8/18/2019 Mişcarea legionară şi evreii

1/2

Mişcarea legionară şi evreiiDin paginile de mai sus se izolează un aspect extrem de delicat, foarte rar abordat în analize, dar constant

dominat de confuzie: în ce măsură legătura între milioanele de evrei râspîndiţi de secole în lume şi aşa-numita iudeo-masonerie a fost o realitate funcţională !"iar dacă pare o vremelnică îndepărtare de la

subiectul dispariţiei violente a lui #$ Duca, credem că abordarea acestei teme aici se înscrie firesc în

 problematica perioadei interbelice, iar anumite clarificări factologice a%ută înţelegerea felului în care s-aa%uns la violenţă, în ultimă instanţă, principala acuzaţie adusă lui Duca a fost executarea unui ordin venit de

la francmasonerie &şadar, a fost 'obsesia( legionară a pericolului iudeo-masoneriei întemeiată pe o ficţiune)*ste plauzibilă teza şanta%ului francmasonic ocult exercitat asupra lui Duca pentru a distruge Mişcarea

legionară) +entru a-şi da un răspuns, fiecare om interesat de acest subiect dificil trebuie sa pornească de la o

realitate măsurabilă, adică de la rezultate r, în planul rezultatelor, presupusa organizare mondială într-unguvern care diri%ează procesele istorice din lume în favoarea evreilor se dovedeşte şi astăzi, după

septembrie .//, un lung şir de catastrofe Deşi constituirea formelor internaţionale de organizarecentralizată ale evreilor se face simţită abia din a doua %umătate a secolului al 0l0-lea, activitatea aşa-

numitei iudeo-masonerii nu prea lasă loc de succese: & ratat obţinerea drepturilor civile pentru evrei în

momentul cel mai prielnic, anul 121 . +rin stridenţele cu care s-a manifestat în prea%ma Marilor +uteri

 pentru a exercita presiuni asupra tinerelor state naţionale, nu a reuşit să producă decît antisemitism 34ionismul, cea mai generoasă şi profundă misiune a oricărei structuri evreieşti dedicate emancipării naţiuniiiudee, a avut foarte puţini adepţi şi mai mult a creat fracţiuni în unitatea iudaică 2 5u a reuşit să convingă

Marile +uteri 6 şi, în primul rînd, Marea 7ritanic 6 să desc"idă +alestina evreilor, pentru a dezamorsa

tensiunea germană 8 5u a reuşit să salveze de la masacru 9 /// /// de evrei europeni în timpul celui de-aldoilea război mondial 9 & creat statul #srael, care nici astăzi, după o %umătate de secol de la înfiinţarea sa,

nu-şi poate exercita drepturile suverane naţionale, conflictul din rientul &propiat fiind în continuare desc"isîn %urul aceluiaşi subiect: dreptul de existenţă a statului evreu în dimensiunile sale teritoriale sacre

&ceste precizări mi se par importante pentru a înţelege nuanţele de abordare ale prezentului studiu, atunci

cînd demonstrează că mai nocive pentru situaţia evreilor din omânia au fost intervenţiile din afara, decît o presupus-periculoasa activitate antiromâ-neasca a evreilor din ţara noastră +e sc"eletul acestei demonstraţii

se aşazâ atît aspectele extremist-antisemite ale Mişcării legionare 6 raportarea la iudeo-masonerie, cainamic al omâniei 6, cît şi legaturile discrete 6 financiare, umane şi c"iar politice 6 pe care Mişcarea

legionară le-a avut cu evreii auto"toni ;recînd peste cele cîteva cazuri izolate de membri legionari evrei,

analizarea raporturilor Mişcării legionare cu evreii, în alte coordonate decît cele generalizatoare şi stereotipe, poate da răspunsuri la situaţii paradoxale, cum este cea a î"tîlnirii de la sediul Mişcării legionare

=erde> dintre !omeliu ? !odreanu şi rabinul David 4afran sau cea a şocantelor opinii ale lui @elix &derca despre !ăpitan #ată descrierea î"tîlnirii de la februarie A3B dintre rabinul David 4afran şi

!orneliu ? !odreanu, la !asa =erde din 7ucureşti: '#ntrasem în !asa =erde la ora l şi ./ =orbeam de acum

de peste două ceasuri *ram decis să mai râmîn, pentru a pleca limpezit 5u era o discuţie de cabinet, ci s-auamestecat aici durerile lumii Ctiam că -am pus într-o situaţie delicată De afară, răzbăteau voci, care ne

împiedicau să ne concentrăm &devărurile lui şi ale mele ardeau, c"inuiau gînd şi suflet, cerşindu-şirăspunsuri, argumente, pentru a ne despărţi ca prieteni =enisem la el cu sinceritate, îl văd cum se ridică, îmi

întinde mî"a şi-mi spune: &m avut mare plăcere de întîlnirea noastră 5u ştiu dacă am rezolvat probleme,

dar am în văţat fărîme din taina infinită a credinţei *u nu am venit să provoc ură sau răbufnire Mi-e sufletulcurat 5u ştiu dacă toţi legionarii gîndesc ca mine Dacă un evreu a fost lovit sau rănit ori %ignit pe plan

moral, iartă-i pe răufăcători *i nu-s decît oameni, poate c"iar buni creştini 5u pe omul superior încercămnoi sâ- şlefuim, ci pe omul-omE &m plecat &m cîntârit mult ultimul său răspuns &m văzut în trăirea lui un

început de logică &poi a venit tăvălugul: !odreanu a fost ucis din ordinul lui !arol al ##-lea, în A31(2A !e

concluzii putem trage din această mărturie surprinzătoare a unui rabin despre şeful Mişcării legionare) @ără ainsista în analiza numeroaselor sensuri umane, putem afirma că, în A3B, adică după 1 ani de 'practică

antisemită(, un rabin era primit la sediul Mişcării legionare şi discuta în termenii unei desâvîrşite politeţi cu

'asasinul(, 'antisemitul(, 'fascistul şi nazistul(, cu 'omul încărcat de ură faţă de evrei( #ar cuvintele acestuiaau fost de iertare pentru legionarii care au %ignit moral sau rănit un evreu, numindu-i răufăcătoriF

8/18/2019 Mişcarea legionară şi evreii

2/2

Marea întrebare râmîne mai departe aceeaşi: deşi se acuză cu atîta patimă caracterul său antisemit,terorist şi criminal, cîţi evrei a omorît Mişcarea legionară pînâ la venirea sa la putere din A2/, sub Goria

4ima) 5ici unulF !um putem explica, uitînd pentru o clipă propaganda antilegionară de sorginte marxistă, părerea unui intelectual evreu de frunte, ca scriitorul @elix &derca, despre !odreanu: '&derca, pe care -am

întîlnit aseară la cercul sefard, unde am vorbit amîndoi despre 7altazar, într-un fel de şezătoare festivăE 6 

îmi spunea că deploră moartea lui !odreanu, care a fost un mare om, o apariţie genială, o forţă etică fărăseamăn şi a cărui moarte de sftntE este o pierdere ireparabilă(/ După război, liderii +artidului *vreiesc au

fost acuzaţi de comunişti pentru participarea la alegerile din A3B în cartel electoral cu Mişcarea legionară:'în anul A3B, Mişu 7envenisti, care făcea parte din conducerea partidului evreiesc, cu ocazia alegerilor care

au avut loc sub guvernarea ;âtărescu, a acceptat iniţiativa lui luliu Maniu şi astfel partidul evreiesc a înc"eiat

un pact electoral din care a făcut parte +artidul 5aţional Hărănesc, +artidul Iiberal al lui $"eorg"e 7râtianu,+artidul Mag"iar, legionarii şi partidul lui $ogă-!uza(8 J +oate că aceste cazuri nu sunt exponenţiale, dar 

începe sa devină din ce în ce mai clar că principalul adversar şi obiect al tematicilor antisemite ale Mişcăriilegionare din perioada codrenistă erau acele forţe denumite, generic, iudeo-masonerie, care, într-o viziune

naţionalistă, acţionau pe plan extern împotriva intereselor omâniei +robabil că au fost multe exagerări în

stilul de atacare publică a acestui adversar, probabil că şi sentimentele sau interesele filogermane ale unui om

de mare influenţă publică, aşa cum a fost 5ae lonescu, au contat, dar faptul ca astăzi descoperim cucertitudine presiunile financiare şi economice exercitate asupra omâniei în A33, ca #$ Duca a acceptatdistrugerea Mişcării legionare ca garanţie a unui şanta% şi că în politica externă românească se petreceau

fapte grave, de profund dezec"ilibru, ne face să credem că, dincolo de oricînd-posibilele cauze personale,

!orneliu ? !odreanu căuta şi prote%area patriotică a unor interese strict naţionale, în această ecuaţiecomplicată şi cu multe necunoscute, comportamentul comunităţii evreieşti din omânia a înclinat

întotdeauna spre integrare, inclusiv prin formarea unui partid politic evreiesc, spre înţelegerea problemelor omâniei, spre asigurarea unei supravieţuiri liniştite pe acest pămînt, spre finanţarea discretă a unor activităţi

economice, sociale sau culturale cu scop progresist, şi, în final, prin contribuţia cu un sfert din efortul de

război al omâniei la eliberarea 7asarabiei şi 7ucovinei 5enorocirea este că, în mai multe momente c"eieale destinului său românesc 6 1B1, AA, A2/ 6, această comunitate a fost nevoita să ceară a%utorul

extern sau -a cerut fără să calculeze prea bine consecinţele sale în timp +rin contagiunea greu de împiedicata influenţelor externe, comunitatea evreiască din omânia 6 solidară în ma%oritatea ei covîrşitoare cu

capitalismul 6 a fost pusă inclusiv în situaţia de a fi asociată comunismului elaţia iudeo-masonerie 6 

comunism s-a aflat la baza doctrinară a antisemitismului Mişcării legionare 4ă încercăm să aflăm dacă aveadreptate