8/16/2019 Mitul Mioritei - Balada

1/5

Mitul Mioriţei

Mitologia românească are un spaţiu bine definit, are aceeaşi istorie neîntreruptă cu a

 poporului care a creat-o. Mitologia devine un act de existenţă, este mărturia unui mod specific de

a fi în lume, a unui comportament spiritual mereu ancorat în istorie. Este conştiinţa mitică la care

s-a referit omul de-a lungul întregii istorii a neamului românesc.

Înclinaţia spre creaţie şi spre frumos a poporului nostru s-a manifestat din cele mai veci

timpuri, în toate domeniile şi în cele mai variate forme! în mu"ică, dans, prelucrarea materialelor,aritectură, literatură. #usăturile, broderiile, sculptura în lemn sau piatră, construcţiile, dansul

 popular şi altele, sunt tot atâtea căi de exprimare a gustului pentru frumos, armonie, eleganţă.

$e-a lungul timpului, creaţia folclorică, fie ea în versuri sau pro"ă, a cunoscut şi de"voltat

numeroase specii! bocetul, cântecul, strigătura, balada populară, basmul, snoava sau legenda.

%olcloristica românească a acordat încă de la începuturile sale atenţia cuvenită epicii noastre

 populare care repre"intă o importantă valoare prin &oglindirea realistă şi evocarea pitorească a

vieţii, a moravurilor, nă"uinţelor si luptei maselor populare de-a lungul istoriei' . ( categorie

folclorică mult discutată este balada. )alada este o specie a genului epic, prin excelenţă

declamator. *e evoca astfel fapte istorice sau legendare, întâmplări fantastice +ceasta a atras

mult atenţia culegătorilor şi iubitorilor de folclor. )alada poate fi considerată drept una din

marile sinte"e ale culturii româneşti, ale sufletului poporului român. Motivele pe care le include

în structura ei au o largă circulaţie în cultura populară românească şi re"onanţe puternice în

cultura naţională. +ceastă descidere largă a poemului, caracterul lui cuprin"ător în ce priveşte

valorile pe care le subsumea"ă, presupune o mare complexitate a semnificaţiilor, amplificată de

existenţa unui număr mare de variante, cu deosebiri de structură şi substanţă. rin tot ce au mai

specific, creaţiile populare repre"intă sinte"a experienţei de viaţă a românilor, răspunsul pe care,

în sensibilitatea sa, omul simplu l-a dat de-a lungul timpului problemelor fundamentale ale

existenţei. +ceste răspunsuri s-au concreti"at în teme şi motive ca! bucuria vieţii şi a dorinţelor 

împlinite, "buciumul iubirii, devotamentul în prietenie, durerea pierderii celor dragi, simţul

nesupunerii şi ră"vrătirea în faţa nedreptăţii. 

evenind la mit, acesta nu este numai unul din punctele de plecare, cele mai importante,

 pentru cultura maoră, dar este şi un miloc de cercetare pentru înţelegerea originilor societăţilor 

Page 1

8/16/2019 Mitul Mioritei - Balada

2/5

omeneşti, pentru de"legarea sensurilor religioase etc. Miturile guvernea"ă, în sens astrologic,

ştiinţa şi totodată ne aută la recuperarea trecutului &primordial' , tre"eşte în noi situaţia

existenţială a unei lumi preistorice şi a unor tipuri de cultură, a unor mentalităţi îndepărtate.

  #ele patru mituri fundamentale sînt fructificate bogat în literatura romana populară şi

cultă. rimul este cel al originii şi formării poporului din simbio"a daco-romană. El are o ba"ă

istorică certă, demonstrată de fapte şi documente, dar, dincolo de acestea, mitul acestei origini

 persistă în folclor şi în creaţia cultă. El se numeşte &/roian şi $ocia'.

  +l doilea mit inspirat, dinamic şi creator, este al meşterului Manole, din &Mănăstirea

+rgeşului'.El simboli"ea"ă spiritul creator al poporului român, animat de elan constructiv . #a şi

celelalte mituri , cel al meşterului Manole are un fundament istoric cert, devenind un element al

 psiologiei poporului .

  +l treilea mit, acceptat ca general &fiindcă a devenit motiv literar, este cel al

&0burătorului', simboli"ând cri"a adolescenţei.

  +l patrulea mit, cu adâncă trăire colectivă, este simboli"at în capodopera literaturii

 populare! &Mioriţa'.

&Mioriţa' relevă existenţa de veacuri a poporului român, prin păstorit, unitatea lui

etnică, prin cei trei păstori din trei regiuni româneşti 1 2rancea, Moldova şi /ransilvania, cel puţin aşa figurând în interpretările sale de început, în care probabil receptarea mesaului a fost

superficială. În textul baladei, #onstantin )răiloiu identifică mai multe teme folclorice posibile.

/oate temele urmăresc anumite ritualuri mitice, astfel în cadrul Mioriţei s-ar întâlni de fapt un

descântec de pacificare a sufletului pentru trecerea sa pe celălalt tărâm. )alada ar mai putea avea

ca tema un bocet cântat la moartea în singurătate a unui păstor. 3inând cont de obiceiurile

tradiţionale consemnate de numeroşi etnologi, )răiloiu consideră ca este la fel de posibil ca

această baladă sa repre"inte simularea unei căsătorii postume a celor morţi de tineri sau&nelumiţi'. În "orii umanităţii, angoasa provocată omului de raportarea la universul cunoscut

4/ărâmul acesta5 şi la cel necunoscut, dar intuit 4/ărâmul #elălalt5, învăluite în aure de mistere,

îşi găseşte 6vindecarea' prin instituirea, conform modelului biblic, a #7289/7:7; ca

instrument de cunoaştere. rin cuvânt omul numeşte realitatea cunoscută şi necunoscută. *e

aunge astfel la interpretarea din punct de vedere mitic a baladei Mioriţa. /ermenul mit provine

din grecescul &mitos' care înseamnă poveste. entru istoricul religiilor român, Mircea Eliade,

mitul a repre"entat un interes deosebit, rodul cercetărilor lui asupra acestui fenomen regăsindu-se

în multe dintre lucrările sale. ;nterpretarea lui asupra termenului transcede sensurile profane

Page 2

8/16/2019 Mitul Mioritei - Balada

3/5

6fabula'.'ficţiune','invenţie' înspre sensul pe care mitul îl are în societăţile araice ,acela de

6istorie adevărată, sacră, exemplară şi semnificativă'. +ceasta prin faptul că de"văluie adevăruri

 primordiale ,povesteşte aşa-"isele gesta ale fiinţelor supranaturale şi manifestarea puterilor lor 

sacre'. Miturile, pe lângă faptul că 6imaginea"ă explicarea concretă a fenomenelor şi

evenimentelor enigmatice de caracter spaţial sau temporal petrecute în existenţa psiofi"ică aomului, în natura ambiantă şi în univers în legătură cu destinul condiţiei cosmice şi umane', se

impun şi ca un model de conduită a omului la nivelul tuturor activităţilor sale . %uncţia aceasta

a miturilor este impusă de sacralitatea lor, şi anume prin faptul că mitul 'independent de natura

lui, enunţă un eveniment petrecut în illo tempore şi constituie prin aceasta un precedent exemplar 

 pentru toate acţiunile şi situaţiile care, ulterior, vor repeta acest eveniment. (rice ritual, orice

acţiune în"estrată cu un sens, executată de un om, repetă un aretip mitic, iar repetarea

antrenea"ă abolirea timpului profan şi proiectarea omului într-un timp magico-religios 4

8/16/2019 Mitul Mioritei - Balada

4/5

dintre sacru si profan, dintre fiinţă şi existenţă.'D  În opinia multor critici ar exista o legătură

strânsă între cei trei ciobănaşi şi mitul biblic al lui #ain şi +bel, cele două personae biblice

formând &dublul monstruos' ce plănuiesc uciderea celui de al treilea persona care aută la

restabilirea ecilibrului. ei doi în coborâşul lor din gura de rai, ar trebui să se identifice cu

dublul monstruos, întotdeauna fratricid. 7nul din ei ar trebui sa-l ucidă pe celălalt. $ar nu se-ntâmplă aşa, nu trec în postura lui #ain si +bel, dar nici nu o pot elucida@

8/16/2019 Mitul Mioritei - Balada

5/5

căreia, în Mioriţa întâlnim o moarte ritualică pe care ciobănaşul o primeşte fără împotrivire

deoarece &pacea comunităţii cere sacrificiul său'si mai presus de orice, ciobanaşul repre"intă

felul în care poporul concepe viaţa, ca i"vorând dintr-o comuniune totală cu elementele naturii, si

deci moartea nu este decât o înceiere a unei etape dintr-un circuit care continuă pe plan cosmic

la infinit. /ot cu privire la rolul mioareai 9.*teinardt era de părere că &moartea e vestito de unanimal pentru ca de fapt omul - atiat de veşnicie - nu-şi poate concepe propria moarte.'

În finalul baladei asistăm la partea iniţiatică, aceea a pastorului care s-a însurat &cu o mândră

mireasăC a lumii crăiasă.' ? *tamatu afirma că &aici nu se găseşte o repetiţie a unui lucru spus de

două ori' ci este vorba despre &două nunţi care la un loc sunt nunta perfectă', adică este vorba de

o nunta cosmică şi una acosmică.

DESPRE GÂNDIRE MAGICĂ ÎN „MIORIŢA” DE VALERIU ANANIA

Prep. univ. drd. Lucian Vasile Bâgiu

Universitatea „1 decembrie 1918”, Alba ulia

The stud tries to point out a peculiar si(nicance o# both the anonmous

#ol/ ballad and the lric poem 0Miorita” b 1aleriu 2nania, that is the presence o# 

the reminiscence o# an ancient pa(an ritual, accordin( to 3hich a human soul is not 

completel dead until it is con4inced to #ade a3a b those 3ho 3ere close to him

in li#e. 0The li4in( dead” mi(ht haunt the communit i# his li#e and burin( ritual

3ere not per#ectl done, thus special sain(s and doin(s are needed, such as

trans#ormin( the burin( ritual into a 3eddin( ceremon.

Page /