MISTRETUL CU COLTI DE ARGINT de STEFAN AUGUSTIN DOINASComentariu literar, referat

MISTRETUL CU COLTI DE ARGINT a fost scrisa in 1945 si revazuta in 1950, poezia facand parte parte dintr-un ciclu de nouasprezece balade publicate in volumul Omul cu compasul (1966) si se afla in stransa legatura cu activitatea Cercului Literar de la Sibiu.Cercul Literar a luat fiinta in 1943, la Sibiu (unde Universitatea din Cluj se afla in refugiu, dupa Dictatul de la Viena), reunindu-i pe cativa dintre studentii lui Lucian Blaga: Radu Stanca, Ioanichie Olteanu, Ion Negoitescu, St. Aug. Doinas, Cornel Regman, I. D. Sarbu etc. Acestia au publicat un Manifest al gruparii in ziarul Viata, sub forma unei scrisori deschise, adresate criticului Eugen Lovinescu.In acest articol programatic, cerchistii afirma - in plin razboi si sub o dictatura militara - primatul esteticului, al culturii in fata ideologiilor, al europenismului in fata autohtonismului, impotrivindu-se, astfel, orientarilor nationaliste si traditionaliste din literatura si din viata culturala a epocii. In plan estetic, membrii Cercului Literar propun, ca solutie de depasire a modernismului interbelic, cultivarea programatica a baladei, specie literara apartinand genului epic traditional, dar in care Goethe vedea suprema forma a poeziei lirice. In articolul intitulat

Resurectia baladei, poetul si dramaturgul Radu Stanca afirma ca lirismul trebuie sa recupereze epicul si dramaticul, sub semnul unitatii originare a literaturii. Pana la urma, solutia baladesca propusa de cerchisti va ramane fara urmasi literari si, din diferite morive, va fi abandonata chiar de initiatori, dupa ce unii dintre acestia o vor ilustra cu cateva texte antologice.

TEMA POEZIEIBalada lui St. Aug. Doinas are ca tema cautarea absolutului. Conceput ca o structura dramatico-epico-lirica, textul este, in fond, o parabola, povestea alegoric-simbolica a unei existente superior-tragice.

Sursele poeziei:Sursele literare care au inspirat acest poem sunt mentionate chiar de catre autor: Un deziderat urma ca o prelungire a interesului pe care l-am manifestat, inca din copilarie, fata de poeziile lirico-narative ale lui Bolintineanu, Eminescu, Cosbuc. Al doilea deziderat, mai ambitios, se hranea din lecturile mele franceze, care pe vremea aceea erau Baudelaire, Nerval, Verhaeren, Mallarm, Valry. Balada cerea mai mult intelectualitate, o construcie elaborat, iar pentru lrgirea spectrului emoional esteticul era nsoit de valori etice, politice, magice etc.

STRUCTURA POEZIEIMistreul cu coli de argint este o fantastic poveste de vntoare a unui prin din Levant", dar nc de la nceput se simte preocuparea autorului de a transmite semnificaii dincolo de linia narativ a poeziei, care trebuie citit ca o alegorie.Intr-adevr, prinul este un vntor ciudat care-i ndeamn servitorii s intre n pduri neptrunse dup mistreul cu coli de argint, din poveste. Nu-1 ispitete vnatul cu coarne, iar vulpile roii i iepurii mici, cprioara cuminte ori linxul cu ochi sclipitori l las indiferent. El i zrete fantasma n hiurile pdurii, peste plaiuri sau dincolo de brazi, spre crestele munilor. Mistreul l cheam, i face semn, pufnete i scurm stingher n ateptare, apa, iarba i luna clipesc pe rnd ca un col de mistre" i prinul alearg dup vnatul cel mare ntr-o goan imposibil, care sfrete - paradoxal - prin rpunerea vntorului:

Dar vai! sub luceferii palizi ai boliicum st n amurg, la izvor aplecat,veni un mistre uria, i cu coliil trase slbatic prin colbul rocat.

- Ce fiar ciudat m umple de snge,oprind vntoarea mistreului meu?Ce pasre neagr st-n lun i plnge?Ce veted frunz m bate mereu?...

- Stpne, mistreul cu coli ca argintul,chiar el te-a cuprins, grohind, sub copaci.Ascult cum latr copoii gonindu-l...Dar prinul rspunse-ntorcndu-se. - Taci.

Mai bine ia cornul i sun ntruna.S suni pn mor, ctre cerul senin...Atunci asfini dup creste lunai cornul sun, ns foarte puin.

Poezia e construit ca un dialog, ntretiat de scurte pasaje narative, ntre prin i servitorii cu goarne", modalitate prin care Doina pune n antitez dou atitudini, determinate la rndul lor de dou feluri de a vedea lucrurile. Prinul strig hitailor s urmreasc mistreul cu coli de argint, din poveste, acetia simt c stpnul alearg dup himere i vor s-1 aduc la realitate explicndu-i iluziile, dar perseverena fanatic n eroare (apropierea de Don Quijote nu-i deloc forat) provoac ntre cele dou pri o stare de tensiune dramatic, a crei cretere e marcat de comportarea din ce n ce mai ndrznea a slujitorului. La fiecare chemare -a prinului, servitorul rspunde cu ngduina bunului sim care accept uneori jocul fanteziei, apoi rde, iar la urm dispreuiete. Pentru el, prinul e un nebun incapabil s se ncadreze n dimensiunile realitii, care-i merit soarta, pentru c nici n ceasul ultim nu pare a nelege adevrul. Tot servitorul i-1 face cunoscut, dar prinul l refuz, fiindc adevrul lui e altul i de aceea, ntr-o sublunar agonie, moare mpcat, absorbit parc de fora propriului vis. Nici un repro nu se ndreapt spre fiara care 1-a ucis i nici un regret nu-1 nsoete, doar sunetul de corn, semn de izbnd, se ridic spre cerul senin ntr-o duioas i scurt melancolie.

Mistreul cu coli de arginteste o balad cu coninut simbolic. Cadrul naraiunii, dedus din ceremonialul cinegetic la care particip eroul, e vag, medieval; totui nelimitarea n timp este posibil i chiar impus de realitatea poemului. Cnd i ndeamn servitorii s ucid mistreul cu coli de argint, prinul le cere s foloseasc pe rnd sgeata de lemn, sgeata de fier, sgeata de foc, ceea ce d acestei fabuloase vntori un caracter de atemporalitate, integrnd-o ntr-un spaiu etern. Vntoarea nseamn cutare, dar prinul lui Doina, dei nu e un vntor de himere, astfel apare el n ochii omului comun, care nu iese din limitele concretului. Prinul e un nsetat dup absolut, ca i emirul lui Macedonski, este vistorul care aspir spre trmuri necunoscute, eternul cuttor al idealului. EFa vzut idei" i e att de fascinat, nct uesiiijcl lui urmeaz calea unui singur impuls, pentru care suport i zmbetul sceptic ai mediocritii, i uitarea de sine, i sacrificiul. Prinul este artistul devorat de propriul su ideal.

Balada lui Doina apare astfel ca o ars poetica", prin idei hotrt naional, ntruct viziunea poetului asupra creatorului i creaiei conine aceleai sugestii etice care au plecat din legenda Meterului Manole i au devenit ulterior fondul de aur al gndirii literare romnetiMistretul cu colti de argint este o fantastica poveste de vanatoare a unui print din Levant, dar inca de la inceput se simte preocuparea autorului de a transmite semnificatii dincolo de linia narativa a textului.Finalul baladei este trist pentru cei ce asista la agonia vanatorului, insa valul de melancolie care se asterne peste ultimul act al acestei drame este unul firav, caci durerea nu e traita decat de cei care, intelegandu-l pe print, participa la destinul sau. Pentru print, moartea inseamna un triumf, intrucat abia in acest moment, cand se asteapta mai putin, reuseste sa intalneasca mistretul fabulos, chiar daca-i cade victima. In ciuda ultimei dorinte a stapanului, servitorul suna din corn, insa foarte putin, gest care semnifica neintelegerea fata de nobilul vis al omului de exceptie. Omul de rand vede in acest sacrificiu o moarte lipsita de glorie.