http://phantasma.ro/wp/?p=3005

Page 1 of 8 14/10/2012 19:16 PM

Mitanaliz si ideologie phantasma.ro

Modernitatea a marcat o ruptur n dinamica mentalului european, fiind caracterizat de o mutatie calitativ, careproduce, prin mecanismul secularizrii si prin acce-lerarea fr precedent a dialecticii sacrului si profanului, un tipuman diferit, produs al noii episteme. Mitocritica si mitanaliza abordeaz fenomenul ideologiilor contemporane nsensul identificrii elementelor de continuitate dintre arhaic si modern, dintre traditiile prin excelent religioase sinoul val al culturii seculare. Un atare demers analitic ar avea drept scop, cel putin ntr-o prim etap, morfologic,definirea principalilor invarianti mitici ai unui fenomen cultural delimitat spatio-temporal, n vedereamito-diagnozei acestuia, prin observarea prezentei sau absentei unor mituri sau complexe mitice1. Invariantiimito-politici sunt decelabili att prin hermeneutici tari, de factur fenomenologic (patterns, modele exemplare)sau psihanalitic (arhetipurile jungiene), ct si prin semiologii structura-liste sau cognitiviste (transmiterea cognitiva unor seturi de reguli2). n ambele variante, metoda are un caracter meta-istoric, ea neviznd circumscriereaunor filiatii de tip istoric, ci decelarea unor constante trans-istorice, de consistente diferite (ontologic, psihologic,lingvistic ori cognitiv), mani-festate n fenomene specifice unor contexte istorice.

Conceptul de ideologie, polimorf si cu o dinamic particular, e descris de Alain Besanon prin raportarea la ariiconceptuale limitrofe, precum gnoza, credinta, stiinta, utopia eschatologic si mitul. Ideologia, n variantele eimoderne (comunismul si nazismul) e caracterizat de o structur fundamental dual: credinta (care-i confer oconsistent mai solid dect cea a programelor politice, prejudectilor si crezurilor) si stiinta (ca teorie argumentatrational si pretins dovedit). Ca atare, ea trebuie cercetat att din perspectiva religiei, ct si a rationalittiisecularizate, filosofice si stiintifice. Se deosebeste ns fundamental de organismele parazitate, astfel c nu se poatevorbi despre o continuitate de specie, ci de o mutatie; aceasta const n resemnificarea corupt si distorsionat aelementelor alogene smulse si supuse unei noi utilizri si n aparitia unei specii radical diferite.

Raportarea la gnoz e esential pentru apropierea de ideologie, ntruct ofer singurul model imperfect al gndiriiideolo-gice, care-i d acesteia o perspectiv istoric ndeprtat. Gnoza e tratat de Besanon nu ca un curent religioslimitat la parametrii spatio-temporali ai antichittii trzii, ci ca o predispozitie care nsoteste modelul culturaleuropean n ntreaga lui diacronie3. Schema general a ideologiei e de factur maniheist: dou principii (Bine-Ru) sitrei timpi, anticosmismul si ideea construirii omului nou, mntuit, structura initiatic (initiatii si candidatii). Maimult, marile teme gnostice se regsesc n ideologiile modernittii: necreditarea realului, ca oper a unui demiurg ru;constiinta acut a unei duble decderi a lumii si a sinelui, asociat revoltei mpotriva acestei conditii degradate; celedou cicluri de mntuiri (alesii si ceilalti); salvarea prin cunoasterea (gnosis) teoretic a legilor cosmo-antropice,istoric (evolutia cosmosului si practic (mijloacele de mntuire); existenta unei morale proprii (exterioritatea ruluin raport cu omul), diferit de cea comun4. Gnosticul si ofer asentimentul nu datului revelat, ci sensului ascuns, celdin spatele sensului literal, pentru c elimin n principiu riscul credintei si se afirm ca o evidentrational-demonstrabil, care oblig subiectul s-si dea asentimentul (negarea liberului arbitru)5. Cunoasterea econtrolat (gnosticul ader numai la ce i se prezint ca evident ntelegerii proprii), sistematic si coerent,prezentndu-se ca o viziune central, care leag cosmosul, unific aparentele si coordoneaz domeniile cele maidiverse. E hiper-ortodox (integreaz toate dogmele, ntelegnd gndurile ntr-un fel usor ocolit), ferm (crede nsine), si are o explicatie pentru tot. Astfel, ea va avea o aderent extrem la proprii credinciosi, genernd, nconsecint, martiri nenumrati6.

Ideologia devine, n acest sens, avatarul modern al gnozei, cu deosebirea c acum argumentatia se bazeaz pecertitudini de tip stiintific, nu religios (credinta), ca n cazul gnozei clasice7. Dar datele stiintifice nu sunt tratate nspiritul si cu rigoarea proprie domeniilor respective, ci ca si cnd ar fi adevruri de factur religioas8. Modul n careideologia se foloseste de datele stiintifice e la fel de parazitar ca si n cazul celorlalte domenii apropiate. Stiinta

http://phantasma.ro/wp/?p=3005

Page 2 of 8 14/10/2012 19:16 PM

furnizeaz principiul de certitudine si e redus la rangul de ancilla ideologiae: obligat s se descentreze, ea devine unsimplu garant al ideologiei n virtutea structurilor comune ale rationalittii si a caracterului enciclopedic.Concubinajul cu de-mersul stiintific are ns consecinte importante si de partea cealalt: el priveaz ideologia defaculttile sale speculative, poetice si mitologice si de referintele la religie; limbajul stiintific e imitat numai formalsi redus la nivel de jargon si pedanterie; aspiratia la pozitivitate, la universalismul certitudinii si la soliditateaacestuia. De aici si precaritatea fundamental a convingerii ideologice si revansa stiintei violate: referinta la aceastadin urm d ideologiei mai mult soliditate dect convingerea rational a vechii gnoze, dar nu d ideologului certitudinedect n msura n care el consimte la nesbuint.

Relatia cu credinta e si mai problematic, ntruct ideologia tind s se substituie religiei, fr a fi n mod fundamentalreligie: la temelia ei nu exist un non-stiut constient9, ci un dat stiut: Lenin nu stie c el crede. El crede cstie10. Desi ambele au o structur soteriologic, religia se construieste n raport cu dimensiunea transcendent, nvreme ce ideologia vizeaz imanentul (paradisul mundan). Autoprivat de faculttile sale speculative, poetice simitologice, aceasta se condamn singur la sterilitate artistic si la rigiditate11. Ea abandoneaz orice referire la religiesi devine chiar, n virtutea concurentei, o pseudo-antireligie. Ideologia nu e o corupere direct a religiei, ci unaindirect via pervertirea de tip gnostic. Ideologia devine astfel o corupere reciproc a gnozei si a stiintei, n timp cegnoza e o corupere reciproc a credintei si a speculatiei12. Din aceast perspectiv, ideologia apare ca o formatiunemental care debordeaz conceptul spre a se constitui ntr-o realitate secund, ce tinde s se substituie realului existent.Ea informeaz corpul social si invers, corpul social nu exist, de drept, dect pentru a-si primi forma de la ideologiesi a-i servi de corp13. Vid si atotputernic, devenit, dup preluarea puterii, o credint care nu se crede, o credintsimulat prin constrngere si fort, ideologia pare a pstra ceva din structura integratoare (de coincidentiaoppositorum) a sacrului nsusi. Ea nu se las redus la sistemul de idei sau propozitii ce o constituie, ci e coextensivcu regimul pe care-l justific si ntemeiaz, reprezentnd, totodat, altceva.

Cu utopia, ideologia are, de asemenea, un raport privilegiat. Karl Mannheim defineste cele dou concepte prinopozitie: dup el, ideologia include toate sistemele de idei ale claselor dominante, fiind rezultatul intentiei lor de aconserva ordinea existent. Utopia, din contr, reuneste ideile ce se opun acestei ordini, aspirnd la rsturnarea sau laschimbarea partial a structurii sociale dominante si la instaurarea unei ordini cvasi-transcendentale. Cele doudomenii sunt angajate ntr-o unitate si o lupt a contrariilor14. Din aceast perspectiv, comunismul si nazismul seapropie mai degrab de utopie dect de ideologie, n sensul fuzionrii lor ntr-o formul hibrid: uto-pism ideologic15.Cci ceea ce le uneste e aprehensiunea pentru vis simbolurile utopice sunt solidare cu cele onirice si pentrumitul istoric (politic). Utopismul modern, non-fictional penetreaz n ideologii, miscri sociale, programe, proiecte,experimente si apeluri. Totodat, el are profunde rdcini inconstiente, ntruct actul mental de a crea o lume utopic eun fenomen regresiv, o fantasm, o iluzie compensatorie (Adler), rezultat al ntlnirii dintre realitatea acceptat sineputinta congenital a teoriei pure.

Diferenta dintre utopie si ideologie (n perspectiva lui Besanon) e mai degrab una de grad, dect de calitate:utopia e un proiect intelectual si imaginativ (< vizionar) care, n cazul descinderii din acel nainte ideal, ce facedin ea un motor al progresului, risc s se blocheze n ideologie, prin scleroz si mpotmolire. Utopia filosofic a luiPlaton, ancorat initial ntr-un perimetru noetic, risca s se transforme n ideologie n msura n care devenea programde guvernare al unei cetti mundane, pervertindu-se n chiar substanta ei. n acest sens, critica lui Popper16 se referla continuturile totalitare latente din republica platonician. Utopismul, ca forma mentis, alimenteaz ideologiile, darle si transcende, avnd o dinamic proprie, transistoric. Ideologiile modernittii, n schimb, mostenesc pozitivismuldogmatic si istoricismul secolului al XIX-lea, pe care le convertesc n adevruri cu valoare catehetic.

Relatia cu mitul e definitorie pentru ideologie: n mod semnificativ, ideologiile germineaz pe fondul unei crize aepistemei crestine si a secularizrii traditiei religioase (n sens hermeneutic), dublate de miscarea complementar arencifrrii mitico-magice. Altfel spus, asistm la o ntoarcere n fort la paradigma arhaic si la mecanismul victimarsubsecvent17, la remitizarea (revrjirea18) lumii europene n era revolutiilor tehnologice. Ideologiile devin, nacest context, succesoarele iudeo-crestinismului, de la care preiau entuziasmul apocaliptic n dorinta instaurrii, pe

http://phantasma.ro/wp/?p=3005

Page 3 of 8 14/10/2012 19:16 PM

fondul crizei acute a traditiei, a unei comunitti definitive, eschatologice. Cci utopismul ideologic traduce simultannevoile de evaziune n afara reali-ttilor prezente si pe cele de amenajare a realittilor viitoare. Pe msur ce seistoricizeaz, utopiile devin tot mai realizabile, cobornd din domeniile inofensive ale absolutului, spre a se nscrien orizontul de asteptare al unei epoci sau al unui grup social si impunndu-se ca idei fort cata-lizatoare19;se produce astfel, n virtutea dialecticii sacrului si profanului (sau a glisrii semnificantului sub semnificat), odisolutie a simbolurilor prin erodarea pertinentei, multiplicare si partializare si o autoncifrare a sacrului ncultur. Religiosul se camufleaz sub social si politicul devine semnificantul unor sensuri sacre. Simbo-lurilorreligioase, tari n ordine ontologic, gratie ntemeierii lor hierofanice, li se substituie semne ale profanului(simboluri politice), arbitrare si nemotivate ontophanic. Mitul nu poate fi abolit complet niciodat, chiar dac seproduce si la acest nivel o deplasare de pe axa transcendentei theo-anthropo-cosmice nspre periferie, prinobnubilare. Astfel nct, la nivelul vietii sociale, nu se poate vorbi despre o ruptur ntre lumea arhaic si lumeamodern20, ntruct gndirea colectiv nu poate fi abolit complet n nici un tip de societate. n acest sens, mitularhaic si mitul modern au n comun functia comunitar. Difer ns substantial prin modul de valorizare a existentei:astfel, pentru cel dinti, realul are profunzime, pe cnd cellalt nu crediteaz dect suprafata semnificant, dincolo decare nu mai exist interlocutorul divin, ci doar alteritatea uman.

Pentru societtile traditionale, mitul este considerat a exprima adevrul absolut, pentru c el povesteste o ntmplaresacr, adic o revelatie transuman care a avut loc n zorii Marelui Timp, n timpul sacru al nceputurilor (in illotempore)21. Mai mult, el e modelul exemplar al oricrui comportament uman, astfel c, prin nararea mitului si prinrepetarea ritual a gesturilor inaugurale, timpul e abolit si recuperarea primordiilor devine posibil. Miturile politicemoderne povestesc istoria unei comunitti, a originii lor, constituindu-se ntr-un discurs asupra identittii colective.Ele vehiculeaz reprezentri simbolice ale Puterii, legitimeaz raporturi de forte, existente sau postulate, n cmpulpolitic, fiind subntinse de fenomene sociale si istorice: revolutia, progresul tehnologic si stiintific, statul national,accelerarea schimbrii sociale etc.22; de aici caracterul lor polimorf23 si ambivalent. Altfel spus, mitul politic e ofabulatie, deformare sau interpretare obiectiv, recuzabil a realului care are o dubl functie: explicativ (seconstituie ntr-o gril care pare s ordoneze haosul deconcertant al faptelor si evenimentelor) si practic, mobilizatoare(dinamismul profetic)24. Marile teme care structureaz imaginarul social Conspiratia, Salvatorul, Vrsta de aur,Unitatea au aceast dimensiune dual. Ele functioneaz ca niste constelatii mitologice, regsibile n substratul celormai diverse sisteme politice. Adevratele succesoare ale miturilor arhaice n modernitate sunt ns ideologiile, gratiestructurii lor mitologice si eschatologice bine camuflate si functiei lor evazioniste.

Din aceast perspectiv, comunismul si national-socialismul sunt mitologii ocultate, care preiau si distorsioneazmituri medite-raneene si nordice, reinterpretndu-le conform propriilor reguli hermeneutice. Antagonismul lorpolitic se justific si la acest nivel, ntruct miturile centrale sunt fundamental diferite: mitul eschatologic al luiMesia (alesul, unsul, nevinovatul, mesagerul) si mitul rasist, sustinut cu argumente ideologizate din vecheamitologie germanic. n primul caz, proletariatul are un rol profetic si o functie soteriologic, fiind expresiapersonajului mesianic, ale crui suferinte sunt chemate s schimbe statutul ontologic al lumii. n cellalt caz e vorbadespre mesianismul poporului ales, care are n frunte un conductor providential, Fhrer-ul. De aici si caracterulantisemit si xenofob al nazismului care, n virtutea statutului su de ideologie segregational, este prin excelentexclusiv si totalitar25. n ambele situatii grila de selectie si reinterpretare a miturilor e una eschatolo-gic similenarist, n conformitate cu radicalitatea telului propus: distrugerea vechii societti, vetuste si vicioase siconstruirea unei lumi noi, purificate de ru. Miturile politice ale comunismului (citm aici doar mitul tineretiivesnice a proletariatului si al Conductorului-Soter26 si mitul colectivizrii27, asociat mitului tractorului) suntexpresia tipic a acestei dominante arhetipale.

Cci, n ultim instant, orice regim totalitar apare pe fondul crizei sistemelor social-politice si economice traditionalesi se constituie ca singur solutie n recupe-rarea utopiei paradisiace a tineretii vesnice.

Din punct de vedere mitanalitic, ideologia comunist e structurat pe dou paliere: mitul vrstei de aur (care st la bazaconstruirii unei societti fr clase si disparitia consecutiv a tensiunilor istorice28) si ideologia mesianic iudeo-crestin,

http://phantasma.ro/wp/?p=3005

Page 4 of 8 14/10/2012 19:16 PM

cu secventa de omologii Mesia = proletariat, lupta final Bine-Ru = conflictul apocaliptic Christos-Antichrist,victoria definitiv a primului si speranta eschatologic a unui sfrsit absolut al Istoriei.

Comunismul este o ideologie optimist ce profereaz promisiuni si consolri, calchiindu-se pe virtutile crestine pecare le paraziteaz pn la distorsiune. Astfel, n sistemele totalitare se produce o pervertire global a valorilorgratie experimentelor de tip Pitesti: speranta devine disperare si resemnare, iubirea aproapelui e convertit n urde clas, creditarea semenului devine bnuial generalizat29. Decalogul se metamorfozeaz ntr-un antidecalog idolatrizarea Conductorului si a doctrinei soteriologico-politice, denuntarea aproapelui ca dusman al poporului,furtul tacit din avutul obstesc, crima mpotriva dusmanului de clas, minciuna etc. Scenariul baptismal, a cruifinalitate e mpcarea agapic a diferentelor (iudeul si grecul, partea brbteasc si partea femeiasc, sclavul si omulliber), conform teologiei pauline, devine, n registru ideologic, ritul intrrii n Partid (initial, organizatie secret de tipesoteric). Scopul este acelasi: omorrea simbolic a omului vechi si zmislirea omului nou homo christianusvs. homo sovieticus (A. Zinoviev). Mai mult, Partidul se constituie ca un organism sacru, pseudo-eclezial,consacrat printr-o mistic sacrificial, bazat pe cultul martirilor (alias cultul ilegalistilor). Dinamica sacrificialaccelerat a regimurilor staliniste proiecteaz ns si acest tip de consacrare sub semnul dialecticii sacrului siprofanului, astfel nct asistm la transformarea succesiv, n functie de ultimul lider politic, a martirilor comunistin dusmani ai poporului (agenti ai imperialismului anglo-american, emblem a Antihristului nsusi) si invers. nceea ce priveste calendarul, are loc o substituire a srbtorilor religioase traditionale cu srbtori civice, nu mai putinsacre30, n care sunt reiterate n ritualuri publice principalele momente ale instaurrii regimului salvator n aceasocietate.

De exemplu, Biserica saint-simonian are o structur declarat crestin: ea viza reformarea radical a crestinismuluifilantropic, prin epurararea acestuia de credint si de practicile superstitioase si inutile. De la miscrile eschatologicemedievale ea preia anticlericalismul si critica virulent a Bisericilor institutionalizate. Saint-Simon nsusi seconsidera, conform viziunii sale fondatoare, un descendent privilegiat al lui Carol cel Mare. Organizarea esoteric aBisericii comunist-utopice consist n trei grade de initiere plus misionarii. Comunitatea dispunea, de asemenea,de criterii pentru riturile de trecere, de costume ceremoniale proprii si de o ideologie politic de factur colectivist(n plan agrar) si religioas (dogmele vietii externe, a Dumnezeului androgin si asteptrii Femeii-Mesia31, amntuirii colective si mitul progresului infinit, succedaneu al mi-tului cderii originare)32.

Charles Fourier, pe de alt parte se considera un post-cursor al lui Christos, apostol al celei de-a treia ere(crestinismul Sfntului Spirit dup Gioacchimo da Fiore): eu vorbesc n parabole, dar cel ce va veni dup mine vva vorbi ntr-un spirit si adevr. El a elaborat o teologie secularizat cu o structur triadic (Dumnezeu/ Spiritul,Materia, Dreptatea/Matematicile) si de sorgine orgiastic (propune nlocuirea ascezei cu un cult al plcerii33).Substratul gnostic al ideologiei comuniste irumpe n acest demers regresiv, absorbant, de ntoarcere n paradismulamniotic al pntecelui cosmic al Marii Zeite. Se pare c ideologii comunisti, ca si dubletele lor politice (dictatoriibolsevici), erau profund marcati de imago-ul matern si de tentatia regresiunii permanente ad uterum. Paradisultotalitar configurat de ei are o structur orgiastic, profund feminin, solidar cu ideologiile neolitice si cu misterelegreco-orientale, centrate n jurul cultelor Marilor Zeite.

Aceeasi structur dual o decelm si n cazul nazismului: mitologia vrstei eroice se altoieste pe o ideologieeschatologic de factur germanic (Ragnarokr, Amurgul Zeilor). n evenimentele premergtoare si contemporanecelui de-al doilea rzboi mondial transpare un scenariu arhetipal. Jung observa o nlntuire stranie de fenomene nGermania de la cumpna secolelor XIX si XX: pelerinajul obsesiv prin Europa, cu rucsacul si luta, al tinerilorgermani, miscarea de tineret Jugendbewegung (1899), transformat ulterior n Hitler-Jugend (1933); criza republiciide la Weimar si pribegia some-rilor sublimat de nazisti ntr-o mrsluire ncolonat34; premonitiile unor intelectualigermani (Nietzsche, Alfred Schuler, L. Klages, Bruno Goetz, St. George), viznd criza realului si necesitatea unuicult extatic care s fac posibil autodizolvarea constientului, culminnd n moarte (dialectica Eros-Thanatos). Acestefenomene circumscriu furtuna social-politic si psihic ce zguduie o Germanie n care vechii daimoni sunt pe cale sse trezeasc. Jung definea ntreg acest spectacol, circumscriindu-l sub sintagma trezirii lui Wotan, zeu al furtunii

http://phantasma.ro/wp/?p=3005

Page 5 of 8 14/10/2012 19:16 PM

si al betiei, Dionysos nordic (migrator si nelinistit), puer aeternus si Eros cosmogonic, pribeag fr odihn35 si zeu alvijeliilor, dezlntuitor al patimilor si al setei de lupt, divinitate legtoare (magician), iluzionist si ocultist36.Zarathustra al lui Nietzsche e un avatar filosofico-poetic al arhetipului Wotan. Dionysos nsusi, zeul tragediei, areo relatie special cu femeile Menade37, tot asa cum Wotan i patroneaz pe lupttorii Berserkr38, dominati de furorteutonicus, varianta septentrional al lui furor heroicus, specific eroilor homerici.39 Organizatia S.S. avea o structuresoteric, sediul acesteia fiind conceput dup modelul Walhalei.

Tradus n plan psihologic, Wotan apare drept o nsusire fundamental a sufletului german, un factor sufletesc denatur irational, un ciclon care reduce si suprim hipertensiunea cultural40. Germania e tara catastrofelorspirituale, caracterizat de un echilibru instabil ntre natur (stihialitate) si cultur (rationalitate). Arhetipul Wotanfunctioneaz ca un kairos, factor psihic autonom care produce efecte colective si schiteaz astfel o imagine a proprieisale naturi; el cunoaste perioade de repaos (ocultare) si perioade active (epiphanie), cnd zeul-vntor irumpe lanivelul consti-intei colective, iesind cu furie din starea de anonimat si invizibilitate, spre a declansa situatiicatastrofice, trans-categoriale.

Ideologii renasterii germanice (Wilhelm Hauer, A. Rosenberg, M. Bormann, H.S. Chamberlain) au ncercat sconfigureze o religie eroic, national, de factur sincre-tic (traditii mitice nordice + mistica rhenan + Goethe siromantismul german), prin opozitie cu crestinismul (glorificator al umilintei si al fortei smereniei): astzi se nasteo nou credint: mitul sngelui, credinta de a putea apra cu snge chiar si esenta divin a oamenilor n genere,credinta nvesmntat n cunoastere vie, n sngele nordic reprezint acel mister care a nlocuit si depsit vechilesacramente (crestine n.n.)41. Decalogul e nlocuit cu exigentele noului catehism national-socialist,unidimensionalizat pe paradigma eroicului, care se substituie astfel arhetipului sfntului din traditia crestin. Seproduce un dezechilibru ntre polul hierophanic (sacrul ca simbol) si cel kratophanic (sacrul ca putere), mutatiecare declanseaz la nivelul psihismului colectiv o urias dezlntuire a energiilor inconstiente.

Ideologia nazist, cu substratul ei marcionist42 si maniheist (alesi vs. nealesi, drepti vs. pctosi), justificantisemitismul pe baza mecanismului tapului ispsitor (ca ncercare de a-si extermina propriile pcate n altii).Incendierea Reichstagului e evenimentul care d semnalul declansrii scena-riului victimar. Comunitatea germanicfunctioneaz pe baza excluziunilor de tip gnostic: obsesia eradicrii complete a rului (prin catastrofa final, urmat deResurectie), excluderea celor nealesi din comunitatea alesilor. Fenomenul se petrece pe fundalul unei masificriaccelerate de industrializare si urbanizare. Hitler este personajul emblematic al ntregii perioade, conductorulincostientei colective, bolnavul care concentreaz isteria german general n simptomele ei definitorii: complexul deinferioritate supracompensat ntr-o nevoie nemsurat de putere, pseudologia fantastic (mitomanie isteric), absentasimtului realittii, fanfaronad si autoadmiratie narcisiac, comportament excesiv, nesigurant, inconstient, tentatiapactului faustic (ca proces psihologic prin care rul personal e transferat asupra celuilalt, Mephisto, spre a avea, ncaz de nevoie, un alibi).

Scenariul celui de-al doilea rzboi mondial, tradus n termenii mitici, devine expresia istoricizat aRagnarkr-ului43. E un proces solidar cu mecanismul descris de G. Dumzil n cazul traditiilor mitico-istoriceindo-europene: istoricizarea propriilor mituri. Astfel, rzboiul eschatologic dintre arieni (zeii Aseni) si bolsevici(Vani, uriasi ai frigului) e precedat de tripla iarn ruseasc (= iarna Fimbulmethr, de trei ani, care ngheat totul subzpezi), de dezlntuirea lupului ceresc Fenrir (care nghite soarele) si de cltinarea si carbonizarea arborelui cosmicYggdrasill. Combatantii se masacreaz reciproc si concomitent n timpul conflagratiei si lumea ntreag regreseaz nstarea de chaos (ntunecarea Soarelui, cderea stelelor, inundatie generalizat). Pesimismul catastrofic al acesteieschatologii care st la baza majorittii discursurilor lui Hitler e ameliorat de doctrina ciclurilor cosmice, nvirtutea creia Eschaton-ul va fi succedat de nasterea ndeprtat a unei noi lumi (Himli), plecnd de la dou principiivitale (perechea de oameni ocrotit de Yggdrasill). Ragnarkr const ntr-un scenariu initiatic n doi timp:distrugerea complet a vechii lumi, pervertit n chiar esenta ei, si renasterea ei din temelii44.

n acest context, moartea eroic devine experienta religioas privilegiat, cea care provoac apoteoza soteriologic a

http://phantasma.ro/wp/?p=3005

Page 6 of 8 14/10/2012 19:16 PM

eroului. Lupta e asimilat cu sacrificiul, nvingtorul si victima aducnd deopotriv zeului Odhin o ofrand de snge.Experienta nazist, mai mult dect o simpl optiune politic, devine o mistic45, tot asa cum, pentru comunistulilegalist, suprema prob de credint e martiriul. n ambele ideologii transpare astfel predominanta exclusiv apulsiunilor thanatice: persoana uman nu se poate salva dect prin jertfa de sine n slujba comunittii de alesi creia iapartine, o comunitate milenarist, definitiv, forjat pe ruina comunittilor traditionale, intrate, odat cu modernitatea,ntr-o criz profund.

Dincolo de istoricitate, poate fi decelat structura eschatologic a celui de-al doilea rzboi mondial, ca expresieconflictual a fascinatiei si urii reciproce a dou ideologii thanatice, care privilegiaz orgiasmul si extazul; altfel spus,o iruptie devastatoare a Animei colective germane si ruse. Impactul dintre dou matrici stilistice dominate detentatia faustic devine prilejul Catastrofei nssi: o ntlnire fascinant si dezastruoas ntre infinitulvertical siinfinitul-plan (L. Blaga).

Experienta labirintului marcheaz iesirea din ideologie: homo novus, produs al unui paradis mundan fals, are oviziune distorsionat a sistemului axiologic de dinainte. n acest sens, e esential constientizarea si asumarea vinei(individuale si colective), n vederea exorcizrii rului ideologic si a revenirii la normalitate, trecerea de la o cultura rusinii la paradigma vinovtiei, asumate att n sens psihologic, ct si juridic-moral. La un prim nivel, eaactioneaz colectiv, ca o fatalitate tragic, maculndu-i pe toti cei aflati aproape de locul crimei neispsite (ntinare denatur magic); are o natur irational si contagioas (rutatea celuilalt devine nentrziat propria ta rutate, cci rultrezeste rul din propriul tu suflet46). Prin asumarea vinei individuale, moral-juridice, insul se regseste pe sine capersoan uman, eliberndu-se de sub tirania masei si a instinctului gregar.

Cele dou ipostaze conflictuale ale ideologiei revolutia (bolsevic) si rzboiul total (nazist) apar drept expresii aletulburrii inconstientului colectiv, traduse n arhetipuri ce exprim primitivism, cruzime si violent. n scopul redresriiomului atins de ideologie, e nevoie de constientizarea propriei boli (care const n invadarea lumii constiente de ctresimbolurile dezordinii si chaosului) si de necesitatea gsirii unei alte ci dect suferinta si catastrofa. Daimonii dinadncuri trebuie exorcizati; abia atunci devine posibil miscarea compensatorie a populrii inconstientului cusimboluri ale ordinii (mandala). Calea eliberrii omului captiv ntr-un sistem concentrationar mental trece prindeconstructia lucid a propriei maladii si regsirea autenticittii umane.

Note

1 Gilbert Durand, Figuri mitice si chipuri ale operei. De la mitocritic la mitanaliz, Nemira, 1999, pp. 301-316.

2 Ioan Petru Culianu, Cltorii n lumea de dincolo, Nemira, 1995, cap.I. Pascal Boyer, Tradition as Truth andCommnication. A Cognitive Description of Traditional Discourse, Cambridge University Press, 1990.

3 cf. teza transmiterii cognitive a principiilor / regulilor gnostice (I.P.Culianu, Gnozele dualiste ale Occidentului, Nemira, 1995 si Arborele gnozei. Mitologia gnostic de la crestinismul timpuriu la nihilismul modern, Nemira,Bucuresti, 1998).

4 cf. A. Besanon, Originile intelectuale ale leninismului, Humanitas, 1993, pp.13 20.

5 cf. regulile interpretrii hermetice dup Umberto Eco, Limitele interpretrii, Editura Pontica, 1996, cap. Aspecteale semiozei hermetice.

6 cf. martirologiile comunist si nazist.

http://phantasma.ro/wp/?p=3005

Page 7 of 8 14/10/2012 19:16 PM

7 Alain Besanon, op. cit., p. 21.

8 cf. conceptul de mitologie stiintific (Lucian Boia, Mitologia stiintific a comunismului, Humanitas, Bucuresti,1999).

9 cf. credinta avraamic.

10 A. Besanon, op.cit., p.13.

11 v. sterilizarea artei de ctre ideologie: arta cu tez (proletcultismul si literatura national-socialist).

12 A. Besanon, Confuzia limbilor. Criza ideologic a Bisericii, Humanitas, 1992, p. 128.

13 A. Besanon, Originile, p. 7.

14 ap. S. Antohi, Utopica. Studii asupra imaginarului social, Editura Stiintific, Bucuresti, pp. 44 45.

15 cf. Marcel Gauchet, Dezvrjirea lumii. O istorie politic a religiei, Editura Stiintific, Bucuresti, 1995, pp.257-262.

16 Karl Popper, Societatea deschis si dusmanii ei, Humanitas, 1993, vol. I.

17 cf. supralicitarea mecanismului tapului ispsitor (Ren Girard), specific rationalittii mitice sicomportamentului religios arhaic, n societtile totalitare mo-derne.

18 Bruno Wrtz, New Age sau Revrjirea Vrstorului, Editura de Vest, Timisoara, 1991.

19 v. Nicolai Berdiaev, Originile si sensul comunismului rus, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994.

20 M. Eliade, Eseuri (Mituri, vise, mistere), Editura Stiintific, 1991, Bucuresti, p. 128.

21 Id, ibid., p. 127.

22 Bronislaw Baczko, Les imaginaires sociaux, pp. 108-127 (ap. S. Antohi, op.cit., pp. 41-42).

23 Aceeasi serie de imagini onirice poate fi vehiculat de miturile cele mai diverse n aparent.

24 v. R. Girardet, Mythes et mythologies politiques, Edition du Seuil, 1986, pp. 13 14.

25 Alain Besanon definea nazismul ca perversa imitatio a iudaismului si comunismul drept imitatio perversaa crestinismului (v. Confuzia limbilor, pp. 75-91 si Nenorocirea secolului. Despre comunism, nazism si unicitateaSoah-ului, Humanitas, Bucuresti, 1999, cap. 4).

26 de la juventologia mussolinian, Hitlerjugend si tineretul legionar din Romnia interbelic, pn lastahanovismul anilor 50 si la revolutia cultural maoist. mbtrnirea conducerilor comuniste din Europa de Est sidin U.R.S.S. duc n anii 80 la o supralicitare compensatorie a ideii tineretii vesnice a revolutionarului.

27 colectivizarea agriculturii ca mijloc de transformare paradisiac a pmntului.

28 cf. structura eschatologic a ideologiei comuniste comunitate paradisiac, dotat cu o axiologie proprie,ultramundan (anihilarea dreptului de proprietate, comunitatea femeilor, colectivism etc.), izomorf cultelorpolineziene ale cargourilor (cargo cults) M.Eliade, Nostalgia originilor. Istorie si semnificatie n religie,

http://phantasma.ro/wp/?p=3005

Page 8 of 8 14/10/2012 19:16 PM

Humanitas, 1994, cap. 6.

29 v. caracterul rabinic, reductiv al hermeneuticii marxiste.

30 cf. calendarul civic din timpul Revolutiei franceze.

31 cf. Pistis-Sophia n soteriologiile gnostice.

32 Michel Leroy, Profetiile comunismului ntre erezie si ateism, n vol. Religia contra ideologiilor socialiste,Editura Antet, Bucuresti, 1995.

33 Dzeu vrea s ne cluzeasc prin plcere, nu prin privatiuni. ntotdeauna trebuie s ne asteptm s descoperim cele maiprofunde iluminri ale lui Dzeu asupra armoniei sociale pe cile luxului si al volupttii. (Cetti muncitoresti, 1848, ap.M. Leroy, art. cit.).

34 Miscarea hitlerist a pus () toat Germania pe picioare si a produs spectacolul unei migratii pe loc. (CarlGustav Jung, Puterea sufletului, vol. III, Editura Anima, Bucuresti, 1994, p. 83).

35 cf. motivul mitic al vntorii slbatice (it. caccia selvaggia), ai crei actanti sunt membrii cortegiului lui Odhin sicomportamentul orgiastic al alaiului dionysiac.

36 v. coincidenta aparitiei antisemitismului cu trezirea lui Wotan; Jidovul rtcitor ca proiectie a continuturilorinconstientului colectiv german. (Jung).

37 cf. detasamentele S.A. de femei si tipul femeii bolsevice.

38 grzile de corp ale unor regi mitici, n descendenta crora se situeaz si Hitler.

39 cf. M.Eliade, Istoria credintelor si ideilor religioase, vol. II, Editura stiintific si enciclopedic, Bucuresti, 1986,pp. 159 160.

40 Zeii sunt, n conceptia lui Jung, personificri ale unor forte sufletesti inconstiente, ale puterilor psihiceautonome.

41 A. Rosenberg, Der Mythus des 20-sten Jahrhunderts (ap. Mitrop. N. Corneanu, Studii, note si comentariiteologice, Timisoara, 1990, pp. 247-260).

42 cf. tezele marcioniste ale lui H.S. Chamberlain: Christos, erou blnd cu ochi albastri, mama greac a lui Pavel,diavolul ca stupiditate international n editie evreiasc si francmasonic, geniile nordului vs. rasele inferioaremediteraneene.

43 cf. istoricizarea miturilor indo-europene (G.Dumzil, Mit si Epopee, Editura Stiintific, Bucuresti, 1993).

44 E.O.G.Turville-Petre, Religione e miti del Nord, Il Saggiatore, Milano, 1996, pp. 365-378.

45 cf. natura extatic a mortii eroului.

46 Jung, op. cit., p. 109.