-trul Na]ional al Cinematografiei. De[i a-cestea nu au fost `nc\ solu]ionate, mi-nistrul Adrian Iorgulescu consider\ c\ nu

are ce s\ `[i repro[eze. „Concursul a res-pectat toate prevederile legale. Ministe-rul Culturii a avut obliga]ia s\ asigurecadrul normativ, [i a f\cut asta prin or-donan]a 39, s\ stabileasc\ regulamentul,[i a f\cut-o, s\ aduc\ bani pentru filme,[i a f\cut-o“, a sus]inut Adrian Iorgu-lescu. Acesta a reamintit c\ `n 2007 sevor face cele mai multe filme din istoriaRomâniei, suma alocat\ pentru sesiuneadin decembrie fiind de 186 de miliardede lei vechi. „~n rest, s-a sus]inut c\ ju-riul a fost subiectiv. Crede]i c\ exist\vreun juriu care s\ nu fie subiectiv `n lu-mea asta? S-a spus c\ numele din juriunu erau prea cunoscute. Dar acele numeau fost desemnate de uniunile de crea]iedin cinematografie. Cei nemul]umi]is\ se `ndrepte spre acestea, nu spreminister“, a argumentat ministrul.

Totu[i, Adrian Iorgulescu a precizatc\ este deschis s\ organizeze o dezbaterepublic\ privind la regulamentul dedesf\[urare a concursului, dar nu vreas\ discute despre schimbarea legii. „Eprematur, abia a fost promulgat\“, a ex-plicat Iorgulescu.

Secretarul general VirgilNi]ulescu a precizat c\ pa-tru monumente impor-tante din România au fostincluse pe lista patrimoniu-lui european, o list\ care

se formeaz\ abia acum [icare adun\ repere cultura-le pentru spiritul UniuniiEuropene. Este vorba de-spre Ateneul Român, de-spre Palatul Cantacuzino,

unde se afl\ `n prezent Mu-zeul „George Enescu“, totdin Bucure[ti, AnsamblulBrâncu[i din T`rgu-Jiu [iCetatea Histria din Con-stan]a. „Criteriile de ale-

gere au avut `n vedere caacel monument s\ aib\ le-g\tur\ cu identitatea UEdin punct de vedere cultu-ral, dar mai ales politic“,a explicat Virgil Ni]ulescu.

PATRIMONIU EUROPEAN

Transmisiune`nregistrat\ de la MCC

Este o premier\ pentruliteratura român\.O mare editur\ ameri-can\ dore[te s\ achizi-]ioneze drepturile detraducere pentru`ntreaga lume, `n timpce pentru Germaniaacestea s`nt solicitatede prestigioasa edi-tur\ Suhrkamp.

Mar]i, exact `n acela[itimp sau cum Degete micipot cuprinde toat\ lumea

FFiilliipp FFlloorriiaann,, aauuttoorruull DDeeggeetteelloorr mmiiccii [[iiccooaauuttoorruull BB\\iiuu]]eeiilloorr,, eessttee cceell mmaaii ccuurrttaattpprroozzaattoorr rroommâânn aall mmoommeennttuulluuii.. Cu uncontract deja semnat cu editura ma-ghiar\ Magveto, Florian se afl\ `n trata-tive cu editura american\ Harcourt, careinten]ioneaz\ s\ achizi]ioneze [i dreptu-rile de traducere pentru `ntreaga lume avolumului de debut al scriitorului. A-gentul literar Simona Kessler negociaz\`n acela[i timp [i cu editura german\Suhrkamp. Kessler accentueaz\ pe fap-tul c\ „dou\ editoare de renume inter-na]ional au r\spuns cu entuziasm [i, dinnumeroasele manuscrise primite spreevaluare, au ales romanul lui Filip Florianpentru programul de toamn\ 2008“.

Filip Florian a primit premiul pentrudebut al revistei „România literar\“ pe2004 [i se `nscrie `n acea categorie descriitori pentru care Lucian Dan Teodo-rovici, coordonatorul colec]iei care l-apublicat, „Ego. Proz\“ de la Polirom, arfi pariat ca editor. Prin publicarea lui Fi-lip Florian de c\tre Harcourt, `n StateleUnite ale Americii, lumea editorial\ ro-mâneasc\ s-ar afla `n fa]a unei premiere.

Agenta literar\ Simona Kessler po-veste[te cum s-a produs `nt`lnirea cueditorul american [i `n ce context a de-venit tentant volumul Degete mici pen-tru acesta: „La T`rgul de la Frankfurt din2006 m-am `nt`lnit, ca de obicei, cu

Kent Wolf de la Harcourt `n lobby-ulHotelului Frankfurter Hof, locul cel maiaglomerat `nainte de `nceperea t`rguluide carte. E de bon-ton s\ te `nt`lne[tiacolo, chit c\ te calci `n picioare [i nu`n]elegi nici pe sfert din ce-]i spune in-terlocutorul. ~n toat\ forfota monden\ [ih\rm\laia de nedescris, `ntr-un col] la ocafea [i o ]igar\, Kent m-a rugat s\-i po-vestesc romanul Degete mici. I-am l\sat,fire[te, [i prezentarea romanului [i frag-mente de traducere, iar dup\ o lun\ amprimit un e-mail entuziast cu solicitareade a trimite un exemplar de lectur\. Amexpediat exemplarul, care s-a pierdut`ns\ `n neantul po[tei, a[a c\ la mijlocullui ianuarie am trimis un al doileaexemplar, iar `n nici dou\ s\pt\m`ni avenit oferta pentru drepturile de tradu-

cere, nu numai pentru America, ci pen-tru `ntreaga lume“.

„The wonderfulLittle Fingers“

Editura american\ Harcourt, cu o tra-di]ie de peste 80 de ani, este clientul A-gen]iei literare Simona Kessler de pestezece ani, pentru care a v`ndut `n Româ-nia autori importan]i precum VladimirNabokov, Hannah Arendt, Octavio Paz,Joyce Carol Oates, Harold Bloom etc.Harcourt i-a publicat, `ntre al]ii, peGünter Grass, Jose Saramago, Italo Cal-vino, Umberto Eco, Stanislav Lem sauBohumil Hrabal. „Pentru «the wonder-ful Little Fingers» oferta a venit de la

Filip Florian s-a n\scut pe 16 mai 1968, `nBucure[ti. ~ntre 1990 [i 1999, a fost redac-tor la „Cuvântul“, apoi corespondent al pos-

turilor de radio Europa Liber\ [i Deutsche Welle.Primul s\u roman, Degete mici (Polirom, 2005),

a fost recompensat cu Premiul pentru debut al„României literare“ [i al Funda]iei Anoni-

mul, cu Premiul de excelen]\ pentrudebut `n literatur\ al U.N.P.R. [i cu

Premiul pentru cel mai bun debut`n proz\ al Uniunii Scriitorilor dinRomânia.

SIMONAKESSLER

» 4

ordinea de zi


Keep walking, MRU!Nu mi-au pl\cut niciodat\ politi-cienii, fie ei cu moac\ occiden-tal\, fie de aici de prin b\t\turanoastr\ drag\. ~n acela[i timp, amfost `ntotdeauna con[tient c\ ma-joritatea celor care cap\t\ sufi-cient\ notorietate public\ `nc`ts\-i denumim „locomotive electo-rale“ s`nt oameni inteligen]i, carenu ezit\ `n nici un chip s\-[i folo-seasc\ zestrea de la Mama Natur\pentru a-i face acesteia lifting-urifaciale, cu lejeritatea cu care unbun chirurg monteaz\ silicoane [idup\ o jum\tate de votc\.

Cu toat\ lipsa-mi de venera]iepentru politic\ [i oamenii s\i, unuldintre pu]inele personaje care mi-auc`[tigat (aproape necondi]ionat)simpatia se nume[te Mihai R\zvanUngureanu. Iar asta mai ales pentruc\, inteligent fiind, „MRU“ degaj\[i vreo dou\ dimensiuni-lips\ dinconstruc]ia politicienilor: bunul-sim] [i educa]ia. Drept urmare,c`nd, la sf`r[itul s\pt\m`nii trecute,toat\ lumea chibi]a ca la pariuripe tema „`[i va da sau nu demisiaministrul de Externe?“, eu unuleram convins c\ r\spunsul laaceast\ `ntrebare e, limpede, „da“.Eram sigur de gestul firesc pe cared`nsul avea s\-l fac\, pentru c\prezen]a sa pe scena public\ nurecomanda alt deznod\m`nt, dup\tot t\r\boiul pornit din gestul ce-lor doi incon[tien]i din Irak. Dac-amfi vorbit despre aproape orice alt`nalt demnitar aflat `ntr-o func]ieimportant\, ne-am fi putut a[teptala t\r\g\n\ri, trageri de tricou [ijocuri de glezn\.

Ei bine, pentru c\ tr\im `ntr-o]ar\-stadion, mi[carea persoaneipublice Mihai R\zvan Ungureanu,

absolut normal\, a trezit discu]ii pela toate talk-show-urile. Altfelspus, dac\ MRU nu danseaz\ dinburic pe agenda public\, au grij\al]ii s\ porneasc\ bairamul. Celmai amuzant a fost s\-l v\d peCozmin Gu[\, un individ apropiatca v`rst\ de Ungureanu, peror`ndpe ideea c\ gestul demisiei a fostf\cut de fostul ministru tocmaipentru a c`[tiga capital de imagine.~n fapt, ca s\ rezum, am hohotitteribil auzindu-l pe Cozmin Gu[\vorbind despre moralitate [i de-spre preocupare pentru imagineaproprie. E ca [i cum lupul din„Scufi]a Ro[ie“ s-ar trezi, `ntr-obun\ zi, s\-[i acuze semenii decanibalism. Amuzante, p`n\ la unpunct, au fost [i istoriile petrecute`nainte de momentul demisiei, `nzglobiul studio al Antenei 3; `l [ti]isigur, cel cu Ion Cristoiu – domnulcare acum vreun an scotocea prinbiblioteca lui Adrian N\stase – [iValentin Stan, care mi se pare c\vrea s\-l imite `n discurs pe CristianTudor Popescu [i la laptop pedoamna prezic\toare de la OTV.Evident, [i acolo, cei doi au trecutpe toate fe]ele personajul publicMihai R\zvan Ungureanu, vorbind,din postura incontestabil\ de ex-per]i `n exhaustivitate, despre res-ponsabilitatea ministrului de Externe.

Ca s\ fie clar: nu s`nt v\r de-alcin[pelea cu Mihai R\zvan Ungu-reanu [i nici nu-mi lucreaz\ ne-vasta pe la Ministerul AfacerilorExterne. Pur [i simplu, am sim]itc\-mi sare ]and\ra auzind pleiadade exper]i `n „decen]\“ vorbinddespre tr\s\turile unui personajcu care nu vor avea niciodat\ nici`n clin, nici `n m`nec\.

LA LOC teleCOMANDA

Alex SAVITESCU

„Pentru «the wonderful Little Fingers» oferta a venit de laDrenka Willen, o legend\ vie a lumii editoriale americane,editoarea lui Octavio Paz, Günther Grass, Jose Saramago...“

Filip Florian, curtat de AUTORUL DEGETELOR MICI A ACCEPTAT OFERTA HARCOURT

Poliromul a publicat de cur`nd, `n edi]ii hardcover, romanele B\iu]eii [iDegete mici, `ntr-un moment `n care v`nz\rile `n cazul autorilor românicontemporani au crescut. Filip Florian explic\ interesul cresc`nd al cititori-lor pentru scriitorii tineri: „Asist\m la o reorientare a publicului destul deevident\ c\tre literatura român\ [i destul de normal\. Foarte mul]i aninici nu s-a prea scris [i nici nu s-a prea citit literatur\ român\. A fost ovreme plin\ de patimi politice, plin\ de recuper\ri, o poft\ dup\ tradu-ceri, care lipsiser\ [i s-a ajuns acum la un soi de normalitate: lumea s-aumplut de golurile care existau [i acum se `nt`mpl\ ceea ce va constituinormalitatea mult\ vreme de acum `nainte“.

EDI}II HARDCOVER

„Nu s`nt critic literar,pot spune despre FilipFlorian numai c\-miplace nespus cumscrie [i c\ este un omminunat, «n\scut s\fie scriitor», citind-ope Katharina Raabede la Suhrkamp.“ –Simona Kessler

FFiilliipp FFlloorriiaann [[ii MMaatteeiiFFlloorriiaann aauu ssccrriiss`̀mmpprreeuunn\\ BB\\iiuu]]eeiiii,,vvoolluumm ccaarree aa aapp\\rruutt`̀nn eeddii]]iiee nnoouu\\ llaa mmaaiippuu]]iinn ddee uunn aann ddee llaallaannssaarree

Drenka Willen, o legend\ vie a lumiieditoriale americane, editoarea lui Octa-vio Paz, Günter Grass, Jose Saramago,ca s\-i numesc numai pe cei premia]iNobel“, adaug\ Kessler, care pomene[te[i despre o coinciden]\ fericit\: „ofertade la americani ar fi fost `ndeajuns pri-lej de mare bucurie, dar exact `n aceea[izi a venit [i oferta de la prestigioasa edi-tur\ german\ Suhrkamp, fondat\ la`ndemnul lui Hermann Hesse `n 1950,care i-a publicat pe Eliade, Cioran, PaulCelan [i Tudor Arghezi, ca s\-i numescnumai pe cei mai notabili autori ro-mâni“.

Filip Florian a declarat `n cea mai re-cent\ edi]ie a emisiunii „Suplimentul decultur\“ c\ nu a „digerat“ `nc\ `n totali-tate ve[tile: „E foarte dificil, ca autor ro-mân, m\car s\-]i fie citite ni[te fragmen-te, ni[te mostre de text. Recunosc, ves-tea aceasta e ca un aliment care are undrum mai lung p`n\ la a-mi intra `ns`nge [i a-l con[tientiza cu totul. Lucru-rile s-au `nt`mplat oarecum peste noap-te, este o bucurie foarte mare pentru mi-ne, dar parc\ e un film `n care `nt`m-pl\tor e cineva cu numele meu, nu m\v\d neap\rat pe mine acolo“. Scriitorulspune c\ nu [i-a calculat [ansele de a fi

tradus `n str\in\tate: „A fost probabil [inorocul, mama mea nume[te povesteaasta «a avea stea». Bine`n]eles c\ a fostvorba [i de puterea editorului, de arta sade a alege lucruri care merit\ tip\rite [iapoi a le sus]ine tenace. Pentru c\ e greupentru un cititor normal s\ afle, s\ ghi-

ceasc\ sau s\ [tie ce merit\ citit [i ce nu.Timpul fizic nu mai ajunge pentru ar\zbi `ntre at`tea titluri. {i atunci toateaceste elemente conteaz\ enorm ca une-le c\r]i s\ ias\ mai `n fa]\ dec`t altele“.

PPaaggiinnii rreeaalliizzaattee ddee GGeeoorrggee OOnnooffrreeii


„A fost probabil [i norocul, mama mea nume[te povestea asta«a avea stea».“

5 «

ordinea de ziFILIP FLORIAN

SALUT|RI DE LA PETRILA DE ION BARBU

V|LUL PICTAT – O NOU| ECRANIZARE DUP|UN ROMAN TRADUS LA POLIROM

~ncep`nd cu 16martie, `n cine-matografele dintoat\ ]ara,V\lul pictat, onou\ ecranizaredup\ romanulomonim deW. SomersetMaugham, tra-dus `n colec]ia„BibliotecaPolirom“.

Un film cu Edward Norton [iNaomi Watts `n rolurile principale.

editorii de peste OceanDE A FI TRADUS ~N ~NTREAGA LUME

»„De la bun `nceput, adic\ din faza manuscrisului pri-mei sale c\r]i, Degete mici, primit spre lectur\, a[ fipariat, ca editor, pe succesul s\u ca scriitor. Confir-marea p\rerii mele a venit de la referen]ii editurii,care-au scris entuziast despre roman. Prin urmare,acum n-avem dec`t s\ ne bucur\m, al\turide Filip, de toate celelalte reconfirm\ri,premiile primite, succesul la critic\ [i lacititori [i, `n fine, interesul interna]io-nal de care `ncepe s\ se bucure primalui carte. Acela[i traseu, s`nt convins,`l vor avea B\iu]eii, scris\ `mpreun\ cuMatei Florian, precum [i c\r]ile saleviitoare.“ – Lucian Dan Teodorovici,coordonatorul colec]iei „Ego.Proz\“ de la Polirom

»„Oferta care cuprindeun avans de patru ze-rouri [i procente dinv`nz\ri care ajung p`n\la 12,5% conteaz\, fi-re[te, dar mai impor-tant mi se pare faptulc\ dou\ editoare de re-nume interna]ional aur\spuns cu entuziasm [ic\ din numeroasele ma-nuscrise primite spreevaluare, au ales roma-nul lui Filip Florian pen-tru programul detoamn\ 2008.“ – SimonaKessler

Pe canapea, Hillary Clin-ton st\ picior peste pi-cior [i spune ceva despreechipa de fotbal prefe-rat\ a fratelui ei `naintes\ treac\ la prima `ntre-bare. Dar prima `ntrebarenu vine de la un ziarist,ci de la o oarecareBarbara din Massachu-setts [i `i este transmis\de bloggerul angajat cunorm\ `ntreag\ pentrucampania electoral\.

M\d\lina Cocea

HHiillllaarryy CClliinnttoonn aa rreennuunn]]aatt tteemmppoorraarr llaaccoonnffeerriinn]]ee ddee pprreess\\,, rr\\ssppuunnddee ddiirreecctt `̀nn-ttrreebb\\rriilloorr ppuubblliiccuulluuii.. Candidatura la pre-[edin]ia Americii [i-a anun]at-o printr-o `n-registrare video care a fost postat\ peYouTube. Campania electoral\ american\pentru alegerile din 2008 a `nceput, iarcandida]ii se promoveaz\ folosindu-sede toate posibilit\]ile pe care le ofer\ In-ternetul: bloguri, videoclipuri pe You-Tube, re]ele sociale. Pe c`nd [i ̀ n România?

Aleg\torii vor s\ scrie,nu doar s\ citeasc\

P`n\ acum, patru dintre candida]ii lapre[edin]ia Americii [i-au anun]at intra-rea `n cursa electoral\ nu `n conferin]ede pres\ difuzate de marile re]ele de te-leviziune, ci pe Internet. Mai precis, `n`nregistr\ri video disponibile pe site-urilepersonale sau pe YouTube.com – televi-ziunea pe care oricine dintre noi poatedifuza ce dore[te.

Alegerea pe care au f\cut-o HillaryClinton, Barack Obama, John Edwards[i Sam Brownback a fost `ndelung co-mentat\ de anali[tii care stau cu ochiipe campania electoral\. Verdictul aces-tora a fost c\ politicienii se `ndreapt\ spreun mediu care permite mai mult dec`tsimpla difuzare a mesajului: intrarea `nconversa]ie cu cei care te aleg.

Un exemplu [i mai bun a fost mi[-carea nea[teptat\ a lui Hillary Clintonde a-i `ntreba pe americani cum cred c\ar putea fi `mbun\t\]it sistemul asigur\-rilor sociale. Nu `ntrebarea a fost sur-prinz\toare, ci faptul c\ a apelat la ser-viciul Yahoo Answers – acolo unde uti-lizatorii `ntreab\ [i tot utilizatorii ofer\r\spunsurile `n chestiuni care variaz\ dela cele mai eficiente diete de sl\bire lamodul `n care a fost creat universul. Aprimit 38.000 de r\spunsuri.

~n acest fel, este vizat\ mai ales par-tea activ\ a publicului de pe Internet –cei care nu se mul]umesc doar s\ fiemartori t\cu]i, ci vor s\ influen]eze po-litica.

Potrivit unei cercet\ri Pew Internetof American Life Project despre alegerilelegislative americane din 2006, un pro-cent semnificativ de aleg\tori au folositInternetul ca surs\ principal\ de [tiri [ica mediu de interac]iune cu cei pe care`i sus]ineau. Peste 60 de milioane de a-mericani au utilizat Internetul ca surs\de informa]ie pentru campania electo-ral\, iar pentru 35% dintre aleg\torii ti-neri Internetul a fost principala surs\ de[tiri. Aceea[i cercetare a relevat faptul c\accesul la bloguri, re]ele sociale [i tele-viziuni online a dat na[tere unui semni-ficativ val de activism politic `n r`ndulinternau]ilor – 23% din cei care au citit[tiri politice pe Internet au [i creat sautransmis mai departe comentarii sau`nregistr\ri video cu con]inut politic.

Miz`nd pe puterea de implicare a In-ternetului, mai mul]i oameni politiciamericani au mers [i mai departe deat`t, particip`nd `n cunoscute re]ele so-ciale precum MySpace, Facebook sauFlickr. Un senator american [i-a creatchiar propriul avatar pentru jocul online„Second Life“, unde i-a invitat la o`nt`lnire pe al]i participan]i din univer-sul virtual al jocului.

Cine are blog `n România?

Despre blogul lui Ioan Mircea Pa[cu poatea]i auzit. Printre pove[ti de la meciul dehandbal Steaua-Dinamo, recomand\ride film (Ultimul Rege al Sco]iei), citi]i [idespre demisia ministrului AfacerilorExterne [i alegerea autorului ca vice-pre[edinte al Comisiei pentru AfaceriExterne a Parlamentului European. U-neori trebuie s\ suporte comentarii pre-cum „hai mori. ne plictise[ti“, dar jurna-lul online este actualizat cu regularitate[i personalitate.

Blogul http://deputat.weblog.ro/ faceprobabil parte din categoria celor de carenu a]i auzit. ~i apar]ine lui ConstantinAm\rie, deputat PSD de Teleorman, fostdirector al Liceului Economic Adminis-trativ Ro[iorii de Vede [i, printre altele,actual pre[edinte al grupului parlamen-tar de prietenie cu statul Israel. Toateastea le afla]i din CV-ul de pe prima pa-

gin\. ~n cazul deputatului, blogul estefolosit mai degrab\ ca o platform\ semi-oficial\, `n care s`nt prezentate lu\ri depozi]ie, opinii [i articole din pres\. Nueste actualizat personal, ci de consilieruls\u, fost jurnalist [i poet. Mai mult, de-putatul de Teleorman are deja pe site ceeace ar putea fi definit ca un bunic al pod-cast-ului: o `nregistrare audio cu alocu-]iunea deputatului cu privire la acorda-rea unor fonduri din buget pentru unproiect local.

Cu men]ionarea jurnalului `n limbamaghiar\ al lui Nagy Zsolt, ministrulComunica]iilor, se `ncheie lista bloguri-lor oamenilor politici. Mai are GheorgheCopos, dar se adreseaz\ doar fanilor Ra-pidului. Adrian N\stase a anun]at c\ `[iface blog, la o `nt`lnire a tinerilor socialdemocra]i din var\, dar a uitat.

Pe 2 martie, la roblogfest, cineva vaprimi premiul Personalitatea româneasc\cea mai a[teptat\ s\-[i fac\ blog. Eu a[paria pe B\sescu.

Muzica trupei Laibach a r\mas undeva `n coada unui playlistinfinit, pe care [tiu c\ n-o s\-l parcurg vreodat\. Nici asem\-narea cu (azi mai cunoscu]ii) Rammstein nu mi-a f\cut accep-tabil sunetul de concasoare [i-alte ma[in\rii pneumatice.

LA COADAPLAYLIST-ULUI

» 6

special


Laibach~n 1994, c`nd am ascultat primadat\ Laibach (albumul NNAATTOO)),spa]iul ex-iugoslav era p`rjolit der\zboi civil. Scrisesem un articolmelancolic despre Bijelo Dugme,trup\ ce exprim\, cred, esen]a po-poarelor vecine. Obi[nuit cu etno-rockul, sunetul Laibach mi s-a p\-rut excentric [i de ne`nghi]it. Kraft-werk sau Die Krupps (din mem-brana c\rora slovenii recunosc aproveni) dezvolt\ un minimalismcomputerizat [i industrial, f\r\ apierde melodia, ingredient ce a-trage publicul [i face memorabil\o(rice?) pies\ muzical\. Nici Laibachnu neglijau asemenea delicates\.Dar la ei predomin\, `n multe albu-me, experimentalismul dark. Voceae `mpins\ `n registrul de jos, sono-rit\]ile cavernoase fiind mai de-grab\ specifice genului death-metal,destul de prizat `n epoc\. Nu lip-sit de importan]\ mi s-a p\rut de-taliul c\ discul era editat de MuteRecords, adic\ – [ti]i, desigur –casa Depeche Mode. Folosirea sin-tetizatoarelor duce Laibach `n di-rec]ie opus\ Depeche-ilor. Agresi-vitatea nefredonabil\ nu-i cea maibun\ cale s\ ajungi `n main-stream, dac\ e[ti un muzician carevrea s\ devin\ brand, bogat, idol,nume comun. Altfel zis: star!

Probabil c\ Laibach nici nu vo-iau s\ ajung\ a[a ceva, cu pieselelor ca scr`[netul de fiare, scos de-omacara uzat\. Cine, afar\ de faniidevota]i, s\ `n]eleag\ versuri `ntr-olimb\ rugoas\, la fel de pl\cut\urechilor ca discursul pinioanelorruginite? Muzica acestei trupe ar\mas undeva, `n coada unui play-list infinit, pe care [tiu c\ n-o s\-lparcurg vreodat\. Nici asem\nareacu (azi mai cunoscu]ii) Rammsteinnu mi-a f\cut acceptabil sunetul deconcasoare [i-alte ma[in\rii pneu-matice. Iar prelu(cr)area unor piesecunoscute – Final Countdown, InThe Army Now, Life Is Life – p\rea

o intrare `n aten]ie la fel de inspi-rat\ ca Oda bucuriei la fla[net\!

A[a c\, p`n\ recent, am trecutnumele `n categoria curiozit\]ilor.C`nd am sim]it nevoia s\-mi ra[-chetez neuronii, am folosit NineInch Nails. Dar s-a nimerit s\ a-jung\ pe display video-clipurileLaibach [i mi-a picat fisa: kling-klang! {tiu, nu se cade acum s\fac pe de[teptul, dar parc\ pot s\m-ab]in? Mesajul vizual ad\ugatmaterialului sonor nu `ndeamn\ laentuziasm ieftin. Perioada extins\`n care au fost realizate videourileface destul de riscant\ categorisireasau interpretarea. Anima]iile 3D,avangardiste, cool & trendy la mij-locul anilor ’90, par acum desuete[i excesive. (Folosind computerelepentru grafic\, Kraftwerk izbuteauacum vreo 3 ani un tur de for]\ cuvaloare artistic\ indiscutabil\!)

Dou\ chestii fac din presta]iilevideo Laibach ceva de neuitat.Prima ]ine de multiplele referin]ela totalitarism sui-generis: imagis-tic\, atitudine, costuma]ie, core-grafie, frizuri, simboluri, gen cru-cea neagr\, armament etc. Sursade inspira]ie, situat\ `n vecin\tateaimnurilor militare nazisto-comuniste,permite o interpretare pro domo?Contextul poate motiva oarecumfor]area: epoca & regiunea `n careau creat Laibach ar fi... Ei, nu,nici a[a! Pentru c\ vine a douachestie: post-modernismul, cu va-len]ele sale ludice. Aici ar fi dediscutat mult [i nu [tiu dac\ amdreptate. Totu[i, v\z`ndu-l pe vo-calist cum `[i etaleaz\ pieptulscof`lcit sub diagonala de ofi]er,cum `[i `ncordeaz\ mu[chii debroscoi, `ntr-o parodie de atitudinenazi-punk, trimiterea la „dictatorul“(lui) Charlot e inevitabil\! Restulvi-l pute]i imagina...

Dup\ video-vedenie, covers-urilepieselor celebre mi s-au p\rut [i elepost-moderne, chiar f\r\ umorulpropriu acestei modalit\]i stilistice.Pe bun\ dreptate: `ntr-o Yugoslaviem\cinat\ de militarism na]ionalist,umor putea s\ aib\ doar Kusturica,probabil fiindc\ tr\ia la Paris!

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANUVoteaz\-m\ [i trimiteunui prieten

Dup\ ce Howard Dean a creat v`lv\cu blogul s\u `n alegerile preziden-]iale din 2004, tehnologiile web audevenit un factor important `ncampania electoral\ pentru alegeri-le legislative din 2006. Conformunui studiu Bivings Group, 97%din candida]ii pentru Senat au avuto pagin\ de Internet, `n compara]iecu 55% `n urm\ cu patru ani. ~ngeneral, s-a ajuns la concluzia c\favori]ii din sondajele de opinie aucondus o campanie mult mai sim-plist\ pe Internet dec`t cei maipu]ini populari. ~n 23% din campa-nii s-au folosit bloguri [i doar 5% auoptat pentru oferirea unor `nre-gistr\ri audio (podcast-uri). Candi-da]ii democra]i au oferit actualiz\riprin sistem RSS `n propor]ie de24%, republicanii doar 13%. Sin-gurul element care a fost prezent pe90% din site-urile candida]ilor a fostbutonul de dona]ii.

~n anii ’60, pe c`nd `nSUA Noua St`ng\ testaforme pline de farmecale politicii [i pe c`nd fe-ministele declarau c\identitatea personal\ arevaloare politic\, s-a n\sc-ut [i underground-ul. ~nunderground, grani]eledintre lifestyle, politic\ [ipractica revolu]ionar\erau elastice. S\-i apar]ii`nsemna s\ intri `ntr-ocomun\, s\ te rebelezi `ntotal\ opozi]ie fa]\ detoate formele de domi-na]ie [i s\ practici amo-rul liber. ~nsemna s\-]i la[ip\rul lung, s\-]i cumperim`ncare din magazineecologice, s\ fumeziiarb\ [i s\ ascul]i VelvetUnderground, Bob Dylan[i Jim Morrison.

Marius Babias

PPeennttrruu uunniiii ttiinneerrii eerraa vvoorrbbaa ddee lluuppttaa aarr-mmaatt\\ `̀mmppoottrriivvaa ssiisstteemmuulluuii ((pprreeccuummWWeeaatthheerr UUnnddeerrggrroouunndd)) [[ii ddee sseexx ccuu ttiinneerreessttuuddeennttee `̀nn nnuummeellee rreevvoolluu]]iieeii.. PPeennttrruu uu-nneellee ffeemmeeii eerraa vvoorrbbaa ddee rreennuunn]]aarreeaa llaa ssuu-ttiieenn [[ii llaa eeppiillaarree.. Pentru al]ii, a fi revo-lu]ionar era totuna cu a lua ciuperci halu-cinogene (Carlos Castaneda), a face psi-hedelice experimente cu LSD (TimothyLeary) sau a ridica ambiguitatea sexual\[i kitsch-ul la statutul de program estetic(ca Andy Warhol [i faimosul s\u studio,The Factory); `n schimb, pentru femi-niste radicale ca Valerie Solanas, care `n1968 a `ncercat s\-l asasineze pe Warhol,revolu]ia consta `n a ucide b\rba]i. E oironie special\ `n faptul c\ Solanas voias\-l omoare fix pe asexuatul Warhol, datfiind c\ al ei „Manifest pentru DistrugereaB\rba]ilor“ nu era `ndreptat exclusiv `m-potriva b\rba]ilor, ci mai cu seam\ `m-potriva sexului ̀ n sine: „B\rbatul e obsedatde ideea de a [i-o trage; va `nota printr-omare de muci, se va b\l\ci `n ne[tire `nbor`tur\ ajung`ndu-i p`n\ la nas, c`t timpcrede c\ la cel\lalt mal `l a[teapt\ o p\-s\ric\ prietenoas\“. Solanas promova i-deea ca to]i cei care practic\ sexul s\ fietrimi[i `n lag\re de exterminare.

~n ciuda diferen]elor din practici [iprograme, trei lucruri ]ineau mereu derepertoriul underground-ului: muzica rock,sexul [i drogurile.

S\lbaticii ani ’60 au fost o reac]ie laanii ’50, ani de restaura]ie politic\, carela r`ndul lor au fost marca]i de hegemo-nia cultural\ a R\zboiului Rece. NikitaHru[ciov anun]ase cu privire la SUA: „O

s\-i `ngrop\m“. ~n mod ironic, aceast\amenin]are care i-a electrizat `ntr-unasemenea hal pe americani nu a fost de-c`t o gre[eal\ de traducere. De fapt, Hru[-ciov spusese: „O s\ tr\im suficient demult c`t s\-i apuc\m `nmorm`ntarea“. ~n1951, Jules [i Ethel Rosenberg au fostcondamna]i la moarte, pretinz`ndu-se c\au v`ndut Uniunii Sovietice planuri deconstruc]ie a bombei atomice. Cur`nddup\ aceea, senatorul Joe McCarthy [i-a`nceput infama v`n\toare de vr\jitoare.„Comitetul pentru activit\]i antiameri-cane“, condus de McCarthy, a interogatpersonalit\]i marcante din cultur\, poli-tic\, sindicate [i via]a public\ [i a distruscariere nenum\rate de la Hollywood, pebaza unor suspiciuni de „st`nga“ sau de„prietenii comuniste“. Bert Brecht, spreexemplu, a fost o victim\ proeminent\, `ntimp ce regizorul Elia Kazan, care de-nun]ase colegi, a ie[it ca un `nving\tor dinaudieri. Toate aceste evenimente erau do-vada unei credin]e paranoice `n exis-ten]a unor conspiratori comuni[ti, imagi-nea unui underground care ticluia uncomplot pentru pr\bu[irea a[a-numitu-lui „American Way of Life“. Thrillerelede spionaj ale lui Ian Fleming, inventa-torul lui James Bond, se hr\neau din a-cest sentiment al amenin]\rii.

Safer Sex – No Smoking –Britney Spears

Cultura hippie [i junkie a anilor ’60 afost o reac]ie `mpotriva acestui climat a-p\s\tor, al fricii [i al interdic]iei criticii.{i chiar dac\ „contracultura“ (sau under-ground-ul), ca disiden]\ `mpotriva esta-blishmentului, a disp\rut practic de lasf`r[itul anilor ’70, ea are p`n\ ast\zi e-fect asupra arti[tilor, intelectualilor [i a-supra culturii tinere, ca metafor\ suges-tiv\. Contracultura – concept cultural delupt\ a inadapta]ilor [i a celor-care-g`n-desc-altfel `mpotriva culturii de mas\, aculturii elitiste [i a mainstream-ului – aluat na[tere dintr-un discurs culturalcuprinz\tor, din anii ’50 p`n\ `n anii’70, care era determinat de curentele in-telectuale dominante de pe atunci, mar-xismul, psihanaliza [i structuralismul.Contracultura a fost `n]eleas\ politic [iestetic ca o sfer\ `n care adev\rul despresocietatea burghez\ era scos la iveal\.Underground-ul a fost `n]eles ca un do-meniu compozit: politic\, estetic\, se-xualitate. Prin intersect\ri au fost redefi-nite noi domenii: sexualitatea a fost con-struit\ ca un tip de politic\ (feminismul,mi[carea homosexualilor), politica aluat chipul esteticii (futurismul), la fel [isexualitatea (dandysmul), estetica a de-venit politic\ (marxismul) etc. Privindun domeniu prin filtrul altuia, au fostdescoperite noi posibilit\]i.

Reprezentarea unei contraculturi re-volu]ionare `[i are r\d\cinile `n boemaparizian\ dintre 1830 [i 1930, care la

r`ndul ei se ivise din transform\rile adu-se de Revolu]ia Industrial\. Boema [i con-tracultura au luat decizia de a fi `mpre-un\, neproductive `n mod con[tient saucontraproductive `n mod agresiv. ~n a-cest sens, dada, suprarealismul, situa-]ionismul, mi[c\rile beat, hipster [i psi-hedelic\ [i chiar punk-ul se autoconsi-derau contraculturi. Contracultura estelegat\ de apari]ia unei noi „clase“, dup\boom-ul economic din anii ’50: adoles-cen]ii, respectiv cultura tinerilor. Con-[tiin]a de clas\ a marginalilor, exploata-]ilor sau revolu]ionarilor a determinatvreme de dou\ decenii cultura tinerilor.Organiza]ia american\ SDS (Studentsfor a Democratic Society), `nfiin]at\ `n1962, care se opunea radical R\zboiuluidin Vietnam, se solidariza cu mi[careapentru drepturile negrilor, ajung`nd laun moment dat s\ reprezinte 300.000de studen]i [i s\ priveasc\ la r`ndu-i stu-den]imea ca pe o nou\ clas\ politic\.

~n cele din urm\ `ns\, `n hedoni[tiiani ’80, contracultura s-a transformat `ncultur\ pop [i a devenit element de stil`n repertoriul estetic al invent\rii sine-lui. Bob Dylan spunea c`ndva: „Nu te`ncrede `n nimeni peste treizeci de ani“ –pentru ca apoi s\ schimbe lozinca `ntimpul pre[edin]iei lui Reagan `n: „Nute `ncrede `n nimeni sub treizeci de ani“.~n timp ce `n anii ’80 cultura tinerilor sedepolitiza masiv, iar avangarda mili-tant\ de st`nga (Brig\zile Ro[ii, RAF sauAction Direct) se automarginaliza, doarscena artistic\ mai adera tenden]ial lamodelul contraculturii cu rela]ia ei tri-

partit\ dintre politic\, estetic\ [i sexua-litate – consecin]a fiind c\ `n faza ac-tual\ a globaliz\rii „artistul“ a devenitcel mai creativ agent al reconstruc]ieineoliberale a societ\]ii. ~n mod ironic,modelul `ndreptat c`ndva radical `mpo-triva societ\]ii serve[te ast\zi la camufla-rea noului rol pe care artistul `l are `ntransformarea radicalit\]ii `ntr-un life-style [i a subiectivit\]ii `ntr-o marf\.

Dac\ Antonio Negri are dreptate, a-tunci tr\im la nivel istoric `n cea maibun\ din toate lumile posibile. Este foarteprobabil, oricum underground-ul nu maieste de g\sit `n aceast\ lume ca o catego-rie de orientare a culturii tinerilor. Tria-da c`ndva sf`nt\ „Sex & Drugs &Rock’n’Roll“ a devenit „Safer Sex & NoSmoking & Britney Spears“.

TTrraadduucceerree ddee CCrriissttiiaann CCeerrcceell

Underground


~n ciuda diferen]elor din practici [i programe, trei lucruri]ineau mereu de repertoriul underground-ului: muzica rock,sexul [i drogurile.

7 «

specialM|RCI

OOrrggaanniizzaa]]iiaa aammeerriiccaann\\ SSDDSS aa ffoosstt `̀nnffiiiinn]]aatt\\ `̀nn 11996622 [[ii ssee ooppuunneeaa rraaddiiccaall RR\\zzbbooiiuulluuii ddiinn VViieettnnaamm.. AAccuumm mmiilliitteeaazz\\ ppeennttrruu rreettrraaggeerreeaa ttrruuppeelloorr aammeerriiccaannee ddiinn IIrraakk.. ©© ffoottoo:: TThhoommaass GGoooodd

» Bob Dylan spunea c`ndva: „Nu te `ncrede `n nimenipeste treizeci de ani“ – pentru ca apoi s\ schimbelozinca `n timpul pre[edin]iei lui Reagan `n: „Nu te`ncrede `n nimeni sub treizeci de ani“.

VVaalleerriiee JJeeaann SSoollaannaass ss-aa lluuppttaatt ss\\ ffiiee ccuunnoossccuutt\\ccaa ssccrriiiittooaarree,, ddaarr aa ddeevveenniitt ffaaiimmooaass\\ ppeennttrruu cc\\aa `̀nncceerrccaatt ss\\ `̀ll oommooaarree ppee AAnnddyy WWaarrhhooll `̀nn 11996688

Interviu realizat deNicolae Coande

Sosirea dumneavoastr\ la Teatrul Na-]ional din Craiova pentru a monta opies\ proprie, Doi pinguri, ap\rut\ `nvolumul Carlo Carlini, iluzionism, ecu at`t mai important\ cu c`t, p`n\acum, nu a]i pus `n scen\ dec`t treipiese de teatru.

Am montat Mrozek, Wesker, Caragiale [ichiar Paul Anghel. Scriu un teatru maiparticular [i se pare c\ e greu de montat,din c`te am aflat de la regizori. Piesa astaau `ncercat p`n\ acum s-o ridice trei co-legi, dar s-au oprit la faza de lecturi pen-tru c\ nu mai [tiau s\ continue. A[a se facec\ m-am apucat eu `nsumi de ea, m\carc`t mai pot s\ fac lucrul \sta. Poate va fi omontare-ghid pentru alte piese ale mele.Alta a fost jucat\ anul trecut la Satu-Mare:{chiopul cu miros frumos.

Mircea Ghi]ulescu spune c\ s`nte]i uncritic al moravurilor române[ti, „`n-totdeauna sever, adesea nedrept“. A[aceva vine din violen]a rostirii dum-neavoastr\, dintr-o vehemen]\ care a-tinge uneori for]a impreca]iei...

M\sura `n care am fost nedrept fa]\de moravurile române[ti nu afost verificat\ p`n\ azi. Mise pare c-au meritat. C`tprive[te onestitateasau bun\voin]aacestor moravurifa]\ de mine, astae o alt\ discu]ie. Enumai o fraz\ a

lui Ghi]ulescu, d`nsul ar fi trebuit s\ de-monstreze a[a ceva. De obicei, cine aavut o pozi]ie critic\ fa]\ de ce am filmatsau scris a spus ceva de genul: „Iar vine\sta, domnule, s\ ne arate mizeriile pecare le [tim!“. ~nc\ nu [ti]i destul, pentruc\ v-a]i deprins cu ele. {i Paler a avut ozicere oarecum similar\. A zis a[a: „Dane-liuc dac\ vede un copac `nflorit [i sub elo gr\mad\ de gunoi, `nt`i filmeaz\ guno-iul“. Eu n-am putut s\-l `ntreb la fel depublic, pentru c\ n-am avut ocazia: Palerar privi copacul `nflorit [i ar `nchide ochiila gunoiul de sub el? Am p\rerea c\ `n ul-timul timp nu prea... Am`ndou\ par bles-temate a fi simultane. Nu cred c\ a[ ap\saprea tare, p`n\ la nedreptate, pe o anumerejectare a moravurilor, cu at`t mai multcu c`t, `ntr-un mod inexplicabil, iubesc]ara asta, de[i contemporanii `mi s`nt maipu]in dragi. Ori de c`te ori cobor din apar-tamentul meu, parc\ aterizez `n alt loc.}ara mea e casa mea [i limba român\,vorba poetului. Probabil c\ nu s`nt sin-gurul care simte astfel. C`nd ies afar\, nufac dec`t patru-cinci pa[i [i cineva `mi stric\imediat ziua.

C`nd a]i debutat `n 1997 cu romanulPisica rupt\, cei de la ASPRO v-auacordat premiul pentru cea mai bun\

carte a anului. A fost bineprimit\ de critica

literar\ româneasc\ (`n care am im-presia c\ nu prea crede]i)?

Da, nu prea cred. Cartea a fost primit\ binefiindc\ s-a b\nuit c\ reprezint\ o bizare-rie `n via]a mea. C`nd am `ncercat s\ de-p\[esc o anumit\ literatur\ memorialis-tic\ [i s\-mi caut un loc printre scriitoriiromâni am sim]it din multe p\r]i adver-sit\]i serioase, chiar de la ASPRO. MirceaNedelciu, care mi-a `nm`nat premiul, ini-]ial neav`nd aceast\ op]iune, a p\rut oa-recum deranjat. Dup\ aceea, c\r]ile melenu au mai fost `nt`mpinate la fel. Nu le-au`njurat, dar au preferat s\ tac\. Probabilc\ eram socotit un intrus, eu credeam c\m\ `ndrept spre o breasl\ ceva mai aeri-sit\, mai `n]eleapt\ dec`t cea din care ve-neam. Chiar `n cuv`ntul `n care le mul]u-meam pentru premiu am c\utat s\ atragaten]ia asupra faptului c\ m\ aflam `ntr-oambian]\ profesional\ mai prietenoas\ [ic\ apreciam acest lucru. Ulterior, m-auf\cut s\ simt altceva. Dar nici n-a[ vrea s\m\ simt `n pielea lui C\rt\rescu sau a altuipseudoromancier umflat cu pompa de e-ditor...

Func]ioneaz\ literatura, cultura noastr\dup\ criterii de „loj\“ `n care se intr\destul de greu, trebuie s\ te ar\]i obe-dient, supus fa]\ de protectori pentrua reu[i?

Desigur. Probabil c\ se a[teapt\ a o lua dejos, a face diverse servicii, aplec\ri de ba-zin, s\ g\se[ti mae[tri pe care s\-i adu-lezi, s\ scrii un num\r de ani pe col]uride revist\ `n drumul spre prima pagin\,or, eu nu aveam nici timpul, nici cheful.Nu c\ n-a[ fi avut bun\voin]\, dac\ astaera regula jocului, dar veneam cu o anu-mit\ reputa]ie din alt domeniu, nu maiaveam nervii s-o iau iar de jos pentru con-fortul nu [tiu c\rei mediocrit\]i. Asta aderanjat un pic, dar e numai aventuramea cu ni[te colegi de nou\ breasl\ pecare nu mi i-am ales singur.

Dar, `ntr-un interviu acordat unui co-tidian, declara]i c\ a]i fost `mpins laactul scrisului pentru c\ trebuia s\ su-pravie]ui]i psihic. Fraza e foarte dur\,a]i fost lovit at`t de tare?

{i foarte r\u, [i foarte m`r[av. ~nainte de1990, e notoriu, am avut stagn\ri `n crea-tivitate cauzate de cenzur\. Maximum deinactivitate au fost vreo 4-5 ani, dup\ Glis-sando. ~ns\ recent s-a `nt`mplat ceva ne-verosimil, fiindc\ am stat pe tu[\ opt ani.Lucram la un film despre Ovidius – sce-nariu din care mi-am extras [i piesa mon-tat\ la Satu-Mare. Bun, mi-a fost devali-zat bugetul chiar `n momentul `n care lu-cram! ~n România se poate fura orice; statde drept. C`t pe ce s\ fie de drep]i! Norocc-am virat-o spre drepturi depline. Vor-besc de intrarea prev\zut\ ̀ n UE. C`nd audfraza asta, fac bube! Uita]i-v\ ce salarii„depline“ avem \[tia de-aici, paria Euro-pei! Dar am `nceput s\ m\ obi[nuiesc [i

`ncerc s\ fiu at`t de nep\s\tor c`t s\ potsupravie]ui. Altfel, clachezi, `nnebune[ti;`n istoria cu Ovidius a[teptau s\-mi ex-plodeze ceva. A[a a intervenit scrisul, su-papa care m-a mai scos din smoala `n carem\ zb\team ca s\ pot vedea [i pomul `n-florit al lui Paler. De[i, cum am spus, dinc`t `l observ la televiziune, a renun]at [id`nsul la ideea asta. Revenind la metaforacopacului `nflorit, am dou\ `ntreb\ri: cuma putut copacul acela s\ `nfloreasc\ `nmijlocul gr\mezii de gunoi (asta s\ spu-nem c\ e mai simplu, vital), dar cine aavut inima s\ arunce gunoiul acela toc-mai acolo? Ca s\ oprim pomul – a deve-nit o metafor\ a umanit\]ii...

~ns\ ̀ n 2003 – fiindc\ acum [tim c\ lite-ratura v-a ajutat s\ ie[i]i din acest me-canism kafkian, pe care, iat\, nu-l cre-deam posibil `ntr-o Românie pretinsdemocrat\ – primea]i premiul ALIA.

~ncepuse s\-mi plac\ s\ scriu... Iar un pre-miu sau altul nu `nseamn\ nimic.

Se vede asta din ritmicitatea cu care v\ap\reau c\r]ile, a]i publicat cinci roma-ne: Pisica rupt\, Marilene, Apa din cizme,Strigoi f\r\ ]ar\, Petru [i Pavel. Consi-der c\ vi s-a decernat un premiu im-

portant, chiar dac\ nu era doar pentruliteratura dumneavoastr\, acordat an-terior unor oameni de cultur\ valo-ro[i: Henry Wald, Ileana M\l\ncioiu,Dorin Tudoran.

Personal, v\ spun, nu prea m\ omor dup\premii; cu timpul nu mai cred nici `n celeliterare, nici `n cele cinematografice, nus`nt dec`t inven]ii mediatice destul de du-bioase. Pot face opera mai notorie, dar nu[i mai bun\, `n mod sigur. Am v\zut lu-cruri premiate mai proaste dec`t altele ne-luate `n seam\, uita]i-v\ la premiul Nobelpentru Literatur\ `n anumi]i ani, chiar re-cent, a]i putea fi uimit.

Anul trecut l-a luat Orhan Pamuk, unscriitor considerat bun.

L-o fi luat, dar nu cred c\ e chiar Faulkner.La Nobel s`nt, mai degrab\, mai mul]i insig-nifian]i dintre cei premia]i dec`t altfel.Uite, cazul Sully-Prudhomme, `n 1901,c`nd l-a luat lini[tit, de[i Tolstoi tr\ia. Cinemai [tie ceva despre el? Probabil c\ a[a seacord\ [i pentru Pace, `n func]ie de con-juncturi. Se face un tapaj enorm cu pre-miile, a[a cum se face [i pe la noi `n cine-matografie, acum c`nd ni[te b\ie]i talen-ta]i au luat ni[te premiu]e la festivaluri

strfes

Prefescazpretogfilmunai azecspa`ntfiufaptelp\

Cece me schn-a

„~n România se poate fura orice; stat de drept. C`t pe ce s\ fiede drep]i ! Noroc c-am virat-o spre drepturi depline. Vorbesc deintrarea prev\zut\ `n UE. C`nd aud fraza asta, fac bube!Uita]i-v\ ce salarii «depline» avem \[tia de-aici, paria Europei!“

INTERVIU CUMIRCEADANIELIUC

» 8

interviu


„Oricare nesim]it care a ffel sau altul `]i explic\ c

truan-lo-iu,

p\elenuu-

nuu-

ne-bel re-

un

er.ig-el.1,ne sen-re-ne-n-

uri

str\ine, mai mult sau mai pu]in vecine cufestivalurile mari.

Premii bune, altminteri...

Premiu]e. Nici unul n-a fost acceptat ̀ ntr-unfestival de clasa A, doar, `n cel mai buncaz, `ntr-o sec]ie adiacent\ acestuia. ~i a-preciez c\ oricum mi[c\ ceva `n cinema-tografie, era un aer prea st\tut, dar s`ntfilme care miros `nc\ a [coal\. Din parteaunor oameni la patruzeci de ani `ncepi s\ai alte preten]ii. Unde s`nt tinerii de dou\-zeci? Ia c\uta]i-i! C`nd o s\ v\d unul c\sparge ghea]a cu adev\rat, c\ p\trund`ntr-un festival major, serios, atunci o s\fiu primul care o s\-[i scoat\ p\l\ria. Defapt, aceste filme `ncep s\ fie transmise lateleviziuni. E destul de u[or s\-]i faci op\rere.

Ave]i aceast\ obsesie a purit\]ii, a non-atingerii `n arta dumneavoastr\. Dardac\ a[a este `ntocmit\ lumea, ce poa-te s\ fac\ artistul?

Ce s\ fac\? Nimic. S\ observe, asta e totce poate s\ fac\. Altceva nu poate face ni-meni.. Ni s-a inoculat ideea c\ arta poateschimba ceva; e fals, nici un fel de art\n-a f\cut omul mai cumsecade. E sufi-

cient s\ v\ uita]i `n jur, de[i preocup\rilepentru art\ s`nt vechi de c`teva milenii.

Da, `ns\ `nainte de 1989, c`nd a]if\cut Glissando, ar\ta]i ceva, educa]i`ntr-un anumit fel, contra curentuluiideologic existent, chiar dac\ nu avea]ide g`nd asta.

Nu educam. Ar\tam ceea ce se [tia deja.Nu prea era `ns\ confortabil [i neprimejdiosde exprimat, de acord.

Unii dintre noi nu [tiau...

Cei care nu vedeau nimic n-au v\zut nici`n Glissando, v\ asigur. Atunci, suferin]aera libertatea, poate [i informa]ia, dar eraucel pu]in 20 de milioane mari [i late carenu sufereau mai deloc din pricinile astea,informa]ia pentru ei nu `nsemna nimic,ar fi tr\it `n continuare perfect mul]umi]i,aveau de lucru, aveau soia, aveau un aparta-ment, o bonifica]ie de 23 august. Pentruace[tia era mai bine dec`t acum, cum potspune [i eu – dar din alte puncte de vedere.

Din care puncte?

Am senza]ia tot mai nepl\cut\ c\ regimu-rile de st`nga par totu[i „mai culturale“dec`t democra]iile. Nu s`nt de st`nga!

Puneau artistul „la teasc“.

Desigur, dar erau interesate de arta luipentru c\ le trebuia propagand\ [i `lfor]au s\ produc\ `n interesul lor. Fatal-mente, ap\reau [i arti[ti care se derobau,[i atunci rezultau opere. M\ uit la mine [im\ v\d depinz`nd de banii jego[i ai ori-c\rui troglodit ca s\ pot `ncepe ceva. Ori-care nesim]it care a f\cut avere, `ntr-unfel sau altul, ̀ ]i explic\ cum e cu arta, cumo vrea el, `n ce m\rime, ce format etc.P`n\ [i sponsorii au disp\rut, nu mai s`ntbani de sp\lat. Literatura care se vinde te`nva]\ cum s\ m\n`nci morcovi, cums\-]i legi cravata, cum s\-]i dezvol]i tu-peul, cum s\ te p\c\le[ti c\ e[ti s\n\tosprin nu [tiu ce masaje [i tertipuri.

M\ g`ndeam la faptul c\ acest tip devehemen]\ intelectual\ [i uman\, decritic\ f\cut\ de pe pozi]iile est-eticeale unui om care a fost educat s\ sus-]in\ [i s\ produc\ arta (conteaz\ c\ a]if\cut `nainte de IATC o facultate de fi-lologie), vine oarecum [i din v`na ba-sarabean\. S`nte]i n\scut la Hotin.

S`nt n\scut acolo, dar nu s`nt basarabean.Hotinul e Bucovina. E altceva. Tata era deprin zon\, dar s`ngele din partea mameiare ceva polonez.

Polonezii s`nt m`ndri, orgolio[i, au pa-na[, mi se par [i pu]in fanta[ti...

E posibil s\ fi mo[tenit defectele astea, darmi-ar pl\cea s\ cred c\ am mo[tenit [iglanda pentru cinematograf.

Eu voiam s\ v\ asem\n cu Paul Goma,un maestru al criticii societ\]ii comu-niste [i post-comuniste, cu care sem\-na]i `n vehemen]\ [i amplitudine. ~ntrealtele, printre primii dup\ 1990, eldenun]\ sintagma „rezisten]a prin cul-tur\“. Dumneavoastr\, care a]i f\cut filmef\r\ rabat ideologic, ce p\rere ave]i?

Eu nu cred `n a[a ceva, asta a fost o alt\minciun\, am impresia c\ nici Goma.

Nici Goma nu crede, tocmai asta v\spuneam.

S-a acreditat ideea c\ am t\cut, am `n-ghi]it, dar aveam opere de sertar [i nu auputut s\ ne `nfr`ng\. Ba au putut. Operelede sertar nu s`nt prea multe, s-a v\zut. {inici cine [tie ce. Cine a putut s\ scrie binea scris bine, a mai [i publicat pe vremeaaceea, dar nu s`nt mul]i.

Nu puteai s\ te pui bine [i cu partidul,[i cu scrisul t\u cel mai profund.

Exista un fel de a p\c\li partidul. {i Predaa f\cut asta `n bun\ m\sur\. Dac\ ar tr\iazi, nu [tiu ce editor ar g\si el, `n cazulc`nd editorul nu ar [ti c\ Morome]ii e ocapodoper\. Uite, s\ vin\ unul cu un ro-man excep]ional despre starea rural\. C`]i

editori s-ar `nghesui s\-l publice? C`t artrebui s\ bat\ pe la u[i? Va auzi aceea[ifraz\: domne, nu merge, nu se mai cite[tea[a ceva...

E vorba [i de contextul favorabil uneiopere...

Posibil. Contextul `ns\ exclude. Gustul nuse formeaz\ de la sine. Exist\, de fiecaredat\, cineva care `l formeaz\. Unde s`ntace[tia la noi? V\d arti[ti care, pentru a seconsidera vandabili, `ncearc\ prea des s\coboare la gustul comun, format `n fa]atelevizorului. C`t despre cealalt\ poveste,eu nu cred c\ a fost o rezisten]\ real\, osolidaritate prin cultur\, fiecare a rezistatcum a putut. Unii au luat `n piept regi-mul, cum l-a luat Goma, al]ii au `ncercats\-l dribleze, cu mai mult sau mai pu]insucces, dup\ ce `[i f\cuser\ un nume –era absolut necesar s\-]i faci un numepentru a nu te expune primejdiei imedia-te de a fi „atins“ `n centrul vital –, al]ii audat din codi]\, dar operele cu adev\ratvaloroase se pot num\ra pe degetele uneimìni.

Ce mi se pare dilematic este lipsa desolidaritate a creatorilor `mpotriva unuiregim abuziv, absen]a acelui liant careune[te. Spre deosebire de alte ]\ri, `nvecini, unde s-a reu[it, România p\reas\ fie profund divizat\, anemic\. Dim-potriv\, cazurile Poloniei, Ungariei, Ce-hoslovaciei atest\ o rezisten]\ `n timp,inclusiv civic\.

Dac\, prin absurd, s-ar reinstala un regimdictatorial, a]i asista la acela[i lucru. Peri-oadele istorice nu se constituie `n aluaturiumane diferite. Sigur, acum po]i trom-pe]i `n libertate. Culturile mici dezvolt\orgolii mari. Creatorii `ncep s\ se suportegreu, se evit\, fiecare are aranjamentuls\u personal cu puterea, `n m\sura `n careob]in de la putere ce vor. O solidaritatear fi d\unat avantajelor particulare do-b`ndite, de aici neputin]a coagul\rii. So-lidaritatea nu se formeaz\ de la sine. Pri-meaz\, cum spun, orgoliul [i avantajelec`[tigate, chiar dac\ pre]ul e uneori turn\-toria colegial\.

Actuala dosariad\, care se vrea o cur\-]ire a grajdurilor lui Augias `n politica[i `n cultura româneasc\, `n societate,va avea efectul scontat?

N-o s\ limpezeasc\ niciodat\ nimic. O s\`nvr\jbeasc\ neamul românesc, [i-a[a vaide capul lui. Toat\ ura [i mizeriile adunatepe vremea lui Ceau[escu abia azi le expec-toreaz\. {i nici nu se arat\ vreun rezultat.A]i v\zut ce list\ a f\cut acest Liviu Turcu:N\stase, Mele[canu, Pa[cu, Voican-Voicu-lescu. Ve]i vedea c\ nu li se va clinti niciun fir de p\r!


„Ni s-a inoculat ideea c\ arta poate schimba ceva; e fals, nici unfel de art\ n-a f\cut omul mai cumsecade. E suficient s\ v\uita]i `n jur, de[i preocup\rile pentru art\ s`nt vechi de c`tevamilenii.“

9 «

interviuARTA NUSCHIMB|

MCCE C|PU{|DE STAT

a f\cut avere `ntr-un cum e cu arta“ Ce crede]i c\ ar trebui f\cut

pentru a ie[i din provincialism,din marasmul \sta care conti-nu\, cum vede]i un proiect mi-nimal pentru aerisirea de careavem nevoie?

Mi s-a mai pus `ntrebarea asta [iv\ spun [i dumneavoastr\ ceea ceam spus atunci: eu a[ face tot cea[ putea pentru desfiin]area Mi-nisterului Culturii. Nu mai areobiectul muncii. Merge cu fr`natras\.

V\ `nt`lni]i aici cu Mihai {ora,care spunea ceva asem\n\tor...

Probabil. Revin: Ministerul Cultu-rii nu are obiectul muncii, o seriede teatre au trecut deja la muni-cipii, s`nt creditate de prim\rii,func]ioneaz\ deja ca organismeprivate. ~n schimb, s`nt ejectate `nfiecare clip\ idei m\re]e [i ne-ghioabe, care justific\ activitateacuiva, dar ì `ncurc\ pe to]i.

P\i, [i cine va avea grij\ `n viitorde ace[ti „pui“ r\t\ci]i, dac\marea „clo[c\“ va fi sacrifi-cat\...?

Care-s puii r\t\ci]i?

Institu]iile astea care s`nt arun-cate pretutindeni, dup\ descen-tralizare.

P\i, toate coexist\ `ntr-o stare pri-vat\. Dac\ le vin ni[te bani de labuget, de ce trebuie s\ treac\mai `ntì pe la func]ion\rimea dinminister [i s\ nu fie dirija]i directspre proiect, f\r\ mijlocitor? Nor-mal ar fi s\ se st`rpeasc\ birocra-]ia asta. Noi, `n ’90, am f\cut ogrev\, atunci c`nd am rupt cine-matografia de Ministerul Culturii.A [i reu[it; era prima [i rezultateleau fost excelente: cinematografiaa mers foarte bine timp de zeceani, c`t a stat la distan]\ de minis-ter. Primea subven]ia de la stat `nmod direct, s-au f\cut filme ono-rate `n cele mai mari festivaluriinterna]ionale. A venit R\zvanTheodorescu [i a realipit cinema-tografia la stat, printr-un ucaz deministru [i, de data asta, nimeninu s-a mai obosit s\ protesteze.Lumea sufer\ deja de o lehamitef\r\ leac. Exist\ ]\ri foarte civilizatecare au cultur\ serioas\, dar nuau minister: SUA, Germania. Minis-terul e c\pu[\ de stat. Lucrurilepot merge mai bine f\r\.

Doris Mironescu

BBooggddaann PPooppeessccuu aa ssccrriiss uunn rroommaann ccaappttii-vvaanntt,, oo ccaarrttee ccaarree vviinnee ccuu uunn mmeessaajj aall eeii,,pprroodduucc`̀nndd cciittiittoorruulluuii sseennzzaa]]iiaa,, ddiinn ccee `̀nnccee mmaaii ppuutteerrnniicc\\ ppee mm\\ssuurr\\ ccee `̀nnaaiinntteeaazz\\`̀nn tteexxtt,, cc\\ aarree ddee--aa ffaaccee ccuu oo ssccrriieerree ddiinncceeaa mmaaii bbuunn\\ sseerriiee aa pprroozzeeii rroommâânnee[[ttii,, ooccaarrttee ccuumm nnuu ss--aauu mmaaii ssccrriiss ddee mmuullttii[[oorr`̀nn ooggrraaddaa nnooaassttrr\\ lliitteerraarr\\.. R`ndurile careurmeaz\ `ncearc\ s\ detalieze aceast\senza]ie.

Lumea rural\ e o zon\ de predilec]iea prozei române[ti pe care, dup\ Preda[i c`nt\re]ii dezvr\jirii satului autohtondin anii ’60 (Nicolae Velea, D.R. Popescu,{tefan B\nulescu), prea pu]ini s-au maiobosit s\ o transforme `n teren al fic]iu-nii. S-a `nst\p`nit treptat convingerea c\,din punctul de vedere al resurselor spi-rituale, satul e mort sau, m\car, dep\[it.Prozatorii mai noi (Sorin Stoica `n Po-vestiri cu `njur\turi, Florin L\z\rescu `nCuiburi de v`sc) au `ncercat s\ resusci-teze acest topos din unghiul, totu[i, `n-gust al pitorescului moral, dar [i la ei sa-tul r\m`ne o lume care [i-a pierdut re-

perele, de fapt un loc care cu greu maipoate fi numit „lume“. Or, iat\ c\ uncvasi-necunoscut, Bogdan Popescu ([itotu[i: premiul Academiei pentru debut`n 2001! Ca s\ vede]i ce mai `nseamn\ast\zi un premiu al Academiei...), se a-dreseaz\ cu o special\ comprehensiune[i f\r\ pic de mistificare tocmai univer-sului s\tesc, conving`ndu-ne astfel c\satul a r\mas un univers, chiar [i dup\comunismul mortificant, chiar [i `n a-gonizanta tranzi]ie.

Bogdan Popescu nu esteun prozator dinspe]a „apocalipticilor“

Locul se nume[te Satul cu Sfin]i. Nein-spirat nume, ve]i zice. Cam p\[unist,poate. Este singura concesie pe care au-torul o face propriei simpatii pentru a-ceast\ lume. Nu trebuie totu[i s\ v\imagina]i c\ ]\ranii din cartea lui Bog-dan Popescu s`nt chiar sfin]i. Nici g`nd.Doar, pentru p\catele lor, `n primelepagini ale c\r]ii, lumea e gata s\ se pre-cipite spre apocalips\. Noroc c\ `n sat`[i face apari]ia o c\ru]\ fantastic\, ce`nainteaz\ f\r\ cai, o c\ru]\ plin\ de dracibe]i. Odat\ cu apari]ia diavolilor, lumearevine la normalitate, sfin]ii redevin oa-meni. Povestea poate s\ `nceap\.

Pretextul acesta narativ parc\ scosdin Márquez (hmm...) serve[te unei des-f\[ur\ri narative de o mare complexita-te. S-o lu\m la pas. Romanul Cine a-doarme ultimul cuprinde, pe buc\]i, `nevoc\ri scurte, uneori anecdotice, isto-ria unui sat din lunca Dun\rii `n comu-nism [i, mai apoi, spre „zilele noastre“.Nu doar copil\ria `n comunism, tr\it\ la]ar\, face obiectul relat\rii, ci [i nume-roase istorii cu naveti[ti, speculan]i, sol-da]i, popi [i primari din vremea CAP-ului,unii greu lovi]i de ciocnirea cu „regimul“,al]ii duc`ndu-[i via]a `n dulce ignorare a

acestuia, printre cazane cu ]uic\[i taifasuri `n tot felul de

poieni ale lui Iocan. S`nt nepo]ii lui Mo-romete, ajun[i `ns\ la o alt\ v`rst\, c`nd„omul interior“ de pe st\noaga podi[tiise retrage [i mai `n interior, supravie-]uind prin intermediul fabuloasei saleimagina]ii.

Odat\ disp\rut\ lumea democraticeib`rfe duminicale pe seama „`ntìului a-gricultor al ]\rii“, satul devine un t\r`mal miracolelor. Nu unele tainice, petre-cute `n bunget de p\dure, ca `n prozalui Voiculescu, ci la vedere, sub ochii sa-tului. O b\tr`n\ coace „plocoane“ `n carefiecare om din sat `[i vede viitorul. Un]igan nemuritor, Daie Gulu (cam már-quezian [i el, la drept vorbind), serve[tede mentor fiului directorului [colii. Uncal at`rnat `ntr-un copac `l roag\ pe unb\iat s\-l elibereze, ca s\ scape de jug\-nire. Un banal dialog cu un mo[neag `nfa]a unei por]i se `ncheie cu stupefianta`ntrebare: „P\i, tu nu e[ti \la care ai mu-rit, b\i, taic\?“. Tranzitul `ntre via]\ [imoarte are loc constant, f\r\ ca asta s\anuleze sensul tainic, de pedeaps\ [i to-todat\ ini]iere, al mor]ii.

Bogdan Popescu nu este un prozatordin spe]a „apocalipticilor“, a[a cum afost ea identificat\ `n proza ultimilor ania lui Dan Stanca sau Petru Cimpoe[u,Bogdan Suceav\ sau Petre Barbu. Asta`n ciuda faptului c\ literatura sa utili-zeaz\ fantasticul mai mult dec`t a tutu-ror autorilor cita]i mai sus. Mai degrab\,Bogdan Popescu ì continu\ pe VasileVoiculescu [i Eliade, autori `n ecua]iac\rora fantasticul poart\ conota]ia sa-crului, ceea ce presupune gravitate, dac\nu chiar morg\ [tiin]ific\ (la Eliade) [iata[ament b\besc fa]\ de rituri (la Voi-culescu). ~n schimb, Cine adoarme ulti-mul mizeaz\, al\turi de fantastic, pefor]a vindec\toare a umorului. Romanulare haz, ispr\vile dracilor de copii, ca [iale s\tenilor, fie c\ s`nt poseda]i de dia-vol sau nu, s`nt adesea comice, iar astaface ca situa]iile fantastice s\ fie acceptatede c\tre cititor cu pl\cere. Partida depescuit a unor pu[ti, `n cursul c\reiaace[tia `[i pun lipitori [i se hlizesc uniide al]ii, se termin\ r\u: o patrul\ ì spe-rie, iar unul dintre copii se arunc\ `nap\ [i moare, practic sinucig`ndu-se.Perspectiva se schimb\ c`nd afl\m c\ la`ntreaga scen\ a fost de fa]\ mama sinu-ciga[ului, moart\ [i ea de c`]iva ani [ichem`ndu-[i fiul cu for]a fatalit\]ii.

~n a]ele pove[tii se `mpletesc trei na-ra]iuni, care pe parcurs se vor v\di deaceea[i esen]\: una apar]ine naratoruluinenumit, un povesta[ atot[tiutor, adesea

Cartea mizeaz\, al\turi de fantastic, pe for]a vindec\toare a umorului.Romanul are haz, ispr\vile dracilor de copii, ca [i ale s\tenilor, fie c\s`nt poseda]i de diavol sau nu, s`nt adesea comice, iar asta faceca situa]iile fantastice s\ fie acceptate de c\tre cititor cu pl\cere.

CINE ADOARMEULTIMUL

» 10

printre r`nduri


SEMNAL

Spring TimeC`nd am terminat Facultatea, `n1996, m-am apucat de Masterat;dar aceasta nu-i o solu]ie de su-pravie]uire [i, oricum, dureaz\doar un an. Urma doctoratul, `ns\doctorandul la f\r\ frecven]\ tre-buia [i el s\ m\n`nce, iar s\ stau `ncontinuare pe banii familiei mi sep\rea o solu]ie imoral\. Ce s\ fac,ce s\ fac? Am `ncercat mai multe.

M-am prezentat la un concursla Radio Cultural, pentru a afla dela prezidenta comisiei c\ n-amexperien]\ radiofonic\. Scriam la„Caiete critice“ recenzii – `mi dauseama azi – destul de naive, careap\reau fix c`nd revista ie[ea desub tipar, cam o dat\ la dou\-treiluni. Am `nceput o traducere, laEditura Antet, a unei c\r]i cuO.Z.N.-uri, din care mi-a r\mas [iazi `ntr-un fi[ier al memoriei p`lpì-torul incident de la Roswell. Darn-a[ mai [ti s\ spun `n ce a constatel. Mai sigur e c\ f\ceam corec-turi [i redact\ri de carte, la Antet[i apoi la All, c`[tig`nd un b\nu]pe care m\ gr\beam s\-l cheltu-iesc cu prietena mea. Din 1994,lucram pe un post de corector la„Contemporanul – ideea euro-pean\“, ascult`ndu-l fascinat, c`nd[i c`nd, pe Nicolae Breban [i co-rect`ndu-l stoic pe H. Zalis. Sala-riul era at`t de mic, `nc`t nici m\-car un extraterestru f\r\ nevoi so-ciale nu l-ar fi putut folosi la ceva.Totu[i, pun`nd banii unii pesteal]ii [i uit`nd voluntar de ei, amreu[it s\-mi cump\r o pereche debocanci negri. Erau foarte buni [ipentru c\, serviciile tehno totschimb`ndu-se, m\ mutam cu co-recturile dintr-un cartier `n altul,cunosc`nd Bucure[tii la pas.

Corvoada n-a durat mult, darmi-a folosit enorm. Citesc altfel,de atunci, o carte sau o fil\ oare-care, av`nd respect nu numaipentru semnifica]iile, ci [i pentruliteralitatea lui, pentru integritateasa fizic\. C`nd v\d un agramatismtip\rit, m\ `nfurii de dou\ ori: o

dat\ ca fost corector, a doua oar\ca actual profesor. Revin laBildungsroman. Cur`nd, am pro-movat `n divizia A. Eugen Simionm-a angajat redactor la „Caietecritice“, iar Dan Grigorescu – asis-tent de cercetare la Institutul „G.C\linescu“: dou\ locuri de munc\`n aceea[i cl\dire (!), sinistra Cas\a Academiei de pe Calea 13 sep-tembrie nr. 13. ~n pofida acestorfunebre auspicii numerice, a fosto perioad\ frumoas\, romantic\`n toate sensurile cuv`ntului. Lucramla marele Dic]ionar, f\ceam numeretematice la „Caiete“ (cel cu IonD. S`rbu e [i azi un punct de re-zisten]\), [i totu[i sim]eam c\-milipse[te ceva. Ceva important, darnedefinit, la care m\ g`ndeammereu, f\r\ a mi-l putea repre-zenta. Acest ceva era debutul decronicar literar.

S-a petrecut acum zece ani, `npaginile „Adev\rului literar [i ar-tistic“, sub obl\duirea lui C. St\-nescu. N-o s\ uit niciodat\ aceazi: luasem revista, o deschisesemostentativ la pagina mea [i o ci-team `ntr-un Spring Time astfel`nc`t vecinii de la mese s\ poat\remarca semn\tura. Nu p\reaufoarte interesa]i, clef\ind `n conti-nuare, cu ochi goi, shaormele lor[i hamburgerii stropi]i cu ketchup –dar eu eram at`t de fericit. At`t defericit.

Reintru `n acea stare de fiecaredat\ c`nd v\d un text tip\rit care-miapar]ine. Manuscrise scriu to]i,texte [i c\r]i public\ numai unii.{i ele s`nt accesibile nu doar veci-nilor [i rudelor. Literatur\ de sertar,dup\ 1989? S-o scrie al]ii, s\ fies\n\to[i, eu vreau s\ public. Publishor perish. Mi-au ap\rut de atunci,de la `nceputul lui februarie 1997,aproape o mie de texte. Bune, rele,at`tea s`nt.

Cred c\ e doar un timid `nceput,prim\vara unei cariere de critic.D.v.t.

Norman Manea, Plicul negru, postfa]\ de Matei C\linescu, colec]ia „Fiction Ltd“,Editura Polirom, 464 de pagini, 35.95 lei

„Plicul negru al lui Norman Manea: o capodoper\ tumultuoas\ [i tulbur\toare.“(„Corriere della Sera“)

Plicul negru este ultimul roman publicat `n ]ar\ de Norman Manea, `n 1986, cupu]in timp `nainte de a p\r\si România. Personajul central al c\r]ii, Tolea, se afl\`n pragul unei c\deri nervoase, linia de demarca]ie dintre con[tientizarea realit\]ii[i lumea visului, a imagina]iei, [terg`ndu-se, discret, pe parcursul nara]iunii. Carteacreeaz\ un mister psihologic ce ]ine mereu treaz\ aten]ia cititorului, con]ine o is-torie a c\ut\rii unei organiza]ii secrete, povestea unui anchetator care-[i pierdemin]ile, toate cre`nd, `n final, o lectur\ dinamic\, de[i cu o structur\ complex\,un fel de puzzle literar.

Dan Lungu, S`nt o bab\ comunist\!, colec]ia „Ego. Proz\“, Editura Polirom,240 de pagini, 24.95 lei

Romanul continu\ „experimentul de mentalitate“ `nceput de Dan Lungu cuRaiul g\inilor – cobor`rea `ntr-un comunism remanent nu la nivel politic sausocial, ci la nivelul omului obi[nuit trecut prin acel sistem [i profund marcatde el. S`nt o bab\ comunist\! te provoac\ s\ z`mbe[ti, s\ r`zi `n hohote, s\ te`ntristezi, dar mai ales s\-]i `ntrerupi, pentru c`teva clipe, lectura [i s\ ie[i afar\spre a te convinge c\ realitatea e altfel, c\ oamenii s`nt altfel. ~ns\, chiar [idup\ acest exerci]iu, nu-]i r\m`ne dec`t [ansa s\ consta]i c\ scriitorul ]i-a cu-noscut vecina de bloc, pe fiica acesteia plecat\ `n Canada, l-a cunoscut pe fos-tul t\u coleg de serviciu care spunea bancuri politice, fiind `n acela[i timp in-formator, te-a cunoscut pe tine. {i apoi a scris aceast\ carte tocmai pentru ane oferi tuturor o nou\ oglind\, `n care s\ ne vedem a[a cum s`ntem [i cum,de multe ori, n-am vrea s\ fim.

BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHENepo]ii lui MorometeCine adoarme ultimul, romanul recent al lui BogdanPopescu, poate s\ deconcerteze prin relativa obscuri-tate a numelui autorului, ca [i prin dimensiuni. La oprim\ vedere, titlul se adreseaz\, ironic, cititorului in-timidat de cele 400 [i... de pagini ale c\r]ii (ia s\ ve-dem, cine reu[e[te s\ r\m`n\ treaz la lectura uneic\r]i at`t de groase?). O fals\ impresie: nimeni nu maiadoarme dup\ ce cite[te m\car zece pagini din carte!

ironic; o alta cuprins\ `n scrisorile luiEctora[, Repetentu (student care `[ipreg\te[te restan]a ̀ n satul p\rin]ilor s\i),adresate unui cititor nenumit pe care `lcam dispre]uie[te ([i bine face!); `n fine,a treia nara]iune, la fel de fragmentar\ [iea, este emis\ de c\tre intelectualul satu-lui, profesorul suplinitor Marin Foi[te,autorul unor ingenioase lec]ii despre is-toria a[ez\rii, pigmentate din plin cub`rfe locale, burzuluieli confuze [i totfelul de impreca]ii adresate copiilor care,se presupune, `l ascult\ cu degetul `nnas. Tehnica este aceea a digresiunii:dintr-o poveste se trece `n alt\ poveste.Trebuie spus `ns\ c\ autorul [i-a `m-bun\t\]it arta fa]\ de volumul s\u ante-rior de proz\, Vremelnicia pierdut\, `ncare lipsea aerul de stringent\ necesitateal digresiunilor din romanul de fa]\. ~nCine adoarme ultimul, toate cele treinara]iuni se leag\ `ntre ele, se `ntretaie [ise `nt`lnesc exact c`nd nu te-a[tep]i. Ceeace pare ocol inutil [i pierdere de vremese dovede[te cur`nd dezvoltare necesar\a unei situa]ii deja cunoscute, reformu-lare `n cheie fantastic\ sau l\murire aceea ce, mai devreme, p\ruse neverosi-mil. Astfel, din jocul textual al adev\ru-rilor nara]iunii realiste, contrazise de c\tredatele din nara]iunea fantastic\, se con-struie[te un excelent roman al Istorieifiltrate prin Imagina]ie.

Ce viseaz\ „Cel ce doarme“

Romanul lui Bogdan Popescu dezvolt\ ointerpretare proprie a trecutului comu-nist [i nu numai, servindu-se `n acestscop de o atmosfer\ anume creat\, `ntremagic, comic [i o condamnare surd\ ca-re se poate citi la fiecare pagin\. Mai im-portant `ns\ e c\ lumea satului pare s\subziste `n ciuda comunismului, `mpo-triva lui, cu arogan]a vie]ii organice fa]\de orice artefact. Fantasticul este o mo-dalitate de consacrare a lumii s\te[ti [ide scoatere a ei din istorie. Nu `ns\ po-lemic, nu `ns\ violent. B. Popescu nu fa-ce gre[eala de a tran[a ideologic univer-sul `n dou\. Supranaturalul ì viziteaz\[i pe inspectorii [colari, [i pe fo[tii disi-den]i, [i pe ]iganii paria, [i pe plutoni-eri, e drept, `n cazul fiec\ruia cu alt\`nf\]i[are. ~ntregul univers al c\r]ii este`nv\luit de mantaua ampl\ a fantasticu-lui. Iar cheia fantasticului se g\se[te `nreferirea constant\ la „Cel ce doarme“ [iviseaz\ Satul cu Sfin]i [i toate `nt`m-pl\rile sale.

Lumea pove[tii din roman se organi-zeaz\ `n jurul unei obsesii a s\tenilor:cine `[i bate joc de ei, pun`ndu-i s\ tr\-iasc\ ni[te vie]i de comedie? Convinge-rea lor este c\ satul este visat de c\tre„Cel ce doarme“ [i c\ visele acestuia s`nt,

de la o vreme, negre co[maruri. Modali-tate poetic\ de a manifesta o ne`ncre-dere bogomilic\ fa]\ de inten]iile dumne-zeie[ti. Numai c\ „Cel ce doarme“ estealtceva dec`t Dumnezeu. Prezen]a lui elocalizat\ chiar cu oarecare precizie `np\durile din preajma satului. Ne-amputea imagina atunci c\ solu]ia oferit\`n final va fi aceea postmodern\, a luiMircea C\rt\rescu: „Cel care doarme“ arputea fi prozatorul `nsu[i – oare nu esteopera lui un „vis organizat“, cum spu-neau romanticii? Din fericire, BogdanPopescu nu sucomb\ re]etarului postmo-dern, preocuparea sa esen]ial\ fiind aceeade a asigura coeren]a universului s\uepic. Garan]ii somnolen]i ai existen]ei Sa-

tului cu Sfin]i, cei care se `ndreapt\ cu obl`nde]e sinuciga[\ c\tre un stadiu devia]\ larvar `n poiana Adormi]ilor ca s\viseze satul `n continuare, vor fi cei doinaratori, Ectora[ [i Marin Foi[te. Astfel,coeren]a lumii narative este asigurat\ dininteriorul ei, f\r\ recursul la transcen-den]a de b`lci a prozei metatextuale. Pre-fer acest gest de autoefasare din roma-nul lui Bogdan Popescu orgolioasei, in-sistentei reveniri a Autorului `n Orbito-rul c\rt\rescian. Mi se pare mai cinstit,mai onest fa]\ de realitatea personajelorcreate. Via]a lor va continua prin gestulAutorului de a se sinucide simbolic, dis-p\r`nd din peisaj. Povestea va tr\i `ncontinuare.


Bogdan Popescu se adreseaz\ cu o special\ comprehensiune [i f\r\ picde mistificare tocmai universului s\tesc, conving`ndu-ne astfel c\ satula r\mas un univers, chiar [i dup\ comunismul mortificant, chiar [i `nagonizanta tranzi]ie.

11 «

printre r`nduriUNIVERSULS|TESC

SEMNAL

CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEA}|

Emil BRUMARU

Hercule Poirot contraAnton Pavlovici Cehov


5. EEggoorr PPeettrroovviiccii VVooiinnii]]kkii [[ii...... ~nttooppuull iinnssuulltteelloorr (s. H.P.), Egor Pe-trovici de]ine locul `ntì. Sonia `lroag\ speriat\, dar [i repro[`ndu-i:„Unchiule Jorj, am impresia c\limba dumitale a ruginit... Taci,te implor!“. Hru[cev, duhul p\-durii, i-o tr`nte[te de la obraz,p\r\sindu-l ofuscat: „Nu [tiu dece, dar de fiecare dat\ c`nd dez-bat cu dumneata... `mi r\m`ne `ngur\ un fel de cocleal\... Am o-noarea s\ te salut“. ~nsu[i Deadin`l mustr\ v\it\re]: „Jorj drag\, terog!... {tii bine c\ nu-mi placec`nd vorbe[ti `n felul acesta... Pur[i simplu m\ cutremur...“. Degeaba.Voini]ki love[te brutal, dezl\n]uit.Cu Serebreakov lucrurile s`nt clare:„Ce s\ fac dac\ `l ur\sc pe omulacesta?“. Ce s\ fac\? ~l face albiede porci! „{ade, `ndeob[te, c`t eziulica de mare `n biroul s\u [im`zg`le[te h`r]oagele. Biata h`rtie!“;„...un profesor ie[it la pensie, unh`rb, o p\strug\ `nv\]at\... Gut\,reumatism, migren\, fica]ii [i totsoiul de alte bole[ni]e... gelos caun Othello...“; „...timp de dou\-zeci [i cinci de ani cite[te [i scriedespre art\ f\r\ s\ priceap\ oiot\... rumeg\ ideile altora... bateapa `n piu\! {i are succes, `]i daiseama? E celebru!“; „...un perpe-tuum mobile al scrisului...“ (s.H.P.). Serebreakov, deocamdat\,nu ridic\ m\nu[a. ~ns\ i-o coace,a[tept`nd actul III, propun`nd vin-derea casei [i mutarea `n Finlanda!Dar scriitorul, autorul, Cehov (s.H.P.)? Unchiul Jorj se r\]oie[te `nvan. Anton Pavlovici va `nscena(s. H.P.) revan[a. Omul f\r\splin\, nu uita]i, e un dur à cuir(s. H.P.)! Vine r`ndul Mariei Vasi-lievna. Modul `n care fiul discut\despre [i cu mama sa e scanda-los. „B\tr`na mea co]ofan\, ma-man, ne-a `mpuiat urechile cuemanciparea asta a femeilor...“

Nici Sonia, nepoata drag\, amin-tindu-i de sora lui (prima so]ie alui Serebreakov), nu-i scutit\. Oridiculizeaz\ impardonabil: „{i cucine ai vrea s\ se m\rite, m\ rog?Humboldt s-a gr\bit s\ moar\!Edison se afl\ `n America. Schopen-hauer a dat [i el ortul popii...“Gazda, s\rb\toritul, Selhutin? Tri-mis la podeaua scenei scurt,printr-un upercut: „E un necio-plit!“. Explica]ia? Inimaginabil\...[i totu[i: „Prea mult amor propriu!Ia spune]i-i, de pild\, c\ scrumbiaasta de pe mas\ e bun\, pe loc se`mbufneaz\: cic\ de ce lauziscrumbia [i nu-l lauzi pe el? Unom de nimic...“. Hru[cev e execu-tat `n lips\ („Ce om m\rginit!“) [i`n prezen]\, ce-i drept, mai diplo-mat, mai cu smerenie („Iart\-m\c\ `]i spun, dar am impresia c\tot ce debitezi dumneata `ntruap\rarea p\durilor e vechi, demo-dat [i lipsit de seriozitate“). Dea-din, m`ndrul, `ncornoratul de-adoua zi dup\ c\s\torie, e ]intuitcu lehamite: „Mai tac\-]i fleanca!“;„Ciupitule, da’ mai `nchideclon]ul odat\!... M-ai plictisit...Hai, du-te...“. Pe Iulia Stepanova[i Feodor Ivanovici nici nu cata-dicse[te s\-i observe, ì ignor\.Elena Andreevna! Culmea culmi-lor! Femeii m\rturisit iubite („...teiubesc...“), rugate m\car s-o vad\,s-o aud\, s\-i tr\iasc\ `n preajm\,i se demonstreaz\ teoria chibrituluicu fosforul la ambele capete:„...aceast\ fidelitate a ei e fals\de la `nceput p`n\ la sf`r[it. Mult\retoric\ [i nici un dram de logic\...S\-]i `n[eli so]ul b\tr`n pe care nu-lpo]i suferi, dup\ p\rerea ei, e i-moral. S\ `n\bu[i `ns\ `n tine tine-re]ea [i sim]urile este moral...“. {i-izg`riat\ m\t\sos, perfid. „}i-e lenes\ tr\ie[ti, nu-i a[a?“ Calm! Nicirestul lumii (din actul `ntì) nu-smai breji. Samovarul clocote[te...

John Fowles, Copacul, traducere din limba englez\ [i notede Veronica Foc[eneanu, colec]ia „Biblioteca Polirom.Seria de autor «John Fowles»“, 152 de pagini, 16.95 lei

„O carte magnific\ [i enigmatic\.“ („Daily Telegraph“)

Copacul, ce inaugureaz\ seria de autor John Fowles, este untext cu tent\ accentuat eseistic\ [i memorialistic\, `n care JohnFowles dezv\luie impactul pe care l-a avut natura asupra vie]iisale [i avertizeaz\ asupra pericolelor implicite ale impulsuluinostru tradi]ional de a categorisi, de a `mbl`nzi [i de a lua `nposesie lumea `nconjur\toare. Dovedind o percep]ie acut\ a a-lien\rii de care e cuprins\ lumea contemporan\, autorul brita-nic polemizeaz\ cu aceea[i u[urin]\ [i acela[i talent scriitori-cesc care l-au consacrat `n lucr\rile de fic]iune.

» Bogdan Popescu, Cine adoarme ultimul, prefa]\de Daniel Cristea-Enache, colec]ia „Ego. Proz\“,Editura Polirom, 2007

Kazuo Ishiguro, Amintirea palid\ a mun]ilor, traducere din limba englez\ de Mihai Moroiu,colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 328 de pagini, 24.95 lei

Romanul Amintirea palid\ a mun]ilor, nominalizat la Booker Prize, a primit The Winifred Holtby Me-morial Prize, acordat de Royal Society of Literature.

Amintirea palid\ a mun]ilor este povestea melancolic\ a lui Etsuko, o japonez\ care tr\ie[te singur\ `nAnglia, str\duindu-se s\ exorcizeze un trecut b`ntuit de co[marul celui de-al Doilea R\zboi Mondial [is\ se `mpace cu sinuciderea fiicei sale mai mari, Keiko. Amintirile sale se concentreaz\ `ns\ asupra uneileg\turi de amici]ie din tinere]e cu o alt\ t`n\r\, Sachiko, [i cu ciudata ei fiic\, Mariko. Povestea cen-tral\ este un pretext pentru a prezenta Japonia postbelic\, o ]ar\ `n care valorile tradi]ionale s`nt negatede tineri, dar noile valori [i coduri comportamentale nu s`nt `nc\ asimilate complet, devenind motivde confrunt\ri `n\bu[ite. Cu rafinamentul [i subtilitatea care-i s`nt proprii, Ishiguro reu[e[te s\ suge-reze acea atmosfer\ ciudat\, de lume nea[ezat\, cu tensiuni [i frustr\ri nem\rturisite, prin intermediulunei pove[ti despre moarte, vinov\]ie [i responsabilitate.

Ascult la nesf`r[it Concer-tele de pian de Bach,`nregistrate `n 1953, `nstudioul companiei Decca,la Paris, de George Enescu`mpreun\ cu CélinyChailley-Richez. S`nt prin-tre cele din urm\ `nre-gistr\ri oficiale care maia[teptau transferul pe dis-cul compact [i apari]ia lori se datoreaz\ muzicolo-gului canadian MichaelMeacock. El conduce,dac\ nu m\ `n[el din2002, Baroque MusiqueClub, o filial\ a casei dediscuri Oryx. Iar publica-rea discurilor Enescu, `miscrie Meacock, a fost„quite a saga!“.

{i iat\ istoria, a[a cum mi-a spus-o edi-torul. „Mi-a luat doi ani de activitate, ase-menea unui detectiv, pentru a g\si pecineva `n rela]ie cu aceste `nregistr\ri;fie au murit to]i, fie s`nt pe aproape [i a-bia dac\ mai pot scrie o scrisoare. De e-mail abia dac\ au auzit. P`n\ la urm\,am g\sit un contact cu familia Chailley,prin intermediul unui avocat din Corsica.Concertul pentru patru piane [i cel Ita-lian [pentru piano solo `n fa major,dup\ „Clavierübung“, partea a II-a] aufost `nregistrate pe un disc de 25 cm.De[i aveam din anii ’60 cele 7 LP-uri de30 cm, nimeni nu a putut vreodat\ s\ob]in\ discul de 25 cm. O membr\ a fa-miliei Chailley a g\sit `n cele din urm\ unexemplar `n podul casei. Dar nu a avut`ncredere s\-l trimit\ cu po[ta – [i cums\-l faci s\ ajung\ de la Paris `n Canada?Un prieten din Paris s-a dus [i a luat dis-cul, apoi mi-a trimis prin email o versiunedigitalizat\ pentru a completa setul. Oadev\rat\ epopee!“

Rezultatul s`nt patru discuri nesperatde frumoase sub eticheta Oryx – BachHeritage Performances BHP 904-907, treivolume intitulate Bach, Piano Concertos,cel de-al patrulea, Triple concertos. GeorgeEnescu conduce L’Association des Con-certs de Chambre de Paris, cu CélinyChailley-Richez ca solist\, la un pianSteinway, `n cele {ase concerte pentrupiano [i orchestr\ (BWV 1052-1058).Pe discul al doilea [i al treilea, `n Con-certele pentru 2, 3 [i 4 piane, i se al\tur\Françoise le Gonidec, Jean-Jacques Pain-chaud [i Yvette Grimaud. Cel de-al pa-trulea disc, un document `n sine cu to-tul aparte, reune[te Triplul concert pentrupian, vioar\ [i flaut (BWV 1044), cel de-alcincelea Concert brandenburgic, Concer-

tul pentru pian [i dou\ flaute (BWV1057) [i Concertul Italian pentru pianosolo (BWV 971). Al\turi de Chailley-Ri-chez, soli[tii s`nt... violonistul ChristianFerras [i flauti[tii Jean-Pierre Rampal [iGaston Crunelle.

~n paginile pe Internet ale companieicanadiene pute]i g\si toat\ informa]ia [iilustra]ia colateral\ primit\ de MichaelMeacock de la familia Chailley, a[a c\nu voi insista asupra ei (http://www.ba-roquemusic.org/chailleyenesco.html).Dominique Chailley semneaz\, de ase-menea, un amplu articol despre familiaei [i colaborarea cu Enescu, `n Musica etMemoria, numerele 95-96 din 2004.Excesiv de sever\ la adresa lui CélinyChailley-Richez, ea conchide c\ pianistaar fi tr\it colaborarea cu Enescu doar `numbra maestrului, f\r\ s\ fac\ parte dincercul celor mai apropia]i prieteni [i co-laboratori. Unul din argumente este c\pianista nu a c`ntat, cu o singur\ ex-cep]ie, piesele lui Enescu, m\rginindu-ses\-l acompanieze [i s\-i dedice un a-dev\rat cult. M\rturiile muzicale p\s-trate, ̀ nregistr\rile Sonatei de Schumann[i ale celei `n caracter popular româ-nesc, s`nt excesiv de t`rzii pentru a jude-ca, dat\ fiind v`rst\ `naintat\ a ambilorarti[ti. Chailley-Richez, n\scut\ `n 1884,elev\ a lui Raoul Pugno, `l `nt`lnise peEnescu, probabil `nc\ din 1898, c`ndea, la 14 ani, ob]inea la Paris primul pre-miu la pian, iar Enescu pe al doilea, la

vioar\. M\ritat\ cu Marcel Chailley,prieten al lui Enescu, Céliny era invitat\`n 1927 s\-l asculte pe elevul maestru-lui, Yehudi Menuhin, iar cinci ani mait`rziu `i devenea [i partener\ de concert.Enescu [i Chaillez-Richez interpretau`mpreun\, `n 1932 [i apoi `n 1935, inte-grala Sonatelor de pian [i vioar\ de Bee-thoven. ~n acela[i ultim an c`ntau [i ceade-a treia Sonat\ enescian\ (pe careaveau s\ o `nregistreze `n 1949) [i estegreu de crezut c\ exigentul Enescu f\cuserabat de la calitate `n alegerea partenerei.

Decizia `nregistr\rii concertelor pen-tru pian de Bach avea s\ fie luat\ `n oc-tombrie 1950, dar [edin]ele propriu-zise,`n studioul Decca, au avut loc `ntre 25februarie 1953 [i 3 februarie 1954. Dup\m\rturiile de epoc\, citate de DominiqueChailley, Enescu a dirijat a[ezat pe scaun,„mai mult cu privirea dec`t cu bagheta,pe care abia dac\ mai avea puterea s\ o]in\“. Rezultatul, un Bach cu timpi rela-tivi len]i, dar bine ritmat, complicitateadintre pianist\ [i dirijor, trebuie, cred,ascultat [i reascultat, pentru a intra `natmosfera acestei, se poate spune, mo[-teniri enesciene.

Discurile microssillon au ap\rut abia`n 1955, cu o copert\ reluat\ acum peCD-urile canadiene, cu un desen sem-nat de M. Mackham-Langlois, dup\ ofotografie a lui Enescu, cu ochii `nchi[i[i m`na ]in`nd bagheta...

}i-a spus vreodat\ unul dintreprofesorii t\i c\ te place? Te-a pi-cat [i apoi te-a trecut suger`nd c\vrea s\ te ajute? Te-ai jucat de-a[oarecele [i pisica cu cel care, dinspatele unui birou masiv, pati-neaz\ f\r\ s\ [tie exact c`t de`nghe]at e lacul?

Oleanna lui David Mamet, textperfect rotund, e o disec]ie seman-tic\ `n for]\. Ce vrei s\ spui defapt atunci c`nd spui doar pe ju-m\tate lucruri aparent f\r\ nici oimplica]ie profund\? ~n realitate,implica]ia exist\ [i ea se dovede[tearma mortal\. {i ce se `ncol\ce[te`n spatele gesturilor care par doarbinevoitoare [i nevinovate? Unprofesor [i o student\ intr\ `n prizaunui conflict alambicat. Fiecarecuv`nt rostit de profesor se `n-toarce `mpotriva lui [i `l distruge.Pentru c\ `n piesa lui Mamet nuexist\ cuvinte inocente. Perversi-tatea e reversul replicilor, pe carestudenta o deznoad\ p`n\ la ulti-mul fir. Nimic nu r\m`ne nefisu-rat, nebombardat `n cele din urm\.Oleanna e un model de interpre-tare pe mai multe etaje. Pe de oparte, avem interpretarea unuisistem educa]ional care se auto-castreaz\ prin promovarea [abloa-nelor stupide, iar pe de alt\ parteavem cea mai abil\ form\ de ana-liz\ a unui discurs alimentat deceea ce s-ar putea numi receptareade prezum]ie. Inten]ia, [i nu actul`n sine, este violent incriminat\.Faptul c\, la un moment dat, pro-fesorul `ncuie u[a biroului `n careo prime[te pe student\, avansurilepe care i le face [i abaterea dis-cu]iei s`nt probe care `i certific\poten]iala vinov\]ie de ac]iune.

Lupta inten]ie la reac]ie e unjoc dur cu nenum\rate strategiide insinuare, ap\rare [i disimulare.Loviturile sub centur\ s`nt scurte

[i repetate ca ni[te lame care taiead`nc.

Nodurile textului lui Mamet,bru[tele treceri de la rug\min]i lainvective fac din pies\ un e[afodpentru un condamnat-jongleur.Ce e `n capul profesorului carearunc\ `n aer un sistem educa]io-nal de `ntre]inere [i ascenden]\ierarhic\? Un sistem prin carepoate s\-[i cumpere o cas\ nou\?Mamet propune un cerc al para-doxurilor distructive. Profesorul `[ibate joc de tot `nveli[ul `nv\]\-m`ntului tembelizant [i, `n acela[itimp, e hr\nit de avantajele titu-lariz\rii. La r`ndul ei, studenta a-cuz\ prerogativele unei puteri, pecare, `n final, o `ntoarce `n favoareaei. ~n Oleanna se rostogolesc cu ovitez\ uluitoare puterea [i provoca-rea, compromisul [i contestarea.

Autoriza]ia de autoritate a pro-fesorului se transform\ `ncet, `n-cet `n handicapul lui. Studenta d\de to]i pere]ii cu carapacea pro-tectoare a profesorului histrion.

Nonconformi[ti `mbl`nzi]i, con-[tien]i de legile prestabilite aleconformismului `n limitele c\ruiaac]ioneaz\, exist\ `n fiecare sis-tem. Profesorul este unul dintreace[ti nonconformi[ti conforma]ila cerin]ele unui context pe care,oric`t de mult ar `ncerca s\-l dri-bleze, nu poate.

Regizoarea Andreea Vulpe mar-[eaz\ pe tensiunea situa]iilor carenu au nevoie de nici un artificiuca s\ te conving\. Las\ textul s\-[idecanteze confrunt\rile sinuoase,suita de amabilit\]i transformate`n r\fuieli pe care Adrian Titieni lesus]ine mereu pe muchie. Actorulpoten]eaz\ de fiecare dat\ sensuldoi al ac]iunilor [i gesturilor [il\rge[te frame-ul nemul]umiriisau revoltei `ncerc`nd, p`n\ la unanumit punct, s\ o potoleasc\ pestudenta care nu vrea s\-[i re-trag\ acuza]iile de h\r]uire. EmiliaBebu nu reu[e[te `n totalitate s\fac\ subtila trecere de la inocen]\la manipulare, de la neputin]\ lao demonstra]ie de for]\.

Cea mai mic\ deviere se pl\-te[te scump. Panoul din fundaldevine tabla pe care s`nt scrijelitevalorile unei lumi perfide.

Cuv`ntul `nseamn\ putere, ju-cat\ la dublu de doi adversari vul-nerabili [i perver[i.

TTeeaattrruull AACCTT.. OOlleeaannnnaa ddee DDaavviidd MMaammeett..RReeggiiaa:: AAnnddrreeeeaa VVuullppee.. SScceennooggrraaffiiaa:: DDaann TTiittzzaa..CCuu:: AAddrriiaann TTiittiieennii,, EEmmiilliiaa BBeebbuu..OO pprroodduucc]]iiee AAssoocciiaa]]iiaa PPEERRSSOONNAA,, AARRCCUUBB[[ii TTeeaattrruull AACCTT

~n piesa lui Mamet nu exist\ cuvinte inocente. Perversitateae reversul replicilor, pe care studenta o deznoad\ p`n\ laultimul fir. Nimic nu r\m`ne nefisurat, nebombardat `n celedin urm\.

OLEANNA» 12

teorie [i practic\


TEATRU LA ROTISOR

Mihaela MICHAILOV

Fuck You, My„Innocent“ Teacher!

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga

„Quite a saga!“ sau despreConcertele de piande Bach dirijate de Enescu

PPeennttrruu aa ffii ccoonnvviinngg\\ttoorrii,, cceeii ccaarree aauu ccoonn-cceeppuutt ppoovveesstteeaa ffuurrnniizzeeaazz\\,, ppee ll`̀nngg\\ ppoozzee[[ii eexxpplliiccaa]]iiii,, [[ii pp\\rreerrii aallee ssppeecciiaallii[[ttiilloorr,,ccuumm ee ddiirreeccttooaarreeaa ppaarrccuulluuii LLaaffaarrggee.. Darmiezul [i cirea[a acestei pove[ti luate, separe, de pe Agen]ia France Presse vinde-abia la final. Dup\ ce trag concluziaprevizibil\ c\, uite, ce frumos e s\ ne iu-bim [i s\ ne accept\m diferen]ele, auto-rii `ncheie cu unul dintre cele mai dr\-gu]e [i mai adev\rate lucruri auzite vreo-dat\. „Save the Earth... is the only pla-net with chocolate.“/ „Salva]i P\m`ntul...e singura planet\ cu ciocolat\“. E un mo-tiv suficient de puternic, nu crede]i? Nis-a tot spus c\ p\m`ntul trebuie salvatdintr-o mie de motive `ntemeiate. Darnu e mai u[or s\ te g`nde[ti la aceste lu-cruri mari plec`nd de la lucrurile mici?G`ndi]i-v\ la ciocolat\ c`nd defri[a]i `nprostie sau face]i teste cu arme nuclearesau v\ omor`]i ca chiorii!

Eu cred c\ lucrurile mici s`nt mai im-portante dec`t cele mari. Lua]i, de pild\,Billy Elliott (foto), filmul acela englezescde acum c`]iva ani care multora proba-bil li s-a p\rut un film pentru gospodi-ne s\race cu duhul. Nu dezb\tea el o tem\

mare, dar una la fel de important\ caefectul de ser\. Un copil dintr-un or\[elminier are un talent – s\ danseze – [i oambi]ie – de a da examen pentru Acade-mia Regal\ de Balet. Incon[tien]a lui sedesf\[oar\ `n acela[i timp cu greva mi-nerilor, la care tat\l [i fratele `[i scuip\pl\m`nii zilnic. Aia tem\ grav\. Se vor-bea [i la [tiri de ea. Dar Billy, care mergedans`nd pe strad\ [i a c\rui dilem\const\ `n a-i departaja pe Fred Astaire [iGinger Rogers, trece dintr-o zi `n altapurtat de bula lui de aer cald `mprosp\-tat de amintirea mamei c\reia ì pl\ceamuzica. Iar sensibilitatea lui nu e echili-brat\ dec`t de o duritate ancestral\ ce `lface aproape s-o ia [i la b\taie pe profe-soara care `ncearc\ s\-i ocroteasc\ talen-tul. M\ rog, nu vreau s\ povestesc fil-mul pe care [tiu c\ foarte mul]i l-a]iv\zut, ci s\ spun c\ tat\l [i fratele luiBilly, duri [i `nr\i]i [i ei, ajung s\ se to-peasc\ realiz`nd c\ acest lucru penibil [im\runt – un b\iat care face balet e campeste tot luat drept homosexual, baletulfiind oricum o chestie pueril\ c`ndexist\ greve [i s\r\cie [i probleme – e celcare salveaz\ familia, pentru c\ ì red\ceea ce nu [tiau c\ o poate salva – iubi-

rea. Da, chestia aia gre]oas\ care le stoarcelacrimi femeilor.

Filmul lui Inarritue mult mai carnal dec`tun reportaj tv

Babel de Alejandro Gonzalez Inarritu,care a ajuns [i pe ecranele noastre, spu-ne cam acela[i lucru [i `n plus [i ceea cede la o vreme at`tea alte filme o spun –probabil pentru c\ e o presiune tot maimare: lumea e o mare re]ea [i fiecaremic impuls imprim\ un anume ritm [iproduce modific\ri `n `ntreaga re]ea.

Filmul d\ o mare senza]ie de imedia-te]e [i e mult mai carnal, mai dramatic[i mai uman dec`t un reportaj tv sau undocumentar. Babel exploateaz\ fobiilenoastre actuale pentru a o extrage pe ceareal\ – lipsa de `n]elegere –, dar, maimult, pune pe note aria gre[elii neinten-]ionate, care e un corolar al primeia.M-am tot g`ndit dac\ tricotatul `ntr-o zide s\rb\toare e socotit p\cat `n cazul `ncare n-am [tiut c\ e s\rb\toare. Copiiimarocani din film `mpu[c\ din gre[eal\o turist\ american\. Doica mexican\ ìtrece ilegal pe copiii americani `n Mexic,f\r\ s\ se g`ndeasc\ la gre[eal\. Auto-rit\]ile aplic\ legea, expulz`nd-o pe fe-meie [i aproape omor`nd copiii. P\rin]iiacestora s-au dus `n Mexic s\-[i salvezec\snicia, [i numai aripa mor]ii, parado-xal, ì ajut\ s\ se reg\seasc\. Iar `n Japo-nia, un tat\ `ncearc\ `n van s\ se `m-prieteneasc\ cu fiica lui. El e cel care al\sat arma prietenului marocan.

Am mai spus-o, asta e povestea cufluturele care d\ din aripi `n America,provoc`nd o furtun\ la Beijing. Chestie[tiin]ific\, nu poezie. Teoria haosului.Atunci de ce n-am putea salva planetapentru ciocolat\?

Ro[ul u[or e rozul iluzor((CCoonnttiinnuuaarree ddiinn nnuumm\\rruull ttrreeccuutt))

Elisav f\cu, aici, o pauz\, `[i drese glasul care-i r\gu[ise, tu[i, pe urm\, cu sub-`n]eles [i-[i continu\, cam sastisit, lectura:

Ea, la `nceput, nici nu fuma. O corupsese el, care, ca to]i b\rba]ii, `[i aprin-dea, ppoosstt ffeessttuumm, o tzigar\. ~n luna lor de miere, o enerva cumplit. Mai ales c\,neav`nd chibrituri pe noptier\, o trimitea s\ i le-aduc\, ea, din buc\t\ria `nghe-]at\. (Era decembrie sau ianuarie, c`nd deveniser\ — ur`t cuv`nt! — aman]i.) Dup\trei-patru experien]e dintr-astea, ea, prev\z\toare, se `ngrijea ca, pe noptier\, s\nu lipseasc\ o cutie de chibrituri sau o brichet\ cu neofalin\.

(Aceste ezit\ri, aceste „sau“-uri, decurg, `n cronic\, din faptul c\, `n pies\,protagoni[tii, vag amnezici, au unele lacune de memorie, — [i, pe deasupra, numai contenesc a-[i contesta, mutual, `ntìetatea la suvenire, alias rreemmeemmbbrraannccee.)

La `nceput, ea nu [tia nici baremi s\-i aprind\, cum se cade, tzigareta, fiev`r`ndu-i flac\ra `n ochi, fie ]in`nd-o prea departe de cap\tul `nc\ alb [i inflamabil.Tzig\rile, pe-atunci, nu aveau filtru („`]i mai aduci aminte, tu?“) [i, scutu-r`ndu-se cu u[urin]\, erau un permanent pericol pentru plapum\ [i pui[oarelede pern\. Ea detesta ninsoarea neagr\ a scrumului grosier [i dens. Se apucase defumat din mimetism sau din devotament. Era, de fapt, o victim\ a lui, care-iv`ra, din c`nd `n c`nd, `n gur\, tzigara tare, f\r\ s-o `ntrebe. Ea, ]uguindu-[i bu-zele ca el, tr\gea, àà ccoonnttrree ccœœuurr, un fum sau dou\, `nec`ndu-se numaidec`t. Areu[it, cu timpul, s\ nu se mai `nece [i, mai apoi, s\-[i cumpere tzig\ri. Fuma [ila serviciu, cu colegii; nu cu at`ta voluptate, `ns\, ca `n iatacul conjugal.

Piesa debuteaz\ din momentul `n care ei `ncearc\ a-[i aminti, cu greu, ce ziera (duminic\ sau vineri) c`nd se l\saser\, `n fine, de fumat.

De fapt, era o miercuri, `n amurg, — ceea ce spectatorul o s\ afle din dataziarului p\strat de el (sau ea) ca memento c\, `n ziua aia, `[i r\suciser\ o ultim\tzigar\ dintr-o „Scânteia“ oarecare, cu g`ndul ca, `ngre]o[`ndu-i, s\ renun]e.Rupseser\ patru sau cinci tzig\ri, ca s\ ob]in\ cantitatea de tutun necesar\ uneitzigarete neconven]ionale, ca aceea. El [i-aducea aminte, foarte clar, c\ ea o ume-zise din bel[ug, o cam `mb\lase, va s\ zic\, — ceea ce-l f\cuse s\ exclame, `n deri-ziune, nu duios ca alt\dat\: „Te iubesc fiindc\ nu uzi tzigara!“.

Vasile Elisav ridic\ ochii de pe h`rtia `nvechit\, ad\ug`nd c\, din ini]iativa re-dac]iei foii respective, articolul avea o coda, const`nd `n mini-interviul pe carenu amicul s\u, poetul, i-l luase dramaturgului dup\ spectacol, ci o blondin\-nfloarea tinere]ii:

— Maestre, la finele premierei, o `ntrebare c`t se poate de fireasc\: de ce scrie]ittzziiggaarr((eett))\\ cu ttzz?!

— ~n eventualitatea c\ se joac\, la anul, `n str\in\tate.— Unde?— Am un contract cu teatrul din Vierzon.— Alte proiecte?— Alt\ pies\. Cu titlul, `nc\ provizoriu, DDaacc\\ bbeemm ddiinn aacceellaa[[ii ppaahhaarr,, ccuumm mmaaii

cciiooccnniimm??!!

((CCoonnttiinnuuaarreeaa `̀nn nnuumm\\rruull uurrmm\\ttoorr))


Filmul exploateaz\ fobiile noastre actuale pentru a o extragepe cea real\ – lipsa de `n]elegere –, dar, mai mult, pune pe notearia gre[elii neinten]ionate, care e un corolar al primeia.

13 «

teorie [i practic\BABEL

Cea mai bun\planet\ posibil\Nu-mi place s\ primesc circulare pe mail, vreau scrisori perso-nalizate cu un singur destinatar – eu –, dar de data asta amf\cut o excep]ie [i nici n-am putut s\ ]in numai pentru mine.O prieten\ mi-a trimis din Israel povestea `n imagini a mareluiamor dintre un pui de hipopotam, `n v`rst\ de un an, [i o ]es-toas\ care cic\ are o sut\ de ani. Hipopotamul Owen (kenyan)a r\mas orfan de mam\ `n urma tsunami-ului din 26 decembrie2005. A g\sit-o pe ]estoas\ [i s-a luat dup\ ea. Acum s`ntnedesp\r]i]i, dorm, m\n`nc\ [i `noat\ `mpreun\, se [i pup\,]estoasa devenind mama adoptiv\ a hipopotamului.

FILM

Iulia BLAGA

PALINDROMAN

Serban FOAR}|

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTULDE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecarevineri,de la 19.10

CuGeorge Onofrei[iAnca Baraboi

Cu trei ani `n urm\, cinevascria pe un forum: „mi-amamintit de o carte de po-vesti de o tristetze inima-ginabila pe care am citit-ocand eram mic si tin minteca nu ma mai opream dinplans“. Cu trei s\pt\m`ni`n urm\, r\scolind, dup\bunul obicei, prin antica-riate dup\ pove[ti numaibune de istorisit `n rubri-cu]\, dau peste ea. Ispravaduhului ro[covan.SSttaarree aapprrooaappee iimmppeeccaabbiill\\,, ffoorrmmaatt mmaarree,,mmuullttee ppoozzee.. Valorase 17,50 lei, acumcosta doar 3. Decid s-o cump\r. Ajungacas\ [i, timp de c`teva zile, o uit coco-]at\ pe [ifonier. ~ntr-o sear\ somnoroas\[i u[or melancolic\, m\ apuc de r\sfoit.

Prima poveste, Sufletul solda]ilor deplumb, nu-ncepe cu „A fost odat\...“, cicu „Octav e un copil cuminte“. Sun\ bine[i bl`nd. Trec repede peste cuvinte, lapagina 9 g\sesc [i morala – „Dar s\ nu maichinui juc\riile. Noi v\ petrecem [i v\lumin\m copil\ria, cu jocurile, cu n\z-dr\v\niile noastre“ –, sur`d [i `mi aducaminte de ursul meu mare, cafeniu, f\r\de care nu puteam adormi `n copil\rie.„Afar\, c`ntau vr\biile sub stre[ini...“Sf`r[it molatec de poveste, nu-mi imaginezde ce s-ar `ntrista cineva...

Lacrima unui fir de iarb\, `n schimb,pare s\ prevesteasc\, `nc\ din titlu, nu-mai nenorociri. Pe scurt, a[a cum v-a]iputut probabil da seama, este vorba deun fir de iarb\. Bine, unul ceva mai spe-cial, de vreme ce-ar pofti s\ se joace cucopiii; dar „nu-l lua nimeni `n seam\. Eraasurzit de ]ipete, lovit, `ngropat `n praf“.

Hmmm, nu-i a bun\... M\ rog, pemai departe, firul nostru de iarb\ se con-verseaz\ cu un c\]el l\]os [i cu-o furni-cu]\ sprinten\ despre c`t de importanteste s\ fii cuminte, s\-]i respec]i p\rin]ii,despre munc\, cinste [i alte asemeneavirtu]i. Totul p`n\ s\ apar\ „g`nganiaro[ie“, un fel de buburuz\ `ng`mfat\ [ilene[\, care-i d\ peste cap `ntregul sistemde valori: „ce bine e s\ dormi, mai alesc`nd [tii c\ al]ii – cei pro[ti – muncesc,

dau `n br`nci pentru un miez de pìne“.„E[ti un copil r\u...“, cade sentin]a firu-lui de iarb\. {i apoi...

A[a p\]escto]i copiii r\i,neascult\tori...

„C\ru]a era aproape. Vr`nd s\ fug\ `na-intea cailor, g`ndacul ro[u se `mpiedic\de un bob de mei [i cade, cu fa]a `n sus.O roat\ ì strive[te capul. Fir-de-iarb\d\ un ]ip\t. Str`nge pleoapele, s\ nu vad\,[i tremur\. Cìnele, de[teptat din somn,vorbe[te rar: – A[a p\]esc to]i copiii r\i,neascult\tori...“

Simt deja un fior pe [ira spin\rii [im\ g`ndesc cum mi s-ar m\ri privirile agroaz\ dac-a[ mai avea cinci ani... To-nul impasibil al cìnelui pare [i mai stra-niu ceva mai `ncolo, c`nd aflu de pierde-rea progeniturii numite Cu]ulache. „Amajuns t`rziu. Abia mai r\sufla... Un dul\uì rupsese beregata.“ Sec. Aproape c\ m\

tem s\ mai dau paginile. {i nu degea-ba... Spre final, Mama. O istorioar\ cu[oricei ascun[i `n c\mar\, cu urme dedin]i `n roata de ca[caval, cu un motanlene[ [i-o gospodin\ exasperat\. Parejuc\u[, dar devine, ve]i vedea, de-adreptul tragic. ~ncerc`nd s\-[i salvezeodrasla, [oricioaica se lanseaz\ `ntr-o curs\pe via]\, pe moarte [i pe dou\ pagini cupisoiul cuprins brusc de zel. „Sim]i tru-pul elastic al Motanului, s\rind s\geat\spre ea, iar c`nd gheara i se `nfipse,fl\m`nd\, ̀ n g`t, [oricioaica ̀ nchise ochii[i `ng`n\ fericit\: «A sc\pat, puiul meu asc\pat... »“

Dominat\ de sentimente confuze, nupot dec`t s\ m\ `ntreb cine-o fi spus c\desenele animate cu Tom & Jerry s`ntviolente...

GG.. MM.. ZZaammffiirreessccuu,, IIsspprraavvaa dduuhhuulluuii rroo[[ccoovvaann,,eeddii]]iiaa aa IIII--aa,, eeddii]]iiee `̀nnggrriijjiitt\\ ddee FF\\nnuu[[ BBrr\\iillee[[tteeaannuu,,ccooppeerrtt\\ [[ii iilluussttrraa]]iiii ddee DDuummiittrruu IIoonneessccuu,,EEddiittuurraa IIoonn CCrreeaanngg\\,, BBuuccuurree[[ttii,, 11998822

BOBI

La magazinul galben del`ng\ po[t\ se g\sesc celemai ieftine banane. Camverzi, ce-i drept, dar le po]iconsidera ca investi]ie petermen mediu. Totul e s\ [tii

s\ le coci os\pt\m`n\, peraftul cel mai de

sus [i mai`ntunecatal c\ma-

rei, `nvelite fiecare `n c`te ofoaie de ziar. Nu e valabil [ipentru mere. Era o zi de du-minic\, s\rb\toare, deci fie-care puteam s\ m`nc\m c`tedou\, dar nu `nainte ca popas\ termine de slujit. {i, `ntimp ce p`ndeam pe geamu[a bisericii, doar-doar s-odeschide, semn de dezlegareabsolut\ la banane, am cititf\r\ s\ vreau un titlu de-o[chioap\ de pe ziar, c\ cic\se reincrimineaz\ penal ca-

lomnia [i insulta. C`nd?Cum? C\ diferen]a de foaiede articol c\zuse la datorie[terg`nd eroic geamul dinsufragerie.

Deci, `n cur`nd, nu vommai avea voie s\ `njur\m pecine ne c\[un\, doar deamorul artei, f\r\ a deveniinfractori. C\, de drept civilfie vorba, dac\ [tiu c\ neamde neamul meu nu are ole]caie, v\ `njur pe to]i [i v\dau daune morale folosind

acelea[i expresii. Or, dac\m\ pa[te mititica, parc\parc\ devin mai politicos.Deh, parc\ nu a[ vrea s\ fiuiubita vreunui hirsut tatuatcu cuiul ruginit, pe scrot.Mai bine `mi mu[c limba [ilas de la mine. Totu[i, c`ndintr\ `n vigoare minunea?Cel devreme luni, c\ doar nulucr\ \[tia duminica.

~nseamn\ c\ mai am, pen-tru c`teva ore, dreptul s\`njur pe cine `mi place... hi

hi hi! S\ vedem... aha, pe{u[u de la centrala termic\.Nu c\ mi-ar fi f\cut ceva,dar a[a mi-a venit mie pe el.E dreptul meu. Am b\gat ba-nana cu totul `n gur\ [i amie[it din cas\ concentrat s\g\sesc cea mai grea formul\de `njur\tur\, din aia de s\te usture sufletul numaizic`nd-o, d-apoi s\ `]i mai fie[i adresat\! Una cu mor]i,mul]i mor]i, [i cu mame [isurori. Bat la u[a centralei

termice, deschide omul, darc`nd s\-mi `ncep pledoaria,m\ `nec de prea mult\ ba-nan\ [i `ncep s\ tu[esc cam\garul, ziceai c\ mor.Atunci {u[u m\ bate u[or pespate, s\-mi treac\ tusea,dup\ care `mi `ntinde pro-pria bere. Propria bere!! Nicitata nu ar face a[a ceva. ~mitrag suflul [i-i zic: „{u[ule,am venit s\-]i spun c\ faci otreab\ foarte bun\ bentruasocia]ie“.

„Ce bine e s\ dormi, mai ales c`nd [tii c\ al]ii – cei pro[ti – muncesc,dau `n br`nci pentru un miez de pìne.“

LACRIMA UNUIFIR DE IARB|

» 14

fast-food


VOI N-A}I ~NTREBAT f\r\ zah\r V| R|SPUNDE » PRIMESC, DAR S| NU SE SCHIMBE NIMIC

~n dulcele stil horror

Ori de c`te ori m\ simt aiurea,adic\ `n alt\ parte, paralel cu ceeace se `nt`mpl\ `n jur, m\ autoco-co[ez cu `nvinuiri [i m\ port caun om vinovat. ~n repetate r`nduri]ara a ars (p`n\ `n decembrie 89),iar eu am traficat sub form\ dexeroxuri ba semiotic\, ba FrithjofSchuon, ba chiar un tratat zen detras cu arcul. Sau m-am `mpleticit20 de ani `n doctoratul despreCantemir. M\ priveam deseori `nochi [i nu-mi prea pl\cea cumst\team cu mìnile `n s`n [i rezistamprin cultur\. Dar m\ lini[team cug`ndul c\ oricum nu puteam facemai mult [i c\ nu puteam risca ni-mic. De fapt, n-aveam curaj. ~mispuneam mustr\tor, cu un nod `ng`t, ce faci, babette, te piepteni?{i gata. Nu-mi venea s\ m\ sinu-cid, nici s\ ies `n pia]a public\. Nuaveam dec`t rareori insomnii. Dareram ne`mp\cat\, fiindc\ piept\-natul de diminea]a p`n\ seara cup\l\laia `mprejur mi se p\rea jalnic.Singurul om care mi-a explicat pelarg, `n salonul lui din Armeneasc\,de ce e bine ca `n vremi de res-tri[te s\ se pieptene m\car c`tevababe a fost Alexandru Paleologu.Parc\ m-am mai lini[tit.

A venit revolu]ia [i de atunci]ara tot arde. ~ncep`nd din ’90,singur\ sau `mpreun\ cu prietenii,am f\cut [i eu ce-am putut [ice-am [tiut, cu elan [i zel `mpr\[-tiat pe toate baricadele, cam ca lapasopt. Am trecut la catedr\ [ile-am vorbit studen]ilor, am scosreviste, am pus pe picioare edi-turi, funda]ii, asocia]ii, am semnatproteste [i apeluri, am ie[it, dac\a fost cazul, [i-n pia]a public\. Num\ mai priveam `n ochi pentru c\nu prea aveam timp [i motive.F\ceam multe [i nu riscam nimic.Eram `mp\cat\ cu ocupa]ia meade cet\]ean [i pompiar. Nu m\mai piept\nam deloc, pentru c\mereu credeam c\ e ceva arz\torla ordinea zilei [i c\ trebuia s\ sar

[i eu cu tulumba. Asta a ]inutp`n\ prin 2001, c`nd am `nceputs\ obosesc. Or fi fost v`rsta, uzura,ba chiar o lehamite [i-un fel dedezn\dejde. Pentru prima oar\ mis-a p\rut c\ av`ntul meu pompie-ristic n-a fost nici m\car ap\ deploaie, ci o stropitoare pentru stinso rafin\rie `n fl\c\ri. {i iar am `n-ceput s\ m\ piapt\n toat\ ziulica.

M-am baricadat `n bibliotec\[i-am `nceput s\ scriu despre dan-dysm. {i despre feeriile culinare.{i despre str\vechile amazoane.M-am apucat s\ le vorbesc studen-]ilor despre Ahile [i Patrocle, de-spre Ulise sau Tristan [i Isolda.M\car o dat\ pe zi voiam s\ m\privesc `n ochi, dar privirea alunecagr\bit\ [i piezi[. ~mi st\tea pe buze`ntrebarea ce faci, babette, iar tepiepteni?, dar n-aveam chef s\-mir\cesc gura. Nu m\ b`ntuia vreoinsomnie sau nelini[te, fiindc\ plu-team `ntr-o ap\ c\ldu]\, tihnit\ [ipentru c\ [tiam deja la ce-i bunpiept\natul babelor pe fond deincendiu. Asta a ]inut p`n\ anultrecut, c`nd am v\zut unde tepoate duce a]ipelul b\ltit [i piep-t\natul non stop. Totul a `nceputcu ni[te biete corpuri omene[ti [is-a terminat cu ditai trupoiul.

C`]iva oameni din preajm\ s-aumistuit brusc din multe motive,dar [i pentru c\ noi n-am avutenergie sau timp s\ st\m de straj\l`ng\ ei. Ne piept\nam alene [i cuimportan]\. La fel a `nceput s\ semistuie, dar nu brusc, ci lent, ca`ntr-o infec]ie, [i un corp mai mare,numit pompos, prin tratate, corppolitic. Vedeam limpede ce se pe-trece, dar continuam s\ ne coa-f\m cu elegan]\, ba chiar ifos, ca[i cum povestea nu ne privea [i penoi, ca [i cum ceea ce fusese c`[ti-gat nu mai trebuia p\zit. De dataasta eu una am hot\r`t s\ m\ piap-t\n doar `n zori, ca s\ nu ies pestrad\ ciufulit\. {i `n rest, m\carc`teva ore pe zi, o s\ m\ fac santinel\.

O piept\nare `n zori

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

POVE{TI DE ADORMIT P|RIN}II

Diana SOARE

PPrriimmuull vviiddeeoocclliipp ll--aamm vv\\zzuutt `̀nn 11998833..Eram student `n Ia[i [i am mers [i eu lao cas\ de cultur\ de cartier, unde un ac-tor cu rela]ii d\dea filme pe casete vi-deo. ~ntre pauze, publicul obosit de vo-cea Irinei Margareta Nistor [i de at`teaproduc]ii de succes precum Iisus dinNazaret, Caligula sau Top Secret, priveavideoclipuri. Pe acestea le ]in minte bine[i acum. ~n Beat It l-am v\zut pentruprima dat\ dans`nd pe Michael Jackson.Tr\iam o perioad\ purist\ `n care m\sim]eam dezam\git de ofensiva muziciicomerciale, dar eram totu[i fascinat decoregrafia perfect\ [i de energia debor-dant\ a starului care pe atunci `nc\ maiavea un nas normal. O lume concen-trat\ `ntr-o poveste vizual\ de trei mi-nute... Chitaristul hispanic din La IslaBonita, travesti-ul lui Freddie Mercurydin I Want to Break Free, „coamele“kitsch ale blonzilor vopsi]i de la Europe,toate acestea erau demne de „dispre]ul“

meu, dar pentru c\ ap\reau `ntr-o suc-cesiune ame]itoare de imagini produ-ceau reac]ii chimice necontrolate `nmintea mea. Pe atunci nu era nimic deconsumat. Nici m\car culoarea pantofi-lor sau a c\m\[ilor nu mai era de ales.Acela[i tip de unt lipsea din toat\ ]ara,la fel [i berea de Solca, [i c\m\[ile cunasturi mici la rever, [i benzina, [i ruc-sacii de Urziceni cu cadrul de aluminiu,[i discurile cu Alexandru Andrie[, iar{ogunul se d\dea la pachet, pe subm`n\, cu maculatur\ proasp\t tip\rit\.Volumul al doilea din Istoria culturii [ia civiliza]iei al lui Dr`mba nu mai a-p\rea...

Se caut\ ultimul clipcu Johnny Cash

C`nd am cump\rat primul meu videorecorder VHS, am `nceput s\ copii cli-puri de pe MTV: de pe caseta orginal\

`nregistram pe camera video ceea ce `mipl\cea, pentru ca apoi s\ le copii dinnou pe o alt\ caset\.

Distilam muzica la fel cum taic\-miuf\cea ]uica `n balconul de la bloc. Ecra-nul mi-era de-ajuns pentru mega-ex-ploziile din minte din fiecare sear\ [inoapte la vederea clip-urilor cu SinneadO’Connor [i Tom Waits. M-am opritdin activitatea asta, `ntre timp am deve-nit artist, director de festival [i profesor,prin 2003, c`nd am trecut pe digital.Dac\ [ti]i cum a[ putea g\si ultimul clipcu Johnny Cash din 2003, filmat cuc`teva zile `naintea mor]ii sale, v-a[ fiprofund recunosc\tor. Adresa mea deemail este [email protected].

Am rev\zut de cur`nd videoclipurilelui Anton Korbijn pentru Depeche Mode.Personal Jesus sau Enjoy the Silence.Personajele calme, departe de ora[e, s`ntfilmate pe pelicule alb-negru cu granu-la]ie mare, la fel cum arti[tii Fluxus f\-ceau filme experimentale `n anii ’60.

Inova]iile din aceste clip-uri au deve-nit referin]e `n limbajul video al anilor’90. ~n 1986, Korbijn i-a fotografiat pecei de la U2 cu un aparat panoramic, `nde[ertul american de la Valea Mor]ii.Fotografia a fost folosit\ pe coperta al-bumului Joshua Tree din anul urm\tor[i a r\mas p`n\ acum imaginea de refe-rin]\ a grupului.


~n Beat It l-am v\zut pentru prima dat\ dans`nd pe Michael Jackson. Tr\-iam o perioad\ purist\ `n care m\ sim]eam dezam\git de ofensiva muzi-cii comerciale, dar eram totu[i fascinat de coregrafia perfect\ [i de ener-gia debordant\ a starului care pe atunci `nc\ mai avea un nas normal.

15 «

fast-foodFASCINA}IE

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111

Colegiul editorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici(senior editor)

Redactor-[ef: George Onofrei

Redactor-[ef adjunct: Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie: Victor Jalb\

Rubrici permanente:Adriana Babe]i, Marius Babias, Bobi [i Bobo(F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Ruxandra Cesereanu,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,Doris Mironescu, Cristi Neagoe, Ana-MariaOnisei, Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici,Luiza Vasiliu. Carte: Lumini]a Marcu, DorisMironescu, C. Rogozanu, Bogdan-AlexandruSt\nescu. Muzic\: Victor Eskenasy,

Dumitru Ungureanu. Film: Iulia Blaga.Teatru: Mihaela Michailov. Arte vizuale: MateiBejenaru. Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu

Edi]ia de Ia[i: Andreea Archip

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodi-pet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal. Cititoriidin str\in\tate se pot abona la adresa:[email protected].

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » „Suplimentul decultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarulde Ia[i“ [i „Gazeta de Sud“. Suplimentul se distribuiegratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

ARTE VIZUALE

Matei BEJENARU

VERBA WOLAND

Ruxandra CESEREANU

Magii moderni ([i postmoderni)continu\ s\ fascineze ochii dorito-rilor [i nu numai. La sf`r[itul seco-lului XX, doi dintre ace[ti „magi“au avut un impact anume asupraromânilor (dar [i asupra altor locu-itori ai planetei noastre): Ioan PetruCulianu [i Carlos Castaneda. Celdint`i a murit asasinat (la maturi-tate) `n 1991 (specula]iile asupramor]ii sale fiind multiple, de na-tur\ politic\, apoi ocult\ etc.), aldoilea a murit (la senectutea-iglorioas\) `n s`nul comunit\]ii sale[amanice, `n 1998, iar moarteai-a fost t\inuit\, o vreme, de dis-cipoli, pentru a nu tulbura echili-brul lumii noastre... Cei doi au[tiut fiecare unul de cel\lalt: nu[tiu care era opinia lui Castanedadespre Culianu, dar Culianu nu l-aagreat deloc pe Castaneda, celpu]in `n calitatea pretins [tiin]ific\a acestuia, de antropolog. Culianu`ns\ a c\zut `n capcana majorit\]iiinterpre]ilor lui Castaneda, lu`nd`n serios uria[a [i hipnotica fic]iunepropus\ de acesta: textele sale,fie ele pretinse studii de antropo-logie sau de etnologie, nu trebuiepercepute altfel dec`t ca ni[te ro-mane (strict romane) [amanice.{i, `n ce m\ prive[te, consider c\,`n calitate de romancier, CarlosCastaneda este genial! Culianuera genial [i el, dar `n alt sens:prin uria[a sa capacitate de munc\[i sintez\ de erudit. Legendeledespre cei doi au `nceput s\ cir-cule diferit: cel care l-a `nve[m`ntatpe Culianu `ntr-o mantie de ultim

mag cu puteri incredibile a fostTed Anton, a c\rui carte a tras ex-cesiv spuza pe extravagan]a [tiin-]ific\ a fostului nostru compatriot(ucenic, `n plus, [i al lui MirceaEliade), prefer`nd s\ `l `nmoaie `nlicorile pretins alchimice ale uneiimagini exotice de postmodern„ghicitor `n stele“. Ted Anton l-amitificat pe Culianu doar dup\moartea acestuia. Legenda luiCastaneda, `n schimb, a `nceputs\ fie perceput\ destul de repededup\ succesul primelor sale c\r]i`n care nara `nt`lnirea la gradulmaxim al cunoa[terii cu un [amanyaqui pe numele s\u (don) JuanMatus ([i cu al]i [amani incredibiliprecum don Genaro, don Vicente,ori [amani]e, de pild\ La Gorda [iLa Catalina). Rasatul Culianu afost mitificat doar dup\ moarte,durduliul [i deloc impozantul Cas-taneda a fost mitificat din via]\, [icu o asemenea ardoare [i turbare,`nc`t a creat [coli de tehnici [ama-nice [i adev\rate cresc\torii de fe-mei-[aman, care aproape c\ `l `n-zeiser\ (zeificaser\) pe scundul [igr\su]ul hispanic `n rol de nagual.Eu i-am perceput pe Culianu [iCastaneda ca pe un fel de gemeniimaginari (cu scopuri diferite, custrategii [i stiluri diferite, dar de-clan[`nd un acela[i mysterium fas-cinans). Drept care, uneori, `mi`ng\dui s\ beau un pahar de vinc\lug\resc (portughez) Mateus `ncinstea lor, chiar dac\ respectivulvin era doar favoritul lui Castaneda.

Culianu [i Castaneda

Prima dat\ c`nd am con[tientizat c\ exist\ [i muzic\complicat\ pe lume a fost `n prim\vara lui 1978.Eram `n clasa a opta [i colegul meu de banc\ veneazilnic cu casetofonul la [coal\ [i `n pauz\ punea mu-zic\ ciudat\ pentru toat\ clasa. Pentru unul ca minemuzica bun\ se rezuma atunci la ABBA, duetulBaccara, Smokie. A fost o mare revela]ie s\ ascultceva care `ncepea cu tic\itul hipnotic al unui ceas,zgomote de ma[ini de bani [i dura minute `n [ir.Dark Side of the Moon a fost albumul care mi-ar\scolit toate cotloanele min]ii. Timp de aproapezece ani nu am v\zut nici o imagine cu Pink Floyd.

De ce iubesc videoclipurile

Un fost poli]ist corupt devinedetectiv particular. Clasic. Lascurt timp, so]ia `l p\r\se[te: nuera dec`t jum\tate din ce `[i ima-ginase ea odat\ c\ ar putea fi.Constatare t`rzie, dar suficient\.Prima femeie din „noua“ via]\ adetectivului? Fiica, Helen, o ar-tist\-rebel\-lesbian\. Pentru ca-re g\te[te f\r\ cusur. Peisaj sor-did, interior de bloc, loca]iaagen]iei: pe o str\du]\ ascuns\.Secretar\: Rita. Culoarea prefe-rat\: roz pal. Obiectul muncii:so]ii `n[elate de so]i ([i so]i`n[ela]i de so]ii, dar `ntr-o pro-por]ie mai mic\, dup\ statisticileagen]iei), venind cu demnitates\-[i cear\ dreptul de a afla. Celmai important caz: so]ii Nash,ea frumoas\, el ginecolog. Nu[i afemeiat. Rezolv\ri aparente,filaj, fotografii, r\zbun\ri,`ndr\gosteli. O crim\ [i iubireat`rzie `nchis\ `n a[teptare.

Ana-Maria Onisei

MMeeeett GGeeoorrggee WWeebbbb.. Detectiv particular[i metafizic, s\tul de certitudini (de[i `nslujba lor), pus pe dileme vechi. Roma-nul autorului englez Graham Swift (lau-reatul unui Booker Prize `n 1996) ar fiputut la fel de bine s\ fie un film, dar eliteratur\. ~n orice caz, din alte dou\

c\r]i ale sale, P\m`ntul apelor [i Ultimacomand\, au rezultat ecraniz\ri reu[ite,ultima dintre ele cu Oscar-nominaliza-ta Hellen Mirren `n rolul principal.

C`nd m-am apucat de citit Luminazilei (Editura Polirom, 2006, traduceredin limba englez\ de Luana Schidu),

am pornit cu prejudecata c\ probabil os\ am de-a face cu o banal\ istorioar\poli]ist\, `n care tensiunea maxim\ vafi direct legat\ [i provocat\ de elucida-rea crimei. Numai c\ – [i aici intervinepartea frumoas\ – crima e doar pretex-tul unei cazuistici a introspec]iei. Defapt, `ntreaga poveste (totu[i bine le-gat\) e parc\ inventat\ pentru a servidrept... element introductiv. Cu altecuvinte, interesant trebuie s\ fie nu„subiectul“ `n sine al romanului, c`t ce-ea ce face obiectul lui: transform\rilenaturii umane, prinse `ntre moralitate[i imoralitate, e[ec [i succes, iubire [i`n[el\ciune. Iar buc\]ile puzzle-uluis`nt adunate – cu suficient\ m\iestriestilistic\ – r`nd pe r`nd [i asamblate`ntr-un peisaj cu nuan]\ dramatic\.

Detectivul nostru r\suce[te pe toatep\r]ile e[ecurile proprii, iubirile intem-pestive [i condi]ia ilicit\ de a v`na vie-

]ile altor oameni. Dramatismul adulte-rului altora ne e `mp\rt\[it, prin vocealui, cinic, cu o luciditate care-]i d\ fiori.Pe de o parte, n-am vrea s\ asist\m lasf`[ierea cuplurilor, pe de alta, exist\`ntotdeauna argumente descoperite peparcurs, at`t de echilibrate [i de parteaaman]ilor.

Cum se sufoc\ iubirea dintre doioameni? C`nd e momentul `n care [timdac\ vrem s\ renun]\m sau prefer\m s\ducem o via]\ dubl\? Ori, vorba feme-ii `n[elate, Sarah Nash (care `[i omoar\so]ul `n deplin\ cuno[tin]\ de cauz\ [ide care se va `ndr\gosti George): Cefaci c`nd iube[ti `ntr-adev\r? ~]i asumi[i varianta c\, la un moment dat,cel\lalt s-ar putea s\ nu te mai iu-beasc\...

Cu alte cuvinte, `]i `nsu[e[ti adev\-rul incertitudinii. Zic: lua]i-v\ cartea, ebine de problematizat.

„Cazul Nash“

M-am crucit g`ndindu-m\cam cum i-ar sta lui GigiBecali `n Parlamentul Euro-pean (`n Parlamentul Româ-niei ar p\rea o persoan\„normal\“, indiferent ce-arface), ]in`ndu-le onora]ilorcolegi un discurs fulminantdespre cum merge treabacu dracul, cum ì simte elprezen]a [i cum `l poatear\ta cu degetul prin sal\.Ce-ar crede colegii lui de-spre el? Dar despre Româ-nia? ~n ce ev sau `n ce tribtr\im? Apoi m-am lini[tit. E„normal“ ca Gigi Becali s\se fi n\scut printre noi. El,s\racul, nu are suficient\diploma]ie (sau [tiin]\ de

carte) pentru a se exprima`n termeni mai eleva]i. ~ns\,`n esen]\, nu face altcevadec`t s\ respecte o mod\lansat\ de marii preo]i aina]iei, anali[tii politici.

Ceea ce vedem `n fiecaresear\ la televizor rareori eun comentariu, o discu]iela rece, neimplicat\, ci maidegrab\ un ritual de exor-cizare a na]iei, `n care mariipreo]i `ncearc\ s\ scoat\r\ul („Dracu’! Dracu’!“, `ntraducerea lui Gigi Becali)la suprafa]\ de printreg`ndurile noastre de cet\-]eni buimaci, `l blestem\ [i`l arat\ cu degetul. ~ndr\z-nesc s\-i numesc „mari

preo]i“ pe anali[tii neamu-lui pentru c\ mai to]i semi[c\ pe scaunul de latalk-show cu o atitudine deguru, pentru c\ aproape lafiecare `ntrez\resc un soide fanatism, un fel de cre-din]\ oarb\ `n naiba [tie cezeu sau religie de ocazie.Exist\ doar c`]iva anali[tipe care s\ nu-i fi v\zut,m\car o dat\, cu ochii in-jecta]i de nervi, pe ecranultelevizorului. Apoi, e sufi-cient s\ aflu evenimenteleca s\ [tiu dinainte ce vorspune anali[tii [i unde vorvedea ei r\ul („Dracu’!Dracu’!“). {i asta pentru c\le [tiu dinainte credin]ele

de la care nu se abat nicio-dat\, nici m\car de dragulunui exerci]iu de curiozitate.

Bine, nu fac gre[eala s\spun c\ to]i s`nt o ap\ [i-unp\m`nt, c\ nu exist\ [i ex-cep]ii, dar cred c\ vreo treicategorii generale de oa-meni care ne exorcizeaz\zilnic, prin intermediul me-dia, putem identifica:

» exorci[tii angaja]i, afla]ipe statul de plat\ al vre-unui zeu de la Cotro-ceni, Palatul Victoria saudin Parlament;

» exorci[tii tempera]i, deregul\, pretin[i liber-cu-get\tori, pentru care

prezen]a r\ului („Dracu’!Dracu’!“) este r\sp`ndit\pe baz\ de algoritm po-litic, dar de net\g\duit;

» exorci[tii isterici, u[or derecunoscut, pentru c\din comentariile lor reie-se de fiecare dat\ c\ Tra-ian B\sescu e dracul `nsu[i.

A[a c\ eu, cet\]ean din po-por, nu vreau dec`t s\ lepovestesc marilor preo]i ocaricatur\ genial\ din„Academia Ca]avencu“: unom lat, iar l`ng\ el, `n pi-cioare – un preot [i undrac. Iar dracul spune:„N-ai scos, bre, pe nimeni!Am ie[it eu la o ]igar\“.

Ana-Maria Onisei: „C`nd m-am apucat de citit, am pornitcu prejudecata c\ probabil o s\ am de-a face cu o banal\istorioar\ poli]ist\, `n care tensiunea maxim\ va fi direct legat\[i provocat\ de elucidarea crimei“.

LUMINA ZILEI» 16

supliment de lectur\


EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

Exorci[tii TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU

PublicitateLuiza Vasiliu

M-a surprins deun\zi un g`nd `nfi-or\tor: ce s-a mai zaharisit En]iclo-pedia asta `n ultima vreme, ce s-amai alintat cu tot felul de nebuniinostalgice, de parc-ar fi o b\tr`n\doamn\ cu p\rul `mpletit `n codi]e.Eei, mi-am spus, nu prea se maipoate a[a. Trebuie s\ arunc\m cuvitriol, s\ scuip\m venin! ~n zadaram c\utat o ]int\, nimeni nu meritarev\rsarea asta de necuviin]e. {i,c`nd eram c`t pe ce s\ m\ las p\gu-ba[\ [i s\ scriu despre p\rerea der\u cu care aflu c\ pufule]ii nu co-respund normelor U.E., a ap\rutsalvarea, sub form\ de spam „cultu-ral“. Numita Victori]a Du]u, aliasIlinca Nathanael (sau invers), `miscria c\ vrea s\ g\seasc\ poten]ialicump\r\tori pentru picturile dum-neaei, ba[ca vreun editor care s\-ipublice noul roman. I-am r\spuns,foarte politicos, c\ nu doresc s\primesc nici un fel de spam, fie elpentru viagra sau tablouri. Credeamc\ am `nl\turat astfel orice nepl\-cere viitoare [i c\ adresa mea a fostscoas\ de pe lista doamnei. Gre-[eam. Peste dou\ s\pt\m`ni pri-mesc alt mail: „buna ziua din do-rinta de a comunica cu cei maimari oameni de cultura din Roma-nia va trimit roamnul meu in cursde aparitie ar fi a cincea carte pu-blicata ma nunesc Victorita Dutucu pseudonimul literar ILINCANATHANAEL“. Iat\ c\ ì ofer acumdoamnei insistente prilejul de a intra`n contact cu „cei mai mari oamenide cultur\ din România“ (m\ referla cititorii „Suplimentului“, bine`n-]eles). Romanul se cheam\ Singu-r\tatea tat\lui. E scris neglijent, plinde gre[eli, de ortografie, de expri-mare, de g`ndire, de orice vre]i. 72de pagini `n Word, cu Times NewRoman 12. 72 de pagini pe un tonde adolescent\ care n-are ce scrieazi `n jurnal, dar totu[i o face.Exemple: „Oare cum ar fi s\ tr\im`ntr-un ]inut `n care nimeni [i nimicnu mai poate s\ ni-l invadeze cumizeria zilnic\ [i noi s\ nu ne maiputem descotorsi de el?“, „C`t vamai trebui s\ `nv\]\m de la noi [ide la al]ii ca s\ ne eliber\m de acestjoc aberant al st\p`nului [i al scla-vului din propriilor noastre do-rin]e?“. Pentru oamenii de cultur\dornici s\ comunice cu doamnaNathanael, exist\: www.victorita-dutu.home.ro. Aa, iar ac]iunea ro-manului se petrece `n Ia[ul studen-]esc, motiv `n plus ca Poliromul s\ciuleasc\ urechile – ar putea fi unbestseller.

© f

oto:

Jo S

chw

artz

– h

ttp:

//w

ww

.josc

hwar

tz.d

e

» „S-a `ntors [i a disp\rut. Cu [fichiuirea p\rului eistr\lucitor cu tot. S-a transformat `n sunetul pa[i-lor ei pe coridor, sunetul unei u[i tr`ntite (poatedoar o `nchisese, poate mi se p\ruse doar c\ otr`ntise). Am sim]it zgomotul ma[inii. Apoi amsim]it c\ m\ pr\bu[esc. De dou\ ori judecat – pen-tru un dublu e[ec. M\ pr\bu[eam, de[i st\team lamasa din buc\t\rie, cu pìnea pr\jit\ `n g`t, st\teamacolo f\r\ s\ m\ mi[c, dar c\z`nd `ntruna.“

GGrraahhaamm SSwwiifftt,, LLuummiinnaa zziilleeii

m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i ... file» Doug Wright va fi prezent pe 17...

Documents

Transcript of m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i ... file» Doug Wright va fi prezent pe 17...