lai Ie! Abonamentul:

Pentru monărchie: Pe an 12 cor., '/, an 6 cor., '/ţ. an 3 cor. Pentru străinătate: Pe 1 an 18 frc., an 9 frc, V* an

4 frc. 50 cm. Foea apare in fie care

S â m b ă t ă .

XTel

"IR

inul XIV.

Fôe bisericéscà-politica. Blaş 13 Februar 1904.

six Inserţiuni: .

Un şir garmond: odată 14 fii., a doua oră 12 fii., a treia

oră 10 fii.

Tot ce priveşce foia, să se adreseze la: Re-dacţiunea şi admini-straţiunea „Unirel"

in B l a ş .

MM' "IR

Numerai 7.

Cătrâ P . T. Cetitori! Din nou îngâni pe Ou. Abo-

nenţl, ca i i s înt încă în restanţă cu

abonamentele de pe anii trecuţi

să binevoiescă, a le trimite fără

amînare, avend şi noi cele mai

mari l ipsuri .

Admkustratiunea.

Ajutorul de stat. (?) Sînteni iarăşi în sesonul acela,

când ziaristica nostră e plină de la­mentările preoţime! contra ajutorului •de stat, sau mai corect, pentru neîm-părtăşirea din acela. Am deschis şi noi odată colonele nostre cât de larg pentru discutarea acestei cestiunî, de bună samă importante în viaţa preo-ţimei nostre şi a bisericei unite. Re-sultat»!, practic înse a acelei discuţii, trebue să mărturisim sincer, că nu ne-a mângâiat, saii nu în mesura aceea, cum am fi dorit noi. Şi dacă azi, cu tote acestea, ne ocupăm de chestia acesta şi încă la loc de frunte, e ca să nu ni-se facă imputarea, că n'am ţine samă de durerile preoţime!, a acelei păture dintre cetitorii noştri, pentru cari în prima linie s'a fundat foia acesta. Ve­derile nostre înse au remas şi acum petrunse de o nuanţă pesi mistică.

Mai întâiu nu concedem, că preo-ţimea nostră ar fi avisată în totalitatea sa la ajutorul de stat sau chiar la con-gruâ. Şi n'o concedem aceasta, nu pof­tind idealism de la preoţi, ci pentru că trecutul ne dovedesce, că antecesorii noştri au trăit fără ajutor şi încă destul de cinstit. Fără aceşti bani şi-au îm­plinit datorinţa lor, dor mai bine ca

mulţi preoţi de, azi şi şi-aii crescut mai bine familia. Şi când şi-au împlinit datorinţa acesta, s'au dovedit de bun! preoţi şi buni români. Concedem înse, că împregiurările s'aû mai schimbat, vremurile s'au scumpit şi mulţi dujmanî ai preoţime! au lucrat din resputerl, să rupă legătura naturală aşa de strînsă dintre preot şi popor. Şi în multe părţi intriga aceasta a succes deplin şi rela-ţiunile între preot şi popor, din intime cum au fost maî înainte, s'au făcut în­cordate, şi preotul a încetat să fie sin­gurul dascăl şi poveţuitor al poporului, de care are să asculte şi să-1 urmeze în tot de una. Şi succesul acestei in­trigi s'a dovedit în defavorul indepen­denţii, preoţime!.

Şi a mai venit apoi congrua preo­ţime! ortodoxe şi preoţimea nostră s'a revoltat. Nu înşirăm aci motivele acestei sufletesc! revolte, pentru că le seim cu toţii, constatăm că sînt juste. Şi preo­ţimea nostră e în drept să fie împăr­tăşită de stat de acelea-ş! favoruri, ca şi alţii, facênd şi ea acelea-şi servicii. Accentuam înse, că nu lipsa absolută e motorul lamentărilor preoţimei nostre ci indignarea, că ce se dă unuia, să i-se deîe şi lui. Din acest considérant no! nu aprobăm întru tote tonul acestor tânguiri, forte adese nedemne de un preot. Ma, cutezăm să spunem, că în principiu sîntem chiar contra une! con­grue grase, fiind că acésta va avé urmări şi mai funeste în ce privesce raporturile dintre păstorul credincios şi turma sa. Stările din Bucovina ne sînt viuă dovadă şi n'am dori ca şi la no! să se potă constata ast fel de lucruri triste.

Să fim bine înţeles! înse şi să nu ni-se facă cu uşurinţă imputarea, că scriem de la masă şi afară nu seim ce-î, din întimplare o seim acesta forte bine.

D a , spunem şi noi, câ în m o ­mentul in care guvernul ajută c lerul a l tor confes iuni , s în tem în drept s ă pret indem, să ne ajute şi pe noi. Şi în momentul în care dă ajutore, dacă vrea să ţ ină la dreptate, trebne să l e împartă frâţesce între preoţi, nu unuia. dându-I cu mâna l a r g ă , Iar altuia d e abia picurându-î printre d e g e t e c e v a , ori nedându-I chiar de loc. î m p ă r ţ i r e a acesta , fără de nici o cheie , fără d e proporţie, dă însă la superări , s u s -piţiuni ş i mul te a l te neplăceri .

A ş a de pi ldă, după informaţ i i l e nostre , preoţii împărtăşiţ i anul a c e s t a din ajutor cu sume minimal i , nu sufer n imic , li^se d ă în treg i rea de congruă , de care au l i p s ă ; de a semenea n i c i suma de 1200 cor. ce o pr imesce un preot, nu-î a l ta , de cât aceea-ş î în treg ire .

Dar , pentru ce unora li s e v o t e z ă sumele întregi , iar a l tora nu ? pentru ce îmi! s e bucură de mai mul tă .consi ­deraţie ca a l ţ i i ? . . . D c ce s e "dă ocas ie ast fel, « a preoţi! maî s lab do­taţi să susp ie ioneze pe alţ i i de s labi români şi de sluji p l e c a t e ? Căci ne place a crede, că (î%i„ vor fi unii preoţi, cari îş i c â ş t i g ă ajutorul aces ta cu căciul ir i . alţii, pote ce! maî mulţi , nici nu-şi vor fi d e s c h i s gura "c - să ceară sprijinul cu iva , şi cu tote a c e s t e a cei neîmpărtăşiţ î , în amărăc iunea lor, judecă pe toţi. şi , maî mult ca toţi, s ă cred maî neîndreptăţ i t î . D e aci apoi va l de lacr imi , cari să ni se ierte e s -presiunea, adese numai s incere nu s înt . A m avut ocas ie să ce t im, că azi su ­părări le puse pe hârt ie a acestor n e ­împărtăşiţ î , iar ca mâne să-î vedem Jubilând, pentru că li s'a dat 50 de zloţ i . Şi ara cet i t pag in i de revol tă , contra ajutorului împărţ i t de g u v e r n , dar tot de una, paginele a c e l e a erau scr ise numai de aceia , cari nu primeau nic i un ajutor. N u ni-a trecut înse

Cumpăraţi Cumperaţî ~ Calendariul Unirei pe anul 1904. ~~

Cu un frumos calendar de părete. ^ = Preţul 50 fii. plus IO fii. porto. =====

Pie. 6 2 U N I R E A N*r. 7

prin minte sâ credem, n ic i că numai scr i i torul acelor pagin i e s ingurul suflet naţ ional is t indignat , n ic i că massa celor cari n'au scr is n imic , aduc in secre t o sane le s i s temului aces tu ia . E c h e s t i a unei supărări momentane .

D e a c e e a credem noi, e maî b ine s ă înce tăm cu aces te n e d e m n e lamen­tări , cari nu au al t dar, de cât să demora l i s eze . Să a v e m pacea internă, ş i împăcata consc i inţă , că ne-am făcut datorinţa de preoţi şi s t eagu l sub care chemaţ i s întem să luptăm, nu l-am părăsit , n ic i nu l-am trădat. S ă ne păzim tot de una neatîrnarea, care s in­gură preţuesce , cât sute de corone şi s ă uu ne ţ inem părăsiţi de toţi, dacă e u m v a noi n'am fost trecuţi în l i s ta ce lor ajutoraţ i . A c e s t e sînt cal i tăţ i le u n u l adevărat preot şi om de caracter , l amentăr i l e s înt însuş ir i le unui spirit moleş i t t imid şi fără bărbăţie . „ î n lume scârbe veţ i avă, dar îndrăsniţ i , căci eu am biruit l u m e a ! " Şi dacă vrem să fim vrednic i următori ai marelui nostru în ­văţător, să dăm înainte , căci El nici odată nu ne părăsesce cu darul şi aju­torul seu .

— H - @ - H -

Unirea Românilor macedoneni cu biserica romana.

(Continuare.) Pe când lupta dintre Bulgari şi Greci

devenise înve r şuna tă ; pe când Grecii îşi în­cordau puterile ca să înăbuşă cu ori ce preţ

mişcarea bu lgă re sc i şi se credeau ore-cum s tăpân i pe s i tuaţ iune, ia tă că în Capi ta la României se întrunesc patrioţi i Români Ma­cedoneni c a : Cotadi, Goga, Gusi Cazacovici, Zisu Sideri , Dan şi alţii , secundaţ i de re-pausaţ i î V. A. Urecbie. general Tell şi alţi bărba ţ i însemnaţi al României , car i laă frumdsa şi patr iot ica decisiune de a înfiinţa în BucurescI o societate Macedo-Română, care va avea sfinta menire de a răspândi cultura naţională şi la uitaţi i de veci fraţi de la Pind.

Oda tă Înfiinţată acea Societa te na­ţională, s'a decis de că t ră comitet a se face un început de a se înfiinţa, de o cam da tă din resursele el, o şcolă naţională într 'una din comunele românesc! de la Pind. — Cum înse pe atunci, ca orî ce idee nouă. ce se ivesce pe orisont. înt împinâ pedecî, negreşi t că nu puteaţi proceda patrioţi i noştri asa orbesce, sciind prea bine situaţia din Turc ia şi duşmanul cu care avea să dea pept şcola românescă. — Pentru realisarea şi punerea ei pe temelii sănâtose, afi mijlocit prin re-presentantul României din Constantinopol de a obţine antorisaţ ia legală de la antorităţi le imperiale turcescl. — O da tă autorisaţ ia realisată. pe la finele anului 1864 se trimite în Macedonia primul Apostol al Român i s ­mului, care ca şi apostolii creştinismului a luptat şi a înfruntat cu un curaj de nedeşeris tote persecuţiunile venite din par tea Grecilor şi a feţelor bisericesc! din F a n a r . — Pr ima şcolă românescă s'a înfiinţat în comuna T â r n o v a de lângă oraşul Bitolia.

Modul cum a procedat acest valoros şi vrednic apostol, îl găsim publicat în zia­rul naţional „Românul de la P ind" din 12 c. Iar suferinţele îndura te din par tea Elenis­mului le găsim înserate în „Le conrier d'orient" şi „la Turquie" din Stambul .

Ca să se scie şi de fraţii nostri din Carpat i la câte peripeţii şi persecuţiunl a t recut şi trece încă scóla romanésca din Pind, reproduc pentru astăzi cele publicate în ziarul „Românul de la P ind ," Iar pentru viitórele mele art icole reservez Onor. Cetitori ai valorosului ziar „Unirea" surprise. prin oarl pe de o parte se va vedea până la ce grad de neruş inare aù procedat agenţii ele­nismului în frunte cu prelaţii lor; Iar pe de alta voi căuta a-ml susţine pr in fapte do-veditóre părerea mea emisă în ziar. că sin­gura nòstra scăpare de hidra grecescă, este a recunósce ca cap al biserieeî nòstre pe şeful suprem a biserieeî din Roma.

I a t ă ce scrie ziarul nostru naţ ional „Românul de la P ind" în Nro 44 din 12 c.

„Dimitrie Athanasescu." I lustraţia de astăzi represintă pe primul învăţător sau luminator al Românismului din Dacia Au-reliană în vârsta , când dineul era tinăr şi plin de vigóre, atunci, când a avut să lupte în contra vrăşmaşului graiului şi a sufletului românesc şi să îndure din par tea acelui nelegiuit persecuţii şi nécasuri cu res ignarea de adevăra t martir.

„Astăzi, bătrân de 69 ani, se bucură nn de neînsemnata pensie, ce i-s'a acordat , ci de isbânda asupra duşmanului secular, de victoria dreptăţ i i .

„Lumina romanésca îşi face drum în întunerecul. cn care fanariotul a copleşit pe fraţii nostri de secole; o legiune în t regă de luminători luptă din răsputer i pentru înăl­ţarea némului nostru din Pind, cuvîntul nostru a răzbit în casă şi după voia Dom­nului nostru ISHS Christos şi sîntem în aju­nul de a avea şi în drepta Dunărei biserica nòstra naţ ională ca şi peste Carpati .

„ îndată ce se va realisa acest mare fapt, veteranul Atanasescu, care cu inima

FEUILLETON.

Catarina Varga — Istorie adevSrată de Wolfner Pal. —

Celea ce vrem să povestim acum, s'au înt împlat în o z i din l ana Ianuar , anul 1847.

* Pe drumul ce duce de la Z la tna spre

Bucium, sbura o sanie t rasă de pa t ra cai. In sanie şedeau doi bărbaţ i , amîndoi încă t ineri . Unni din ei pur ta uniforma preo­ţi lor greco-orientali , celalal t era civil. în -desui ţ l în b a n d e , şedeau lăsaţ i pe spate, pr iv ind tăcuţ i , cum fug arborii de a lungul drumului . După înde lunga tă tăcere începu p reo tu l :

— Mergem repede, — Repede, adause celalalt , — Cred, că peste o oră vom sosi în

Bucium, — Aşa ceva. Şi apoi iar tăcură . Pes te puţin timp

preotul re începu firul conversaţ ie i : Vom ave greù lucru. — Aşa gândesc şi eù. — Acum tot atât ! va t rebui să se

în t împle . — Şti una — continua al doilea —

eù dór voi sci. de ce-8 aici . Măritul co­mitat constată, că agi tăr i le Caterinei Varga nn se mai pot tolera. Şi de vreme ce pan­durii , pretori i , şi protopretori î nu cuteză a în t ră în comuna duşmănescă. nu rămâne

alta, de cât că eâ corniţele George Pogâny să merg acolo. Şi aces ta o înţeleg. Dar că Andreiu Şaguna, vicariul episcopului de la Sibiu ce are a face în acesta călătorie , nici de cum nu o pricep.

Preotul aruncă o privire ageră că t ră vorbitor. Dar numai de cât răspunse liniştit, aprope zîmbind.

— Păstorul bun este dator a îngriji de t a rma concrezută lui. Agităr i le Caterinei Varga a abă tu t pe credincioşii comunei de pe calea cea bună, da tor in ţa mea este deci a-I scăpa de acesta femeie.

Corniţele aprobă. — E frumos de la domnul vicar ge­

neral, că a re la inimă atât de mult inte-teresele turmei sale. Aceea e sigur, că Cater ina Varga are o influinţa afurisită asupra poporului.

— De tot afurisită. Şi nici nu ştim macăr , că cine-I femeia acesta . De oda tă s-a ivit aci şi de atunci nu mal e pace.

— E a adecă ce voiesce ? — în t rebă corniţele.

— Aeeea nimenea nu o scie. Buciu-manii a ă pierdut un proces in tentant era-rnlul, şi de a t rnei le-a Ieşit în cale acesta femeie, care tot una ţ ine, că în acel proces sa adus j udeca t ă nedreaptă , comunele n'afi de cât să denege supunerea , r eenrgă la Cancelarie şi a şa mal depar te . I a r poporul o numesce: „domna nos t ră" si-i crede orbiş.

— Curiosă femeie — bolborosi corni­ţele. — Dar tot a tâ t . Comitatul nn mal pote trece cu vederea a t â t a agi tare .

— Nn. nu — aprobă Şaguna. Dato­r inţa mar i t a lu l comita t este ca sâ delâ ture asemenea agi tăr i cr iminale. Şi eu ca mare plăeere îi vin într 'ajutor domnului comite

în aces ta în t repr indere a sa. Acesta mi-o ţîn de dator in ţa a t â t ca preot cât şi supus.

Şi tăcură din noii. San ia î na in t a mereu. Iar domnii s 'aprofunda-se în lumea cugetelor. De odată corniţele întrerupse tăcerea.

— Am ajuns! Şi aievea erafi în Bucium. Mişcare mare se iscă în comună la

sosirea comitelui şi a vicariulul . Deja de şepte ani sta Buciumul pe picior de bătaie cu tote autorităţile. Dar domnii de astă da tă e raă forte gentili. Nu pre t indeau nimic şi nici nu ameninţau. Sînt în voîagiu şi s 'aă oprit pe câte-va orc. Preotul Ia in­vitat la masă şi după prânz au Ieşit până în piaţă ca să se în t re ţ ină puţin cu poporul.

Sania s tă tea d ina in tea bisericii cu caii prinşi, g a t a de drum.

— D a r cum de nn vă puteţi împăca cn d r e p t a t e a ? — întrebă corniţele pe pr imar îuându-şl adio.

— Se mă Iertaţi, dar ceea ce ni se face none, nu este dreptate , — răspunse primarul . Acesta o zîc toţi. câţi ne cunosc afacerea. Binevoiţ i a în t reba nnmal pe „domna nostră" .

— Pe Caterina V a r g a ? — Pe domniaeî. mă rog frumos. — Spune-mi nnmal bă t rânnle — în­

trebă acum Şaguna , — că adecă cine-î „domna" acesta a vos t râ?

— Nu seim, sfinţite păr in te . A venit numai în mijlocul nostru, pentru că ne lubesce si scie, că avem dreptate .

— Apoi ea de ce naţ ional i ta te es te? — Ungurdică mă rog. Dar de aceea aşa cât de mult lubesce pe să rmanul ţ ă ran român.

Nr. 7 U N I R E A Pag. 63

este tot aşa d e t inăr ca şi acnm 40 ani. a re să zică: J i b e r e z ă Domne pe servnl tăâ. că aă veefnt ochii mei mâa tn i rea neamnln! mieu."

„Dăm de as tâ -da tă un mic resnmat din vieţa acestui apostol naţ ional .

„S'a născut în comuna Târnova . de lângă Bitolia. din părinţi cu bună reputaţ ie şi s tare mater ială , originari din Gramoste.

„Rămas orfan când era nevârstnic , moşia păr inteseă a fost r ăp i tă ore-cum de rudenii, ast fel că, a trebuit sâ îmbrăţişeze meseria croitoriei. De la Bitolia s'a dus la Constantinopol şi de aci la Odesa, umblând cu meseria sa să-şî creeze o s tare mal bună.

„ în t împlarea a făcut că. pe când era în cel din urmă port să-I caeţă în mână un apel al comitetnluî Macedo-Român. apel în limba grecă şi română, prin care Românii din drepta Dunării erau chiemaţi să fie vrednici de numele lor, sâ se instiuiescâ în limba lor. fica limbe! latinesc!, să se facă cunoscuţi lumei prin fapte românesc!, iar nu pr in fapte an t ina ţ iona le etc .— După cet i rea acelor rîndurl, o putere iresistibilă l'a a tras spre Bu(Miresei.

„Cum a sosit aci, s'a interesat de lo­cuinţa semnatar i lor acelui apel ca: Cesar Boliac, General Cristian Tel . D. Cozaeovici. cari cu toţii l-au îmbrăţ i şa t şi l-au încurajat cu vorba şi cu fapta pent ru hotâr î rea sa de a se sacrifica vocaţiunel sale de învăţător român.

„După ce într 'un s ingur an a trecut cele patrn clase pr imare şi a învă ţa t ceva din clasa I. g imnasia lă ; Âtanasescu a fost trimis în misiunea sa de apostol al Româ­nismului îna in te d e a se aduce t ineri din Turcia şi a se înfiinţa şcola Macedo-Română. Acesta s'a petrecut pe la finele anului 1864.

Ş.iguna îşi muşcă buzele. — Mi-ar plăcea să vorbesc cu ea —

zise după aceea, — chemâ-o aicia . Pri­marul se depăr ta . Peste câte-va minute o domnă îuainta spre domni.

E ra Cater ina Varga . Când sosi. corniţele şi Şaguna stăteau

chiar d inaintea săniei. — M'a-ţi chemat, sînt aci — zise. Nnmai de cât au îmbrâncit-o, spre

sanie, au suit'o în ea şi aşet iându-se şi el cu lutele. în clipita urmâtdre cei patru cal a l e rga ră în gonă nebună.

Poporul sta ca înlemnit şi se uita după el. dar imediat se repezi între sbierate sălbatice în urma săniei .

De geaba înse. Ademenea pat ru cal nu se pot ajunge. Şi Cater ina Varga fu dusă de cătră acei doi bărbaţ i direct în ce ta tea Aiba-Iuliel.

Scurta după amează de Iarnă era deja pe sfîrşite. Umbrele se aruncau pe linţoliul de zăpadă, iar turnul cetăţii din Alba-Iulia se ascunsese în ceaţa amurgului Liniş tea în cetate era mare. De a lungul coriddrelor nu se aud^eau de cât paşii gar ­distului, în t r 'o întunecime liniştită se odichnea cetatea întregă. Numai dintr 'o chilie ieşau raze de lumină. Jude le in­structor era la lucru şi în timpul sârel.

De oda tă se audj din odaie clopoţălul la sunetul căruia cu g rabă se presintâ bă­t râno! temniţer.

Ju iele instructor. — şedea dinaintea mesei sale — un domn mal în etate cu espresiunea bunătăţ i i pe faţă. îmbrăca t în negru, portul simplu naţional maghiar .

„A cău ta t să deschidă Întâia şcolă In comuna sa nata lă , dar nu s'a putut. Archi-ereul din Bitolia, Benedict. 1-a ameninţa t cu mortea ; iar preoţii a'aă dus din casă în casă, ameninţând cn excomunicare din Bi­serica Patr iarchie i pe toţi, câţi îşî trimit băeţii la şcola papis taşă . adecă românescâ .

„Ameninţarea şi c a l u m n i a a u fost pusă în circulaţie cu dibăcie grecescă.

„Âtanasescu a fost silit să mergâ la Constantinopol şi să presinte lui Aii Paşa , marele vizir de pe atunci un memoriu, prin care ÎI a r ă t a folosele pentru imperiu, ca Români i să se Instruiescâ în limba lor pe cum şi pedecile ce înt împină din par tea Archiereulul şi a lui Husui Paşa , guverna­torul din Monastir fiind încarcera t şi bat­jocorit de amîndoî.

„Aii Paşa îl asigură, că nu i-se va în-t împla nimic, dar ordin în scris nn i-a dat .

„Reîntorcendu-se a deschis şcolă la Bitolia. Din eausa persecuţiilor din 1866 Âtanasescu s'a dus la Constantinopol.

„Husui P a ş a este desti tuit şi cu tote, acestea pedecile erau acelea-şi. S'a dus peutru a treia oră să se plângă lui Aii Paşa , căru ia I-a îna in ta t un memoriu. în urma căruia în loc de autor isa ţ ie par t iculară se acordă o măsură genera lă pentru deschi­deri de şcoli românesc!.

„Âtanasescu înfiinţezi şcolă românesc* la Tâ rnova . făcând în curtea casei sale o clădire specială, unde puteau încăpea 50 elevi.

„Pentru şcolarii sei Âtanasescu ea ş 1

Lazar şi El iade Râdulescu a t rebui t să ti­păresc» manuale didact ice, ca : g ramat ica românescă după cea a lui Maxim (Bucu-rescî 1S65); istoria Românilor (1867); Scur­tare de istorie sacră (1867); Catihise (1883);

Masa dinaintea lui e ra plina de acte şi di­ferite scrisori.

— Unde a-ţi închis pe Caterina Varga ?

— în nnmeru l şase, specialul meu domn.

— Aduceţi-o în sus. Temni ţ e ru l Ieşi. iar judele forte gândi t

privea în lumina din jurul seu. Acnşî se aueh de afară ceva zuruiturâ. Peste un moment în faţa lui s tă tea femela cu manile încrucişate.

Judele o privi lung. Acesta-I deci vest i ta Cater ina Varga, care şepte anî s'a opus comitatului, fişcalatului. ba şi cu mi­liţia a cutezat sâ t ragă deget. Are fiso-nomie simpatică, t răsătur i regulate , frumose. în cari durerea şi grijile de sigur că o fi lăsat urme adânci. S ta tura nu i-a suferit chiar şi în lanţuri stă c r ea t ta cu capul r id icat înaintea judecătorulu i seu. Iar ochii îl sînt curaţi şi liniştiţi. Confusia culpa­bilului, fanatismul răsculatului nu se vede a fi în ei.

F ă r ă frică privesce spre judecă tor iu , care o a citat.

Judele inst ructor face semn temni-ţernlui.

— Lasă-ne singuri, şi aceia .sâ re t rage Câte-va momente e linişte în chilie. Iu fine vorbesce bărbatul .

— Caterina Varga, pe tine cu risicul vieţii te-au prins corniţele şi vicariul ge­neral al episcopiei Sibiene. Te-aiî pr ins pentru că esci culpabilă de anî de zile. Al agitat, aî înduplecat i>oporul la opunere , ai denegat ascul ta rea dator i tă eraruluî regesc şi tote acestea le-au comis şi aderenţ i i tei. Comuna Bacium. unde ai locuit, ca şi

Te r r a scripţ iune (geografie) etc tote pentru Românii din drepta Dunări i .

„A fost onorat din par tea comitetului Macedo-Român cn un ceas de aur ; Iar din pa r t ea guvernului Român cu „Benemerenti ." Era sâ fie decorat eu „Steaua României ," da r p â n ă acum nu seim de ce s'a în târd ja t .

„Âtanasescu chiar dacă n 'ar fi î ndura t şi n 'ar fi scris nimic, totuşi namaî pentru faptul că e8te primul învăţător al Aromâ-nismulul are un indiscutabil merit, care nu se pote trece cu vederea .

„El oeupă un loc de frunte în is toria redeşteptăr i i Aromânismulul şi numele seu pururea cu drag şi evlavie va fi pomenit.

Un Român Macedonen.

(Va urma).

' H 1 »^ • •

Din Bulgaria. — (De la corespondentul nostru). Presa bulgară contra Greciei. De c â t e v a săptămâni se observă in presa bul­ga ră o gonă contra,,Grecilor. Iată ce scrie un ju rna l bu lgar (Orientul) într 'un ar t icol de fond:

Grecii sînt cunoscnţl , din vechime prin perfidia lor devenită proverbială , „Timeo Danaos" de Virgil nu este o frasă g d l ă . . .

Pe cât t imp înse Grecii vechi aveau; nnele calităţi car i mal ascundeau defectele lor, Grecii cei de astăzi n'au moştenit d e la s trăbunii lor de cât defectele ace lora .

De eâţl-va anî, Grecii din regat aţiţatt insurecţiunea din Creta, pentru a pute anexa la ţara lor acesta insnlă impor tantă din Marea-Mediterană.

Acum în t ră în Macedonia precedaţ i de bandele de Klepht i ţ i .

când nici n 'ar fi pe teritoriul comitatului ci în o tară streină duşmanescâ şi de­păr ta tă , aşa s'a luptat în contra ndstră . Şi cansa tuturor acestora a fost agitaţ i i le tale neînfrânate.

— Adevărat es te? — Adevăra t ! — Deci î-ţi măr tur isesc! păca te le? Femeia îl privi lung. După aceea

începu să vorbescâ cu voce blândă şi liniştită.

— Mărtur isesc că în comuna Bucium eu am fost aceea, care mi-am ridicat cu­vîntul în tot de una. de câte ori numai i-s'a făcut poporului vre-o nedreptate, Măr­turisesc, că am spus sus şi tare cum că erarul regesc pe nedreptul a despoiat po­porul şi tot pe nedreptul 1-a spriginit în acesta măritul comitat. Mărturisesc că am agi ta t şi am întâr i ta t . Ceva înse n 'am sâ mărturisesc. Am făcut tote acestea, e adevăra t . Da r pentru aceea tot nu-8 v i ­nova tă .

Judele dete din cap. — Caterina Varga eu nu te-am con­

siderat, ca pe acei vinovaţi, pe cari cu du­zina îî aduc îna in tea mea. Şi am avut drepta te . Tu nu vorbesci cum s'au ohicî-nuit a vorbi aceia. Nu negi şi nu simţesc!. Şi tot nu te înţeleg. î ţ i mârturisesci tote faptele, ce le aî pe răvaş. Şi totuşi zici. că nu eşti vinovată. Cum s'o în ţe leg aces ta?

(Va urma).

Pag. 64 U N I R E A Nr. 7

Dar ceea ce este mal umilitor pentru Greci, este că după ce aù fost bătuţ i de că t r ă Turci , acum să aruncă la piciórele lor şi îşi oferă serviciile contra fraţilor lor creş t in i ! E î j o c ă acum rolul celui „bă tu t şi mnlţuruit". Presa francese, ori cât de greco-filă, a desaprobat a t i tundinea nedemnă a poporalul grec. Grecii au întâ lni t în to ta lumea civilizata cuvinte de d i spre ţ pentru poli t ica lor infamă.

Pat r iarca tu l din Phanar , instrument politic a guvernului din Atena, jócà rolul unui calomniator public al Bulgarilor şi al Enarcati î luî" .

Lege asupra delictelor presei bulgare, contra Domnitorului şi a familiei sale.

Principele Ferd inand a fost de repe-ţi te ori a taca t de că t ră presa bulgara, unele ziare aù ameninţat cu de t ronarea şi asas inare dacă nn se va porni o acţ iune seriósa în Macedonia, în camera de acum fiind guvernamental i i în majoritate absolută s'a votat în t re alte legi bane şi legea despre tna i t a t radare .

l a t ă cate va din cele 11 articole de lege: Art. 2. Acela care prin vocea presei

iii prin coloortaj , ori prin espunerea în public protes tezi direct, sau îndemnă la r ada re este pedeps i t :

cu inchisóre de la 5—10 ani şi cu amîndă de la 5000—10,000 lei.

Art . 3 . Acela care prin vocea presei, espr ima intenţiunea saù dorinţa de a a tenta asupra vieţii Domnitorului saó a Moşteni­torului de Tron este pedeps i t :

cu inchisóre de 3—10 ani şi cu amîndă 3000—8000 lei. etc.

Acesta lege ar fi trebuit de mult vo­t a t ă în Bulgaria, presa bulgară e ra l iberală în t r 'un mod nedem.

Duminecă a fost închiderea Sobraniei. î n chestia macedoneană, să vor nasce

la pr imăvară potè nóuó complicatomi. M.

R E V I S T E .

Roma. îară e bolnav Papa, strigă informaţiunile câştigate din isvor au­tentic." „Se scie (de unde?)* că Papa, adecă Patriarchul Veneţiei n'a voit să primescă alegerea, din causa morbului de ochi, de care sufere aşa de tare, în cât e ameninţat să orbescă." E drept, că despre patriarchul Sarto se vorbia în Veneţia, că mal mult nleu consumă în lampă, de cât vin la masă, totuşi nu ne vine să credem, că Sfinţia Sa ar pătimi aşa tare de ochi. însă-şi gazetele liberale comunică scirea cu reservă.

Austria. Am amintit, că Kohn archiepiscopul din Kbln a fost declarat de nevinovat de cătră curia Romană. El adecă a fost învinovăţit, că ar fi încercat să înduplece pe un preot la frângerea sigilului penitinţeî. Sentinţa adusă de curie o publică şi ziarul ofi­cios al archidieceseî de Koln, şi după el şi gazetele liberale, cari scriau co-lone întregi despre „crima" lui Kohn.

— Aşteptăm în interesul adeverului — de la tote ziarele nostre, ca pe cum au luat notă despre calomnia ridicată în contra Iul Kohn, aşa să desminţască, şi să „rehabiliteze „pe vrednicul epis-scop înaintea cetitorilor sëï.

Francia. Episcopii francesi data

occasione, tot de una au reclamat drep­

turile bisericei faţă cu guvernul. Sub-scris'ati cu toţii o epistolă lungă adre­sată guvernului, senatorilor şi deputa­ţilor, aretându-le cum se calcă în piciore libertatea, egalitatea şi frăţietatea. Vă­dind ei, că furia persecuţiuneî nu şi-a afîrşit problemele, din ce în ce tot maî dese şi maî aspre sînt epistolele, ce le adreseză gnvernuluî. Arată trecutul glorios al Franciei catolice, fica ceai maî iubită a bisericei, şi prev&i un viitor de tot sinistru pentru naţiunea francesă, de care numai aşa se pote scăpa Francia, dacă s e va întorce la Dumnezeii, în sinul bisericei. Ast fel de epistole au adresat mai curend gu­vernului cardinalii Coullie, Richard şi Langenieux.

CORESPONDINŢE. SCRIStiRE DIN BUDAPESTA. *)

Sfîrşifal' lui Decembre 1903.

Ia rna e anot impul acela, în care mai multe contraste vedem în fenomenele na­turii şi mai multe contras te în vieţa socială a dmenilor.

în t r 'un moment ninge, suflă vîntul şuerând, asvîrie iu tote nărţ i le zăpada, ce cade în pătur i grose, par 'că îi o negură — în cel alalt moment lucesce sorele, împrâş -ciindu-şî razele aurii şi căldura pe p&mînt, ceriul e senin; a lbastru şi sclipesce câmpul, în t r 'un moment îs pline stradele oraşului de lumea, ce se primbla en a tâ ta d r a g : tineri, dame, copii, bătrâni , — iar în celalalt e pustiu oraşul, toţi şed acasă lângă soba caldă t inărul fantaseză, damele r îd şi se veselesc, copiilor le povesteş te bunica

•noveştl frnmdse despre balauri , despre zine cu perul de aur , Feţ i frumoşi

O, da r câţ i sînt. cari n 'au odaie în­călcată, n'afl căsuţa lor; câţi sînt, cărora I a m a nu e aşa plăcută, ci e groză, căci na tura îşi re t rage tote bunurile de la eî, î n vremea acesta se dovedesee diferinţa mare ce esistaîntre claselesocietăţi îomenescîţacuma se vede,ce bineeuvîntare a lui Dumnezeu e avuţia şi ce nefericit e acela, care n 'are n imic! — Bogaţi i după ce afară în n a t u r a l iberă le încetă petreceri le , îşi arangeză petreceri grandiose în lăuntru, în săli splendide, şi se veselesc mal mult, ca v a r a ; Iar seraeu-lui i-e gr6ză să şi gândescâ la Iarnă , căci n 'are cu ce-şî încâlcii căsuţa, n 'are cu ce-şl îmbrăca copiii, n 'are pote nimic pentru sine şi pent ru familia sa, cn ce sâ-şi potolescă

*) întârdfotă din lipsă de spaţ.

frigul t remurător şi fdmea consnmâtcire. Mal ales în oraşele mari sînt s tăr i le acestea în mesura înspălmÎDtătore. Căci pe când sns în palatele splendide, la lumina candelabrelor aur i i beă, mânâncâ, jocă şi se veselesc domni şi dame . îmbrăcaţ i in matasă şi haine scumpe, delectaţi de acorduri le musicei feerice, — sub ei, în locuiuţa de sub pămint , sufere o familie nimicită de miserie, la lumina unui lampion, ca înt r 'un mormint . copii plâng, părinţ i i suspină şi-şl bat peptul , pote togmai acum îşi dă ultimul suflu un copil bolnav de morte. . . .

* "Sînt aicî îu capitală . Şi acum ati fost

8. sărbători ale Crăciunului; acuma a fost ziua, câbd s'a născut Mântuitoriul Inroeî, micul pruue acolo în ieslea din Vifleim şi a fost preamăr i t de îngeri, de păstori şi de cel trei regi. Serbâtore mare. bucuria cerescă a lumii! Bucuria acesta ar trebui s'o a lbă te tă lumea, sărbătorea acesta ar trebui să o potă ţ ine tot omul! Dar vai, unde, cnm? — Bucurie are şi sărbătoresce acela, care pote, cnî i-s'a dat , dar săracul, acela mai apăsător s imte miseria ga.

încă înainte de sărbători strâdile eraă la continuă pline de mulţimea omenilor, prăvăl i i l e carî de cari mai împodobite şi mal atrâgetofe, prin uşile şi ferestile acelora vedeai lucruri scumpe, obiecte m â n d r e ; to t omul, care 1 putea , îşi cumpăra eâte ceva pentru copil, pentru familie, ceva surprin­dere, c eva plăcut, frumos şi scump, vrednic de demni ta tea ocasiunef, căci de mare ser-bătdre se pregă teau şi chiar nici ca putea fi a h cum. Dar să racu l? Pâne s ă fi avut , de cum scumpetur î ! vedeai pe s t r adă şi copii săraci, goli, reu î m b r ă c a ţ i ; vedeau şi el mul te le lucruri frnmose din prăvălii , da r

! nu peutru el e r aă acestea, pote nici nu cn-; teza să cugete la aceea, că şi eî ar fi vred-| nici de acestea, ca ori şi care „domnişor."

A venit presară Crăciunului, când se j apr ind luminile pe pomul verde, împodobit ; cu obiecte îu mii de colori ; a t â r n ă de el , dulceţuri şi scumpeturî . iar sub ei mese : p l ine de daruri le aduse de „ î n g e r u l " , pentru | fie care al famil i i ; bucurie, veselie şi nici I nn g â n d în t r i s tă tor . Şi s ă r a c u l ? . . . | Am cetit povestea copilului orfau, care ; lăsat şi pă răs i t de toţi, î n sara aceea când ! s'a născut miuni Isus. a îngheţa t zâcerid in ; uşa unei biserici ş i sufletul lui s'a r idicat j la ceriu; şi am vecjnt o iconâ, ce re-| presintă o familie ce se veselesce pe \ l ângă pomul de Crăciun, Iar din a fa ră o | b iată de să racă îşi r idică copilaşul până [ la ferestrâ. ca să vadă şi el din lăuntru

ce-î bucuria Crăc iunn ln i ,— şi nn-s fantasii, nu-s poveşti acestea, e s i s tă şi le-am vecţut în realitate!... E r a prima zi a Crăciunului, lumea îmbrăca t ă frumos, cu feţe rumene şi bueurie în ochi a l e rgă la biser ic i , şi într 'nn colţ văd o sărmană femele, sedând pe piatră l ângă o corfă cu pome, ce avă de vîndut. ca să-şl câş t ige şi ea crucerl pentru Serbătorea de as tăzi , t remura de frig şi de miserie, şi in braţul el era un micuţ copil. învăluit în zdrenţe, cn buzele şi obrazul vînet , par 'că nu mal era v ia ţă în el. . .

I a t ă contras te le In viaţa socială de a tăz i !

Când va veni t împnl , când contras te le acestea ale societăţii, nu că vor înceta , dar

Nr. 7 U N I R E A Pag. 65

în t ru cât se potè, se vor micşora? Când T a fi tu turora adevă ra t ă bacurie, adevăra tă serba tóre ziua Nascere! ' Mântuitorului? Atunci va puté fi acesta, când toţi din tòte puterile contribuind, humanismuî lume! creştine va crea alte stări în societatea de as tăz i ! Are omenimea $i acum nialţl şi mari binefăcători, dar sîut şi mulţi, car i în

•stare înal tă sînt. şi nn cunosc legile uma­nităţii , legile lui Ini Dumnezeu, legile lui Christos. a cărui Nascere o sărbătoresc nu •diu pietate şi cucerie religiósa, ci din dor de pet re ier l şi luxurie, şi nn ştiu, zeu, câţî vor fi cugetat în ziua acesta la Acela, care s'a născut acolo în Vifleim. în iesle. într 'nn .grajd, mal umilit ca tot omul, el fiul iui Dumnezeu!

Bucură-te popor de ' lk ţară. care t ră ieş t i în satul teù. cn case acoperi te cu pale ; fi îndestulit şi fi mal fericit, ca mulţi din oraşele mari !

Onea.

N o u t ă ţ i Intra mărirea lui Dumnezeu. Pe sama

biserieeî noue gr.-cat. din Sân-Mărtinnl de Câmpie, credinciosul de acolo Constantin Morar, cu puţină s tare dar cu mare inimă faţă de lăcaşul lui Dumnezeu, pe lângă multele donaţiuu! marinimose din anii trecuţi, acum cu începutul acestui an a cumpărat un frumos ornat preoţesc cu tdte cele ce se ţ in de acela, in preţ de 85 cor. apoi creuincidsa zelosâ Teodosia Harsia, a donat un stichariu cn 10 cor. iar loan Secherea, nn epitrachil frumos cu 20 cor. cum şi Lazar Belean, na br ia în preţ de 6 cor. Dumnezeu se le răsplâ tescâ însutit! Preotul Alesandru Valea. — Poporul român gr.-cat. <iiu comuna nostră Fâ râa mie la număr dar daraie de fapte bune şi mare la jerfe. cari în anii trecuţi şl-a renoit biseriec, şi-a edificat casă parochialâ cu o locali tate de şcolă. convins fiind că prin credinţa în Dumnezeii, plin iubire şi facerea faptelor bune se pocă dobîndi mântuirea snfletescă de acea şi în auul trecut 1903 a făcut mal multe fapte bune, cari merită a se nublica, anumit : a donat biserieeî, Sierban Teodor, o tacă de lînă frnmos colorată. Il ie Her-ceage. şi soţia Stăvarii! Vietoria, o ieonâ de închinare frumdsă cu chipul Maicel Domnului. Indreiu Gligor, chipul înmormântare! Dom­nului, colorat pe pânză, care servesce ca simbol când îndeplinim înmormântarea

Hotelul „Univers" trecut în proprietatea dluî

C A R O L N A G Y , reparat şi aranjat radical şi iluminat cu

— lumină A u e r — — se recomandă atenţiune! publicului, ce

cerceteză oraşul nostru.

M â n c ă r i g u s t u o s e ,

B e u t u r ă b u n ă ,

s e r v i c i u p r o m p t ,

= = preţuri moderate. — — — 54 ( 4 - 1 0 )

Domnului în dimineţa Sâmbătei Paseelor. Blaga Gligor. a cumpărat 2 cruci la pra­pori şi din al seu a împodobit b iser ica cu lumini pe serbatói ea Sf. Pasci. Benedek Ella, din Aiud, o faţă mică de masă frumósà de mătase . Pop Augustin, şi soţia Decean Maria, 2 prapori frumoşi în preţ de 50 cor. Sa cumpărat un rînd de vestminte negre bisericeşti ca 52 coróne de cé t ra subscrişi l : Teodor Sas, Indreifi Gligor, Lndoşan Niculae, Lopozan Nicoìae, Galea Vaselie, Blaga Gligor cari an donat câte 6 cor. 50 fii. Bota Vasiie diacul, Neamţ Măria, Androne F i -limon, câte 1 cor. N. N. 60 fii. restul s'a acoperit prin colectă cu discul. Tu turor li-se adnee onore, şi recunoscinţă şi resplată ceréscà. Teodor Sas, preot gr.-cat.

De l a Năseud. Esceienţia Sa P rea Sânţi tul episcop de Gherla Dr. Ioan Szabó în luna l a n n a r 1904 a binevoit a dennm! de protopopi onorari ea dreptul de a par ta brîù roş p e : Jacob Pop, profesor ordinar de religiune la gimnasinl superior fundaţional din Năseud, şi pe Pamfdiu Grapini, preot gr.-catolic din fruntaşa comunitate grăni ţe-rescă Rodna-nouâ. Acesta prea înal tă d is ­tincţie faţă de aceşti bărbaţ i bine meri ta ţ i a produs mulţumire generală în inimile credincioşilor din fostul district al Năsă-ndalul , Iar în sufletele celor distinşi a în­văpăiat dorul de a lucra şi mai departe cu nuteri oţelite pentru prosperarea s. biserici a Mântuitoriulu nostru Isus Christos. în care şi prin care să conduce omul la adevăra ta mântuire sufletescă. — Din pa r t ea nosră ne grăb im a espr ima sincere felicitări celor distinşi, asoeiindu-ne bucuri i obştesc!-

EësboiÙ în Asia. Rusia şi Iaponia se răsboiesc. Istoricul răsboinln! e urmâtor in l : Când trupele europene aliate aù suprimat revolta chineza îu contra europeni lor , Rusia a primit mandat din par tea aliaţilor, ca pe un anumit timp, se ţ ină ocupată Mandjuria snre a fi la îndemână în casal când revolta chinezilor s'a repeţ i : AJQBS" o dată moscalul în Mandjuria nici haba r nn a a v n t de termin. S'a aşeejat în ea ca într 'o pfovinţă ocupata şi în urmă cu nn contract , a stors de la China ca să-şî potă clădi 6 cale ferata până la ţermnriî mării , şi ast fel s'a pus în po-siţia de a-şî pute t ranspor ta cu uşur in ţă òste în Corea si spre Iaponia în caşul unui conflict nenrevăc |Bt. Prin înt inderea acesta a Rusiei Japonia ş'a vădut pericl i tate nu nnmai avantagieie sale câşt igate acum sînt nouă ani în răsboiul contra Chinei pentru Corea, dar eraû pericli tate chiar interesele gale economice, şi de putere dispunătore în apele japoneze. Rusia nu s'a îndestuli t nnmai eu Mandjuria ci se vî r î şi în Corea — o pe­ninsulă ca Balcanul, care e ra sub puterea japoneză . J apon ia asomat Rusia să se ţ ină de stipulaţiuniie avute cu puterile. — D u r ă ce înse Rusia nu da nie! un răspuns hotăr î t

şi roulţămitor notelor diplomatice trimise de Japon ia — acesta înţelegând politica ru-8é8cá, rupse legături le diplomatice cu Rusia şi ca o luţe lă de necredut în 9 Febr . a tacă portul rusesc Port-Artnr şi puse în nepu­tinţă de a se lnpta 3 năl rusesci de răsbol. Japonesif afi a t aca t de mai multe or! pe Ruşi pricinuindu-le perder l simţite*,. Deja în provinţa rnsescă în doné puncte an debar­cat preste 10,000 de pedestri j aponez i vrénd se a tace Rusia şi pe uscat. Rusia nu s'a asceptat la acesta s t r a t agemă is teţă şi g rab ­nică a japonesnlul . Sfîrşitnl acestui résboiü nu se pote prevede . — Rus ia i n se va re­t rage chiar dacă resbelul ar dura ani de zile, căci prin aces ta si-ar perde pentru tot de una influinţa şi vadă în Asia. J apon ia înse încă stă" bine, a tâ t ce privesce cultura cât şi organi8aţia mil i tară. Flota* mar ină constă din 155 năl de résboiñ şi e cn mult mal super iórá celei rusesci. Acesta o re­cunosc înşi-şî Ruşi i .

faptă vrednică de multa landa. Har­nicul preot losif Onciü, din Iclodul mare, a dărni t 25 es. cărţi de rugăciuni , ca să fie împăr ţ i te î n t r e nefericiţii de prin închi­sorile şi spitalele din Clnş. P r i a acest da r dl Onciü a dat posibilitate acelor nefericiţi, ca în ceasurile de linisce să-şi potă r idica mintea pe aripi le pietăţ i i spre tronul lui Dumnezeu, unde e totă mângâierea , şi de unde vine totă vindecarea şi tot darul cel bun. Dorim, cât mai mulţi imitatori ai dluî Onciü.

Procesul „Libertăţii". L a 3 crt. a fost la Clnş o nouă pe r t r ac ta re a procesului porni t contra păr. Moţa de la „Liber ta tea" pentru articolul „A muri t Matia şi cu el drepta tea" . Şi de da ta aces ta sent in ţa rostită a fost osînditore. Păr. Moţa a fost jndeca t la un an temniţă ordinară şi 1000 cor. amendă.

Petreceri- In te l ig inţa română din Zlagna invită la Concertul urmat de dans ce-l va arangia cu concursul corului bi­sericesc gr.-or. din loc Luni . în 2/15 Febr . a. c. Venitul curat este dest inat pentru scóla română din Zlagna.

Sciri personale. Dr. Alesandru Pteancu, vroi. la Beiuş, a fost ales în aceea-şi cali­tate la Năseud. — Silviu Pascu, cleric a dieeesei Lugoşuluî , a dat în 8 Februa r la Univers i ta tea din Budapesta primul r iguros : din studiul biblic şi limbile orientale, cu succes bun. Fel ic i tăr i !

.,Luceafărul" nr l 2 e dedicat în t reg reginei poete Carmen Sylva, care şi-a serbat de-a nnă zî aniversarea a 60 a Dascerii. Coperta e împodobită cu Un' admirabi l por­tret al reginei . Mal s î n t încă şi al te i lus­traţii şi ar t icol! despre regina şi aetivnatea ei l i terară. Doritorii să cunóscá aceşti ar-ticoll interesanţi , aboneze frnmósa revistă „Luceafărul ."

Bani! Bani! Bani! Subsemnata întreprindere de credit stă în legătură cu cele

mai mari bănci din ţară şi esopereză

• împrumuturi pe pămînturî şi edificii cu cele mai favorabile condiţii şi cu cele mai ieftine interese, şi

anume pe termin de 10—70 ani cu 2°/o — 5 V / o .

Credit personal cu garanţi şi obligaţie pe 5—10 ani.

La funcţionara de sfat, comitat fi oraf, precum fi la oficeri, eredit simplu fi fără giranţi.

= = La dorinţă servim cu informaţiunl, rugând marcă poştală. = =

„PE G UNI A" întreprindere de oredit Sibiiu (Nagyszeben). 53 ( 7 - ? )

Pag. 66 U N I R E A N r . 7"

SCIINŢIFICA-LITERARA. S^dj SS&àS PARTE

Motu proprio d e s p r e m n s i c a s a c r ă .

JPltr JPP. X.

î n t r e grijile slujbei păstorescî, nu numai a Scaunului acestuia suprem, carele de şi cu nevrednicie ii cuprindem în urma sfatului necuprins al Proniei, ci a fiesce cărei Bise­rici particulare, e fără îndodlă cea maî de frunte păzirea şi înaintarea poddbeî Casei lui Dumnezeu, unde se serbează tainele cele preaînalte ale religiuniî, şi unde se adună poporul creştinesc, pentru ca să primescă darul Tainelor, să îea parte la sfînta Jer t fă a Altariuluî, să se închine preasfinteî Taine a Trupului Domnului şi să se unăscă spre rugăciunea cea de obşte a Bisericii în t ru slujba liturgică cea publică şi serbătorescă. Nu are deci în biserică să se întîmple nimica, ce ar pute", să turbure ori şi numai să scă-rescă evlavia şi cucernicia credincioşilor, nimica, ce ar pută, să îmbie îndemn raţional spre superare ori spre smintelă, nimica maî pe sus de tote, ce ar pută, să vateme de-a dreptul podoba şi sfinţenia lucrărilor celor sfinte, şi de aceea ar fi nevrednic de Casa de rugăciune şi de maiestatea luî Dumnezeu.

Nu vom să at ingem singuraticele abu-suri, de cari putem, să dăm în privinţa acesta. Astăzi Ni-se îndreptă luarea aminte spre unul din abusurile cele mai generale, şi cari pot, să se desrădăcineze în chipul cel maî greu, şi avem, să le deplângem une oria chiar şi acolo, unde ori ce alt lucru e vred­nic de lauda cea maî mare pentru frumseţa şi scumpătatea bisericii, pentru strălucirea şi rînduăla îngrijită a ceremoniilor, pentru mulţimea clerului, pentru vrednicia şi evlavia miniştrilor, celor ce servesc. Acesta este abusul în ale cantului şi musiciî sacre. Şi întru adevăr fie pentru firea clătinătore şi schimbăciosă a artei acesteia, fie pentru de­formarea succesivă a gustului şi a năravu­rilor întîmplată în curgerea timpurilor, fie pentru înrîurinţa cea rea deprinsă de ar ta profană asupra artei celei sacre, fie pentru plăcerea, ce o produce musica în chip ne­mijlocit, şi carea nu se contenesce în tot de una uşor între hotarele cuviinciose, fie în sfârşit în urmarea prejudeţelor celor multe, cari se nasc uşor în materia aeăsta şi apoi se susţin în chip cerbicos chiar şi la per-sdne probate şi evlaviose, esistă în lucrul acesta o pornire neîncetată spre a se abate de la regula cea drepta, carea s'a statorit pe sama scopului, spre carele arta a fost admisă în servitul cultului dumnezeesc, şi carea e esprimată forte limpede în canonele bisericescî, în rînduelile sinddelor icumenice şi provinţiale şi în prescrierife repeţi te ale Sacrelor Congregaţiuni romane şi ale Pon­tificilor supremi înaintaşi aî Noştri.

Ne bucurăm, că putem, să recunóscem cu adevărată mulţămire sufletescă binele cel mult, carele în privinţa acesta s'a sevârşit în cei din urmă zeci de ani şi in cetatea Nostră a Bornei şi în multe Biserici de ale patriei Nóstre, dară în chip deschilinit la unele naţiuni, unde omeni aleşi şi rîvnitorî de cultul Iui Dumnezeu, cu aprobarea acestui sfînt Scaun şi pe lângă poveţuirea Episco-pilor, s'aü întrunit în societăţi înfloritore şi aü aşedat din noü în cinstea cea mai depli-nită musica sacră aprópe în tote bisericile şi capelele sale. Dară binele acesta totuşi încă e forte de parte de a fi un bun de obşte al tuturor, şi dacă cercăm sfat de la esperinţa Nostră personală şi ţinem cont de tânguirile cele forte multe, cari aü ajuns de pretutindinia până la Noi în acest timp scurt, de când a plăcut Domnului, să înalţe smerita Nostră persona la culmea cea mai înaltă a Pontificalului roman, fără de a mai amâna lucrul socotim de datorinţa Nostră cea dintâiu, să înălţăm în dată glasul, spre a desaproba şi osîndi tote, cele ce în func­ţiunile cultului dumnezeesc şi în slujba bi-sericescă se recunosc de lucruri diforme de la amintita regulă dreptă. Este întru ade­văr dorinţa Nostră cea mai vie, ca adevé-vératul spirit creştinesc sâ înflorescă din noü în tot chipul şi să se păzescă în toţi cre­dincioşii, şi de aceea e de lipsă, să purtăm grije mai pe sus de cât ori de ce alt lucru de sfinţenia şi vrednicia bisericii, în carea se adună chiar credincioşii, ca să scotă spiritul acesta din isvorul lui cel dintâiu şi neapărat de lipsă, carele e împărtăşirea activă în prea-sfintele taine şi în rugăciunea de obşte şi serbătorescă a Bisericii. Şi înzădarnic am spera, că preste noi se va pogorî spre acest scop binecuvîntarea cea bogată a Cerului, dacă cultul nostru faţă cu cel Preaînalt în loc de a se înălţa întru miros de bună mi­resmă dimpotrivă dă în mâna Domnului sbiciul, cu carele dumnezeescul Răscumpă­rătorul alungase de altă dată din biserică pe nevrednicii spurcătorî.

De aceea pentru ca de acum înainte nimenia să nu se potă scusa cu aceea, că nu cunósce limpede datorinţa sa, şi pentru ca să se delăture ori ce nehotărîre întru esplicarea câtor va lucruri deja porunci te , am aflat de bine, să arătăm pe scurt prin­cipiile acelea, cari rînduesc musica sacră în funcţiunile cultului dumnezeesc, şi să adu­năm într 'o iconă generală rînduelile cele mai de frunte ale Bisericii împotriva abusurilor celor mai obicinuite în materia acesta. Şi de aceea publicăm din îndemn propriu şi cu sciinţă certă Instrucţiunea Nostră de faţă, despre carea ca şi despre un codice iuridic al musiciî sacre voim din plinirea auctoritâţii Nóstre Apostolescî, să aibă putere de lege, poruncind tuturor cu scrisórea acesta a Nostră păzirea eî cea maî conscienţiosă.

I n s t r u c ţ i u n e d e s p r e m n s i c a s a c r ă .

I. Principii generale.

1. Musica sacră fiind parte întregitore a liturgieî serbătorescî, se împărtăşesce în scopul general al acesteia, carele este mă­rirea lui Dumnezeu şi sfinţirea şi zidirea credincioşilor. Ea încă îea par te întru înăl­

ţarea podobeî şi strălucirii ceremoniilor bi­sericescî, şi de óre ce slujba eî cea mai de-frunte este, să îmbrace cu melodie coră-

| spundetóre textul liturgic, carele se p ropune priceperii credincioşilor, de aceea scopul propriu al eî este, să împărtăşescă aceluia-şî text o putere maî mare, pentru ca credin­cioşii prin mijlocul acesta să se trezescă mai uşor spre evlavie şi să se pregătescă spre a primi întru sine rodurile darului, cari sînt proprii ale celebrării preastintelor taine.

2. Musica sacră are în urmare, să posedă în măsură mal mare însuşirile acelea^ cari sînt proprii ale liturgie!, şi anume sfin­ţenia şi bunătatea formelor, şi de aci isvo-resce de la sine cel alalt caracter al eî» carele este universalitatea.

Ea are, să fie sfîntă, şi în urmare să eschidă ori ce element lumesc, nu numai din sine însă-şî, ci şi din modul, în carele o propun, ceî ce o esecuteză.

Ea are, să fie artă adeverată, pentru, că într 'alt chip nu e cu putinţă, ca ea să deprind^ asupra sufletului ascultătoriuluî său înrîurinţa aceea, carea va, să o ajungă Bi­serica prin aceea, că primesce în liturgia sa ar ta tonurilor.

Dară ea tot de. o dată are, să fie şi. universală în sensul acela, că de şi se con­cede fiesce cărei naţiuni, să admită în com-posiţiile bisericesc! formele acelea deschi-linite, cari aşa zicând formézà caracterul spe­cific al musiciî ei proprii, acestea totuşî au, să se subordineze caracterelor generale ale musiciî sacre într 'un chip, cât nimenia din vre-o altă naţiune audindu-le să nu primescă.. vre-o înrîurinţa, carea nu ar fi bună.

(Va urma).

Cele dóué feţe ale lumii. Povestire prelucrată după L. Wesskirch.

(Continuare).

Iovei îi clănţănia dinţii în gură de manie. „Fi pe pace tată, nu plânge," zice cu glas; tremurător. „Cu ţărâna îndată mi-oî t rage eu sama."

Spâlându-se pe mâni şi pe faţă se îm­brăcă în hainele de serbatóre. Andreóie se înholbă cu ochi mari la ea vèdèndu-o.

„ Doră n'aî înebunit, ori doră ai câştigat la loterie, că te-aî înzorzonat astăzi ca de biserică? Nu sciî, că aî să te ducî la c rum-pene?"

„Andreoîe," zice Iova, „eu am venit la. voî necerend altă simbrie, de cât ca t a ta , bolnav, să fie bine adăpostit. Că până am fost aici, nu am şeclut trândavă, o poţi mărturisi şi tu, sau dacă nu vrei, n 'am lipsă, că o sciu îo şi fără tine. Cum te-aî pu r t a t cu bătrânul, o sciî tu, şi fără să ţî-o maî spun şi eu. De aceea îţî spun numai a t â t a : noî încă astăzi ne mutăm."

„încă nu-i vremea de ieşit," răspunde Andreóie smuncit, la Crăciun te poţî duce."

„Greşescî," zice Iova, eu n'am venit la tine ca servitóre pe simbrie, şi mă duc numai de cât."

Cu aceste părăsi curtea, fără a se maî uita îndărăpt. Hainele îî fluşturau, când s e grăbia pe drumul satului în sus.

f Nr. 7 U N I R E A Pag. 67

Abia sunând ajunge tn dealul de la Vremescî, unde m6ra de vent îşi mvert ia Tesel aripile sale în ventul de tdmnă.

Oanea morariului s ta chiar în uşa morii, pe haine, pe per, pe faţă şi pe gene plin de tprav de făînă, dar ochii, veijându-o, li lu-Ciau voioşi.

„Uite, uite, Iova! Bine, că te mai vede omul şi pe tine câte odată pe la noi, şi chiar în zi de lucru!"

„Ioane, a-şi ave să-î spun mamei tale ceva."

„Nu-î mare lucru!" şi ducendu-o în •casă, împinse uşa de la chilia de gătelă Iovei îî că4u asta nespus de bine, că n'a lăsato, să aştepte afară sau în tindă. Ce om bun la inimă e Oanea, gândia ea! Pa­gubă, că mai înainte aşa de puţin l'a băgat i n samă!

Morăresa încă veni curând, rotoveîe şi roşcovană, şi zimbind, că Iova îi dete bineţe. De când, Domne! nici o faţă omenescă nu s'a mai fost întors cu un zimbet cătră dînsa! Iovei i-se lărgi inima.

„Morăresa, nu te spăria, când vin la t ine cu o rugare mare. Pen t ru numele lui Dumnezeu! primesce-me la tine, pe mine şi pe ta ta !"

„Te-aî să turat de Andreoîe? Mî-o pot Închipui, sermană fată! Aprigă femeie, An-dreoîa, nu-î a ş a ? "

„Nu pentru asta. Eu sciu răbda, — şi dacă n 'am sciut maî înainte, am învăţat acum. Dar pe bietul bătrân Pau lăsat să sgribure,

.să sufere de fdme, l'au supărat şi vătemat! Acesta nu o mai pot suferi. Astăzi încă mă m u t , şi dacă tu, morăresa, nu ne prime sci, atunci, vedjî bine, n'avem nici un adăpost, sîntem pe uliţă."

Morăresa să socoti. Ori cât de pe sub­ţ i re s'a arăta t Andreoîa, în lauda Iovei, Iova tot maî era încă fată, carea mâncarea pentru sine şi bătrânul să o plătescă prea de ajuns. De ce să asculte ea do vorbele pline de venin ale acestei scorpidne şi să se lipsescă •de un ajutorii! a tâ t de preţ ios? Vrea şi ea să se resbolescă odată în lume.

„Uite îovo", respunde ea în vorbe late, „lipsă mare la casă n'a-şî ave adecă de nice un sprijin, pentru că aici îî nepdtă-mea, Lina, fata de la fiul frate-mîo din ţară. Dar pentru că tot de una am avut inimă bună cătră tine, ca cătră o pretină, şi o maî am încă, de aceea mi-e milă de tine şi te primesc."

Iova mai că sta să-1 sară după grumazi de bucurie.

Venind acasă, ţă râna vădind, că Iova la nici o întemplare nu maî vre să rămână, îî făcu catastichul păcatelor. Bet râna An­dreoîe ajuta. Vorbele ascuţite ale acestor femei resunau peste satul jumăta te . Iova în tăcere s tr inse Ia olaltă hăinuţele ei şi a tată-so, şi fiind gata dase ologului braţul.

„Kămas bun ţ ă r a n o ! Dumnezeu să nu-ţî resplătescă aşa, pe cum te-aî pur ta t tu cătră noî îh năcazul nostru."

Ţăranul vedend pe cei doi ducendu-se, se scarpină după ureche zicând: „Tu nevastă, cea maî lucrătdre a fost, de când o sciu, una ca asta nu maî capeţi."

„Cerşitorî fălosî! aşa ceva cresc pe tote garduri le — "

Chiliuţa, unde i-se făcuse loc luî Marian la moră, era de asupra sub coperiş, ş i fiind şi mdra la loc înalt, t răgea vîntul I

t a re pe uşă şi pe ferestă. Un ochiu de ferestă maî era şi spart.

„Pe mine asta nu me supără," zice morăresa liniştită, „pentru ce nu am lipsă, nu cheltuesc banii."

Iova trebui din al seu să plătăscă pentru ochiul de ferăstă, ca sa nu sufle vîntul în patul bătrânului ologit. O făcu bucurdsă, numai să se scie căpătuiţi. La moră era plăcut.

La Intrarea lor Oanea sta în pridvorul ce ducea în jur-împrejurul casei.

„Bine al venit îovo, de o mie de o r i ! De mult nu am avut nice o bucurie aşa de mare ca asta, că tu acnm te muţi la noi."

Şi înainte de a se ivi mumă-sa de după cornul casei, se făcu neveilut în moră. Iovei i-se păru asta ciudat.

„Asta-1 Lino", zice morăresa, aducându-î înainte o fată ca o palîţă, bălană şi chistrue.

„Bună sara," zise Iova, Fa ta se înholba la ea. „Mi se pare

ca şi când te-aşî fi vă(iut odată la biserică. Acum nu te maî duel ? "

Iova roşi la faţa. „Am avut ta re mult de lucru. Dumineca, ce vine me duc, dacă mă lasă morărăsa."

„Ce mai şi întrebi? Dumineca nu se lucră aici la moră. Aici al tmintrea merge lucrul, de cât colo la sgârca aceea de Andreoîe."

Aşa i-se părea şi Iovei. Ei îi venia, ca şi când maî înainte ar fi fost îngheţat şi acum iar s'ar desgheţa. Tote lucrurile i-le ua morăreseî din mână, sbura, fugîa, alerga şi ar fi vrut de s'ar fi putut face înzecită. Numai şi numai să potă petrece aci, aici li-se părea ţara făgăduinţei.

(Va urma).

De la fraţii români istrianl. (Continuare).

R. râde = arde , eu me ă rd , tn te arzi, el se

arde. etc. rană = rana. io am la mârâ o rană, rădăcină = zila. iarba are cude zile. resare = iesi. sorele iese, refl = rev. mie mi sa fakut rev, rece = race, iarna casta va fi rece, reăufla = zdihei, omu kînd more nu zdihe, ridica = digai , rândunică = lastavica, riu = potok. ^ rochie = brihan, brihanele la fete îs large, roditor = rodăn. pămintu nostru ie rodân. rota = kola, kola de la voz (car) se

'nvâr te . roşiu = roisu, kănd cerni ie roiau va

fi vint, ruşine = rusire, In fetele ie rnsire ganei

ku fecori, a ruga = ruga, omiri se roge aaka zf Ini

Domnn,

S. ! sabie = sablje. ku sablja se talje kupuri le , sapă = săpun, ku sapunn se sape pamintul, să rk = este un fel de semănţă, din cară,

fac omeni pâue negră , dar forte dnlce, sat = pais, paisurile de la noi îs musate, sac = sak, barsă, noi aren cnde bărse

de fariră, a sapa = sapa , omiri tota ziia sape pa ­

mintul.

sa la tă = salată , sa la ta ie sâre , s ă tu ra t = saturat , io m'am satura t de

narance , sănetos = sâr. omu s â r lukre bire, a samâna = semira, tota se ruin ca de grăv

am semirat , sânge = sănze, omn are sânze k a d . sbura = letei, kokotu şi galjtra nu pot

bire letei, scaun = kan t r idă . sca ră = ska le pi. skalele, scândură = dâekă, skudelă = acesta este un vas de pămînt

din care se mănăncă. a schimba = gambiiei , scolă = skola, in skole înmec fecori

şti (ceti). scusa = skusei, skuseic, ke n'am venit ier

la voi. seorţă = kora, ljupa. a scula = skula, skriuje = un fel de ladă mare la săteni , sefi = sev, din sev se fak svice (lumini), seniu = vedro. serac = siromah, şedea = sede. omn sede kind mârânkă, septemână = set imana. secera = mlati, anu cesta noi an mlatit, şi = şi, şi io voi lukra măre ku voi, sicriu = kasn . singur = ăns, tota zi 's âns in kase , smochine, = smokvi, snop = snop, noi am fakat cnde snopuri

de grăv. soldat = soldat , şorece = sorece, lui sorecu piaze grăv, sprincene = zâne, goră = sora, sora me ie musate, sorele = sorele, sorele sviU In toci omiri

(lumin6ză), spate = hărbât , me dore hărbă tu . a spăla = spală , muljerile spele kemesile, spital = spital, in spital îs cude bolni, spune = spure, spuravei . s teua = ste. ieri a kazu t ende stele, s tremb = gobaăt, am vezut ur om gobast , stejar = hras t , am vezut h ras t caro (tare)

be tă r a str iga = vikei, strein = furest. omu furest nu stie bire kala , a sta = sta, omu cela staie ka şi as i rn în

pode kale . s tudent = student, s t radă = s t rada . s t ruguri = grozdî, anu cesta ren ave cude

grozdi. sus = sus,

' sub = su, a suna = zvoni, klopotele zvonesk la ba-

serikă, supăra re = zalost, suflet = suflet, subţire = snbeire,

T. tabelă = skri lă , tabelă , pe tabelă se pise, tare = tare, fratele mev ie tare . tabac = tabak, omiri pipesc cnde tabak, a tăcea = taca, t a t ă = cace. eace mev mie ie bur, tea = te, noi bem sake s e r e te. temniţă = părzun, in pârzun nui bire, t eamă = frikă. eu am frikă de lup, a t rece = trece. tSrs = via (arbore de vie), tier (farfurie) = piat ,

P a g . 6 8 U N I R E A

t ina = lut, la noi nui lut, t imp == timp, astez am timp za skaria, t iner = tirar, omu tirar ie musaî . topor == sekura, ku sekura se talje lemnele, toree = torce. muljerile tork ku furka lârâ, trifoi = ditelinâ, trifoi. t rest ie = t ă r s t ikă , tren = makina, makina âmne vred (iute), a trece = trece, timpu trece vreri a t rage = traze. bovul traze vozt'1 cu firul trandafir sas roză. raza dise (mirosă) musat. a t ră i sss zivi, turn = turn. turnu de la baserikă ie

visok (înalt), tnrbat = turbat , breku turbat muske rada

(de bună voe), tu lbure = mutno, apa tuibure nu-i sfină-,

tosă = apa mutne nu-i zdrave, apa mutne nu-I bure za gkada.

(Va urma).

Andreiu Glavina, român-istrian.

6. Albertina. Povestire de Dr. V. Bojor. . . . —.30

7. Cesţiunî din dreptul bis. unite p. I. II 3 4 0

B I B L I O T E C A UNIREI . - )

1.

2. 3.

5.

Benhur saii zilele luî Mesia, de Levis Valace, 2 v. . . 2 9 0 M. Emînescu. Studiu critic . —.90 Câte-va momente din înce­puturile bisericei rom. de C. Auner . . . . —.20 Nume de familie la românii din Ungaria, de A. Viciu. . —.12 Din vieta Iul I. Micul de M. Străjan . . . . —.16

*) Aceia, cart vor comanda de odată toţi 7 Nriî, îî primesc cu 550 cor. în loc de 7'98 cor.

P o s t a r e d a c t i u n i .

S. C. Am transpus'o »foi> scol.« va ti mal potrivită publicarea ac.oio.

Valet. A sosit, va urma îu nur/ierul viitor. V. M. Când am vedut pngenaţia colel a 14.

ne-am îngrozit, cnin şi când credeţi să potă ajunge la rîud. De ce scrieţi pentru Dumnezeu aşa lung?

„Chestiuni penitente", 5 cole. scrise pe amin-doue feţele şi avînd la sfîrşit adinonierea, ca să se publice »ne alterat ş' neproscurt.uU. Val de mine ! când voi ceti stata sumedenie de scrisorea : 14 4-5=19 cole. Rngaţi-ve pentru mine să nu-mi scadă răbdarea până în sfîrşit.

B. C. Traducerile Dtale afi sosit, încă nu le-am putut ceti. Cât ce le va sosi rîndul.

Aljius. Mulţumite!

Nr, 7

Poesil de Alexandri 3 .—

Teatru II. III. Alexandri ă 1.50 . 3 . —

Vers şi proză Alexandri . • . 1 2 5 Novele A. Brătescu-Voinescu . . 150 Liter. pop. Eminescu 150 Ciocoii N. Filiman D50

Legende şi basme Isperescu. . 1 5 0 Biblioteca Minerveî 22 nr. fie care

număr 15 fii.

Editor şi redactor respundetor:

A u r e l C. D o m s a . »

Cărţi ce să ut căfluta in Librăria Seminarială Roua şi Bruma C. Scrob . . . 1.50 Poveşti, I. Creangă 1\50 Vorbe înţelepte I. Popoviciu. . 150 Vatra Părăs i tă Slavici . . . 2.— Din Bătrâni . . „ . . . . 2 5 0 Drumuri şi o raşe Iorga . . . 2 5 0

Publicaţiune. Proprietatea bisericii gr.-cat. din Tur,

în mărime de 80 jugh. catastr., comassată în 0 tablă — forma unui quadrat — în nemij-loită apropiere de co mună. constătătore din 30 jughere ţelină în o massă. şi 50 jughere arător învrîstat cu maî multe ţeline. de pe cari să coseşte fen şi otavă, — să dă în arendă începend cu 1 April 1904, pe 3 even­tual şi pre 6 anî, cu suma de 4 8 0 c o r . plătibile în 2 rate, şi anume în 1 April şi 1 Septembre a fie-căruî an. Loc forte bun şi de păşunat de oî, caî Bau vite cornute, avend tabla de basă un rîu, carele îşî are isvorul în fântâna cu apă sărată a comunei dela carea nici arendatorul nu e eschis. In-formaţiunî mai detaiate să dau de oficiul parochia! gr.-cat. al T i l r - u l u î p. u. B a l a z s -f a l v a , pe lângă acluderea unei maree poştale de 10 fii.

Oficiul parochial, în conţelegere 1 ( 4 - 4 ) c u curatorul bisericesc.

5G (7—10)

A V I S Subscrisa societate comercială vrând să-şi

desfacă depositili séù de vinuri bune si veritabile de pe Tèrnave şi flflureş, aduce la cunoscinţa On. Public, că vinde en gros şi cu preţuri moderate vin de masă din 1900 risling, şi vin de desert din 1898.

B l a s la 1 D e c e m b r e 1 9 0 3 .

„ C O N S U M " societate comercială pe acţiî.

L a c u n u n i e î n g u r a m o r ţ i i !

Istorie adeverată povestită de loan Sinnreich, în Comarom-Tariăn (reproducerea oprită).

Era dupĂ secerat când într 'o Duminecă după amiazî cu bătrânul învăţător şedeam sub un arbore, a cărui povestiri tot de una Ie ascultam cu plăcere. Cu ocasiunea acesta ne-a povestit despre amicul seu.

Francisc avutul — aşa zice — a fost jude şi om tare plăcut; dintre cele 2 fete ce avea una Măria de 18 ani în timpul acesta să găta să se mărite după fiul avu­tului neguţător de vite Martin.

A doua fată bol-nâviciosă era o co­pilită de 14 ani care deja din copilărie suferea de reumă, manile şi picidrele ei tot de una erau umflate. Afară de acea durere de cap, batere mare de inimă şi ameţeli o chinuiau încontinuu şi fiind că zăcea tot în pat nici apetit nu avea. — Avutul nu a cru­ţa t banii ca să-şî însănătoşeze fata, durere înse că nu au fo­losit nimic. înainte de acesta cu 3 ani, când fata cea maî mare Măria ar ti trebuit să se mărite, Francisc bogatul nici el nu scie pe cine să aleagă martori de cununie fără ca să supere pe vre unul dintre vecini, pentru că pe avutul toţî îl iubeau.

Atunci î-am venit în minte eu şi timpul acela frumos ce l'am petrecut laolaltă în mi­liţie. Se sfătuia cu muere-sa asupra alegerii martoreluî, zisă: „învăţătorul mi amic vechi acesta va fi martorele, nime altul." Cugetul acesta numai Dumnezeii i-la şoptit.

în fine ziua ospăţului a sosit. Din întreagă împrejurimea saii adunat ospeţiî. în biserică preotul a ţinut o vorbire petrun-zetore; apoi pe lângă musică am plecat căt ră casă, unde apoi pe lângă vin, musică şi joc a fost o petrecere bună.

în curând s'a ivit tulburare mare. Francisc avutul ca lovit de fulger a picat la pămînt, tot trupul îî t remura şi faţa îî era sdrobită. — _

¡ 1 1

LA ZIS: ÎNVEŢ&T'.RNL MÌO PRETIN VECINII EL ŞA-MI FIE MARTOR, NIMO NITUL

de morbos de stomac, de greaţă, nu avea poftă de mâncare, şi pe lângă aceea avea vetimătură şi junghiuri că i dase drumul de la miliţie. Nici acasă înse nu s'a simţit maî bine, slăbia pe zi ce mergea, avea colică şi dureri prin piept. A folosit o mulţime de spirturî, fluide, despre cari cetise prin calen­dare, dar nu î-a folosit nici unul.

A cetit apoi odată despre Elsa-Fluid şi Elsa-Pilule de Feller şî-a şi comandat de la farmacistul Feller V. din Stubica Cen­trale 82, 12 sticle de Elsa-Fluid cu 5 cor. şi 6 scatule de Elsa-pilulc cu 4 corone. Spesele de postă însuşi farmacistul le-a plătit. Pe zi de 3 o " a luat, în lapte dulce

câte 20 picuri şi cu Elsa Huidui curat pe de-afară şî-a fre­cat stomacul, pieptul şi peste tot unde simţea durere; din pilulele Elsa pe zi de 2 orî a beut 4 bucăţi şi starea lui din zi în zi să îmbu­nătăţea, acuma înse e deplin sănătos, şi ori şi cuî pentru ori ce năcasurî numai Elsa-Fluidul şi pi­lulele Elsa a lui

Musica a încetat, şi ospeţiî înmărmu­riţi s tă teau în jur . Inmediat aii deschis fereştile, şi l'au spă­lat cu apă şi oţăt, dar în zădar. Fe -meiele şi fetele între str igăte îşi smulgeau perul de desperare. O privelişte înfioră-tore şi eu stam ne­putând ajuta nimic pe neputincios. Numai de cât îmî vine o • J - . . . . . PRETMUL FRANCIPCŞT-A «LESCHISMIMARDO CÂTOCHIT ŞI ŞOPTI „INEA MEA ideie mantuitore şi 1

zic soţiei mele: „Domne de aşi avea LA mine numai o sticlă cu Elsa-Fluid de ALUI Feller, acea sigur ar AJUTA." Soţia mea numai de cât A început a căuta prin POSU-nare şi spre norocire A AFLAT 2 sticle; numai de cât am îngenunchiat lângă Francisc L'am frecat pe deasupra inimeî, capul şi vre-o câte-va picături î-am turna t şi în GURĂ Prietinul Francisc şî-a deschis numai de cât ochii şi şopti: „încă, încă!" îam maî dat încă 10 picuri, după cari s'a simţit şi mai BINE, aşa că s'a putut scula. Toţi plângeau de bucurie.

Ospăţul S 'a continuat APOÎ în voie BUNĂ, şi au beut ospeţiî în sănătatea lui Feller V. Jeno, care a pregăti t Elsa-Fluidu. După un ceas STĂPÂNUL caseî S 'a simţit forte bine. — i Fluidul in contra durerii de stomach, ŞI Elisabeta Toţî ospeţiî me întrebau, că de unde mî-am j ^ ™ J i n ™ m a I c u E l s a - F l u i d s ' a v m d e c a t d e b a t e r e

câştigat miraculosul Elsa-Fluid, la ce le-am j n j ' n c i ş i o m e n i I s g n ă t o ş î folosesc Elsa-Fluidul povestit apoî cum corporalul Hoffer, era aşa | când se spală.

Feller le recomandă. De present în comuna întreagă mai toţi folosesc Elsa-Fluidul lui Feller cu deosebire la arsuri, la împunsături, şi a versatului şi limbricilor la copii, şi spre vindecarea ochilor slăbiţi.

Un om a fost maî orbit şi după ce s'a spălat 6 săptămâni cu Elsa-Fluidul lui Feller mestecat cu apă, iar şi-a dobîndit vederea şi vede ca în tinereţe.

Afară de acea maî folosesc Elsa-Fluidul la scrintituri, Ia durere de piept, la scuipare de sânge, răguşală, sgârciuri contra asudării, ba şi în contră iritării preamări lipsă de sânge, amestecat cu pilule Elsa şi în contra gălbinârii.

Şi eu însumi zise maî departe învă-ţătoriul numai fluidului Elsa pot mulţumi că că mi bine iară, pentru că înainte de ami povesti mie amicul Hoffer despre adevăratul Elsa-Fluid am cugetat că mai mult în vecî nu voî maî vedea aşa mi s'au fost slăbit ochii.

Pretinul Francisc numai de cât şî-a procurat de Ia Feller V. Jeno apotecariu

Stubica, Centrale Nr. 82 (comit. Za-grab) şi după câte­va săptămâni şi fata cea maî tineră s"a însenătoşat deplin. Acuma în semn de mulţumită cumpără pe săptămână 1 tuţet cu 5 cor. pentru să­raci.

încă şi din ospeţiî cari au venit la ospăţ mnlţî au procurat Elsa-Fluidul şi pi­lulele Feller, ajun-gend succese bune

chiar şi la scro/ulă, influenţă, catar şi cu j deosebire la durere de dinţi.

Acesta este naraţiunea 'învăţătorului betrân şi pe care cu puţir^mal înainte mi-a povestit-o un amic. Da sine să înţelege, că şi eu am procurat Elsa-Flu idul lui Fe l l e r şi aşa (le senătos m'am făcut I in cât am scris farmacistului mal multe epistole de ; mulţămire. Lui Andrei Sanveber i-s'a însenătoşat ; soţia de durere de cap şi de dinţi. Muierii iul j Francisc Goldschmith Ia vindecat durerea de stomac. : Andreiu Hey îl folosesce ca medicină generală.

iMic.hail Eicliard a avut un prunc care aşa era de debil încât puteai zice că e mal mult mort ca ; viu, atunci I-a dat Elsa-Fluid de a lui Feller în lapto dulce şi acuma aşa o de senătos că toţî se ! miră de el.

Sebestyen Heidinger mal a nebunit de durere j de dinţî, Elsa-Fluidul însă I-a folosit.

Antonia Căibach şi Bartol Ivan lăuda Elsa-

Sum convins că ori cine care procureză Elsa-Fluidul şi va proba în continuu îl va avea şi nu se va mal lipsi de el şi-mi va fi recunoscător. Să ne ferim de imitaţiunl şi se procurăm direct din Stubica, adresa să o scriem precis.

Adeuèratul Elsa-Fluid alui Feller.

(Fluidul de esen-ţie de plante cu miros plăcut aiul Feliei), provetjut cu marca „ E l s a , " pe ori ce sticlă şi pe ori ce instrucţie trebue să fie marca alăturată cu numele „ E l s a " şi subscri­erea „ F e l l e r . " î n timpul din urmă după ce E l s a -F l u i d u l se bucură de o trecere forte

s'au pus în circulaţie din partea unor speculanţi fără consciinţă diferite imitaţiunl sub numirea de G o l d - E l s e - F l u i d , L u i s a - F l u i d etc. Să ne ferim de ast fel de imitaţiunl pentru că numai cel provedut cu marca „ F e l l e r " este Ejsa-fluid veritabil. C o m i s i u n e a s a n i t a r ă a e x a m i n a t - o şi a p r o ­b a t - o . La esposiţiile din B e r l i n R o m a , L o n d r a , P a r i s şi N i z z a F l u i d u l -E l s a aluî F a l l e r a fost premiat cu medalie de aur, mai pe urmă a fost de­corat cu medalia de argint a ordului crucea roşie din Spania.

I

! Se sperleză cn ramoursă ori trimeţind banii Înainte dimpreună cu instrucţia, spesele de

postă şi ladă:

12 sticle 24 „ 36 „ 48 „ 60 „

saii fi st. duple » 1*.„ „

1 R . 24 „ „ . 30 . .

o.— cor. 8.60 „

12.40 „ 16.— 3 20.— "

Mai puţin de 12 sticle nu se spedeză primesc tot la 12 sticle o sticlă de E l s a F l u i d . G r a t i s

Numai Elsa-Fluidul luì F e l e r e b u n . E consult să se comande recomandat.

La Elsa-Fluidal se recomandă, ca : cel maî bun mijloc laxativ p i l u l e l e E l s a ; R e b a r b a r a de F e l l e r . Cu totul ne-i stricăciose. Efect sigur şi iute. Nu , roduce i dureri, face noftă de mâncare, ajută mistu-| irea, curăţesce stomacul. O legătură (6

tegule) cu instrucţiunea 4 cor . franco. Nenumărate epistole de recunoscinţă.

Adevăratul prav de insecte cu marca „ E l s a . " Acest prav omora insectele stri­căciose de prin case, gradine grajdiurî, vii cum îs d e. muscele, purecii, moliele, păduchii, stelniţele, fumicele etc.

Prin folosirea acestui prav să cruţă forte mult şi fiind efectul lui admirabil să recomandă cu tota căldura. 1 tegulă 1 c o r . dacă se comandă de odată cu E l s a - F l u i d , la din contră singur costă 5 c o r . franco.

S, D. FELLER V. JENO, farmacist in Mea, Centrale 82. eot. Zâgrab.

Elsa-Fluid are mare efect la durere de cap, ţiuirea urechilor, la dureri de dinţi şi stomac, la răni cu un cuvènt la or ce morb. — G E O R G E K I R À L Y , Szt.-Lorincz (corn. Baranya).

Elsa-Fluidul D-tale e un escelent medicament de casă, care zilnic ajută forte mult la neorinduie-lile şi schimbările vieţii.

Med. Dr . J O S I F E S T M E I S T E R , medic Wildenau, posta Aspach, Inukreis Tirol.

8 ( 1 -2 )

Pag 7 0 . .Nr.. 7

Aducem la cunoştinţa D-lor învăţătorii, că Cartea de Cetire de Ştefan Pop s'a înlocuit cu:

CARTEA DE CETIRE pentru clasa II. III. şi IV. primară,

de I. F. HeQruţit i şi P. Ungurean, care e compusă după t6te cerinţele didactice, ţinând cont de desvoltarea intelectuală a băieţilor după clase.

Cartea are format 8 9 pg. 310, leg. frumos, costă 1 C. + porto 10 fii.

N««88««88»»»«8«8«»SmS88«88^

Ţimbale de salon cu pedal, castanii, negre, cu o resonanţă f6rte tare şi plăcută, de o

construcţie bună, cu garantă de trei ani. Preţul de prăvălie 150 florenî, er: la mine se pot căpăta cu 75 floreni. Dau

instrucţie deplină pentru 8 fl. la lună. n r : :: P r e s e u r a n t t r i m i t g r a t u i t . • .......

miltstra de ţimbals diplomat şi layraUtorol ţlmbaleî „Corona, dt ioc".

BUDAPEST, VIL, Nefelejts-utcza 43. szâm.

întreprindere de transportarea şi înmăgâzinarea mobilelor.

ZORN MOR BUDAPESTA,

VII. ker., Erzsebet-korut 21. szâm.

Primirea transporturilor de mobile în cară de transport patent ces. reg. lucrate după model francez, parch täte complet şi închise, pentru

töte localităţile din ţară şi străinătate. m TELEFON. I* Adresa telegrafică: ZORN MÖR, BUDAPEST. «81 TELEFON. I>

Transporturi de mobile pe tren şi pe corăbii, fără întreru­pere, cu cruţarea speselor de pachetat.

Inmagazinarea mobilelor în magazine cu totul uscate şi acomodate, pe lângă responsabilitate.

— ^ = Representanţî în töte oraşele mai mari din ţară şi străinătate, I I I I • • • • • • • ^ • • U I U

——'(r.L

+ '-ÍTT-

a n i mijlocesc mal ieftin, mai discret, şi mal liftei Ofiţerilort oficianţilor privaţi $4 de stat, industriaşilor f ne­

gustorilor şi persanelor apte ile credit.

Pe lângă replătire avantagîosă «4 Pe căsi, pâmenturi, realităţi, mijlocesc în locul prim al doilea şi chiar şi al treilea împrumuturi de amarti a-

ţiune eu 4 % şi 5 °¡0. 1

Conversiunile eele mal eomplieate le mijlocesc iutey pe lângă remunerare ulteriora.

Câştig mformaţiunl industriale şi comerciale de natura cea mal discretă din tote părţile ţeril, şi în sfîrşit,

caúsele de tranşare -ale comercianţilor incapabili de a plăti le descurc cu pricepere şi mare grijă.

Pentru rèspuns e de a se aci ode marca

(7) 3 8 - 5 2

S Z E N E S A. Cancelarie de informaţii şi tranşării comerciale.

B U D A P E S T , V I L r Erzsébet korút 22, 1 (12.

• ^ • • • B B l

(8) 38—52

Numeril i patentei 16.794:

C a r o l B e c k pregătitor de ventilatóre patentate pentru ferestii:

B U D A P E S T , H O , József-ntoza 14.

îa ateaţia directorilor do şcolii 6000 de bucăţi suat deja m folosinţă I

Pentru luarea măsurii, mă rog să ve adresaţi mie.

Nu sci nime ce-î sănetatea!! şi care ne-o putem păstra nnmal pe lângă venti laţ ie potrivită.

Ventilatorul aflat şi patentat de cătră Oarol Beck este fabricaţiune magiară, care întrece tdte ventilatdrele din străinătate, atât în ce priveşte scopul, cât şi bunătatea. Din punct de ve­dere sanitar, curentul e eschis prin apertura de 45 %. Se pot aplica la tote icrest i le . A m forte mnl te scrisori de recanoscinţă, cari dovedesc, că publ icul e deplin mulţâmit.

Preţurile ventilatórelor : Gel mal mare şi mal greù, cu . . . . . . .

decoraţiune . O. 25*— Pentru fereşti comune, şcoli, institute .

şi locuinţe private „ 13*— Pentru fereşti mal uşdre si mal simple „ 9"— Fereşti de Olosett . ' . .- . . . - 7-60

Preliminar de spese gratui t : Ventilatocele mele se folosesc în următorele

locuri mal renumite. Casina Naţională magiară, Ministeriul de comerciu, Gimnasiul reformat, Lmdovieeul, Şcolele elementare de stat din Kis-Pes t şi în mal multe spitale şi şcoli din capitală

dovedindu-se de forte bune. si provm^á Comándele atftt !n loo, oát si In provintá se efectueso forte prompt s i forte repede.

'P: I E A Nr. 7

N o u ! f / / L ' ^ L a m p f e e l e c t r i c ă d e *

b u s u n a r

cu mechanism american . taditpeasabili ptntra ori a icoaomit casnici. =

Se pate purta şi în busunar, e durabila, comodă şi cor£spundet6re.

Za'fiz Care e de lipsă pentru luminarea chjlielpr, treptelor, arnbiţelq*' şi loca­

lităţilor laterale.

Pentru oficerl la eserciţiî, pădurarilor şi vânătorilor pentru serviţiu de nopte e tare acomodată ; pentru turişti sunt indispensabile^ ţfcntru medid şi m6şe cu ocasiunea visitelor de nopte. î n fabrice, mori, pivniţe şi deposite nnde se păs-treză materi i esplosive, surit de mare însemnătate, pentru călători ce sosesc ndptea sunt nepreţuite. Pent ru econome este o bucurie- Nu sunt în urma eî picături de lumină pe padiinent şi cov6re. P e proprietari şi economi îl pizesce de atacuri şi foc; cu acesta te poţi sui si şoptea în pod unde se păstreză nutneţul. — E sigură contra locului. Sepd te folosi de mai multe mi t de brî şi dacă cu t i m p u l ' a r d e stratul, pentru 1 2 0 cor. subministrăm altul nou. P r e ţ u l 4 c o r .

Ou «lector şi linte ,mMt6re esecutată forte fin cu 5 c o r . S t r a t d e r e s e r v ă c o r o n e 1*20.

Se trimit cu rambursa de Stabilimentul Central aiul IOSIF AUFFENBERG

B U D A P E S T , S t r a d a P r 6 f e t a 5 . . ' (66) 6 - 1 0

>• • jr< % ac ' ^ r s ^ Y d -"a •""î

®oo®oo®oeooe©oooo®o®®oeoo®®oo®oo®ooo®®i y . -i.-'..;' • • . «x - ' . ' • ' »^ L : . 1 ' •

Gupper^e o e a s î o n a l ă ! *

a l i a ţ i i ^ f f i a l - l 1 . X X " 1

î n «raia preamarelul deposit a unei fabrici de obiecte de metaL sum încredinţat se vEid marfa acesteia în preţul ea «are se fac Spedez dară,

- p â n ă : cand deposital susta, contra ramburs :

6 bncăţl linguri de supă din cel mal fin argint de gloria, 6 făcute (furcuţa îrita*b bucată) din cel ttai fin . argint de gloria, 6 cuţite din cel mal

fin arg in t de gloria, 12 linguriţe de cafea din cel mai fin argint de gloria; I sitiţă de ştrăcurai laptele şi I sitiţă de străcurat supa. !

32 bucăţi cari costă numai 6 fl., tdte ndue şi bune şi frumos poleite. Acestea mai de mult au costat 25 fl.

• * '

Argintul d e ; | l o f i ă este un m e t a â c u totaî alb, Care se înlocuiesce cil cel mâî scump argint, şi ca unul fie-care să fje; convins (Jespre adevăr, me oblig. a. remite banii numai de cât dacă marfa nu ar conveni'.

Qarnitura e cel mai potrivit dar de cununie, şi nu trebue să lipsdscă din nici o casă.

.Singurul espeditor e s t e :

Iosif Auffenberg's Centrale B u d a p e s t a VI., S t r a d a P r o f e t a 5 .

P ^ * Comandele se trimit spedând banii înainte sau contra ramburs. 57 6—10

300®0®000®00®@©0®0®©®0®0®®O00€

0 0©e©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©© ©

©

© © © ©

© ©

(44) 1 2 - 2 0 §

. 8 zile se lasă spre « probă. ©

Numai 2 7 5 fl | ©

Să trimite eu râmi- ©

bursă ori anticipau- ^ du-se preţul. Q — • — © § Un escelent ceas d e busunar © jg "* S Remoutoir. de nichel s is tem ©

Patent § ©

Roskopf." Se vinde eu g a r a n t ă de 3 ©

yt ani . — se da g ra t i s si o rrnn.osa © © © © catenă auri tă si alte articole de reclam. ® ja ©

© w I Celor ce n le conTise li se riMiitbaiiL | | M. I. H O L Z E R

<3 mare deposit de ceasuri şi juvaere. © © © © ©

©

(Ausiria) Erakovia Dietelsgasse 66. g © ©

Liferantul otjcialiior de stat. © | © ©

© P r e ţ c u r a n t u r i s e t r imi t l a c e r e r e §

g r a t i s ş i f r a n c o . ©

Se caută agenţi. © © © © ©

> ~ Anunţul se pote reproduce. ©

3 © © ®

(29) 17—20 F u n d a t î n a n u l 1 7 8 9 .

Elt\ENT KKKKL «& SCHWEMiER, literanţl de cnrte ces . şireg. pentru materie de metasă şi ornamente sacre.

Tlena I. Kolliarit 2. „la pornmbnl alf.

Recomandă

ornatele sacre , pregă­tite str ict după ritul g r e c . ca de.es. falone. d iaconale , stic ba r i l . saccos. on.ofor epig*1-nation. mitre, mandii . plascanice. baldachine, prapori etc cum şi tote utensiileşi vaselesacre de metal, ca disc. ci-bonu. cruce, chivot, artoelasie. trieherifl şi dicheritt . cădelni ţe , candele, sfeşnice, can-d e l a b r e e t c . rot« pre­găti te solid şi cu preţul

cel maî ieftin de fabrică.

Gatalâge ilus­trate se trimit la ce­rere gratis şi franoo.

Tipografia Seminariuluî archidiecesan.