Studiu de caz

Intervenție: Performanță scăzută datorată anxietății

Kiss Melinda Lupan Ioana

Sălăgean Sanda-DianaMaster Consiliere în școală, An I

??? Problema

Performanța scăzută datorată anxietății (sociale)

Model teoretic Performanța scăzută este evidentă la

copiii și adolescenții care manifestă dificultăți sociale, emoționale și comportamentale (Woodward și Fergusson, 2001)

Sub-performanța se poate manifesta și în lipsa problemelor de sănătate mentală asociate(Kazdin și Weisz, 2003).

Din punct de vedere developmental, manifestarea performanței școlare reduse este asociată cu debutul adolescenței la unii, dar nu la toți adolescenții. (Bernard și Joyce, 1984)

Declinul autoeficacității se accentuează în perioadele de tranziție școlară. (Schunk și Pajares, ...)

Descrierea cazului M. S. Este elevă în clasa a VIII-a , are un

frate mai mic. Părinții au divorțat de un an, iar copiii au rămas în custodia mamei.

A venit la consilier deoarece în ultimul an performanțele școlare au scăzut foarte mult și este în apropierea examenului de capacitate. De asemenea, raportează probleme cu mama, care se înfurie ori de câte ori aduce o notă mică acasă.

Eleva interpretează acest comportament al mamei, considerând că aceasta nu o mai iubește.

Nivelul dezvoltării Din punt de vedere al dezvoltării cognitive, eleva are un nivel

al inteligenței mediu, dar , aceasta consideră că nu are abilităţile suficiente pentru a reuşi în mediul şcolar şi că toţi ceilalţi sunt mai inteligenţi decât ea. ("Ştiu ca nu sunt deşteaptă, dar imi doresc să fiu.").

În ce priveşte funcţionarea emoţională, eleva îşi conşientizează propriile emoţii, le recunoaşte şi înţelege, dar deseori are dificultăţi în reglarea emoţională. Astfel, prezintă anxietate, în special la disciplinele unde trebuie să răspundă oral.

De asemenea, îi este frică de propriile trăiri emoţionale în momentele în care este "silită" să vorbească în public, să răspundă la ore atunci când este întrebată şi condideră că dacă i se va pune o întrebare la care nu va ştii ce să răspundă ceilalţi vor crede ca este "proastă", vor râde de ea, vor observa că tremură şi se înroşeşte şi nu va putea face faţă acelei situaţii..

Aşadar, prezintă simptome ale anxietăţii sociale şi, implicit, prezenţa unor distorsiuni cognitive ( cogniţii iraţionale te tipul:"Nu suport să fiu pusă să vorbesc în public") şi lipsa toleranţei la frustrare în acele situaţii.

Din punct de vedere al dezvoltării sociale are puține relații, nefiind o persoană foarte populară.

Predispoziția la factorii de risc Lipsa suportului social, manifestată prin

distanțarea față de mamă, după divorț. De asemenea fiind o fire introvertă are mai puține relații cu covârstnicii.

De asemenea, lipsa unui model, statutul socio-economic scăzut şi lipsa suportului din partea covârstnicilor, care trec prin experienţe similare pot constitui factori de risc pentru această elevă.

Conceptualizarea problemei Probabil că, divorțul părinților (factori

declanștori), lipsa abilității sociale (fact.predispozant), precum și distanțarea de mamă și reacția de furie a mamei față de notele ei mici (fact.favorizanți, de menținere) au declanșat și au menținut anxietatea și performanțele slabe. Eleva interpreta furia mamei, ca lipsă de iubire față de aceasta, datorată notelor sale mici.

Evaluarea inițială a problemei Completarea unei serii de chestionare: Kutcher Generalized Social Anxiety

Disorder Scale for Adolescents (K-GSADS-A)- scor=60-nivel ridicat

Scala de cogniţii raţionale şi iraţionale(GAPS-SF)- scor=50-nivel slab

Scala de acceptare necondiţionată- scor= 68-mic

Programul de intervențieIpoteza intervenţiei

Reducerea anxietăţii şi a cogniţiilor iraţionale, creşterea auto-eficacităţii şi acceptării necondiţionate, cu scopul atingerii nivelului de performanţă anterior şi a facilitării unei relaţii optime cu mama.

Plan de intervenţie Obiective-Strategii-Activităţi

O1- Creşterea auto-eficacităţii cu impact asupra performanţelor şcolare;

S1- Folosirea imageriei mentale A1- eleva este rugată să se gândească la o

persoană de succes şi să identifice caracteristicile acesteia. notează caracteristicile identificate şi se subliniază rolul sentimentului de autoeficacitate în obţinerea succesului. Este rugată să noteze situaţii din viaţa ei sentimentul de aotoeficacitate i-a influenţat comportamentul.

S2 – Exerciţii de auto-cunoaştere A2 – analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări). Axarea pe punctele tari şi oportunităţi şi contracararea ameninţărilor. S3 - Asumarea unor responsabilităţi A3- Fiindcă, eleva are totuşi performanţă crescută la disciplinele umane, de aceea i se propune oferirea de meditaţii la aceste discipline pentru elevii care au performanţe scăzute.

O2 – Creşterea acceptării necondiţionate a propriei persoane S1- Exerciţii de auto-cunoaştere A1- Întocmirea unei liste cu propriile calităţi personale şi discutarea celor mai importante (ptr.ea) dintre acestea. A2- Scrierea unei scrisori de către mamă şi frate, care să cuprindă calităţile adolescentei pe care aceştia le apreciază la ea.

O3- Reducerea anxietăţii sociale S1- Imagerie mentală A1- Tehnica distragerii atenţiei:

adolescenta trebuie să realizeze un scenariu mental dintr-o situaţie, în care trebuie să ţină un discurs, în care să nu se axeze pe stările fiziologice şi aspecte personale, ci pe aspecte externe propriei persoane.

S2- Interacţiune socială A2- Colegii care au performanţe ridicate la

anumite discipline, vor oferi meditaţii prin rotaţie adolescentei. Prin această activitate dorim eficientizăm relaţiile sociale dintre aceştia şi adolescenta, dar şi creşterea auto-eficacităţii, implicit a performanţei la disciplina respectivă.

Evaluarea eficienţei intervenţiei

Readministrarea seriei de chestionare de la începutul sesiunilor de consiliere.

Ne aşteptăm ca, scorul la testul de anxietate să scadă şi scorul la acceptare necondiţionată să crească.

Follow-up: readministrarea chestionarelor după 3 luni de la încheierea intervenţiei

Bibliografie Bernard, M.E. (1996). Educational

under-achievement: International epidemic in search of solutions. Score: The National Periodical for Teachers, 3, 6-7.

David, D. (2006), Tratat de psihoterapii cognitive şi comportamentale, Polirom, Iaşi.

Ellis A., Michael E.B., (2006), Rational Emotive Behavioral Approaches to Childhood Disorders, Springer Science.

Vă mulţumim!!!