7/29/2019 MIRON COSTIN (1).doc

1/4

Miron Costin Letopisetul Tarii Moldovei si De neamul moldovenilor

din ce tara au iesit stramosii lor

Continuatorul direct al lui Grigore Ureche in istoriografia si in literature romana este

Miron Costin, a carui activitate depaseste ca amploare si orizonturi pe cea a

predecesorului sau. Costin motiveaza continuarea scrierii lui Ureche cat sa nu uite

lucrurile si cursul tarii, de unde au parasit a scrie raposatul Ureche vornicul.

Miron Costin ne-a lasat o opera destul de vasta si variata: istoriografie, literatura

artistica, cateva discursuri, corespondenta. Cea mai mare parte a operei fost scrisa in

limba romana, iar restul in limba polona.

Spre deosebire de predecesorul sau, Miron Costin are o conceptie mai clara a istoriei,

aceasta avand un scop educativ: Letopisetele nu sunt numai sa le ceteasca omul, sa

stie ce au fost in vremi trecute, ci mai mult sa hie de invatatura, ce iaste bine si ce

iaste rau, de ce sa se fereasca si ce va urma hie cine, cu acele trecute vremi sapricepem cele viitoare.

Dupa propria marturisire, gandul lui a fost sa faca letopisetul tarii noastre Moldovei,

din descalecatul ei cel dintaiu.

Sursele scrierilor sale sunt:

1) izvoare polone (1595-1652) : hronograful Chronica gestorum in Europa

singularium de Paul Piasecki si alte scrieri;

2) traditia orala: stirile din batrani, printre care, fireste , tatal sau (cat am putut

intelege den boieri batrani, tin minte oamenii batrani);

3) participarea proprie la unele din evenimente (1653-1661).

Cronicarul isi da seama ca expunerea sa nu este intotdeauna prea amanuntita, iar una

din cauzele principale este desigur lipsa unor izvoare scrise cu privire la perioada de

dupa 1595 (Si de loc letopiseta, de moldovan scrisa , nu se afla).

Autorul are simtul obiectivitatii, al direptatii: iara direptatea socotindu , nu poci

scrie intr-altu chip. Izvoarele nesustinute le respinge, sprijinindu-se pe argumenteconvergente: istorice, filozofice, arheologice, antropologice. Are notiunea cauzalitatii

si pune evenimentele moldovene in cele universale, facand cate un curs, ca sa se

dezlege mai bine lucrurile tarei noastre.

Distinge calitativ izvoarele, punand mai mult temei pe stirea de martor ocular, facand

cel dintai la noi o mica teorie a cunoasterii: den cinci simtiri ce are omul, [],mai

adevarata de toate simtiri ieste vederea, iara vederea singura den toate asadza in-

adevar gandul nostru, si ce sa vede cu ochii, nu incape sa hie indoiala in cunostinta.

7/29/2019 MIRON COSTIN (1).doc

2/4

Letopisetul Moldovei infatiseaza istoria Moldovei pe un cuprins de 66 de ani, de la a

doua domnie a lui Aron-voda(1595) pana la urcarea in domnie a lui Dabija-

voda(1661).

Din letopiset se desprinde ideea responsabilitatii in fata istoriei, avand in vedere rolul

pe care aceasta il joaca in formarea constiintei contemporanilor si urmasilor.

Cronicarul prelucreaza materialul istoric imprumutat, ia numai faptele, pe care le

reda intr-o forma cu totul personala. Epoca infatisata este o epoca de mari framantari

in Orient, de lupte inversunate intre doua civilizatii cu totul diferite: turcii si crestinii,

Moldova fiind impartita si ea in doua tabere.

Vremurile pe care Miron Costin ni le infatiseaza, cu un rar talent de povestitor,

reprezinta in istoria Moldovei panta de decadere, epoca de agonie a ultimelor

ramasite de autonomie. Moldova din vremea lui Miron Costin este o invalmaseala de

evenimente, de oameni, de popoare, animate de conflicte de rasa, de religie, deinterese economice si politice.

Pentru Costin, voievodul e un simbol al statorniciei, si deci, ori bun, ori rau la toate

primejdiile feritu trebuieste. Se cuvine sa fie roman, incondeind cu furie orice domn

strain, si sa asculte voroava cu sfat, luand acele hotarari ce se mai tocmesc inca cu a

doi seau a trei socoteala.

Miron Costin gandeste de pe pozitiile clasei sale. Fiind exponent de seama al

boierimii, e oarecum firesc sa ii ia intotdeauna apararea. Dupa el, justitia trebuie sa

fie de partea boierilor, iar bunastarea tarii se masoara indeosebi dupa bunastareaboierimii. In imprejurari precum revolta poporului din vremea lui Alexandru Ilies

patriotismul sau este retinut de pozitia de clasa ca mare boier.

In De neamul moldovenilor din ce tara au iesit stramosii lor Miron Costin isi

propune sa scrie inceputul tarilor acestora si neamului moldovenesc si muntenesc,

si sa scoata lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor sintu locuitorii tarii

noastre , ocupandu-se mai indeaproape de problema etnogenezei.

Cronica este o lucrare de istoriografie scrisa din impulsul de a raspunde pizmasilor

neamului acestor tari si zavistnicilor, si acelor autori precum Simion Dascalul,

Misail Calugarul si Eustratie Logofatul, care acreditasera teza ca romanii ar fi urmasii

talharilor de la Roma, trimisi in Dacia in ajutorul regelui maghiar Laslau.

Pentru a combate aceste ocari si basne, cronicarul aduce argumente de natura

foarte variata pentru demonstrarea adevarului istoric.

Dintre acestea amintim:

a) imposibilitatea de a coloniza o tara asa de intinsa si a pune temeliile unui neam cu

talhari scosi din inchisoare (Din temnite cu sutele de mii de oameni, unde s-ar afla?

S-apoi femei iara, atatea talharite?);

7/29/2019 MIRON COSTIN (1).doc

3/4

b) anacronismul pe care e intemeiata legenda: Intre Traian si Laslau craiu, opt sute

de ani sunt ;

c) numele pe care il poarta pana astazi urmasii colonistilor romani (Neamul nostru a

venit din Italia, fiindca italienilor le zice vlohi, tot astfel si noua ne zic vlahi).

De asemenea el realizeaza expunerea pe o descriere geografica, istorica si etnografica.

Descrierile geografice ale Italiei si Daciei sunt combinate cu informatii istorice si

arheologice (despre cetatile din Moldova si Tara Romaneasca) sau obiceiurile la

romani.

Lucrarile sale pun in circulatie o serie de idei valoroase care, alaturi de ideile

sustinute de alti cronicari ai vremii, vor contribui la trezirea constiintei nationale:

ideea originii comune si a unitatii poporului roman si ideea originii latine a limbii

romane.

Cronicarul spune ca imparatul Traian au descalicat neamul, semintia care traieste

pana acum in Moldova si in Tara Munteneasca, si cat norod ieste in Ardeal cu acest

nume: ruman . Despre numele de roman, el mentioneaza ca este de origine romana,

adeca ramlean, de la Roma, si-i desemneaza pe toti romanii din Muntenia, Moldova

si Ardeal.

Miron Costin sustine in cronica lui o idee avansata pentru acele vremuri, si anume

originea latina a limbii romane . Pentru aceasta, cronicarul precizeaza etimologia a 87

de cuvinte romanesti, iar acestor argumente lingvistice le adauga altele de natura

arheologica, etnografica si folclorica: Valul lui Traian, podul de peste Dunare ridicatde romani, cetatile, monedele vechi, imbracamintea, felul de a manca, ceremoniile.

In ceea ce priveste contributia acestor scrieri la evolutia limbii literare, aceasta se

reduce la imbogatirea vocabularului cu neologisme latinesti, mai insemnata fiind insa

expresivitatea lor (astronom, calendariu, calendar, fantastic, cantelariu, general,

cometa, s.a.)

Adevarata contributie a lui Costin la scrisul romanesc este sintaxa. Cunoscator al

frazei latine, el a desfasurat-o in moldoveneste, in spiritual si cu ajutorul limbii

noastre, pastrandu-i toate registrele si tonalitatile, insa folosind deseori topica limbii

latine: complement, predicat, subiect.

Predominant in vocabularul lui Miron Costin este insa fondul popular, vechi. In

scrierile sale intalnim cuvinte sau expresii cu sensuri figurate, in special in limba

vorbita: a se burzului (a se rascula), a cerca (a cauta, a cerceta), aprandzu (amiaza,

pranz), a maneca (a se scula devreme) , orbu de un ochiu (chior), intr-o mica de ceas

(int-o clipita), etc.

Presarata cu amanunte pitoresti, cu portrete bine zugravite, cu descrieri plastice,

povestirea lui Miron Costin e limpede, vioaie, captivanta, intocmai ca o opera literara

artistica . Intalnim comparatii sugestive: domnii care infrunta urile ca si copacii ceimai inalti, care mai multe vifore si mari vanturi sprijinesc, proverbe plastice:lupul

7/29/2019 MIRON COSTIN (1).doc

4/4

schimba parul, iara nu hirea, sula de aur zidul patrunde, citate biblice: cu ce

masori masurati-se-va, expresii specifice limbii: au luat campii, umbla cu capul a

mana, nu era copt in varsta sa.

In opera lui Miron Costin se gasesc si erori. Ideea gresita ca sasii se trag din geti, ca

secuii sunt sciti este preluata din izvoarele istorice ale lui Toppeltin. De asemenea,cronicarul confunda cele doua razboaie ale lui Traian cu dacii intr-unul si starmuta

primul razboi in Dobrogea.