7/23/2019 Mircea Eliade Este Un Scriitor de Mare Valoare a Poporului Roman

1/3

Mircea Eliade este un scriitor de mare valoare a poporului roman. In literatura romana proza fantastica a

fost creata in perioada de inflorire a romantismului. In acest sens, Mihai Eminescu a lasat Sarmanul

Dionis, prima nuvela fantastica si filosofica din literatura romana. De asemenea si marele nostru

dramaturg, I.L.Caragiale, a lasat nuvele fantastice reprezentative Calul dracului, La hanul lui

Man!oala, etc.

Mircea Eliade va aduce ceva nou in specia literara denumita nuvela fantastica. "antasticul eliadesc are

radacini mitice, fiind creat pe sim#oluri esentiale. $entru evidentierea elementelor fantastice, Eliadeconsidera %ucurestiul &locul natal', ca fiind perfect, el reprezinta unoras al melancoliilor, o geografie

sacra, centrul unei mitologii inepuiza#ile. In acest spatiu al realitatii mitologizate, se desfasoara

actiunea din ma!oritatea scrierilor fantastice ale lui Eliade.

"antasticul este o categorie estetica care se realizeaza prin redarea, recrearea lumii dintr(o perspectiva

imaginara. Intr(o opera fantastica realul este im#inat cu o latura ireala. Straniul este construit prin

intermediul unor evenimente care vor schim#a destinul persona!ului central. )eme fantastice des intalnite

parasirea timpului prezent, e*istenta unui cadru ireal in care persona!ele isi implinesc destinul, motivul

nunta(moarte prin care omul este supus initierii&cunoasterii'. +sadar o creatie fantastica este o creatie

aflata su# semnul miraculosului, ine*plica#ilului, imaginarului. $ersona!ele din nuvela fantastica sunt

persoane care au cunoscut cel putin o data in viata sentimentul de ideal neimplinit, au o viata #anala,

construind un ciclu care reprezinta destinul nefavora#il al persona!ului.

In nuvela La tiganci, Eliade construieste su#iectul in secvente prin intermediul carora realul se im#ina

cu irealul. Camuflarea sacrului in profan&hierofania', trecerea din real in ireal si incapacitatea omului de

a trai mitul, constituie punctul de plecare in opera lui Eliade.

$rima secventa din nuvela este dominata de planul real in care persona!ul principal savarseste un ritual

fara insa a realiza acest lucru. -avrilescu merge de ori pe saptamana cu tramvaiul, aceasta cifra

reprezentand totalitatea ritualurilor sacre. %analitatea in care viata persona!ului se desfasoara poate fi

considerata drept o consecinta a unei greseli care i(a schim#at cursul vietii.

Elementele fantastice care apar pe parcursul secventei sunt sugestive in conturarea persona!ului. El merge

cu tramvaiul intr(o zi caniculara de vara, participa la o discutie despre un anumit colonel La/rence si de

asemenea se face referire cu o oarecare retinere la locul numit la tiganci, unde timpul pare a fi

suspendat +vem timp. Ca n(am a!uns inca la tiganci0. $entru ceilalti pasageri din tramvai casatigancilor este un loc rau famat, pentru -avrilescu este un refugiu impotriva canicului. In momentul in

care el realizeaza ca si(a uitat partiturile la eleva lui, 1tilia, va schim#a cursul destinului sau, intrand intr(

o noua etapa e*istentiala. Este prea tarziu sa se intoarca din drum, astfel se produce o ruptura de

7/23/2019 Mircea Eliade Este Un Scriitor de Mare Valoare a Poporului Roman

2/3

realitate in momentul in care patrunde in spatiul miraculos de la tiganci. Inainte de a intra in sacru este

lovit de lumina, producandu(se asadar o sciziune in e*istenta persona!ului. $rima secventa sta su#

semnul unui destin ratat, soarta nefiindu(i favora#ila din pricina firii lui de artist. 2rmatoarele

secvente stau su# semnul fantasticului, persona!ul traind o e*perienta stranie, fiind prins intre realitate si

mistic. Intrand la tiganci, el cunoaste o noua dimensiune e*istentiala. Este intampinat de o #a#a care iicere #ani ( ea semnifica cer#erul care ia #ani celor care trec dintr(un spatiu&viata' intr(altul&moarte'.

)igancile s(au sta#ilit in %ucuresti de 34 de ani &adica de ori cate 5', semn al perfectiunii , al creatieiperfecte. +ceste indicii sunt ignorate de -avrilescu care nu poate face diferenta dintre realitate si

fantastic. +mestecul de real si mitic va conduce la am#iguitate, persona!ul fiind derutat pe parcursul

intregii nuvele.

La tiganci timpul nu are limite, asadar acest loc sacru dispune de atemporalitate +vem timp. 6u e nicitrei.. -avrilescu va fi prins intr(un !oc pe care nu(l cunoaste. Cele trei fete il atrag intr(o hora care in

folclorul romanesc reprezinta !ocul ielelor. Deoarece este incapa#il sa deose#easca cele trei fete prin

etnie, el este condamnat sa stra#ata un la#irint, nu insa inainte de a cunoaste e*perinta onirica.

El isi va reaminti tragedia vietii sale pierderea lui 7ildegard, iu#irea vietii lui.$reocuparea pentru

neimplinirea sufleteasca il va impinge pe un drum greu de stra#atut, devenind prizonierul unui univers

la#irintic. 8ocul tigancilor i(a trezit sentimentul de tradare, care a fost refulat in #analitatea cotidiana.

Intrarea in la#irint este asociata cu sentimentul a#andonului9 el este parasit de cele trei fete, se pierde si el

la randul lui printre paravane, este sufocat de caldura si se dez#raca, semn al pierderii identitatii si

individualitatii. In aceste conditii grele, persona!ul se simte mai #atran, sleit de puteri, insetat, dar si

schim#at din punct de vedere fizic se privi mirat in oglinda, parca i(ar fi fost greu sa se recunoasca.

$entru a(si potoli setea, cere apa #and direct din cana, indelung, galgaind, dandu(si capul pe spate9 apa

detine calitatea magica de a reda fiintei putinta renasterii. $entru -avrilescu, e*perienta de la tiganci este

un !oc, de aceea nu percepe rostul identificarii celor trei fete, sensul ratacirii prin la#irint si e*perienta

onirica care va duce la crearea unei noi identitati. )rairea sa in locul sacru de la tiganci seamana cu o

mistuire, cu moartea, insa legaturile cu realitatea nu sunt definitiv rupte aude voci si zgomote si scaunetrase pe parchet. In ratacirea prin la#irint primeste semnele apropierii sfarsitului este atras de un giulgiucare ii acopera goliciunea corpului asemenea unui mort. +sadar, e*perienta lui -avrilescu echivaleaza cu

initierea in moarte, caci a iesi si a intra intr(un la#irint este un ritual initiatic prin e*celenta.

Secventele :, :I, :II reprezinta confruntarea lui -avrilescu cu o realitate am#igua. )impul petrecut in

#ordeiul tigancilor si ratacirea persona!ului in la#irint este o avertizare asupra a ceea ce(l asteapta in

lumea profana, caci intors in realitate eroul se va confrunta cu un nou la#irint in locurile cunoscute el

intalneste alti oameni, #anii se schim#asera, tramvaiul se scumpise, in casa lui locuiau alti oameni, Elsa

este plecata in -ermania, iar pe strada $reoteselor, la doamna :oitinovici locuiau niste straini. El nu este

recunoscut de crasmarul Costica, care ii relateaza ca -avrilescu a disparut de 43 ani. In acest moment

eroul realizeaza ca cele cateva ore petrecute la tiganci echivaleaza cu 43 ani, adica un ciclu cosmic. Isi da

seama ca a pierdut legatura cu realitatea si vrea sa se intoarca in spatiul sacru de la tiganci. In drumul sau

initiatic va fi dus de un fost dricar &reprezentandu(l pe Charon' care nu ii ia #ani. :or trece pe langa o

#iserica si sim#olurile mortii sunt sesiza#ile usorregina noptii, locul de veci in care o persoana a fost

ingropata de dimineata. Schim#area la care -avrilescu este supus reprezinta intoarcerea la momentul de

7/23/2019 Mircea Eliade Este Un Scriitor de Mare Valoare a Poporului Roman

3/3

gratie iu#irea lui 7ildegard, inainte de a fi ales ca sot de Elsa, el acceptand din lasitate si din lipsa de

#ani. Conditia materiala nu l(a lasat sa(si implineasca iu#irea, el pierzandu(si astfel firea de artist.

;evenirea la casa tigancilor reprezinta ultima secventa, momentul in care trece din real in sacru, primindo a doua sansa de a(si implini destinul. El este pregatit, in initierea in moarte cunoscand desavarsirea.

Intalnirea cu 7ildegard inseamna dreptul de a intra in eternitate prin iu#ire, prin nunta care se realizeaza

su# semnul visului +sa incepe. Ca intr(un vis0. $lecarea cu 7ildegard spre padure&sim#ol al

eternitatii', reprezinta a doua sansa in implinirea destinului sau cosmic. La Eliade nunta este un sim#ol depatrundere in moarte, in inteles mitic, de contopire a individului cu "iinta suprema, Dumnezeu.

La tiganci este o nuvela fantastica, deoarece e*ista elemente ce definesc categoria estetica, numita

fantastic planul real(ireal, trecerea din viata in moarte, motivul nunta(moarte, ritualul initiatic pentrudesavarsirea destinului cosmic. +ceasta nuvela are ca element original modul in care Eliade vede

fantasticul mitul si im#inarea sacrului cu profanul reprezinta esenta spiritualitatii.