Misterele Din Eleusis
1
Marea sãrbãtoare, pe 8 Sep- tembrie, la început de an bi- sericesc, Sfânta Maria - Cea Micã cum se zice în popor, umple sufletele credincioºilor cu evlavie ºi bucurie. O slãvim ºi o cinstim aceastã zi a naºterii Maicii luminii ºi a bucuriei, aºa cum vestea Arhanghelului, sau a Elisabetei a fãcut-o, dar mai ales cum a mãrturisit-o femeia din popor adresându-se Mântu- itorului: "Ferice de pântecele care te-a purtat!..." (Luca 11, 27). S-a nãscut Maica milei, a milostivirii ºi a izbãvirii neamului omenesc. Sfintele Evanghelii nu au prea multe referiri despre naºterea ºi viaþa Sfintei Fecioare. Din scrie- rile apocrife ºi din tradiþie, aflãm cã Ioachim ºi Ana, originari din Nazaretul Galileii, ajunºi la vârstã înaintatã, se rugau neîn- cetat, cu inima sfâºiatã, la Dumnezeu pentru a avea ºi ei un copil. Dumnezeu le-a ascul- tat dorinþa ºi Ana a nãscut-o pe Maria, viitoarea Sfânta Fecioarã Maria, care a fost aleasã de Dumnezeu sã fie Cea care va purta în pântece ºi va naºte pe Mântuitorul lumii, cum se pro- rocise: "Iatã, Fecioara va lua în pântece ºi va naºte Fiu ºi vor chema numele lui Emanuel" (Isaia 7, 14). Drept mulþumire, Sfinþii Ioa- chim ºi Ana îºi închinã odrasla lor lui Dumnezeu ºi o duc la Templu - Intrarea în Bisericã a Maicii Domnului, 21 Noiembrie, pentru a vieþui în cinste ºi nepri- hãnire. Când timpul veni, Sfânta Fe- cioarã a primit vestea prin înger de la Dumnezeu cã a fost aleasã pentru a naºte pe Însuºi Cuvântul Lui: Duhul Sfânt se va pogorî peste tine ºi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pen- tru aceea ºi Sfântul Care se va naºte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema? (Luca 1, 28-35). Astfel, prin momentul extraor- dinar al Întrupãrii Cuvântului lui Dumnezeu, Maica Domnului este noua Evã curãþitã de pãca- tul neascultãrii prin ascultarea de Dumnezeu la Întruparea Mân- tuitorului. Dupã naºterea Fiului lui Dum- nezeu în ieslea Bethleemului, Sfânta Fecioarã Maria va fi alã- turi de Iisus în deosebite mo- mente ale vieþii sale pãmânteºti: la tãierea-împrejur, la 8 zile, când i s-a pus numele - la prezentarea la templu - în timpul fugii în Egipt - în timpul predicii lui Iisus în templu - la nunta din Cana - dar mai ales în sãptãmâ- na Patimilor. Astãzi, ca totdeauna, o fe- ricim ºi o cinstim, pe Maica Domnului ce ne repetã neîn- cetat nemuritoarea ei chemare: "Oameni buni, faceþi tot ce v-a zis El sã faceþi!" 6 ZIARUL DE APUSENI Culturã - religie Mihai - Pe 8 noiembrie este ma- rele praznic al Sf. Arhangheli Mihail ºi Gavriil, numiþi în tradiþia româ- neascã ºi Sf. Voievozi (ai oºtirilor cereºti). Mihail este împlinitorul dreptãþii dumnezeieºti, purtând în mâna dreaptã sabia de foc. La porunca Domnului, el l-a alungat din cer în beznele adâncului pe Lucifer, îngerul rãzvrãtit. Numele, de origine evreiascã (Miha'El), se tãlmãceºte "Cine este ca Dumnezeu?" (mi, "cine"; ke, "cã"; El, prescurtare de la Elohim). În româneºte, formele cele mai frecvente sunt astãzi Mihai, Mihail, Mihnea, Mihaela, cu diminu- tivele Mihãiþã, Miºa sau Michi (aces- ta din urmã cu grafii variate ºi utilizat pentru ambele sexe). Dintre formele mai vechi, multe au supravieþuit doar ca nume de familie: Mihãilã, Mihalache, Mihalcea, Mihu, etc. POVESTEA NUMELOR Misterele din Eleusis au fost niºte sãr- bãtori bianuale þinute în Grecia anticã în templul din Eleusis. Ele erau închinate din recunoºtinþã pentru darul agriculturii zeiþei Demetra ºi fiicei ei Persefona. Eleusinii erau dupã legendã protejaþi de Demetra, deoarece se arãtaserã primitori faþã de zeiþã atunci când aceasta, cãutând-o pe Persefona, luase înfã- þiºarea unei bãtrâne sãrmane. Aspectele cultice Asemeni misterelor orfice, alãturi de care probabil s-au dezvoltat în mod para- lel, festivitãþile aveau parþial un caracter esoteric, care presupunea iniþierea, ºi denotau cu ajutorul mitului Persefonei credinþa în nemurirea sufletului. Potrivit izvoarelor, misterele se celebrau deja din sec. al VII-lea î.Hr., vechimea lor fiind confirmatã ºi de descoperirile arheolo- gice. Pe lângã cele douã zeiþe chtonice a fost sãrbãtorit mai târziu la Eleusis ºi Dionis, numit acolo Iachos, drept reprezentant al forþei creatoare a naturii. Cultul eleusin s-a rãspândit în toatã lumea, urmele lui se gãsesc ºi în Egipt. Sacerdoþiul eleusin era transmis ereditar. Principalii celebranþi ai misterelor erau Hierofantul (preotul suprem), Daducos (purtãtorul fãcliei), Hierokeryx (crainicul sfânt) ºi Epibomios (preotul celebrant). Iniþierea în cult se fãcea prin mai multe ceremonii tainice de purificare ºi prin ros- tirea unor formule magice. Ca participanþi au fost admiºi iniþial doar atenienii, mai târziu cercul adepþilor s-a extins asupra tuturor celor devotaþi cultului Demetrei. Cercetãrile actuale explicã populari- tatea serbãrilor ºi longevitatea lor prin implicarea subiectivã a participanþilor, bazatã pe o experienþã personalã a tran- sei. Walter Burkert afirmã chiar caracterul prevalent al acestei experienþe în raport cu doctrina iniþiaticã, date fiind preocu- parea obsesivã cu moartea ºi ritualurile extatice. Desfãºurarea "Micile Mistere" (Myesis) se þineau primãvara, chipurile doar în onoarea lui Heracle, care ca strãin nu putuse fi iniþiat în "Marile Mistere" (Teletai). Acestea aveau loc toamna, timp de nouã zile, începând cu cea de-a 15-a zi a lunii Boedromion (la începutul lui octombrie), ºi comemorau coborârea Persefonei în infern pentru perioada pe care era obli- gatã sã o petreacã alãturi de Hades. Participanþii trebuiau sã îºi anunþe cu mult timp înainte venirea, îºi asumau cheltuieli însemnate din cauza animalelor destinate sacrificiilor ºi erau obligaþi sã posteascã înaintea procesiunii timp de nouã zile. Festivitãþile decurgeau în felul urmãtor: În prima zi se întruneau adepþii dornici de iniþiere. Aceºtia erau supuºi în decur- sul celei de a doua zile unor procese de purificare. În ziua a treia aveau loc sacrificiile. În ziua a patra se purta în procesiune statuia Persefonei sau un "copil divin" într-un recipient (Kalathos) ornat cu ºerpi, care simboliza coºul cu flori al zeiþei. Rãpirea ei de cãtre Hades era deci repetatã în mod alegoric. În procesiuni nu lipseau simboluri ale fertilitãþii precum spice de grâu sau embleme falice. În cea de-a cincea zi se comemora prin lungi procesiuni cu fãclii cãutarea Persefonei de cãtre Demetra. În ziua a ºasea, festivitãþile ajungeau la apogeu: era strãmutatã columna lui Dionis-Iachos din Atena în Eleusis de cãtre o mare mulþime de oameni. Noap- tea începeau iniþierile în mistere, care constau ºi în dezvãluirea soartei celor drepþi ºi a celor blestemaþi în lumea de apoi. Iniþierile erau fãcute, ca ºi puri- ficãrile, de cãtre sacerdoþi mascaþi ca nimfe, satiri ºi sileni. Ceremoniile erau însoþite atât de muzica fluierelor frigiene ºi a timpanelor cât ºi de dans, creându- se astfel prin ritmuri monotone o atmos- ferã extaticã. În ziua a ºaptea se organizau întreceri în onoarea zeiþelor. Ultimele douã zile erau consacrate iniþierilor ºi ofrandelor. În anul 382 d. Hr., împãratul roman Teodosiu I a interzis cultul eleusin, ca dealtfel toate cultele celebrate prin mis- tere. Misterele din Eleusis Editura Humanitas lansea- zã în luna septembrie, mai multe titluri noi, printre care trei vo- lume din seria de au- tor dedicatã lui Con- stantin Noica - "Carte de în- þelepciune", "Jurnalul filo- zofic" ºi "Pagini despre sufletul românesc". "Carte de înþelepciune" de Constantin Noica, va apãrea, în septembrie, la Humanitas, în seria dedicatã filozofului. Aceastã antologie încearcã sã ofere cititorului grãbit, care nu cunoaºte neapãrat cãrþile im- portante ale filozofului, o ima- gine asupra personalitãþii ºi operei lui Noica. Dintre cele 1.400 de fragmente care com- pun "Jurnalul de idei" al lui Constantin Noica, au fost alese notele cele mai intere- sante ºi mai frumoase din punct de vedere stilistic. Tot în seria de autor Constantin Noica vor mai apãrea, în luna septembrie, "Jurnal filozofic", o colecþie de fragmente filo- sofice, un jurnal care închide în el douã mituri proprii lui Constantin Noica: mitul ªcolii ºi mitul Fratelui, ºi "Pagini despre sufletul românesc", lucrare conceputã iniþial pentru un volum intitulat "Contribuþii la o istorie a vieþii spirituale româ- neºti", adresat citi- torilor germani. În colecþia "Înþe- lepciune ºi cre- dinþã" a Editurii Hu- manitas va apãrea, în luna septembrie, titlul "Ortodoxia. O filozofie personalã", de G.K. Chesterton (traducere din englezã ºi note de Mirela Adãscãliþei). Volumul, numit de autor "un fel de autobiografie dezlâ- natã", vorbeºte despre în- cercarea acestuia de a-ºi fonda propria erezie, ajun- gând în final sã redes- copere ortodoxia. Un alt titlu Humanitas care intrã în librãrii în luna septembrie este "Don Juan. Originea legendei" de Gre- gorio Maranon (traducere din spaniolã de Mihai Cantuniari). Cartea se constituie într-o colecþie de eseuri care discutã procesul viu al formãrii legen- dei lui Don Juan, referindu-se la acea ambianþã spaniolã care a fãcut posibilã apariþia ºi rafinarea mitului donjuanesc. "Operaþiunea Autonomous. În România pe vreme de rãzboi", de Ivor Porter (tradu- cere din englezã de George G. Potra ºi Delia Razdolescu), este o altã noutate care va apãrea în aceastã lunã la edi- tura Humanitas. Cartea este o mãrturie directã despre per- sonalitãþi politice, diplomatice ºi militare din România celui de-al Doilea Rãzboi Mondial ºi despre strãdaniile lor de a salva þara de invazia sovieticã. Sursa: Mediafax Trei titluri noi în colecţia de autor Constantin Noica, în septembrie, la editura Humanitas Na ș terea Maicii Domnului
-
Upload
eremia-laura -
Category
Documents
-
view
38 -
download
7
Transcript of Misterele Din Eleusis
-
Marea srbtoare, pe 8 Sep-tembrie, la nceput de an bi-sericesc, Sfnta Maria - CeaMic cum se zice n popor,umple sufletele credincioilor cuevlavie i bucurie. O slvim i ocinstim aceast zi a nateriiMaicii luminii i a bucuriei, aacum vestea Arhanghelului, sau aElisabetei a fcut-o, dar mai alescum a mrturisit-o femeia dinpopor adresndu-se Mntu-itorului: "Ferice de pntecelecare te-a purtat!..." (Luca 11,27). S-a nscut Maica milei, amilostivirii i a izbvirii neamuluiomenesc.
Sfintele Evanghelii nu au preamulte referiri despre naterea iviaa Sfintei Fecioare. Din scrie-rile apocrife i din tradiie, aflmc Ioachim i Ana, originari dinNazaretul Galileii, ajuni lavrst naintat, se rugau nen-cetat, cu inima sfiat, laDumnezeu pentru a avea i eiun copil. Dumnezeu le-a ascul-tat dorina i Ana a nscut-o peMaria, viitoarea Sfnta FecioarMaria, care a fost aleas deDumnezeu s fie Cea care vapurta n pntece i va nate peMntuitorul lumii, cum se pro-rocise: "Iat, Fecioara va lua npntece i va nate Fiu i vorchema numele lui Emanuel"(Isaia 7, 14).
Drept mulumire, Sfinii Ioa-chim i Ana i nchin odraslalor lui Dumnezeu i o duc laTemplu - Intrarea n Biseric aMaicii Domnului, 21 Noiembrie,pentru a vieui n cinste i nepri-hnire.
Cnd timpul veni, Sfnta Fe-
cioar a primit vestea prin ngerde la Dumnezeu c a fost aleaspentru a nate pe nsuiCuvntul Lui: Duhul Sfnt se vapogor peste tine i putereaCelui Preanalt te va umbri; pen-tru aceea i Sfntul Care se vanate din tine, Fiul lui Dumnezeuse va chema? (Luca 1, 28-35).
Astfel, prin momentul extraor-dinar al ntruprii Cuvntului luiDumnezeu, Maica Domnuluieste noua Ev curit de pca-tul neascultrii prin ascultareade Dumnezeu la ntruparea Mn-tuitorului.
Dup naterea Fiului lui Dum-
nezeu n ieslea Bethleemului,Sfnta Fecioar Maria va fi al-turi de Iisus n deosebite mo-mente ale vieii sale pmnteti:la tierea-mprejur, la 8 zile,cnd i s-a pus numele - laprezentarea la templu - n timpulfugii n Egipt - n timpul prediciilui Iisus n templu - la nunta dinCana - dar mai ales n sptm-na Patimilor.
Astzi, ca totdeauna, o fe-ricim i o cinstim, pe MaicaDomnului ce ne repet nen-cetat nemuritoarea ei chemare:"Oameni buni, facei tot ce v-azis El s facei!"
6 ZIARUL DE APUSENICultur - religie
Mihai - Pe 8 noiembrie este ma-rele praznic al Sf. Arhangheli Mihaili Gavriil, numii n tradiia rom-neasc i Sf. Voievozi (ai otirilorcereti). Mihail este mplinitoruldreptii dumnezeieti, purtnd nmna dreapt sabia de foc. Laporunca Domnului, el l-a alungat dincer n beznele adncului pe Lucifer,ngerul rzvrtit. Numele, de origineevreiasc (Miha'El), se tlmcete
"Cine este ca Dumnezeu?" (mi,"cine"; ke, "c"; El, prescurtare de laElohim). n romnete, formele celemai frecvente sunt astzi Mihai,Mihail, Mihnea, Mihaela, cu diminu-tivele Mihi, Mia sau Michi (aces-ta din urm cu grafii variate i utilizatpentru ambele sexe). Dintre formelemai vechi, multe au supravieuitdoar ca nume de familie: Mihil,Mihalache, Mihalcea, Mihu, etc.
POVESTEA NUMELOR
Misterele din Eleusis au fost nite sr-btori bianuale inute n Grecia antic ntemplul din Eleusis. Ele erau nchinatedin recunotin pentru darul agriculturiizeiei Demetra i fiicei ei Persefona.Eleusinii erau dup legend protejai deDemetra, deoarece se artaser primitorifa de zei atunci cnd aceasta,cutnd-o pe Persefona, luase nf-iarea unei btrne srmane.
Aspectele culticeAsemeni misterelor orfice, alturi de
care probabil s-au dezvoltat n mod para-lel, festivitile aveau parial un caracteresoteric, care presupunea iniierea, i
denotau cu ajutorul mitului Persefoneicredina n nemurirea sufletului. Potrivitizvoarelor, misterele se celebrau deja dinsec. al VII-lea .Hr., vechimea lor fiindconfirmat i de descoperirile arheolo-gice.
Pe lng cele dou zeie chtonice afost srbtorit mai trziu la Eleusis iDionis, numit acolo Iachos, dreptreprezentant al forei creatoare a naturii.Cultul eleusin s-a rspndit n toatlumea, urmele lui se gsesc i n Egipt.
Sacerdoiul eleusin era transmis ereditar.Principalii celebrani ai misterelor erauHierofantul (preotul suprem), Daducos(purttorul fcliei), Hierokeryx (crainiculsfnt) i Epibomios (preotul celebrant).Iniierea n cult se fcea prin mai multeceremonii tainice de purificare i prin ros-tirea unor formule magice. Ca participaniau fost admii iniial doar atenienii, maitrziu cercul adepilor s-a extins asupratuturor celor devotai cultului Demetrei.
Cercetrile actuale explic populari-tatea serbrilor i longevitatea lor prinimplicarea subiectiv a participanilor,bazat pe o experien personal a tran-sei. Walter Burkert afirm chiar caracterulprevalent al acestei experiene n raportcu doctrina iniiatic, date fiind preocu-parea obsesiv cu moartea i ritualurileextatice.
Desfurarea"Micile Mistere" (Myesis) se ineau
primvara, chipurile doar n onoarea luiHeracle, care ca strin nu putuse fi iniiatn "Marile Mistere" (Teletai). Acesteaaveau loc toamna, timp de nou zile,ncepnd cu cea de-a 15-a zi a luniiBoedromion (la nceputul lui octombrie),i comemorau coborrea Persefonei ninfern pentru perioada pe care era obli-gat s o petreac alturi de Hades.
Participanii trebuiau s i anune cumult timp nainte venirea, i asumaucheltuieli nsemnate din cauza animalelordestinate sacrificiilor i erau obligai s
posteasc naintea procesiunii timp denou zile. Festivitile decurgeau n felulurmtor:
n prima zi se ntruneau adepii dornicide iniiere. Acetia erau supui n decur-sul celei de a doua zile unor procese depurificare.
n ziua a treia aveau loc sacrificiile.n ziua a patra se purta n procesiune
statuia Persefonei sau un "copil divin"ntr-un recipient (Kalathos) ornat cu erpi,care simboliza coul cu flori al zeiei.Rpirea ei de ctre Hades era decirepetat n mod alegoric. n procesiuni nulipseau simboluri ale fertilitii precumspice de gru sau embleme falice.
n cea de-a cincea zi se comemoraprin lungi procesiuni cu fclii cutareaPersefonei de ctre Demetra.
n ziua a asea, festivitile ajungeaula apogeu: era strmutat columna luiDionis-Iachos din Atena n Eleusis dectre o mare mulime de oameni. Noap-tea ncepeau iniierile n mistere, careconstau i n dezvluirea soartei celordrepi i a celor blestemai n lumea deapoi. Iniierile erau fcute, ca i puri-ficrile, de ctre sacerdoi mascai canimfe, satiri i sileni. Ceremoniile eraunsoite att de muzica fluierelor frigienei a timpanelor ct i de dans, crendu-se astfel prin ritmuri monotone o atmos-fer extatic.
n ziua a aptea se organizau ntrecerin onoarea zeielor.
Ultimele dou zile erau consacrateiniierilor i ofrandelor.
n anul 382 d. Hr., mpratul romanTeodosiu I a interzis cultul eleusin, cadealtfel toate cultele celebrate prin mis-tere.
Misterele din Eleusis
Editura Humanitas lansea-z n luna septembrie,mai multe titluri noi,printre care trei vo-lume din seria de au-tor dedicat lui Con-stantin Noica -
"Carte de n-elepciune","Jurnalul filo-zofic" i "Pagini despre sufletulromnesc".
"Carte de nelepciune" deConstantin Noica, va aprea,n septembrie, la Humanitas,n seria dedicat filozofului.Aceast antologie ncearc sofere cititorului grbit, care nucunoate neaprat crile im-portante ale filozofului, o ima-gine asupra personalitii ioperei lui Noica. Dintre cele1.400 de fragmente care com-pun "Jurnalul de idei" al luiConstantin Noica, au fostalese notele cele mai intere-sante i mai frumoase dinpunct de vedere stilistic. Tot nseria de autor ConstantinNoica vor mai aprea, n lunaseptembrie, "Jurnal filozofic", ocolecie de fragmente filo-sofice, un jurnal care nchiden el dou mituri proprii luiConstantin Noica: mitul coliii mitul Fratelui, i "Paginidespre sufletul romnesc",
lucrare conceput iniial pentruun volum intitulat "Contribuii
la o istorie a vieiispirituale rom-neti", adresat citi-torilor germani.
n colecia "ne-lepciune i cre-din" a Editurii Hu-manitas va aprea,n luna septembrie,titlul "Ortodoxia. Ofilozofie personal",de G.K. Chesterton(traducere din englezi note de MirelaAdscliei). Volumul,numit de autor "un fel
de autobiografie dezl-nat", vorbete despre n-cercarea acestuia de a-ifonda propria erezie, ajun-gnd n final s redes-copere ortodoxia.
Un alt titlu Humanitascare intr n librrii n luna
septembrie este "Don Juan.Originea legendei" de Gre-gorio Maranon (traducere dinspaniol de Mihai Cantuniari).Cartea se constituie ntr-ocolecie de eseuri care discutprocesul viu al formrii legen-dei lui Don Juan, referindu-sela acea ambian spaniolcare a fcut posibil apariia irafinarea mitului donjuanesc.
"Operaiunea Autonomous.n Romnia pe vreme derzboi", de Ivor Porter (tradu-cere din englez de George G.Potra i Delia Razdolescu),este o alt noutate care vaaprea n aceast lun la edi-tura Humanitas. Cartea este omrturie direct despre per-sonaliti politice, diplomaticei militare din Romnia celuide-al Doilea Rzboi Mondial idespre strdaniile lor de asalva ara de invazia sovietic.
Sursa: Mediafax
Trei titluri noi n coleciade autor Constantin Noica,n septembrie, la editura
Humanitas
Naterea Maicii Domnului
