Ministrul oBandez al apărării vizitează...
16
Ministrul oBandez al apărării vizitează România O delegaţie militară, condusă de dr. Joris Jacob Clemens Veerhoeve, ministrul apărării al Olandei, a sosit, marţi seara, la Bucureşti, pentru o viiută de trei zile, la invitaţia lui Gheorghe Tinca, ministrul apărării al României. MiniStruI'olandez al apărării se va întîlni şi va avea convorbiri cu omologul său român. în programul vizitei sînt prevăzute primiri la Parlamentul şi Guvernul României, precum şi convorbiri la Ministerul Afacerilor Externe. Oaspeţii olandezi vor depune o coroană de flori la Mormîntul Ostaşului Necunoscut, se vor întîlni, la Calafat, cu personalul contingentului olandez ce asigură supravegherea embargoului pe Dunăre şi vor vizita, la Constanţa, Statul Major ăl Marinei Militare. Ţot ieri, marţi, 8 august, după amiaza, la sediul MApN au avut loc convorbiri între Gheorghe Tinca, ministrul apărării naţionale şi Robin Beard, adjunct al secretarului general al NATO. ^ < ţ Agenda 12 ♦ Roza vînturilor /3 ♦ Viaţa jrolitică/4 ♦ Artă - cultură/5 ♦ Omul şisocietatea/6 ♦ Publicitate/7-11 ♦ Sport!12 . • ♦ Femeia/13 ♦ Economia/14 ♦ Eveniment/15- ^ Ultima oră/16' ANUL VII NR. 1451 ISSN 1220-3203 MIERCURI 9 AUGUST 1 9 9 5 16 PAGINI 3 0 0 LEI Astăzi vremea se va răci uşor faţă de ziua precedentă. Cer temporar noros. Fe alocuri vor cădea averse de ploaie.Vînt slab la moderat din sector nordic. Temperaturile maxime se vor situa In jurul valorii de 23 grade. Ieri, la ora 12, la Cluj-Napoca se înregis- trau 23 grade, iar presiunea atmos- ferică era de 732 mm Hg (Octavian Niculescu, meteorolog de serviciu). KB înarmarea, singura sansă a României? Vaier CHIOREANU 2 Aminteam că războiul informaţional dintre România şi "Ungaria a fost net cîştigat de aceasta din urmă, scopul ei •fin al fiind anexarea Transilvaniei. Acestui scop ţi este , subordonată, aproape în exclusivitate, activitatea diplomaţiei ungare. Sînt oameni politici şi militari unguri care au recunoscut: că, în timpul revoluţiei din decembrie 1989, Ungaria a intenţionat să atace România. Momentul a fost pierdut, afirmă cu regret unii dintre ei. Dar riu fără a trage unele foloase, îi consolează alţii. Este greu de crezut că acele cercuri politice şi militare din Ungaria care s-au gîndit la o intervenţie militară în România, nu au profitat de situaţia tulbure de atunci şi n-au introdus arme în Transilvania, odată cir ajutoarele materiale aduse populaţiei maghiare. Afirmaţiile acelor oameni politici români consideraţi naţionalişti extremişti nu pot fi ignorate în totalitate. Măcar pentru faptul că au fost descoperite arme după 1989 în diferite localităţi transilvane. Dar, este probabil ca stocurile mari să fi fost ascunse cu grijă, urmînd ca ele să fie folosite în anumite împrejurări. După acest prim .moment, s-a trecut la internaţionaliza-' a problemei minorităţii maghiare din Transilvania, iar rezultatele obţinute sînt de-a dreptul spectaculoase. în timp ce România ■ : s-a apărat mereu, cu stîngăcie împotriva atacurilor declanşate împotriva ei de Ungaria, aceasta a reuşit sâ convingă.lumea întreagă de "dreptatea” ei, folosind cu o abilitate diabolică o gamă largă de minciuni şi denigrări, învelite în pînza albă a democraţiei contemporane. în acest fel şi-a apropiat simpatiile ţărilor europene, inclusiv ale acelora pe care România le credea prietenele ei. Sâ ne amintim că preşedintele Franţei a vizitat întîi Ungaria şi apoi România. Şi să ţinem seama că acest lucru s-a petrecut după ce Ungaria a intenţionat, în timpul revoluţiei din decembrie 1989, să atace România. Deci, pe plan diplomatic, România a fost învinsă de Ungaria . de o maniera categorică. Ce ar urma acestui pas? Ce altceva decît . un incident între populaţia maghiară din Transilvania, instigată - mereu de cîţiva lideri extremişti ai UDMR (Tokes Laszlo a asemuit mereu Transilvania cu Bosnia) şi autorităţile române! Urmat, firesc, de intervenţia armată a Ungariei. Unii observatori militari socotesc acest scenariu absolut verosimil şi schiţează pe hîrtie mersul ; ostilităţilor. Conform unui analist american, Ungaria, dispunînd '■ de o armată bine înzestrată şi pregătită, va putea învinge România, în urma unui atac impetuos, care va muta graniţele'dintre cele două ţări pe linia trasată în urma Dictatului de la Viena. Ajunsă pe acest aliniament, armata Ungariei ar fi oprită de intervenţia NATO şi ONU. Conform aceluiaşi scenariu, conflictul s-ar finaliza cu un tratat de pace încheiat la Praga,.în urma căruia trupele ungare s-ar retrage pe vechea frontieră dintre România şi Ungaria, iar în Transilvania s-ar constitui două regiuni autonome. Deci, două, nu trei cum anticipează unii politicieni de origine ungară. Dacă s-ar ajunge în situaţia ca acest scenariu să se materializeze se pune întrebarea în favoarea cui ar interveni NATO şi Consiliul de Securitate, a României sau Ungariei? Bine prelucrate de diplomaţia ungară, organismele internaţionale amintite ar putea "crede” că în Transilvania trăiesc 6,3 milioane de unguri şi 1,6 milioane de români, nu invers, şi ar da dreptate Ungariei în materializarea pretenţiilor sale teritoriale. De aceea, România se pare câ nu are o altâ şansă decît aceea a modernizării armatei şi înzestrării ei cu tehnică de luptă de ultimă oră, care să descurajeze intenţiile unor oameni politici unguri, posibili conducători de mîine ai unei Ungarii iredentiste, (va urma) A muritpe televizor! Duminică, în comuna Căşei din judeţul Cluj a încetat din viaţă Istvan Gheorghe In vîrstă de 35 de ani. Omul, nemul- ţumit de programul naţional de televiziune a încercat să-şi fixe- ze televizorul pe o altă frec- venţă pentru a recepţiona pro- gramul doi. Datorită neatenţiei, I.G. a fost electrocutat, murind pşloc, (M-Hr), Ieri înainte de masă-ne-au ^vizitat- la redacţie mai mulţi cititori, care doreau informaţii privitoare la funcţionarea Inspectoratului şcolar judeţean: unde: anume pot fi găsiţi, inspectorii şi între ce ore. Am aflat (şi-i informăm pe cititorii ziarului) că Inspectoratul funcţionează, deocamdată, la vechea adresă adică în clădirea Primăriei muni- cipiului Cluj-Napoca, toţi cei interesaţi putînd apela la serviciile sale. Solicitările nu sînt deloc puţine-la data aceasta. Urgentă este, printre altele înscrierea candi- daţilor la concursul de profesori titulari, care ţrebuie să-şi depună dosarul pînă în ziua de 15 august, în prealabil însă ei trebuie să completeze o cerere tip,'care apoi este vizată de directorul şcolii de unde pleacă profesorul respectiv.: La orele amiezii, am primit din partea Inspectoratului şcolar un comunicat, în care se face cunoscut învăţătorului” din Piaţa Avram lancu, care în prezent este ocupată de Universitatea "Babeş-Bolyai”. S- a " format 'o delegaţie a Inspectoratului şcolar, directori de şcoli şi lideri de sindicat, care să Totuşi) Inspectoratul şcolar funcţionează în clădirea Primăriei faptul că la o şedinţă din 7 august, cu participarea directorilor şi contabililor şefi din toâte unităţile de învăţămînt preuniversltar din Cluj-Napoca şi a conducerii sindicatelor din-învăţămînt s-a hotărît mutarea Inspectoratului şcolar judeţean în fosta clădire "Casa negocieze cu conducerea Primăriei ca imediat să se reia activitatea Inspectoratului şcolar în actualul sediu, unde să funcţioneze pînă la crearea condiţiilor necesare mutării, cu termen pînă la 15 septembrie. Cererea Inspectoratului a fost ; satisfăcută. Cel puţin pentru^ziua de ieri. La şedinţa amintită s-a - apreciat ca fiind cu totul necorespunzătoare variantele de mutare oferite de Primărie şi a dezaprobat acţiunea acesteia de blocare a activităţii inspectoratului în aceâstâ perioadă. Cu alte cuvinte, totul rămîne cum a fost. inspectoratul n-a plecat din localul Primăriei, cu toate că“se fac presiuni din partea conducerii acesteia ca inspectorii . să se instaleze în alt spaţiu. Lupta ; pentru spaţiu, ce părea la u r , moment dat inegală, pare â da cîştig de cauză, cel puţin pentru moment, Inspectoratului şcoiaf judeţean, care poate conta chiar pesprijinufnumeroşilor dascăli din municipiul Cluj-Napoca. în sprijinul celor care doresc să profite în urma marii privatizări P.Ă.C. iniţiază RETCON RETCON. Numele pare ieşit din benzile de desene animate. Dar iniţiatorii acestui program ambiţios promit eu seriozitate celor câre. subscriu iui că vor beneficia de un trai mai bun. ■ 7 Reţeaua de preschimbare eficientă a certificatelor de proprietate şi cupoanelor nominative (RETCON) este oferta P.A.C. adresatăv susţinătorilor partidului. Ei vor primi asistenţă calificată şi gratuită cu privire la întreprinderile la care este rentabil să devină acţionari; RETCON .va cumula acţiunile participanţilor la program, încercîrid să obţină pachetul de control în cîteva întreprinderi rentabile; Interesele acţionarilor vor fi în viitor gestionate de o societate privată de investiţii financiare contractată de secretariatul RETCON. . ^ Nu este . indiferent - spun iniţiatorii RETCON - dacă vei investi în acţiuni la o întreprindere neviabilâ şi fără perspective, sau dacă eşti acţionar la o întreprindere vrentabilă. în primul caz, profitul pe care acţiunile îl vor aduce anual este ■ foarte mic. Dar, în al doilea caz, dividendul anual, ca şi valoarea de vînzare a acţiunilor; vor fi ridicate -şi vor avea tendinţa descreştere în viitor. Cei care doresc să se alăture iniţiativei RETCON pot solicita informaţii, în Cluj-Napoca, la sediul P.A.C. din strada Iaşilor nr, 14 sau lâ telefon 132188. ’ ' (C.C.) Vasile Văcarestecăutat depoliţie! ■Poliţia municipiului Cluj-Napoca a identificat două bande de hoţi din autoturisme ce operau pe raza oraşului. Prima echipă de infractori este formată din Lazăr Dan (21 ani, din Iara) şi Văcar Vasile. Poliţia nu. cunoaşte semnalmentele acestuia din urmă, partenerul său acceptînd să-i divulge doar numele. Oricum, poliţiştii speră ca în scurt timp săli identifice. De asemenea sînt la “răcoare” şi Bagyui Lajos Istvan şi Handru Daniel, arestaţi pentru o serie de furturi din maşini. • (M.H.) Corespondenţă din Franţa Casat©e m clasts . ; r ® m â i i e s ^ ; La invitaţia Asociaţiei „VIVRE DANS LES PYRENEES’Vcu sediul în Argeles-Gazost (Franţa), orches- tra de muzică populară; „VIRTUOZII TRANSILVANIEI” din Cluj-Napoca, aflată7 sub ‘ conducerea lui Ion Fărcaş, secondată de trei perechi de- dansatori, întreprinde un turneu artistic pe care gazdele noastre l-au gîndit ca un prim pas dintr-un şir de contacte viitoare în plan etnofolcloric, cul- tural şi spiritual, între Transilvania - Cluj-Napoca şi zona Pirineilor. Sîntem in casa Domnului: mănăstirea ortodoxă SAINT NECTAIRE D’EGINE din Astugue ne găzduieşte într-o atmosferă solemnă şi calmă, într-un spaţiu pronunţat ascetic, decorat cu icoane şyobiecte vechi şi ocrotit de un cru- cifix din granit şlefuit, ce străjuieşte intrarea în această incintă sacră. „Roi de Gloire” stă înscris sub chipul Domnului. Complexul monastic de tyrdonanţa privind reducerea impozitului pe salarii nu ă fost adoptată Preluînd o ştire destinată presei, ziarul nostru şi-a informat cititorii în legătură cu ordonanţele - ce ar fi fost aprobate de Executiv - prin care se reduceau impozitele pe salarii şi se micşorau accizele la băuturi' alcoolice. Bucuria noastră şi a cititorilor, desigur, se dovedeşte a fi însă de scurtă durată, fiindcă în ultima şedinţă săptămînală a guvernului ordonanţa privind reducerea impozitului pe salarii nu a fost adoptată.- Avînd în vedere impactul social şi economic deosebit al reducerii impozitului, reprezentanţi ai presei centrale cauză nu a fost adoptată de guvern şi, în consecinţă, nu poate fi comentată în nici un fel. Cu două zile in urmă, se mai lucra încă la textul reglementării; După spusele celor de la finanţe, ceea ce s-a prezentat la conferinţa de presă de vinerea trecută de către dl secretar de stat Gheorghe Raicu a fost numai o informare a celor discutate, de principiu; Ministerul de Finanţe'promite că va reveni cu amănunte atunci cînd ordonanţa în discuţie va fl finalizată şi r adăugăm noi - atunci cînd ea va f], în'fine, adoptată de guvern. au solicitat amănunte d-lui'Nicolâe Dbne, director Nu c nici un secret c i impozitele sîţjt o grea povară pe general la, Direcţi^ Impozite Directe din Ministerul satariile^noastre. Finanţelor. Dînsul a specificat faptul că ordonanţâ îni',^~- ., , S \ . - «'»• :‘v la Astugue,:situat într-un cadru natural extraordinar, pe culmea Pirineilor francezi, la o altitudine apreciabilă, captivează pe oricine se aventurează în acest ţinut de deasupra norilor, aflat la puţini kilometri de frontiera cu Spania. , încă de la primul spectacol; susţinut în faţa locuitorilor din Saint Gardos şi din împrejurimi, precum şi cu ocazia reprezentaţiei de la „Cave de Saint Gardos” (un mare complex de viniiîcaţie), glasul pietrei s-a îndulcit la vibraţia muzicii şi dansurilor româneşti, pădurile, livezile şi podgoriile nesfîrşite reverberînd armonic sunete şi glasuri, cîntec de păsări şi susur de izvoare, în forma lor originală, aşa cum sînt cunoscute pe la noi. Aici, unde ne aflăm, piatra a supravieţuit iar duritatea stîncii a înghiţit tăcerea .din vecinătatea îngerilor, păstrînd tradiţia, cultivînd prietenia şi apropirea dintre oameni, de oriunde ar fi. Credinţa - căci muntenii aceştia nesofisticaţi, extrem de ospitalieri, în majoritate catolici, alături de micuţa, dar activa comunitate ortodoxă - a fost cea care, de fapt, le-a păstrat, umplînd sufletele celor care, de secole, au zidit mănăstiri, sfinţind lăcaşuri de cult, întru pocăinţă, rugăciune şi iertarea păcatelor. Intrarea românilor în programul turneului a fost marcată de succes. - Despre spectacolele din zilele următoare - aşteptate, so pare, cu interes şi aflate în atenţi:; prosei, care ne-a şi contactai * într-o corespondenţii Mich^eh.nqcu
Transcript of Ministrul oBandez al apărării vizitează...
M i n i s t r u l o B a n d e z a l a p ă r ă r i i v i z i t e a z ă
R o m â n i a
O delegaţie militară, condusă de dr. Joris Jacob Clemens Veerhoeve, ministrul apărării al Olandei, a sosit, marţi seara, la Bucureşti, pentru o viiută de trei zile, la invitaţia lui Gheorghe Tinca, ministrul apărării al României. MiniStruI'olandez al apărării se va întîlni şi va avea convorbiri cu omologul său român. în programul vizitei sînt prevăzute primiri la Parlamentul şi Guvernul României, precum şi convorbiri la M inisteru l Afacerilor Externe. Oaspeţii olandezi vor depuneo coroană de flori la Mormîntul Ostaşului Necunoscut, se vor în tîln i, la Calafat, cu personalul contingentului olandez ce asigură supravegherea embargoului pe Dunăre şi vor vizita, la Constanţa, Statul Major ăl Marinei Militare.
Ţot ieri, marţi, 8 august, după amiaza, la sediul MApN au avut loc convorbiri între Gheorghe Tinca, ministrul apărării naţionale şi Robin Beard, adjunct al secretarului general al NATO. ^ <
ţ Agenda 12♦ Roza vînturilor /3♦ Viaţa jrolitică/4♦ Artă - cultură/5♦ Omul şisocietatea/6♦ Publicitate/7-11♦ Sport! 12 . •♦ Femeia/13♦ Economia/14♦ Eveniment/15- ^ Ultima oră/16'
ANUL VII NR. 1451 ISSN 1220-3203
MIERCURI 9 AUGUST 1995
16 PAGINI 300 LEI
Astăzi vremea se va răci uşor faţă de ziua precedentă. Cer temporar noros. Fe alocuri vor cădea averse de ploaie.Vînt slab la moderat din sector nordic. Temperaturile maxime se vor situa In jurul valorii de 23 grade. Ieri, la ora 12, la Cluj-Napoca se înregistrau 23 grade, iar presiunea atmosferică era de 732 mm Hg (Octavian Niculescu, meteorolog de serviciu).
K B
înarmarea, singura sansă a României?
V a ier C H IO R E A N U
2 Aminteam că războiul informaţional dintre România şi "Ungaria a fost net cîştigat de aceasta din urmă, scopul ei
• f i n a l fiind anexarea Transilvaniei. Acestui scop ţi este , subordonată, aproape în exclusivitate, activitatea diplomaţiei ungare. Sînt oameni politici şi militari unguri care au recunoscut: că, în timpul revoluţiei din decembrie 1989, Ungaria a intenţionat să atace România. Momentul a fost pierdut, afirmă cu regret unii dintre ei. Dar riu fără a trage unele foloase, îi consolează alţii. Este greu de crezut că acele cercuri politice şi militare din Ungaria care s-au gîndit la o intervenţie militară în România, nu au profitat de situaţia tulbure de atunci şi n-au introdus arme în Transilvania, odată cir a ju toare le m ateriale aduse populaţie i m aghiare. Afirmaţiile acelor oameni politici români consideraţi naţionalişti extremişti nu pot fi ignorate în totalitate. Măcar pentru faptul că au fost descoperite arme după 1989 în diferite localităţi transilvane. Dar, este probabil ca stocurile mari să fi fost ascunse cu grijă, urmînd ca ele să fie folosite în anumite împrejurări.
După acest prim .moment, s-a trecut la in ternaţionaliza-' a problemei minorităţii maghiare din Transilvania, iar rezultatele obţinute sîn t de-a dreptul spectaculoase. în timp ce România ■: s-a apărat mereu, cu stîngăcie împotriva atacurilor declanşate îm potriva ei de Ungaria, aceasta a reuşit sâ convingă.lum ea întreagă de "dreptatea” ei, folosind cu o abilitate diabolică o gamă largă de minciuni şi denigrări, învelite în pînza albă a democraţiei contemporane. în acest fel şi-a apropiat simpatiile ţărilor europene, inclusiv ale acelora pe care România le credea prietenele ei. Sâ ne amintim că preşedintele Franţei a vizitat întîi Ungaria şi apoi România. Şi să ţinem seama că acest lucru s-a petrecut după ce Ungaria a intenţionat, în timpul revoluţiei din decembrie 1989, să atace România.
Deci, pe plan diplomatic, România a fost învinsă de Ungaria . de o maniera categorică. Ce ar urma acestui pas? Ce altceva decît . un incident între populaţia maghiară din Transilvania, instigată - mereu de cîţiva lideri extremişti ai UDMR (Tokes Laszlo a asemuit mereu Transilvania cu Bosnia) şi autorităţile române! Urmat, firesc, de intervenţia armată a Ungariei. Unii observatori militari socotesc acest scenariu absolut verosimil şi schiţează pe hîrtie mersul ; ostilităţilor. Conform unui analist american, Ungaria, dispunînd '■ de o armată bine înzestrată şi pregătită, va putea învinge România, în urma unui atac impetuos, care va muta graniţele'dintre cele două ţări pe linia trasată în urma Dictatului de la Viena. Ajunsă pe acest aliniament, armata Ungariei ar fi oprită de intervenţia NATO şi ONU. Conform aceluiaşi scenariu, conflictul s-ar finaliza cu un tratat de pace încheiat la Praga,.în urma căruia trupele ungare s-ar retrage pe vechea frontieră dintre România şi Ungaria, iar în Transilvania s-ar constitui două regiuni autonome. Deci, două, nu trei cum anticipează unii politicieni de origine ungară. Dacă s-ar ajunge în situaţia ca acest scenariu să se materializeze se pune întrebarea în favoarea cui ar interveni NATO şi C onsiliul de Securitate, a României sau Ungariei? Bine prelucrate de diplomaţia ungară, organismele internaţionale amintite ar putea "crede” că în Transilvania trăiesc 6,3 milioane de unguri şi 1,6 milioane de români, nu invers, şi ar da dreptate Ungariei în m aterializarea pretenţiilor sale teritoriale. De aceea, România se pare câ nu are o altâ şansă decît aceea a modernizării armatei şi înzestrării ei cu tehnică de luptă de ultimă oră, care să descurajeze intenţiile unor oameni politici unguri, posibili conducători de mîine ai unei Ungarii iredentiste, (va urma)
A murit pe televizor!Duminică, în comuna Căşei
din judeţu l Cluj a încetat din viaţă Istvan Gheorghe In vîrstă de 35 de ani. O m ul, nem ulţumit de programul naţional de televiziune a încercat să-şi fixeze televizorul pe o altă frecvenţă pentru a recepţiona programul doi. Datorită neatenţiei, I.G. a fost electrocutat, murind p ş lo c , (M-Hr),
Ieri înain te de m asă-ne-au ^vizitat- la redacţie mai m ulţi cititori, care doreau inform aţii privitoare la funcţionarea Inspectoratului şcolar judeţean: unde: anume pot fi găsiţi, inspectorii şi între ce ore. Am aflat (şi-i informăm pe cititorii ziarului) că Inspectoratul funcţionează, deocam dată, la vechea adresă adică în clădirea Primăriei municipiului C luj-N apoca, to ţi cei interesaţi putînd apela la serviciile sale. Solicitările nu sînt deloc puţine-la data aceasta. Urgentă este, printre altele înscrierea candidaţilor la concursul de profesori titulari, care ţrebuie să-şi depună dosarul pînă în ziua de 15 august, în prealab il însă ei trebuie să
completeze o cerere tip,'care apoi este vizată de directorul şcolii de unde pleacă profesorul respectiv.:
La orele amiezii, am primit din partea Inspectoratu lu i şcolar un comunicat, în care se face cunoscut
în v ă ţă to ru lu i” din P iaţa Avram lancu, care în prezent este ocupată de Universitatea "Babeş-Bolyai”. S- a " form at 'o delegaţie a Inspectoratului şcolar, directori de şcoli şi lideri de sindicat, care să
T o tu şi) In s p e c to ra tu l ş c o la r
fu n c ţio n e a z ă în c lă d ire a P r im ă r ie ifaptul că la o şedinţă din 7 august, cu partic iparea d irec to rilo r şi contabililor şefi din toâte unităţile de învăţăm înt preuniversltar din C luj-N apoca şi a conducerii sind icatelo r d in -învăţăm în t s-a hotărît m utarea Inspectoratu lu i şcolar judeţean în fosta clădire "Casa
negocieze cu conducerea Primăriei ca im ediat să se re ia ac tiv ita tea Inspectoratu lu i şcolar în actualul sediu, unde să funcţioneze pînă la crearea condiţiilor necesare mutării, cu term en pînă la 15 septembrie. C ererea In specto ra tu lu i a fost
; satisfăcută. Cel puţin pentru^ziua de
ie ri. La şedinţa am intită s-a - ap recia t ca fiind cu totul necorespunzătoare variantele de mutare oferite de Primărie şi a dezaprobat acţiunea acesteia de blocare a activităţii inspectoratului în aceâstâ perioadă.
Cu alte cuvinte, totul rămîne cum a fost. inspectoratu l n-a plecat din localul Primăriei, cu toate că“se fac presiuni din partea conducerii acesteia ca inspectorii
. să se instaleze în alt spaţiu. Lupta ; pentru spaţiu , ce părea la u r , mom ent dat inegală, pare â da
cîştig de cauză, cel puţin pentru moment, Inspectoratului şcoiaf judeţean, care poate conta chiar pesprijinufnum eroşilor dascăli din m unicipiul Cluj-Napoca.
în sprijinul celor care doresc să profite în urma marii privatizări
P.Ă.C. iniţiază RETCONRETCON. Numele pare ieşit din
benzile de desene anim ate. Dar iniţiatorii acestui program ambiţios prom it eu serioz ita te c e lo r câre. subscriu iu i că vor beneficia de un trai mai bun. ■ 7
Reţeaua de preschimbare eficientă a certifica te lo r de proprieta te şi cupoanelor nominative (RETCON) este o ferta P.A.C. ad resa tăv susţinătorilo r partidului. Ei vor primi asistenţă calificată şi gratuită cu privire la întreprinderile la care este rentabil să devină acţionari; RETCON .va cum ula ac ţiun ile participanţilor la program, încercîrid să obţină pachetu l de contro l în cîteva în trep rinderi rentabile; Interesele acţionarilor vor fi în viitor
gestionate de o societate privată de investiţii financiare contractată de secretariatul RETCON. .
Nu este . ind iferen t - spun in iţia to rii RETCON - dacă vei investi în acţiuni la o întreprindere neviabilâ şi fără perspective, sau dacă eşti acţionar la o întreprindere
v rentabilă. în primul caz, profitul pe care acţiunile îl vor aduce anual este
■ foarte mic. Dar, în al doilea caz, dividendul anual, ca şi valoarea de vînzare a acţiunilor; vor fi ridicate
-ş i vor avea tendinţa descreştere în viitor. Cei care doresc să se alăture in iţia tive i RETCON pot solicita informaţii, în Cluj-Napoca, la sediul P.A.C. din strada Iaşilor nr, 14 sau lâ telefon 132188. ’ ' (C.C.)
Vasile Văcar este căutat de poliţie!■ Poliţia municipiului Cluj-Napoca a identificat două bande de hoţi
din autoturisme ce operau pe raza oraşului. Prima echipă de infractori este formată din Lazăr Dan (21 ani, din Iara) şi Văcar Vasile. Poliţia nu. cunoaşte semnalmentele acestuia din urmă, partenerul său acceptînd să-i divulge doar numele. Oricum, poliţiştii speră ca în scurt timp să li identifice. De asemenea sînt la “răcoare” şi Bagyui Lajos Istvan şi Handru Daniel, arestaţi pentru o serie de furturi din maşini.
• (M.H.)
Corespondenţă din Franţa
C a s a t© e m c la s ts . ; r ® m â i i e s ^ ;
La invitaţia A sociaţiei „VIVRE DANS LES PYRENEES’Vcu sediul în Argeles-Gazost (Franţa), orchestra de m uzică p o p u la ră ; „VIRTUOZII TRANSILVANIEI” din C lu j-N apoca , a f la tă 7 sub ‘ conducerea lui Ion Fărcaş, secondată de tre i perech i de- dansato ri, întreprinde un turneu artistic pe care gazdele noastre l-au g îndit ca un prim pas dintr-un şir de contacte viitoare în plan etnofolcloric, cultural şi spiritual, între Transilvania - Cluj-Napoca şi zona Pirineilor.
S întem in casa D om nului: m ănăstirea o rtodoxă SAINT NECTAIRE D’EGINE din Astugue ne găzdu ieşte în tr-o atm osferă solem nă şi calm ă, în tr-un spaţiu pronunţat ascetic, decorat cu icoane şyobiecte vechi şi ocrotit de un crucifix din granit şlefuit, ce străjuieşte intrarea în această incintă sacră. „Roi de G lo ire” stă înscris sub chipul Domnului. Complexul monastic de
tyrdonanţa privind reducerea impozitului pe salarii nu ă fost adoptată
Preluînd o ştire destinată presei, ziarul nostru şi-a informat cititorii în legătură cu ordonanţele - ce ar fi fost aprobate de E xecutiv - prin care se reduceau impozitele pe salarii şi se micşorau accizele la băuturi' alcoolice. Bucuria noastră şi a cititorilor, desigur, se dovedeşte a fi însă de scurtă durată, fiindcă în ultima şedinţă săptămînală a guvernului ordonanţa privind reducerea im pozitului pe salarii nu a fost adoptată.- Avînd în vedere impactul social şi economic deosebit al reducerii impozitului, reprezentanţi ai presei centrale
cauză nu a fost adoptată de guvern şi, în consecinţă, nu poate fi comentată în nici un fel. Cu două zile in urmă, se mai lucra încă la textul reglementării; După spusele celor de la finanţe, ceea ce s-a prezentat la conferinţa de presă de v inerea trecu tă de că tre dl secretar de sta t G heorghe R aicu a fost num ai o informare a celor discutate, de principiu; M inisterul de Finanţe'promite că va reveni cu amănunte atunci cînd ordonanţa în discuţie va fl finalizată şi r adăugăm noi - atunci cînd ea va f], în 'fine, adoptată de guvern.
au solicitat am ănunte d-lui'N icolâe Dbne, d irec to r Nu c nici un secret c i impozitele sîţjt o grea povară pe general la, D irecţi^ Impozite D irecte din M inisterul satariile^noastre.Finanţelor. Dînsul a specificat faptul că ordonanţâ în i ',^ ~ - ., , S \ . - «'»•
:‘v
la A stugue,:situat într-un cadru natu ral extraordinar, pe culmea Pirineilor francezi, la o altitudine apreciabilă, captivează pe oricine se aventurează în acest ţinut de deasupra norilor, aflat la puţini kilometri de frontiera cu Spania. ,
în că de la prim ul spectacol; susţinut în faţa locuitorilor din Saint Gardos şi din împrejurimi, precum şi cu ocazia reprezentaţiei de la „Cave de Saint Gardos” (un mare com plex de v in iiîca ţie ), g lasul pietrei s-a îndulcit la vibraţia muzicii şi dansurilor româneşti, pădurile, livezile şi podgoriile nesfîrşite reverberînd arm onic sunete şi glasuri, cîntec de păsări şi susur de izvoare, în forma lor originală, aşa cum sînt cunoscute pe la noi.
A ici, unde ne aflăm , p iatra a supravieţuit iar duritatea stîncii a în g h iţit tăcerea .din vecinătatea îngerilor, păstrînd tradiţia, cultivînd prietenia şi apropirea dintre oameni, de oriunde ar fi. C redinţa - căci m untenii aceştia nesofisticaţi, extrem de ospitalieri, în majoritate catolici, alături de micuţa, dar activa com unitate ortodoxă - a fost cea care, de fapt, le-a păstrat, umplînd sufletele celor care, de secole, au zidit mănăstiri, sfinţind lăcaşuri de cult, în tru pocăinţă, rugăciune şi iertarea păcatelor.
Intrarea românilor în programul turneului a fost marcată de succes. - D espre spectacolele din zilele urm ătoare - aşteptate, so pare, cu interes şi aflate în atenţi:; prosei, care ne-a şi contactai * într-o corespondenţii
M i c h ^ e h .n q c u
ADEVĂRUL,d e C i u l AGENDA miercuri, 9 august 1995 (2
« /M ă r tu r is e s c ^ ^ un botez spr<$m
iertarea păcatelor?•Azi: Calendarul ortodox:St. Ap.
Matia; Sf. Mc. Antonim; Calendarul greco-catolic: Sf. Matia, ap. (s I); Calendarul catolic:Sf. Roman, ostaş m.; Fer. Tereza Benedicta a Crucii
(Edith Stein).m.• MîlnetCafemiaruZ ortodox: Sf.
Mc. Lavrentie, Arhidiaconul, Xist şi Ipolit;- Calendarul greco-catolic:St. Laurenţiu, diacon m(+25Ş); Calendarul catolic: Sf. Laurenţiu, diacon m. •
Ii felicităm pc loji cci care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus. .
iTELEFOANE |:î+j|TAROM|&?«.•PREFECTURA,CONSnUL
JUDEŢEAN: 19-64-16• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA;19^0-30• PRIMARrADFJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-«0• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII:36-* 0-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 i •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 •POUŢIACLUJ-NAPOCA: *55 şl
11-15-10•POUŢIA FEROVIARĂ CLUJ-
NAPOCA: 13-49-76 •POUŢIA DEJ: 21-21-21 •POUŢIA URDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TUROT: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-3* .. ■POLIŢIA GHERLA:n24-14-14 '• POMPIERII: 981•APĂRAREA CIVILA CLUJ-NAPpCA:
11-24-71 ■• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91»INTERNAŢIONAL: 971 - •INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTA: 958 REGIAAUTONOMĂDE
• 1ERMOFICARE DISPECERAT: 11-87-48 REGIA AUTONOMĂDE APĂ r CANAL DISPKCI-:RAT: 11-63^)2S C "SALPREST” SA. ’ , DISPECERAT: 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 Int 132 •
filT R A N S P O R T £ G .F ;R .PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA
i principalele direcţii A trenuri accelerate, rapide şi intercity
•BAIAMARE^!AlUMAKE(priaD^15^5 •BISTRIŢA NĂSĂUD: 15,43 .•'? •BRAŞOV (prin Dej): 0,28 ^ •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9,53; 14,17; 21,52 (prin Sibin-Piatra OH): 11,42 (prin Petroşani - Craiova): 10,00 < •BUDAPESTA: 0,28; 16,14;•GALAŢI (prin Ploieţd-Bnzin): 9,33 •IAŞI: 0,00; 12,58; 21,14;•ORADEA: 2^45; 16,43; 21,00 " . •SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15,30 ' ■•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 ■TIMIŞOARA (prin Alba talia): 5,19; 22,49; 23,08 ;(prin Oradea): 15,16 •TlRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 •INFORMAŢII GARĂ: 952 :
AGENŢII DE VOIAJ CFR IINFORMAŢII: 11-22-12 (inton)
11-24-75 (internaţional)
ORARUL CURSELOR TAROM
P lecări din B ucureşti:7,10; 13,00; 17,00 de luni pînă
vineri inclusiv 'P lecări din C luj-N apoca:8,45; 14.30; 18,30’de luni pînă vineri inclusiv V-;Sîmbătă: , .P lecare din B ucureşti: 13.00 Plecare din Cluj-Napoca: 14.30 Tariful: 35.000 lei Telefon TAROM C luj: 19.49.87
CURSE INTERJUDEŢENE din Autogara. UT
■Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00. •Cluj-Napoca-Tîrgu Mureş: 6,30; 14,00. «Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30,17,00 •Cluj-Napoca - Abrud: 6,00; 14,15. . •Cluj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu circulă
duminica); 12^30,14,30; 18,30. «Quj-Napoca - Gîrbău - Zalău: 6,40 •Quj-Napoca - Jibou: 7,00,14,00 (prin
Gîrbou); 16,30 (prin Jlida). Quj-Napoca - Simleul Silvanici: 8,30; 16,00'Quj-Napoca - Aiuri: 12,00.Cluj-Napoca - Alba-Iulia: 13,00.
•Cluj-Napoca - Bistriţ» 15,30 (circulă vineri, sîmbătă, duminici, luni).
«Quj-Napoca - Brad: 16,00. «Quj-Napoca - Cîmpeni: 13,15. •Quj-Napoca - Mediaş: 14,30.
Quj-Napoca - Reghin: 16,30. Quj-Napoca - Tîrnăvcni: 15,15.
• Quj-Napoca - Tîrgu Lăpuş: 15,25. «Quj-Napoca - Topliţa: 14,15. •Quj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Mociu);
14,00 (prin Tioc).«Quj-Napoca - Huedin: 13,15 (prin
Căpuş), 14,00 (prin Sutor). «Quj-Napoca - Turda 5,30, 6,30, 6,50;
7,2», 8,15; 9,30,10,30,1,30,12^0,13,20,14,00,14,30;15,00,15,30;16,00,17,00,
' 18,00; 18M 19,00-, 20,00,21,(fo, 22^0.' ' y'. ■ J
Cursele judeţene pleacă din Autogara 1
CURSE INTERNAŢIONALE . din Autogara IX:
# Cluj-Napoca - Budapesta, cn plecare din Ouj-Napoca tn zilele de hud, Joi ţi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta in zilele de marţi, vineri fl stmbita la ora 11,000 Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cn plecare din Clnj-Napoca in ztaa de mletcnii ora 7 şi înapoierea din Miskolc In ziua de joi ora 11.
1IN1*UKMA|U A utogara 1 :14-34-36 A utogara II: 13-44-88
«uniCIXU
1 UNIPLUS RADIO "
Miercuri, 9 august
5.00 Matinal Uniplus Radio; 5.05,Agcnda zilei; 5.10 Meteo;5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Program TV; 5.55 P iaţa şi economia dc piaţă; 6.35. Agenda zile i; 6.40 Agenda mondenă;
7.15 H oroscop; 7.25 R ev ista presei; 7.30 Calendar; 8.10 Polifia municipiului în direct;8.15 Pompierii în direct; 8.30 în treruperea em isiei; 12 ,0 0 . Reluarea emisiei; 14.30 Overdose; 16.10 Emisiune în direct cu ascultâtorii-“lnvitaţi în studio” ; 17.05 ... “Invitaţi în studio”; 18.30 întreruperea emisiei;21.30 Greatest Hits; 22.05 Greatest Hits; 23.05 Music by night.
P rog ram in fo rm ativ BBC L o n d ra : 6.00; 14.00; 18.00; 21.00.
Ş tiri U niplus R adio: 7.00; 8.00; 12.05; 13.00; 15.00; 16.00; 17.00; 22.00; 23.00. .
FARMACII X FARMACIIFarm acii cu serviciu perm a- G a rd a de noap te ; Farm acia
nent: Farmacia "Corafarm", str. nr.4 Hedera, str.Gh.Doja nr.32, Ion Meşter nr.4, telefon 17-51.-05. telefon 13-00-77 orar 20-8.
■ B.C.U. "L ucian Blaga" (strada Clinicilor 2):B.C.U. "L ucian B laga" (strada Clinicilor 2):17-28 iulie: 8-14; 31 iuIie-20 august: închis; 21 august-3 septembrie: 8-14 sala "Gh. Lazăr" (numai pentru cadre didactice universitare şi cercetători); 4-15 septembrie: 8- 13,45 şi 14,30-21,00; 17-29 septembrie: 8-14. Sîmbătă şi duminica închis,■ B iblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA"
Perioada 15.06- 1:09. 1995 SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nrTl) şi filialele ORAR: luni, miercuri, joi, 14-19,45; marţi- vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr. 1 )ORAR: luni, marţi; joi: 14- 19,45; miercuri, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi .duminică -închis. SALA D-E LECTURĂ (str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni- joi: 9-19,45: vineri: 9-17,45: sîmbătă: 9-13,45: duminică - închis.;■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 -14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis \■ Biblioteca Germana (strada Universităţii 7-9) Orar modificat în perioada 3 iulie 1995 - 9 septembrie 1995: luni - închis; marţi - 10-13; miercuri - 15-18; joi - 10-13; vineri închis-.■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni- vineri 12 - 16■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu II). Orar: luni, miqrcuri: 14 -‘19; marţi, joi, vineri: 9-14; sîmbăţă şi duminică: închis , •■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălni- ceanu7 - 9). Orar: marţi: 18 J 9 ; joi 19 - 20.■ Biblioteca Caseicorpuluidi- dactic, Bulevardul 21 decembrie nr.9, camera 39, orele 8-15.■ Biblioteca C entrului Cultu ra l Francez (strada Kogălniceanu 12-14). Oran luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: 10- 16; sîmbătă şi duminici închis.■ Bilioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8- 13, duminică: închis.
■ MnzenI Naţional de A rtă(Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 -17 ; luni şi marţi: închis ■M nzenI Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada IC Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Istorie a T ransilvan ie i (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10- 16; luni închis. ■M nzenI E tnografic al Transilvaniei (strada Memorandumului 21). Marţi - duminică: 9 - 17; luni: închis ■G aleriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9-17; sîmbătă şi duminică: închis■ M uzeal m em orial “ Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar miercuri-duminică 13-17;. luni şi marţi închis.■ MazenIZoologicîncepîndcu data dc 23 mai, sc va putea vizita zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.■ Parculetnografic”Romulus Vuia” zilnic 9-16, luni închis.
.;. Jo i, 10 august
P rogram ul 1: 7,00 La prim a oră; 9,20 Film serial: ”Santa Barbara” ; 10,05 FUm serial: ’’lub iri amăgitoare”; 10,55 D esene animate; 11,20 Videolexicon; 12,20 Ecran de vacanţă; 13,10 -1001 audiţii; 14,00 A ctualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,05 TV R C luj- Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Un zîmbet al Anzilor - Ecuador;16,25 Noutăţi muzicale; 16,40 La orizont , - econom ia; 17,40
Milenium; 18,25 Desene animate;18,50 Tragerile Super Loto 5/40 şi E xcepţională E xpres; 19,00 M edicina pentru to ţi; 19,30 Film
: serial: ”Fata şi b ă ie ţii” ; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film serial: ”Valea Păpuşilor” ; 21,40 Reflecţii'rutiere;21,55 S tudioul econom ic; 22,35 Simpozion; 23,20 Actualităţi; 23,35 Campionatul mândial de atletism;0,05 Film serial: "Familia Palliser”.
Program ul 2: 7,00 La prima oră;9,20 Ora de rfuzică; 10,05 Mozaic;11,30 Desene animate; 12,00 Noi
N frontiere; 12,40 Smoking, no smok- ing; 13,45 Ritmuri muzicale; 14,00 Actualităţi; 14,10 Magazin social;
-1 5 ,0 0 Film serial: - "P o liţia ' intervine”; 15,50 Ritmuri muzicale;
16.00 Desene animate; 16,30 Film serial: "Pasiuni secrete"; 17,09 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Emilii* în lim ba germană; 10 Oj Campionatul mondial de atlctint21.00 TVM - Mesager; 21,3c Enigma; 22,00 Cinematograful 4 artă; 0,15 Colecţia "Fragil".
TVR CLUJ-NAPOCA: 15,0<- Jurnal - -actualităţi; Arleckii
Absolvenţi ai primei promoţii U instituţiile de învăţămînt superi? artistic din Cluj-Napoca; Studioi vacanţei: Desene animate - "Cocote Minute” (VI).: R edacţia nu îşi u jo j responsabilitatea în legăturici eventualele modificări intervenite în programul anunţat.
Program ul te lev iz iu n ilo r prin cablu
P O R T A LEXPORT - IMPORT S.R.L.
09.08.19957.45 Buletin in form ativ ; 8,00-
Desene animate - Cartoon NetWork;9.30 Buletin in form ativ ; 9,45 Antena 1 - D ivertism ent m atinal; '11,45 Buletin inform ativ ; 12,00 Film - Pentru b inele lo r - RTL2;13,45 B uletin inform ativ;14,00 Antenff: 1 - Film ; 1 5 ^5 Buletin informativ; 16,00 Serial - Dan şi Roşie - Canale 5; 16,30 Serial - D ădaca ,- 'C ana lf 5; 17,00 Desene animate - Cartoon NetWork;18.30 Observator - Ştiri Antena 1;19,50 B u le tin jn fo rm ativ ; 20,10 Exploziv m agazin - RTL j 20,40 Antena 1 - Muzică; 21,25 Buletin informativ; 21,40 Film - Risc total- Canale 5; 23,45 Film - Antena 1.
, P o r ta l 209.08.1995
9.45 Buletin inform ativ; 10,00 Antena 1 - Film ; 11,45 B uletin
informativ; 12,00 Antena 1 - Film;■ 13,45.Buletin inform ativ ; 14,00 Antena 1 - Videotonomat, Coktail, Reportaje; 15,30 Antena 1 - Seriale; "17,00 B uletin inform ativ; 17,15 Antena 1 - Film; 19,00 Antena 1 - D ivertism ent, M uzică; 20 ,00 D ocum entar -W orldnet; 21,00 Buletin informativ; 21,15 Film - O vacanţă trăznită - Pro7; 22,50 Film- A ntena 1. Obs.- T raduceri simultane pe ambele canale.
09.08.19958.00 Program pentru tineret; 8.30
Seriale - R ctc4; 11.15 Seriale-Rete 4; 14.30 T eletext; 14.45 Seriale Canale 5 şi Rete 4 ; 15.45 D upă amiaza sentim entală - C iclu de filme; 18.05 Revanşa - Episodul 103- Serial - M ediaPro; 18.55 Motoeiclism - Preluare MediaPro;20.30 Roata norocului - Concurs SAT1; 21.15 Concediul nebunatec- Film PR 07; 22.50 Dulci păcate -
M agazin P R 07; 23.30 Animi- Film PRO7
■'V '7 Antena 1 . 17.00 Ş tir i.- reportaje; 17.15
Video tonomat - Show; 17,30 Li- mina călăuzitoare - serial; 1830!; lupta cii abuzurile şi corupţia; 19.»
.Din lumea afacerilor; 19.15 Desne anim ate; 19,30 întreruperti p rogram ului; 20,30 Capcaii pericu loasă . - serial;. 21.3S O bservator; 22.35 Cinsteşte-1 p« ta tă l tău - Film; 00.10 Punct d: vedere-F ilm .
s.c.TV CABLU s iX
PROGRAMUL R A D IO C L U J
Jo i, 10 a u g u s t: 6 ,00 B unş dim ineaţa. Ş tiri, ac tu a lită ţi şi muzică. Revista presei transilvane. D ialogurile d im ineţii.. De la corespondenţii noştri. A stăzi despre ieri. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri10,05 H isto ria m ag istra vitae.10,29 Estival '95: Emisiune multiplex. 11,00 Buletin de ştiri 11,05 Music şhop. Divertisment muzical Toate genurile pen tru toate gusturile. 12,00 Radiojurnal 12,15- 13,00 Exclusiv magazin^ Presa sub lupă, sfatul medicului, reţeta zilei. 12,50; P ressing . 13,00 Radiojurnal. T M icrofonul ascultătorului 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Ştiri, actualităţi şi muzică. în direct cu co respondenţii.. 19,00 Radiojurnal. ’ 19,30 E m isiunea partidelor politice parlamentare.20,00 D u-te, do ru le , departe. Muzică populară la cerere. 21,55 Buletin de ştiri.
V ineri, 11 august: 6,00 Bună dim ineaţa. Ş tir i,.a c tu a lită ţi şi muzică. Revista presei transilvane. D ialogurile dim ineţii. De la corespondenţii noştri. Astăzi despre ieri- 8,00 Emisinnea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri.10,05 Salonul artelor. Actualitatea
' în cultură şi artă. 10,29 Estival '95. Emisiune multiplex. 11,00 Buletin de ştiri 11,05 R eporter '95. R eportaje anchetă. La ordinea zile i. E v e n im e n t.' 12,00 R adiojurnal. 12,15 - 13,00 E xclusiv m ag az in .’ P ro tecţia consumatorului, cursuri valutare, reportajul emisiunii.' 12,50 Pressing. 13,00 Radiojurnal. Microfonul ascultătorului. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Ştiri, actualităţi şi muzică. în direct cu corespondenţii. 19,00 Radiojurnal. 19,15 Un milion de
„ prieteni. Telefoane în direct: de lâ prieteni - pentru 'prieteni. 20,00 'Top 9099. Topul transilvan al muzicii uşoare. 21,55 Buletin de ştiri.' ; - -
09.08.199511.30 U.H.F/-PR07; 13.00 Pro
gram de Vacanţă - SUPER RTL,15.00 Seriale - Rete 4; 17.00 Teletext; 17.10 Femeia misterului - Rete 4; 18.00 Femei periculoase -Rete4;19.00 D esene animate - SUPER RTL; 20.00 Teletext; 21.15 Justiţie finală II - RTL; 23.35 - Amami- P R 07 '
TV CABLU PLUS7,00 -Program "Amerom"; 10.06
Program "Tele 7 ABC"; 13.00 Antena 1.; Deschiderea ediţiei; 13.45 R ep., interviuri; 13.3! T eleshopping; 13.45 Din lume» afacerilor; 14.00 Lupta cu corupta;14.30 D esene animate; 14.45 Cinemateca de vacanţă; -16.25 Rep in te rv iu ri; 16.40 Teleshoppijg.17.00 Video tonomat; 17.15 American Top Ten; 18.00 închidere! ediţiei; 20.00 Redeschiderea ediţiei;20.10 Rep. interviuri; 20.23 Observator; 21.20 Film; 22.00 Fila
09.08.199510.00 Ştiri şi actualităţi locale;
10.20 Dffeptate finală - film cod»£ '12.00 în larg - film codat; 19.00 Şfci şi actualităţi locale; 21.30 DreptJlt finală - film codat; 23.05 în larg.
^ F i l m e • Film e • Film e'■ ; 4-10 august 1995 C luj-N apoca: Republica - Mai
iute ca moartea - SUA -p rem ie ră ' (11; 13; 15; 17; 19; 21) Victoria - Rob Roy - Flacăra iubirii, Flacăra răzbunării - SUA (1.1; 13,30;. 16; 18,30) Mărăşti - sala A - C înd dragostea ucide - SUA (13; 15; 17; 19); sala B - Teren minat -SUA (14; 16; 18)/4rfa -Indochina - Franţa (10; 13; 16; 19) Favorit - Ultima bătălie -SUA (11; 13; 15; 17; 19)
T urda - Fox - Băieţi răi - SUA - premieră; Tineretului - Pe marginea prâpastie i - SUA - prem ieră;
^Cîmpia T urzii - Muncitoresc - Un indian Ia Paris - Franţa - premieră; Răzbunare forţată - SUA; Dej - Arta- înfruntarea - India - premieră; Rob
■Roy - F lacăra iub irii, flacăra răzbunării - SUA - prem ieră;
' G h e rla - Pacea - P rom ontoriu l groazei - SUA -prem ieră; Superpoliţistele 2 - Hong Kong
Şniţel a la Covasna
. De ce aveţi nevoie: 450 g carne de porc, 50 g faină, 120 g muştar, 5 ouă, sare, 25 g caşcaval, 150 g ciuperci, piper.: Mod de p re g ă tire : Carnea porţionaiă se bale, se sărează, şi se pipereazâ. Bucăţile se trec prin fâinâ'şi se rulează, apoi se prăjesc în ulei. Separat se face o omletă foarte subţire în care sc pune ruloul de carne şi se rulează din nou. Pc deasupra se presară ciuperci călite în Ulei şi caşcaval ras. Se serveşte cu garnitură de cartofi pai, legume asortate si salată verde. *’ .
POLICLINICAINTERSERVISANslr. Pascaly nn5>cart Cheorgjwi
INTERNE • CARDIOLOGE NEUROLOGIE • PSIHIATRIE ENDOCRINOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE * ECOGRAHE*ALERGOLOGIE DERMATOIjOGIE • CHIRURGIE • ORTOPEDIEO.R.L. • OFTALMOLOGIE GINECOjOGIE*ONCOLDGIE PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR(Biochimic - Bacteriologic Imtinologic - Paraâtologic Teste SIDA)ZILNIC, inclusiv DUMINICA orele 7 -2 1Medic de gardă: orele 2 1 -7
Rezervare, consultaţii Ia teL 193.939
ALIANŢA ANflSUICID- su fle tu l nostru la dispoziţii dum neavoastră. Telefonul dc noapte, telefonul dc suflet
H 9.39 .39 - Între orele 21-07. J
(3^ miercuri, 9 august 1995 ROZA VÎNTURILORADEVARULd e C l u i
R e b e l i u n e a g e n e r a l i l o r s î r b i b o s n i a c i a d u c e p r e j u d i c i i a u t o r i t ă ţ i i l u i R a d o v a n K a r a d j i c i
Croaţia? confruntaţi cu “agresiunea c roa tă” . La 5 august, generalu l M lădiei a respins decizia lui K arad jic i, refuzînd; să accepte destituirea, considerînd-o “ilegală”.* în ziua următoare, cu prilejul unei
^ (Kcoter, A F P ) Parlam entul f ţjbilor din B osnia a anunţat la 6 îngust câ ’se s itu ează de partea• jderului sîrbilor bosniaci Radovan i ^radjici, aflat în conflict cu armata,| încercarea sa de a-l destitui pe ! -eieralul ; R adko M lădiei, şedinţe a Statului major, desfăşurată | ' 0 inandantul arm atei sîrbilor la Bania Luka, în nordul Bosniei, 18 | j^jsniaci (BSA)V ■ - I Agenţia de p resă a sîrbilor t^jsniaci “SRNA ” a afirm at că* „arlamentul a. “ sp rijin it din tot I jufktur decizia lui Karadjici de a | -relua comanda m ilitară. Liderul | jţjbilor bosniaci îşi anunţase la 4 armatei Republicii Sîrbe, generalul I *ugust decizia de a prelua comanda \ R adko M lăd ie i” , se p rec iza , în }* jijrlelor armate sîrbe din Bosnia şi comunicat. Concomitent cu şedinţa i jea-1 numi pe generalul Mlădiei Statului Major de la Bania Lulea, la Eî ytti-o funcţie lipsită de putere, aceea Pale, fieful sîrbilor bosnilci, avea $ “consilier special” însărcinat cu loc şedinţa parlamentului pentru a | coordonarea “apărării comune” a examina aceeaşi problemă. Decizia 1 sîrbilor din B osnia şi.a celor din parlam entului a survenit la doar
cîteva ore după ce BSA.s-a răzvrătit : arm ată care au contribuit în 'm od împotriva deciziei .lui Karadjici de efectiv la cucerirea a 70 la sută din a-1 în lătura pe carism aticu l ,ei teritoriul Bosniei. Rebeliunea celor comandant şi a refuzat să primească 18 generali sîrbi bosniaci ameninţă ordine de la conducerea politică .1 în mod d irec t autoritatea Grupul generalilor rebeli a tăcut apel “preşedintelui” Radovan Karadjici la parlament să respingă tentativa lui .într-un moment crucial al războiului-^ K aradjic i de a ‘ prelua personal Supravieţuiea politică a liii Karadjici
membri ai acestuia au anunfat, în- comanda armatei şi să nu “accepte este acum în cumpănă după trei ani tr-un comunicat difuzat de agenţia această decizie în interesul unităţii ca “preşedinte” al Republicii Sîrbe iugoslavă de presă Taniug, că au />;poporului nostru, a armatei noastre,- din B osnia, postură în carc s-a decis să treacă de partea lui Mlădiei, a capacită ţii ei -de lupta şi a. angajat să lupte împotriva federaţiei
moralului acesteia’’. Pe lîngă cei 18 • croato-musulmane din Bosnia careşi-a declarat independenţa.
Mlădiei, generâlul care ă repurtat Mlădiei, toţi comandanţii corpurilor cele mai răsunătoare sjiccese în de armată au semnat apelul adresat conflictul din Croaţia şi din Bosnia parlamentului. El a fost semnat de de la scindarea fostei Iugoslavii, a. şeful Statului major, generalul Milan precizat că va răm îne în funcţie G vero, de adjunctul lui M lădiei, “atîta vreme cît soldaţii şi poporul generalul Manoilo Milovandvici, şi îmi acordă sprijinul lor”; Potrivit de a lţi generali im portanţi din unor surse informate, Mlădiei se afla
încă la Bania Luka atunci cînd a început şedinţa parlamentului. .
Vom executa doar ordinele date de com andantu l S tatului M ajor a l generali care fo tm ează“colegiul”
. . . . . . . s ta tu lu i M ajor a l generalului
V i c t o r i a ' c r o a t ă a b l o c a t c o m p le t p r o c e s u l d e p a c e(Reiter) Mediatorii internaţionali care încearcă să Negociatorii de la Geneva au jucat un rol important în
aduci pacea în fosta Iugoslavie se tem că uluitorul .elaborarea unui plan internaţional de pace, cunoscutjiitces militar a l Croaţiei împotriva, sîrbilor rebeli va sub denumirea de “Zagreb-patru” sau “Z-4”, prezentat
•încuraja alţi lideri balcanici să renunţe la diplomaţie la începutul acestui an, dar respins de sîrbi. Acest plansi sase angajeze într-un război total. ar fi prevăzut integrarea Krainei în componenţa Croaţiei,
Diplomaţi de rang înalt de la Geneva afirmă că, deşi deşi în condiţiile unei autonomii limitate pentru anumite•ti mele capitale - îndeosebi Washington - izgonirea regiuni locuite în mod tradiţional de sîrbi. 7 * "i-decătre Croaţia a sîrbilor din Kraina este considerată în cadrul convorbirilor de pace de săptămînă trecutădspt utilă din jfunct de vedere strategic, acest fapt a de la Geneva, sîrbii au acceptat'să negocieze pe baza
ţblocat complet procesul de pace. J planului “Z-4” dar, potriv it unei surse diplomaticeDupă înlocuirea britanicului David Owen ca trimis “croaţii nu se află în dispoziţia de a lua cuvîntul dat
^Diurni Europene cu suedezul Cari Bildt, Conferinţa drept un răspuns”. 12 ore mai tîrziu armata croată erara ţio n a lă de la Geneva asupra fostei Iugoslavii a. ,trim isă împotriva Krainei.
farfonat masiv pentru a se ajunge la acorduri de pace InBalcani.;— " - V .c... - \ - ; ' ‘
Principala misiune al lui Carl Bildt a fost de a-1 atrage şi nai mult pe preşedintele sîrb" Slobodan Miloşevici îs tabăra celbr care se pronunţă pentru pace în condiţiile' «ni acord ce oferea ridicarea sancţiunilor ONU în fclimbul recunoşterii de către B elgrad mai în tîi a frontierelor Bosniei, iar ulterior a celor ale Croaţiei.
Ui acord a fost pe punctul de a fi încheiat cel puţin Şbdată, dar surse diplomatice afirmă că luptele din Kraina an spulberat speranţele că respectivul schimb armai putea fi cvocat prea curînd. ' >
“Cei care sprijină pacea prin negocieri au pierdut”, atfirmat o sursă diplomatică. “Cei care pledează pentru «Iuţii militare au cîştigat te re n - fie la Sarajevo, lelgrad, Washington sau oriunde”.; -
Conferinţa de la Geneva a fost activă în ultimii trei ii.încercînd să evite reluarea războiului în Croaţia.
întrebarea pe care şi^o pun observatorii este dacă acest conflict s-ar putea extinde şi ar putea duce la o reluare a confruntării din 1991 dintre Zagreb şi Belgrad, cînd puterea fostei armate federale iugoslave i-a ajutat pe sîrbii din Kraina să cucerească o treime din teritoriul croat. Succesul fulgerător al Croaţiei în Kraina - făcut posibil prin cuceriri militare anterioare în Bosnia, care au oferit croaţilor o cale de lansare a ofensivei lor împotriva fortăreţei rebele Knin - i-a surprins pe unii analişti./ •• l.-Vv.. ..După patru ani de insurgenţă, şîrbii-din Kraina au
fost izgoniţi în cîteva zile.Victoria croată redistribuie cărţile în ce priveşte fosta
Iugoslavie într-un mod imprevizibil, pe care mediatorii îl găsesc descurajator. Ei, sînt de asemenea,'preocupaţi de faptul că comunitatea internaţională nu a condamnat într-o măsură suficientă acţiunea şi consecinţele sale asupra civililor sîrbi forţaţi să se refugieze în Bosnia.
Personalităţi ale vieţii internaţionale: DALAI LAMA (Tibet) şiAUNG SANSUUKYI (Birmania) ...
L ic h id a r e a c a r t e l u lu i d e I a G a li - S f î r ş i tu l u n e i e p p c i- (R eu ter) Perioada puternicilor : Caii; La 6 august a fost capturat şi campaniei" lără cunoştinţa sa. Aceas-
stăpîni ai cartelurilor drogurilor din Miguel, tot la reşedinţa sa din Caii. tă investigare faee parte dintr-oColumbia, care sfidau statul cu bani Fiind al şaselea din cei şapte lideri campanie'lansată în luna aprilie de şi violenţă, se apropie de sfîrşit prin ai cartelului care a fost arestat, captu- biroul Procurorului general pentru : arestarea aproape a tuturor şefilor rarea sa a lăsat carte lu l practic în cercetarea afirmaţiilor potrivit căroracartelului de la Caii, ultimul dintre ruină. r V ,, parlamentari, importante oficialităţiei fiind M iguel Angel Rodriguez / Cu o avere estimată la peste cinci guvernamentale şi alte personalităţi Orejeuela.' < miliarde de dolari, Miguel’şi Gilber- publice au primit de asemenea bani; Prin m ită, intim idare şi tactici to s-au infiltrat în cercurile politice de la cartel. Unul dintre ceî mai violentei Miguel Angel Rodriguez şi de afaceri columbiene în aşa mă- Orejeuela şi fratele său măi mare, sură îneît. o anchetă iniţiată recent Gilberţo, au edificat tacit un virtual asupra unor afirmaţii în sensul că ei imperiu al cocainei pentru a domina au a ju ta t la finanţarea cam paniei în cele din urmă comerţul mondial electorale prezindenţiale din 1994ilegal cu droguri timp de 15 ani. -a a ru n ca t C o lum bia în tr-o crizăPuterea şi influenţa lor au devenit v politică profundă. în ultim ele 10atît de mari, îneît rivalizau cu cele zile, această criză a provocat demisiaale marelui lor duşman Pablo Esco- ministrului apărării şi a dus la aresta-bar şi ale cartelului său de la Medel- rea trezo rieru lu i cam paniei. Ea: a lin. Iar după moartea prin împuşcare declanşat de asem enea o anchetă a
căutaţi criminali din lume, Miguel, în v îrstă de 51 de ani, a condus activitatea de transport a sute de tone de cocaină spre America de Nord şi Europa. El a fost pus sub acuzaţie în Columbia şi Statele Unite pentru trafic de droguri şi îmbogăţire ilicită. Bărbat frumos şi mai sociabil decît fratele său, Miguel a condus şi întreprinderi legale, începînd de la afaceri imobiliare pînă la produse farmaceu-
a lui Escobar şi dispariţia ulterior a cartelului său în decembrie 1993, Miguel şi Gilberţo au dobîndit rapid controlul asupra acestui comerţ ilegal pentru â deveni cei mai mari exportatori de cocaină din Statele Unite. Miguel, alias “El Senior” , a. fost al doilea după Gilberţo în ierarhia cartelului. El-a preluat conducerea după ce la 9 iunie poliţia l-a arestat pe Gilberţo la locuinţa sa din
C ongresu lu i p en tru examinarea-, în v in u irilo r fo rm ula te îm potriva preşedintelui Samper în sensul că ar fi acceptat milioane de dolari proveniţi din com ercializarea drogurilor pentru a-şi finanţa campania electorală. Sam per, care a cerut ancheta parlamentară ca să-şi apere reputaţia, insistă că nici un fel de bani proveniţi din comerţul cu droguri nu ar fi putut in tra în fondurile destinate
tice. întreprinderile sale includeau lanţul naţional de farmacii şi drogherii “D rogueria la Rebaja” , banca “Banco de los Trabajadores” şi reţeaua d e -rad io “Grupo Radial
;C olom biano” . Banca şi reţeaua radiofonică au fost în cele din urm ă' vîndute. înfocat microbist de fotbal, se spune că este unul 'd in proprietarii echipei campioane din Caii. vV> '
Iniţiativa de pace a lui Boris Elţîn pentru Iugoslavia
Westtr) Preşedintele Rusiei, Boris Elţîn, a lansat o ofertă personală >sid încetarea conflictului iugoslav, adresînd luni preşedinţilor croat J;îrb iniţiativa de a veni la Moscova pentru convorbiri.Wcrindu-se sâ medieze între preşedintele sîrb Slobodan Miloşevici, preşedintele croat, Franio Tudjman, Elţîn a declarat ziariştilor câ Rusia
Rntinuă să fie fidelă politicii sale de a încerca să pună capăt luptelor prin ,KWele politice şi nu prin forţă. Dar, ca un indiciu al creşterii îngrijorării tositidin cauza situaţiei din Iugoslavia, Elţîn a afirmat pentru prima dată ^ dacă eforturile de pace eşuează,, comunitatea internaţională trebuie piecirgă la folosirea forjei. “Dorim să convenim asupra modalităţii de >ieana un document privind încetarea acţiunilor militare”, a declarat Elţîn rjnştik)r veniţi la Kremlin cu prilejul reluării activităţii preşedintelui după
cardiacă din 10 iulie. “Şi^sînt sigur că vom ajunge la un acord”, a ftUiatel Boris Elţîn a afirmat bă a discutat la telefon propunerea sa cil J^larul german Helmut Kohl şi cu preşedintele SUA, Bill Clinton, de
•«atonul unde a stat pentru recuperare.Reşedinţele Rusiei a mai precizat că sînt în curs convorbiri referitoare-
[propusa întîlnire cu Mitoşevici şi Tudjman; el nu a spus dacă cei doi «eceptit oferta sau cînd ar piitea avea loc o asemenea întîlnire. Casarea acestei iniţiative are evident drept scop şi faptul de a demostra
^ Elţîn îşi reia activitatea într-o formă bună după patru săptămîni 'operare în urma problemelor sale cardiace. Preşedintele rus speră exploateze tradiţionalele legături ale Rusiei cu această regiune, în special
■ ‘Urii creştin-ortodocşi din Serbia. 'Pre?c^ 'n*ele s' r^ Miloşevici, care nu este implicat direct
^•Inctiil dintre sîrbii secesionişti din Kraina şi croaţi, Boris Elţîn speră,ii T ** *>afe’ ^e*enn'ne Pe negociatori sâ ajungă la un acord care
'ţj emeoteze problema întregii foste Iugoslavii.BD 8 cr' ' ' cat direct ofensiva Croaţiei împotriva rebelilor sîrbi din
“a, dar a arătat tfă Helmult Kohl a fost de acord să încerce sâ-i de- ^ *e pc croaţi sâ manifeste moderaţie, iar o oficialitate a MAE rus a
' i - a r putea ca Moscova sâ ceară sancţiuni împotriva Zagrebului.: \ , ntele Rusiei a arătat că în trecut atacurile împotriva forţelor sîrbe
Cm,*?* ' nc'*e ,ura ?’ s® le provoace sâ răspundă. “Dacă nuţ ? ID «‘Ofturile de pace şi dacă sîrbii pierd controlul; atunci fireşte i re ui folosită forţa “ , a spus el. A firm aţia sa pare' să indice L niMf68 0 croată ar putea declanşa lupte pe scară largă>şi
ace ca procesul politic de pace să devină imposibil. . . . .
(A FP, R eu te r) Franţa şi China s-au a fla t “pe banca acuzaţilo r” pentru experienţele lor nucleare la •6 august 'cu ocazia cerem oniilor p rile ju ite de a 50-a aniversare a exploziei primei bombe atomice l a ; Hiroshima. “Bomba a lansat o nouă, e ră de teroare , era atom ică”, a , declarat reprezentantul special al secretarului general al Naţiunilor Unite, ambasadorul Joseph Verner Reed. P rim ul m inistru japonez Tom iichi- M urayam a, a cerut Parisului şi Beijingului să renunţe la experien ţele lor) în vrem e ce p rim aru l H iroshim ei. a cerut o interzicere- im ediată a tu turor experienţelor atomice şi crearea unei zone denucleărizate în Asia-Pacific.; Potrivit municipalităţii oraşului
Hiroshima, 60 000 de persoane s-au adunat în faţa cenotafului construit în centrul Parcului Păcii, în locul unde.în 6 august 1945, la 8,15 ora locală , a explodat prim a bombă atomică utilizată vreodată într-un conflict. Pentru majoritatea participanţilor, arm ele nucleare trebuie interzise dacă se doreşte cu adevărat să se asigure pacea. De aceea, recenta experienţă nucleară chineză şi anunţarea de către p reşedin tele Jacques Chirac a reluării unei serii de opt experienţe în Pacificul de sud înainte de aderarea Franţei la viitorul tratat ce interzice experienţele s în t. considerate aici ca o sfidare şi un; nonsens. în aceeaşi zi la Paris, peste 100 de grupuri ecologiste, partide de stînga şi sind icate au cerut poporului francez sâ folosească a
50-a aniversare a bombei atomice de la Hiroshima pentru a protestai împotriva deciz iei Franţei de a relua ' testările armelor nucleare. Dar numai aproximativ 2000 de persoane âu participat la mitingul principal din Piaţa D repturilor Omului din Paris pentru a demonstra împotriva po litic ii p reşed in te lu i Jacques Chirac, care a provocat proteste în lumea întreagă. Circa 400 de persoane au participat la un miting anti-
guvernu lu i să-şi cheltu iască m iliardele pentru v iaţă, nu pentru' m oarte. “T e rq ris tu le C hirac, nu vrem bomba ta” , intona un grup de tineri troţkişti. Dar aspectul cel mai izbitor al m itingului, convocat de organizaţii im portante ca Partidul
; C om unist, s in d ica tu l CGT, cele .două principale uniuni studenţeşti, G reenpeace, V e rz ii, P rie ten ii Păm întului şi m ai m ulte grupuri antifasciste, a fost dimensiunea lui
A 50-A ANIVERSARE A LANSĂRII BOMBEI ATOMICE DE LA HIROSHIMA: PROTEST ANTINUCLEAR DE DIMENSIUNI MODESTE
nuclear în oraşul Lillc din nord, iar 250 au p ro testa t sîm bătâ la Toulouse, în sud-vest. “Opinia publică este în vacanţă”, s-a plîns un v înzâtor de la '.standul grupului. Greenpeace. Cu Turnul E iffel ca fundal fotogenic, protestatarii au suplinit prin culoare ceea ce le lipsea ca număr, purtînd tricouri pe care scria “Stop Hiro-Chirac” şi stindarde în ;cu lorile curcubeului cerînd
redusă. Un sondaj de opinie de săptămînă trecută a dezvăluit că 56 la sutâ din francezi se opun acţiunii lui C hirac de a pune capăt unei îngheţări de trei ani a exploziilor sub terane .la baza franceză din P ac ificu l de sud, de pe A tolul M ururoa. 60 la sutâ au indicat câ speră că preşedintele gaullist se va răzgîndi şi va renunţa la cele'-opt experienţe pe care a promis câ le va
efectua.înainte de a semna un tratat ’ de in terzicere globală a
experienţelor, anul viitor. Ministrul ^pentru afaceri europene, M ichel
Barnier, a declarat într-un interviu - ; că guvernul ar putea să renunţe la a
opta experienţă şi să le efectueze pe ce le la lte mai reprede decît es te - planificat. Dar aceasta problemă nu pare să mobilizeze aceleaşi mulţimi care aii ieşit în stradă în ultimii doi ani pentru a apăra drepturile de asistenţă socială,.salariul minim sau educaţia publică. Guvernul francez ; a ignorat oficial aniversarea de la Hiroshima^ dar m in iştrii âu dat publicităţii o serie de interviuri şi scrisori deschise în apărarea deciziei lui C hirac, avertiz înd A ustralia împotrivă unor represalii comerciale şi sugerînd că Statele Unite trebuie învinuite pentru furia antifranceză
*din Pacific. “Problema reală nu sînt aceste teste , ci existenţa forţei
' noastre de descurajare”, a declarat pre'şedintele A dunării N aţionale, Philippe Seguin, publicaţiei “Le
. Journal du Dim anche”. “Dovada este că atunci cînd b ritan icii au efectuat experienţe în atmosferă pe teritoriul australian, australienii nu s-au manifestat atît de zgomotos ca acum ” , a adăugat el. Seguin şi purtătorul de cuvînt al guvernului, F rancois B aroin, au afirm at că virulenţa opoziţiei faţă de aceste . experienţe se datorează eforturilor de a împiedica Franţa să menţină o fo rţă ' nucleară europeană independentă sau de a o elimjna' din regiunea Pacificului.-
ADEVARULd ie C l u i VIATA POLITICĂ miercuri, 9 august 1995 7J
M o ţiu n e a
d e c e n z u r ă •
b ib e ro n u l CDR!Ciudat rolul CDR în politica
actuală. Ideile ei sînt vechi şi fixe, bătute în cuie şi mai neclintite ca unele- idei comuniste. Să facem . o anume.;.- recapitulare....
Dacă e undeva o g rev ă ,« im plicit o criză şi opoziţia atacă! Vinovat e guvernul şi puterea. Soluţia: moţiunea de cenzură pentru alungarea cît mai grabnică a guvernului.
Dacă nu sînt greve, e iar criză de libertate şidemocraţie. Vinovat e guvernul şi puterea. Soluţia, moţiunea....
Dacă e secetă, e criză şi vinovat e guvernul... Moţiunea e gata!... ■ ; ,'■■■' vi.:*,-:' Dacă econom ia începe să
mişte şi sînt oarecari realizări, semne distincte-că ne mişcăm spre bine, opoziţia din CDR trage sem nul;de alarm ă: e m anipulare, e- m inciună ,. e criză! Vinovat.-.v Şi soluţia.... Totul tras la xerox! , . ,
Dacă Ţara se apără de duşmani dinăuntru sau din afară eo maşinaţiune a guvernului şi a puterii, pefitru a abate atenţia oamenilor de la chestiunile arzătoare ale zilei. E criză,, e vinovat guvernul şi se apelează la moţiune.
Dacă se semnează un.tratat e criză, dacă altul nii se semnează e criză.Vinovatul'e acelaşi, iar soluţia, evident, moţiunea. ' ’
Dacă am im portat grîu de vină a fost executivul. Acum, dacă avem producţie mare de grîu, culmea ironiei, vinovat e guvernul. Şi i se pregăteşte de CDR o sesiune extraordinară a Parlamentului şi apoi o straşnică Moţiune de cenzură. Ce contează că avem grîu, că^e ' vacanţă, câ alte legi aşteaptă de ; ani! CDR, sub conducerea strălucită, devotată şi patriotică a - lui Emil Catindatul pe viaţă al CDR, pregăteşte M oţiunea. Chiar dacă, se pare, nu e legală, cbiar dacă nu are şanse. CDR a făcut un biberon din Moţiunea de cenzură, la care apelează ■ .ori de cîte ori se simte singură,' neputincioasă şi din ce în ce mai departe de şansa de a guverna. Un biberon pe care-1ia mereu şi-şi astîmpâră jalea şi plînsul. Să-i lăsăm biberonul, desi la vîrstarei...
Viorel CACOVEANU
1940,august 29, Viena - Mihail Manoilescu redactează cea de-a treia telegram ă către C onsiliu l de Coroană’,'pe'care o va trimite după cea de-a cincea, şi va fi recepţionată la Bucureşti a doua zi, la ora 2,45 noaptea. Cere ca regele să reexam ineze propunerea ' . sa anterioară de a li se oferi ungurilor 3000 kmp cu 350.000 de locuitori, cu stabilirea unei armate italo-ger- mane de-o parte . şi de a lta a frontierei, care isâ garanteze pacea. Solicită autorizarea pentru a face această propunere lui Ribbentrop şi C iano. R ibbentrop i-a vo rb it la conferin ţă despre drep turile ungurilor asupra Transilvaniei şi de alte teze ungureşti. Nici o replică nu era acceptată, ca într-o "piesă scrisă dinainte în care nici o singură vorbă, nici un singur.gest nu se poate schimba” . v s
1940 august 29, Viena - în cea de-a patra telegramă către Bucureşti - trim isă ' în ' ju ru l orei 18 r Manoilescu (spune că l-a rugat pe Fabricius să comunice lui Ciano si
. oricare ar fi ea. R ecunoaşte că ..pentru ca guvernul cu. Regele şi România nu a propus niciodată C onsiliul de Coroană să poată această cifră şi că s-a înşelat, auzin- judeca pe situaţii precise” . A fost d-o probabil în alte discuţii la Berlin.' refuzat). ,(De altfel, Manoilescu i-a spus lu i ' 1940 august 29, după orele 18, R ibbentrop şi lui Ciano, la Viena" - Are loc o întrevedere între
"Axa se va dezinteresa de soarta sud-estului Europei şi consecinţele pot fi pentru Rom ânia a*totală distrugere a fiinţei sale de stat” . Se dă termen pentru răspuns pînăla ora 24 (29 august). D ar la orele 22,
conferinţa avută începînd cu ora 14, că "România nici n-a'propus şi nici
Ribbentrop şi Ciano cu Vaier Pop, Manoilescu telefonează la Bucureşti a l. doilea m em bru-cu ; drep turi V e i termenul a fost-prelungit pînă la
Ungaria contra României:1938-1940DE LÂ PRETENŢII TOT MAI AGRESIVE
LA RAPT TERITORIAL (XXIII)
lui Ribbentrop că România nu poate teritoriale ale unora’’. Dar bunul simţaccepta un arbitraj pornind de lâ nu mai putea să răzbată în faţa forţei.:c ifra m inim ă de 25.000 kmp. In Manoilescu le-a cerut lui Ribbentropurma acestui demers, Ribbentrop şi Ciano să-»icomunice "care esterevine,'Spunînd că a rb itra ju l nu cesiunea terito ria lă pe care opoate începe de la o cifră minimă, -preconizează Germania-şi Italia,
n-a acceptat vreodată ideea depline al delegaţiei rom âne la arbitrajului” şi arbitrajul nu este Viena. Aceleaşi teze i se comunică posib il în chestiuni de aşa m are. lui Valet Pop ca şi lui Manoilescu im portanţă pentru naţiune”, la Conferinţa de.lâ orele M. în plus C om bătînd' p r in c ip iu l e tn ic în este înştiinţat că Ungaria a acceptat rezolvarea diferendului româno- deja arbitrajul. . . .ungar, Ribbentrop a vorbit de un aşa 1940 au g u st 29, V iena - zis p rin c ip iu te r i to r ia l , care - ''M anoilescu trim ite a. cincea spunea ; M anoilescu r era ’ ”un i- telegramă la Bucureşti, recepţionată nonsens menit să mascheze poftele ■- la ora 21,45' Relatează despre ce-a
ora 3 dimineaţa (30 august).'1940 august 29, sta tu l Vatican
- Petrescu-C om nen, m in istru l României la Vatican, telegrafiază la Bucureşti că "în cercurile ambasadei germane pe lîngă Quirinal circulă cu
; ‘ insistenţă ştirea că relaţiile între Axă. şi Soviete s-ar fi înăsprit din nou.;- Dacă această ştire ar corespunde realităţii factorul român ar cîştigă
de-a doua întrevedere a delegaţiei considerabil în im portanţă (prin române (prin V aier Pop) cu poziţia strategică a României - notă Ribbentrop şi Ciano, care au spus că V.L.) ceea ce ar constitui un atu în "Arbitrajul urmează să: fie acceptat, plus în lupta noastră pentru apărarea fără nici o rezervă şi condiţie, sau . d rep tu rilo r , noastre ' asupra', respins” şi că în caz de neacceptare, " .T ransilvaniei.. Ea ar explica. în
acelaşi timp şi graba R,,, Berlinului să ajungă U0|olt
1940 august 29, Boeing Gigurtu; preşedintele Con»Miniştri al României, tcM anoilescu că ^ convocarea Consiliului de şi cum întrunirea acestuia să se comunice în , t. guvernului român câ tiip solicitat nu poate fi dat deci| (30 august), orele 9 m dimineaţa.
1940 august 29, Vieu .1 de-a.şasea telegramă triEa M anoilescu şi Vaier fo Bucureşti se comunici faptii' aflat că garanţia pentru integri, graniţelor se acordi „ României, nu şi Ungariei. Ce Teleky a demisionat după aco- arbitra jului de către Uip Germania va da garanţii n*. României şi va trimite o ia, militară/ .tancuri, artilerie atht şi Escadrile întregi de avioa# ricius le-a spus câ dacă Romt acceptă arbitrajul, în cazih război,între România ţiUij "Puterile Axei ar da coKn Ungariei”/ '
v ' ■ V (va urma)
" Vasile LECHINTA*
. Uniunea "Vatra Românească" - Cluj consemnează astăzi marile greşeli ale trecutului, ca un gest minim .cu indignare un nou act antinaţional: comemorarea^, de reparaţie morală. Continuînd politica de comemorare
a unor personaje nefaste ale trecutului, ne putem aştepta de la asemenea reprezentanţi ăi minorităţii,, ungare la celebrarea şi a altor odioşi criminali de război, care au dus la masacrele colective de la Ip, Treznea, Moisei şi din alte localităţi ale1 ţării.
U niunea "V atră R om ânească” - Cluj propune reprezentanţilor UDMR ca un prim gest de reparaţie morală să dezvăluie şi sâ recunoască public rolul nefast
personajului istoric ungur care,a avut un ro l nefast pentru români, situîndu-se printre acei care au atentat la libertatea, demnitatea şi fiinţa naţională românească Ia 1848-1849. După Daday Lorant, Josika Miklos, Wass .Albert, Oraban Balazs, TelekyBela, Kpssuth Lajos şi alţi duşm ani înverşunaţi ai rom ânilor de-a lungul ultimelor secole de istorie, comemoraţi de UDMR în adunări publice, în presă, prin plăci comemorative şi monumente,, iată că i-a venit rîndul lui Vasvari Pal; . pe care personajele istorice comemorate de ei l-au avut căruia i s-a ridicat un monument - fără aprobări legale : contra românilor, a ideii de civilizaţie şi bună înţelegere.- la Izyorul Crişului. Vasvari Pal a fost cel care, alături . Apelăm totodată la conducătorii UDMR să nu mai de Kossuth, a răspuns cu acţiunea de exterminare a com em oreze pe.acei-care de-a lungul is to rie i au românilor încercărilor repetate ale lui Avram lancu.şi îndreptat armele contra românilor şi să caute â celebră
. ale altor mari revoluţionari români de Înţelegere în doar aceţe personalităţi care au contribuit lâ buna numele idealurilor Revoluţiei. UDMR, prin asemenea înţelegere interetnica şi înterconfesionafă, demonstrind gesturi,-sfidează şi lezează încă o dată sentimentele . că în faţa şovinismuluLşi.barbarismului trebuie, sâ româneşti, în Ioc să contribuie la eternizarea memoriei prevaleze întotdeauna Umanismul, Creştinism ul şi numeroşilor români ucişi de unguri la 1848-1849, la Toleranţa. / v. • ţ1918 şi la 1940-1944 numai pentru vina de a fi fost Uniunea "Vatra R om ânească ' - Cluj români. De fapt," toate naţiunile civilizate îşi recunosc V: ! : Biroul Comitetului Director
7 /
- W "Duminică, 13 august 1995, oră ' participe toate partidele politice, omagieze, prin acest gest,
8,00 se depun jerbe, buchete şi flori instituţiile culturale , şi de personalitatea Marelui Domn al la statuia lui Baba Novac, iar la ora învăţămînt, asociaţiile apolitice, UNIRII ROMÂNILOR de la 1599- 8,30 la Monumentul MIHAI . prganele administrative de stat, 1600. / -VITEAZULE Sînt invitatersă societătile comerciale care să’ ■ • < ■ •
wmwe © â ii m m w m w m m m m2 . Caracterul diabolic
al Manifestului Partidului Comunist
a afirmat că este una din cele mai mari creaţii ale geniului omenesc; ’ cîntarea cîntărilor marxismului”, Biblia comuniştilor. în limba română, acest manifest a fost tipărit şi răspîndit de către comunişti români prin filiera Moscovei. - j- -, » - ! „ T . - • V- V,
; > în "Argument", Gellu Dorian consideră acest m anifest ca avînd un caracter "diabolic” . El a direcţionat activitatea "stafiei care cutreiera
, . . Europa” la mijlocul secolului al XlX-lea în direcţia instaurării regimurilorCel de-al doilea text inclus în antologia publicată de Ed. Moldova, totalitare comuniste. A fundamentat "lupta de clasă” ca lege a dezvoltării
considerat ca făeînd parte din documentele "care au îngrozit lumea”, W e V societăţilor antagoniste; lichidarea proprietăţii private a burgheziei şi Manifestul Partidului Comunist. Paternitatea lui se cunoaşte şi pe marginea înlocuirea ei cu proprietatea colectivistă socialistă; a ridicat proletariatul acestuia s-a elaborat o întreagă literatură marxistă. K. Marx şi F, Engels, 11a rangul de clasă dominantă căreia i-ă dat ca: armă de luptă "dictatura întemeietorii societăţii secrete "Liga comuniştilor” , au redactat acest proletariatului”,exercitată prin intermediul unei "elite”, partidul comunist, manifest din însărcinarea celui de-al doilea congres al acestei organizaţii ca partid unic al societăţii utopice preconizată să ia locul "capitalismului comuniste internaţionale, care a avut loc la Londra la sfîrşitul anului 1847. ajuns în stadiu muribund”. Lenin a reluat aceste idei în "Tezele din aprilie”, La începutul anului 1848, "Manifestul Partidului Comunist” a fost tipărit prezentate în faţa adunării bolşevicilor din întreaga Rusie în 1917 şi în în'limba germană şi difuzat prin intermediul membrilor Ligii Comuniştilor - "Statul şi revoluţia” fundamentînd măsurile de naţionalizare şi confiscare!, în Germania, Anglia şi America.-Doi ani mai tîrziu, în 1850, s-a tip ă rit, a pămînturilor, contopirea băncilor într-o singură bancă sub controlul în limba engleză la Londra. S-a tipărit şi în franceză în zilele revoluţiei , sovietelor, trecerea de la republica -parlamentară la republica fundamentată din 1848, dar originalul nu a mai fost găsit. în Rusia, unde de asemenea, pe dictatura proletariatului, cucerirea puterii politice prin violenţă, crearea se constituiserâ organizaţii muncitoreşti secrete, a apărut în 1869 în Internaţionalei comuniste pentru înfăptuirea revoluţiei mondiale prin traducerea lui Mihai Bakunin, acesta fiind şi^unul dintre primii critici din exportul de revoluţie de la Moscova după modelul comuniştilor ruşi. Aşa interiorul mişcării-a manifestului, mai ales ale tezelor privind lupta de după cum se cunoaşte, s-a realizat nu njimai un export de ideologie, ci clasă şi dictatura proletariatului, ceea ce a făcut pe Marx şi Engels şi mai /ş i de metode impuse de Lenin şi Stalin, cu urmări nefaste în diferite ţâri, tîrziu pe Lenin şi Stalin sâ-1 declare anafhist şi duşman înverşunat al ' inclusiv în România, în plan istoric, economic, social şi moral. Prezentarea socialismului. El preconizase o societate viitoare bazată pe proprietatea acestui manifest printre "textele care au zguduit lumea”, susţine prefaţatorul colectivi şi libertatea absolută a individului, considerînd ca râu principal antologiei amintite, s-a făcut pentru a fi cunoscute şi respinse "pentru a în societate statul şi nu cap ita lu l, aşa cum declaraseră "părin ţii nu mai întuneca orizontul viitorului pe care-1 dorim” , un Viitor însă comunismului”. "Manifestul Partidului Comunist” a fost definit de Lenin nedefinit, cu multe incertitudini şi care nu poate fi construit, daci-1 voim ca fiind prima operi a "comunismului ştiinţific”, în care "este expuşi cu dominat de libertate ţi prosperitate, dupi cine ştie ce fel de metode, privind o limpezime şi o precizare geniali o noui concepţie deşpre lume”, iar Stalin înapoi. < M arin OPREA
ca delaţiunii ascunde în interiorul ei mai multe paliere, riguros aşezate, într-o succesiune ce vizează chiar dezvoltarea biologică, permiţînd apropieri şi similitudini ;cu'fîinţa vie, de la naştere şi pînă le definitivul ”exit”.’ Pruncul, care dă cu vocalele în consoane, neputincios în a le aşeza-- încă - în cuvinte, demască prin plîns scutecul ud, nerespectarea orelor de alăptat şi opăreala din zona sexişorului. .s-;;
-Mai apoi, după ce depăşeşte printr-un mers gîngav, rotunjimea reală a pămîntului, se avîn- tă în viitoarea vieţii, cu alţi semeni de-un leat, aşezînd prcocu- • pările ludice pe primul loc: -în i, ^ chip firesc, unul este mai tare şi se impune.-Alţii nu acceptă şi se iscă combaturile între swarzennegeri şi şpilhozăn; numai unul, cunoscîndu- şi deja limitele fizice, nu intră la îmbrînceală, ci se duce frumos acasă şi acolo, cu înlăcrimată seninătate îl pîrăşte pe micro- găliganul care ”a început”.
Ajungînd pe băncile şcolii cl va exersa în permanentă pirîtul, uneori fiind susţinut - după ce i s-au cunoscut calităţile şi voluptăţile dc pîrîcios - de către învăţători şi profesori, dornici să ştie la zi şi în concret care este atmosfera de mase pe feuda pedagogică arendată temporar.
Delaţiunea se perfecţionează, se rafinează, facultatea .fiind în timp- după cum se ştie - locul predilect de unde s-au recrutat informatorii, unii deveniţi la rîndul lor lacoleuri.
După ”gaudeamuss”:ul final, locul de muncă oferă din belşug posibilităţi de extindere a pîrei, îmbrăcată în diverse veşminte, deghizarea devenind o artă, aproape de perversiune.
Vîrfurile trebuie să ştie în permanenţă cum se comportă structura icebcrgului, aflată sub apă. Cînd delatorul nu are ele raporta, inventează convingător. Demascările staliniste au fost o înaltă şcoală a delajiunii, din frică, în serviciu comandat, din spirit de autoconservare şi a făcut pui monstruoşi în
toate ţările unde limba ruînvăţa cîntînd. *' Ea continuă să existe şina.iar semnalarea ei de catrcFirpoate fi folosită eventualii'^lucrare de specialitate a mifiuflogeare studiază peufleşans:-,delatori mecanismul sccrtiihormonale ale celor care faci |nirne, calomnie mascată şi rr ijscris: o meserie ca oricareih‘ -Mai rău şi inai urît este r. *cînd se merge cu jalba în prw fdiverse organisme internafio:
■ ■ ■ • - - * - cînd se £: PMWWPH»! ,cu vekeK
mi nciiistorici1isterici,nnmele odreptiri.fond,consist::văzdulik
Metoda aceasta - zi de â şde ceas, la aceeaşi oră, ca mi- în faţa "conacului boins ■adesea cu muţenie dureroe ochi tragici - prinde, jmieşt; r nedreptăţeşte. Şi vinatnnntis internaţionalei drepturilor- pe două, trei zile - adesea itn
- .doar cu jalbele şi pregătesc ş* ■raport concluziv despre nab-de istorie ale celui pîrît catt- de genocid spiritual,-cui® mamadracului.
Jălbarii,; înghesuiţi şi sfan*' "nedreptăţiţi”, bine sprijiti urmaşii foştilor îavifiti'
• profesori, cu o ureche maie*7 deformaţie profesionala - ; cu argumente supra-elcgaatt?- şi ilustrate^ ruina spre caitO etnia ce-o reprezintă, sâ;-
: mereu, nti fără aplicaţiuK, uri cătrelumea civilizată-- Dacă s-ar pune cap li aş*'
jalbe, cu miros puturos^ neostoit de rapt teritorii- antecedente, ar reieşi o uni£3 lîngă care Hiroşima, după w65 atomic, ar fi o seră î* f eflorescentă.
■ - De aceca tneledintre organisme internaJioBJlf inîngîie creştetele nădsş5jălbarilor, tind să dev iai^ miracolelor. Rămîne -f* eficienţi - să se unească» consiliu al acestor curţi.-
Cornel Ut#t‘
miercuri, 9 august 1995 ARTĂ - CULTURĂ ADEVARULd e C l u i
u - - '
M i r a c o l u l c r e d i n ţ e i -
m i r a c o l u l a r t e i ( I )de an, după ce umbrele primei
^titori "de toam nă”,' Schim barea j , fi|>(6 august) împîclesc colinele,
ţcinpmd s tră lu c ire a soareluitjvjl,de mai b ine de 200 de ani
comunei Mintiul G herlej.' •S uccin te le date m onografice
adunate meticulos şi prezentate cu bar sc r iito ricesc ;-. de u ltim ul monografist al Niculei, Ioan Podea
^t«leTransilv a.n iei” se m işcă” , (1995) . con tribu ie . la ;i însăşi ^ritod în s f în t pe lerina j la înţelegerea contextului în care s-a pilistirea N icu la , pentru hramul îm plinit .miracolul care a străbătut .^dormirii M a ic ii D o m n u lu i” , tim pul'şi spaţiul.,- :rp5iiot dc două v eacu ri, satul cu ,, De două veacuri se transmite prin gjjriculoasa icoană a "M aic ii cu oralitate sau prin documente oficiale
sau istorice legenda miracolului dela Nicula: la 15 februarie 1694, cînd după 1964; Adăpostită si restaurată în bisericuţa de lemn (ridicată cam ,a Episcopia din ciuj-Napoca si, în pe la 1552, conform pisaniei din fin6( intrînd definiţiv în patrimoniui m ănăstire) au in tra t cătănele , i 9 i>2. Icoanaîm părăteşti (m ilitari austrieci dingarnizoana G herlei şi aparţin înd ]6gl datării atît de clare,-reg im entu lu i H ohenzollern - în ^ ^ r i l i c e ) de clitte preotul
t . . . ........... p robabil.n timpul oflcie,nisllujbeit Luca din Iclod (cum)sc* pictor d*^.carpatice , d e aproape un fjmd sărbătoarea Sfîntului Petru de biserici si ic0ane, repertorial între Bilm«, dar ,p r ,m a m enţiune iarnă) din ochii "F e c io a re , cu m aestri/, se co lu lu iX V Ji) a fost toamestara este-de la 1326 (con- p ru n c u l” , icoană afla tă pe cum părată de către Ioan Cupsa, jbn m onografistului .m aghiar catapeteasmă, au început să curgă neines N icllla , si dăru ită ;
Kadar). A p arţin în d de-a lacrim i adevărate . Timp de 26 de ^^r^^isecolelorunorgrofi maghiari, /z ile - spUDe minuData legendă -P1' F ~ \r \r t? —. i ____j : .
(litri” este v iz ita t , cercetat, jujjoscut de oamenii multor ţări şi ţinuturi carpatice şi eu ropene/ jjjtiÎBda-l între localităţile în care >f iricolul cred in ţei a proliferat în ,i prin M iracolul a r te i . ,
Ntnla, sat cu num e sfînt (după: , anele unui p u s tn ic , N icolae) fiinţează ca şi a lte aşezări omeneşti
18 ipciÎD secolul XV, Episcopiei d in , Oradea, satul d ev in e în secolele XVI-XVII, proprietatea nemeşilor
Ci liberi, români niculeni, ca răsplată prata participarea lor in războaiele
ih priicipilor ardelen i. Satul a ţinut f: epoi de oraşul Gherla (în apropierea
lacrim ile au curs fă ră co n te n ire ,. numeroşi martori, (preotul Mihaiu, din sat, groful Sigismund Comiş din - B enediug , azi sa tu l M ănăstirea , . militari austrieci şi maghiari, sătenii niculeni) atestînd acest lucru,.sub prestare de jurămînt. Prima lucrare
p păriaifliloiea economic), mai tîiziu despre acest m iraco l "H isto riaiccensat ca aşezare aparţinătoare .Thaum aturgae V irginis Claudio-
politanae” (scrisă la Cluj în,limba latină în 1736) înşira pe toţi acei m artori, adăugind câ: " toa tă chestiunea despre această icoană, cu toate documentele, a fost trimisă la Viena” (ăpud Ioan Podea), alături de confirm area grofului Corniş că a verificat personal veridicitatea celor ? scrise.- Icoana miraculoasă a cunoscut un
periplu complicat, în cei 200 de ani, fiind lua tă la început de groful Corniş, în castelul de la Benediug, restituită apoi-satului Nicula, după un proces care a ajuns pînă la Curtea Im perială; ascunsă în vrem uri de restrişte, după cel de al doilea război m ondial şi.redată cred incioşilo r
acces (cu motive.stelare, cu torsade şi elem ente ’ geom etrizate), acoperişul de şindrilă , cu panta abruptă, clopotniţa cu foişor deschis
^Fecioara cu p runcu l”, lucrată la • şi turnul ascuţit reprezintă prototipulmonumentelor ţărăneşti de cult, din Transilvania. B iserica veche, cu
■hramul "S f in te i T re im i” a fo’st aşezată pe platoul "P o n d ere iu l” , care dom ină sa tu l: A colo a fost reaşezată bisericadiri leihn adusă în
nem eş din N icula şi dăru ită 1973, iar în vecinătatea ei înălţîndu- bisericuţei de lemn din sat. "Sfînta sc splendidul lăcaş .din p iatră cu imagine”, care uimeşte şi încîntâ ş i : bolţi din cărăm idă constru it de azi ochiul exigent al oricărui critic, arhitectul italian Laurenţiu Zottich. prin claritatea reprezentării, prin Cele două turnuri (de 2 5 m ) au fost limpedea şi agera’privire a ochilor- adăugate prin anul 1905. Biserica fecioarei, care. te urmăresc parcă ,. impresionantă, cu pronaos şi naos p re tu tindeni,.- cu - durere ,:.jji.. de am ploarea unei catedrale, are compasiune; prin fineţea liniilor ş i ' catapeteasm a sculptată, din lemn acurateţea culorilor, la fel de vii - cioplit, dantelat şi aurit de artistul peste veacuri - a constitu it S .K eresteşiu din Tăşnad. Din "comoara” bisericii de lemn de la . m ijlocul iconostasului te privesc Nicula. La 1884 a fost aşezată în aceiaşi ochi p lin i de pietate şi biserica mare, ”de'zid?, a mănăstirii, duioşie ai "Fecioarei cu p runcul”, care se înălţase în tre 1875-1879. care a plîns mult pentru suferinţeleAcum, icoana, după ce a împlinit ea însăşi "periplul durerii” este din nou nădejdea la care vin să se.închine mii de pelerini, care străbat de două veacuri- peste T a tr a / B alcani, C arpaţi, pentru a fi la marea s ă r b ă to a re d e la 15 august, A dorm irea şi Apoteoza fecioarei.
De 23 de ani nu m ai ex is tă în incinta mănăstirii, vechea bisericuţă, care a ars năpraznic.r în locul ei a fost adusă din Maramureş în 1973 un alt lăcaş sim ilar, ca plan, structură, dimensiuni. Ancadramentul uşii de
Ore î t? i:3îs-'5C-
kii’. 3
Societatea "Avram Iancu” la MarăsestiRecent, la invitaţia Fundaţiei de
Cultură P a trio tică M ărâşeşti - M«işţi ? O ituz , o delegaţie a: Societăţii "A vram Iancu” din ^mâuia a f o s t ;prezentă la Elecţiunile Fundaţiei mai sus ţintite, axate pe tema Trianonul
situaţia actuală din România. ^ participat personalită ţi a le " ’tyii ştiinţifice* culturale, Mcistice, parlamentari. Alături j'•teste personalităţi, Societatea Anon Iancu” a fost reprezentată ^preşedintele acesteia, conf.dr.
Teodor Stan, secretarul gen- •Mon Merineanu, colonel (r) •nle Cristea, vicepreşedinte ing.
^ree» Petru din B ucureşti şiNicolae Haşegan - Braşov.
Reprezentanţii clujeni au scos ’ e'ridenţâ preocuparea societăţii ** promova măreţele idealuri
ale înaintaşilor noştri de apărare a gliei străbune. Este necesar unirea eforturilor - spunea preşedintele societăţii "Avram Iancu”, cu alte societăţi, organizaţii - în acţitinile de educare p a trio tică în şcoli şi ’ facultăţi, în insuflarea respectului fa ţă de lim ba rom ână şi istoria^ rom ânilor, în iub irea de ţa ră şi respectul faţă de eroii neamului şi valorile civilizaţiei naţionale. ' "
A avut loc prezentarea a două lu cră ri recen te , deoseb it de valoroase: N ico lae T itu lescu şi Anţonescu, autor dr. Valeriu Florin D obrinescu şi ." în apărarea României Mari” . Campania armatei* rom ine în anii 1918-1919" - autor • un co lec tiv de la In s titu tu l de istorie şi teorie militară. A reieşit n ecesita tea ed itări) unor lucrări legate de existenţa zbucium ată a
îndelungatei noastre istorii, cum este! şi volum ul in titu lat: "Războiul moţilor 1948-1949" de Nistor Dumitru Preda. Deosebit de em oţionantă â fost v iz itarea Mausoleului "întru slava eroilor neamului”. Societatea cultural- patriotică "Avram Iancu” propune ca acestui brav general să i se ridice un bust în municipiul Cluj- N apoca, cartie ru l G rigorescu, care-i ppartâ num ele. De menţionat că societatea "Avram lăncii", a sem nat, îm preună cu Fundaţia de cu ltu ră patrio tică "Mărăşti - Mărăşeşti - Oituz” un apel adresat tuturor acelora care p o t contribui la rev igorarea activităţii de educare patriotică.
Col (r) Vasile CRISTEA • V icepreşedintele
Soc.*Avram Iancu*
celor mulţi, pe care ar fi dorit sări ajute.; Ajutorul sfînt n-a întîrziat: m iracolul credinţei si glorificarea neamului prin ta r ia cred in ţe i au
- însemnat m inuni pe care miile de pelerini vin să le comemoreze în fiecare mijloc de august.
Dr. Maria BOCŞE Muzeul Etnografica! .
Transilvaniei
p Invitaţie la A y mănăstirea Bălan y
< Eparhia Ortodoxă a Oradiei invită pe sălăjeni (şi nu numai pe ei) la Sărbătoarea de hram a Sfintei mănăstiri "Adormirea Maicii Domnului” din localitatea Bălan, judeţul Sălaj. Praznicul se va desfăşura în ziua de 15 august, ora 8.
însemnare a călătoriei mele f (IU
Nu ştiu alţii cum sînt, eu însă mă dau în vînf după etimologii. Iar de cînd am participat la un simpozion lingv istic c lu jean şi am audiat com unicările p rezen tate de nişte- vajnici decenei, mai întîi ex cathe- d ra şi apoi ex m ensa , ~mă sim t copleşit de im pulsuri creatoare în această aridă disciplină şi sper că, pînă la urmă, specialiştii în materie îm i vo r recunoaşte capacita tea (cuv în tu l derivă de la capac şi înseamnă a avea idei la capac, deci nu are nici o-legătură cu copac, prin transformarea lui o în a a celor cu buze ţugu ia te , ca re 's-au coborît recent din copac). C ît priveşte pe căpetenie, căci aici vroiam să ajung; aceasta înseam nă capu l' teniei. Desigur, de-a lungul şi de-a latul, istoriei, nu toate căpeteniile şi-au schimbat etim ologia în renum e...• După cum se vede, o călătorie te .
p redispune la encic loped ie . Cu această consta ta re , m ă urc în expresul de Veneţia, poposit în faţa - mea ex abrupto. Urcuşul nu prea are farm ec: n ic i o ag ita ţie , n ici o
haustus, pe care eu am luat-o cu puţin tim p înain te , ca şi badea Cîrţan, pe-o bancă. Sînt din cale- afară de strîngător şi leg paraua cu şapte noduri într-un colţ de batistă," pentru că sînt şapte virtuţi capitale. Aşa am ajuns să fiu a mia parte din Neagoe Basarab, în calitatea sa de - ctitor, ca să mă poată împunge ochii sticloşi avcelor mereu suspicioşi şi inviâioşi. Mă opresc aici, pentru că rimele ar putea curge gîrlă... ' -
Acum se lasă perdelele nopţii. Nu. voi putea deci vedea şi admira B ala tonu l, m area in te rio a ră . a ' Ungariei, după care regentul Horthy; şi-ar fi putut justifica înaltul grad de am iral. Din gura- lum ii, pe care numai păinîntul o astupă, am aflat că to ţi tu riştii automobilişti care. circulă pe lîngă această minune a ‘ naturii, sînt obligaţi să-şi reducă viteza şi s-o admire. în caz contrar,! îi paşte perico lu l unei amenzi substanţiale... Că-i adevărat sau nu, - nu bag mîna în foc.
Ei, dar ce bine mi-ar cădea acum ' o porţie de somn dulce, cum mi-l ura
înghesuială, n ici un cot sim ţit în biata mamă în fiecare seară. Somnpiept sau în şale. Ca să vezi! caut un odihnitor şi întremător, dătător decompartiment în care să fiu singur energie. Nu somnul raţiunii şi alcuc. Enciclopedia se ţine de mine conştiinţei, nu somnul cel de moarte,scai:."Cucuie, popă sîrbesc,/V ino, D eşteaptă-te, române... acum orisă mă spovedesc,/ Că nu am multe n iciodată ... preoţi cu crucea-n .păcate/ N um a-un car şi ju m ăta te .: frunte..: oastea e creştină:.. Vox .V ersu rile popu lare am in tesc de clam ântis in deserto! Cînd repettimpul cînd popii români cîntau pe. cuv in tele u ltim ului şi celu i mai -nas şi pe sîrbie, adică pe slavonie şi sever profet, mă iau fiorii şi-mi dau 'p ropovăduiau g ra ţio asa (a ic i cu palma peste gură. Gîndurile mi c itito ru l este lib e r să fa c ă .u n - se-îm b îrligă : P reoţi-harn ici, şiingenios jo c de cuvinte) sintagmă: destoinici la secerat, puţini; (in)secte"latină spurcată?.; A venit însă unirea în1 lanu l p îrgu it a l Domnului,cu R om a şi, ca urm are fire a scă , multeT:. Putregai şi indiferentism pe"m inunea reSurecţiunii poporului toate drumurile... Nu, nu! M ileniul.rom ân” (S ex til P uşcariu ), a m ai III - mileniulLuminii! Cel puţin învenit şi bardul A lecsandri.şi ne-a ţâra mea, pe pămîntul pîngărit ierispălat de aces t păcat de m oarte: de hecatom bele : m orale . ale"Latina gintă e regină/ într-ale lumii legiunilor de diavoli roşii şi astăzi ginte m ari/ Ea poartă-n fruntea stea -■ ale diavolilor multicolori, dar sfinţitdivină...”. Iar eu sînt în drum .spre de noianul suferinţelor şi dorurilormama R oina, mam a m ea şi a ta , arzătoare din catacombe. Hecatombe fratele meu,: care a tît de m ult mă iubeşte, în e ît m -ai îngh iţi în tr-o lingură de apă.
Am plecat din B udapesta cînd . soarele era pe la toacă şi cînd la seminarul catolic din Iaşi se servea o gustare , num ită ‘ pe la tineşte
şi catacombe! ,P. Vasile Maria
UNGUREANRectificare. în ultimalnsemnare
(II), coloana a treia, se va citi ţara: sfin ţilo r (în trecut) şi a sfanţilor (astăzi). ,
M e t f t i a r
M oralitate s i comunicarepeţnulţi alţi profesionişti ai aplicarea sa spre sinteză, s^re alţconţtlinţel morale,Comnnicareţl
y *socide pe care eveumentde din comunicarea logică şi nesofisticată, moralitate, Comunicare, comuniuni şii-w trezit la o activitate nouă,, dtmente esmţiale pentru cd ce predă un încredere ţi Comankarea toaMHnedia
. ^ s-a dovedit că înţelege cus. Născută din aceste nevoi didactice, ţi criza morală. Filosofăm, afirmăD°^0r produse, lucrarea sa ţinteşte ca într-un spaţiu cît autorul, dintr-o nevoie vitală de a afla
™®ţile sale latente, zăcînd, ca la . mai mic să comunice cît mai mult, fără cine sîntem şi încotro ne îndreptăm, de -mtr-« 4lioasâ bibonaţe, s-au să intre în complicaţii mutile.Cele 7 a descoperi scopwik ultime ale vieţii, isr
^ggtpre economia de piajă” şi capitole de hiaăriismţ prin urmare, cete 'întrebarea Cum filosofăm? o presupuneÎ*Î|:.UM. indispensabile înţelegerii imediat ţi pe aceea de Cutii
|ţ « i şi douiidin (toneniul eticii,1 probliniei; atacatei' Filosofic fi eomunicăm?, Comunicarea fiind, ca^ăcolwmcirjiCea comunicare, Momente decotitnră tn spunemaşa, aceea care asiguri idoeade
temtitmtazăMoralitate ţt amtitulrtacOnteptului de moralitate, om social, de colectivitate umană. '^(O usnm lM 5)fidov<deŞ DimtnifmiUeteraporaleşlaxiologice Mircea POPA
' Surpriză ' la B ăişoara,- în Apuseni: la 92 de ani; badea Ioan Hordoan a l lu i Ioachim , din Prislopul lui Liviu Rebreanu, a ţinu t să fie p rezen t la sfinţirea Crucii lancului. Un bătrîn care îmbătrîneşte frumos. înalt. încă sprinten. Cu amintiri hetocite: v
- L -a ţi cu n o scu t pe L iv iu R eb rean u ? v v ' y ■
- Da, eram pe-atunci tînăr şi aveam 27 de ani. Eram cel mai; tînăr prim ar ales a l Prislopului. Peste vreo doi ani, în 1932, am înfiinţat, în cadrul şcolii, şi cămin cultural Aveam doar cîteva cărţi... Aşa am ajuns la B ucureşti, cu gîndul de a -1 'ru g a pe Liviu R ebreanu, ca re era pe-atunci
.p reşedinte le. S criito rilo r din R om ânia, s i ne doneze cîteva căiţi...'’ \ , . Z \
- -Şl v-a a ju ta t? i •r- Cum să nul N e-a dat 92 de
volume,'ni le-a trimis la şcoală fi am tot ditit p în i în anul 1940...
- . . . efod a venit D iktatui de Ia V iena? .
> Da, cînd ne-aocupat Ardealul, ţ i a vehii stăpînirea ungurească! Atunci, noi am luat c&rţile de la şcoală ţ i le-am ascunsln pivniţă.
La Prislop, despre lumea (ui Liviu Rebreanucum am putut, la Casa Paroh ialâ.v După patru ani, le-am scos şi iar am început a citi. Apoi, nu mai ştiu ce s-a întîmplat. Cărţile au dispărut şi nimeni nu le-a mai adus..:
- C e -a ţi m ai fă c u t p e n t r u . P rislop cînd a ţi fost p rim ar?
- Satul nostru a fost poate cel m a i, amărît din ţari. Numai treisprezece oameni din sat aveau pămîntul lor. Restul pămîntului a fost al jidovilor. Oamenii lucrau în parte pe pămîntul saşilor din comunele vecine. După ce am ajuns p rim ar, în 1930, am cumpărat casa jidovului care ţinea prăvălia, după ce satu l l-a dus la faliment: discutasem cu oamenii si- nu mai «nimpere nimic de la el. A şa . am ajuns s-o cumpărăm ţi sâ facem prim ărie, c i p în i atunci prim ăria - n-avea nici local. Lumea se strîngea la mine acasă. După o vrem e ne-a trecut să aparţinem de Năsăud, casa redevenind prăvălie . In '45 satu l nostru a p rim it p im în t ' şi s-a dezvoltat. P o t spune c i azi satu l "L iv iu R eb rean u " e s te p rin tre primele din judeţ, v
- Aveau econ în sa t procctcle Ini L iv ia R e b re a n u ?
- Satul ştia tot! Liviu Rebreanu a fost cunoscut şi prieten cu preotul Belciug. E scris în romanul Ion... Ă la ne-o făcut pe noi, pe prislopeni, gazde. El a cumpărat de la grof toată averea. Şi păşunile, şi p id u rea ...Ş i ni le-a dat noui! Belciug a făcut şcoala la noi în sat, pe banii bisericii ţi ai lui. Tot el a făcut casa lui Liviu Rebreanu... Eu am fost la şcoală, la tatăl lui Liviu R ebreanu, la V asile Rebreanu. Apoi, după doi ani, m-am dus la Năsăud la şcoală... Datorită lui B elciug şi a l fam ilfei lui Liviu Rebreanu satul nostru s-a ridicat la ceea ce este astăzi. Dumnezeu să-i odihnească, iar satu l să-i pomenească în vecii vecilor...
- La 92 de an i, consideraţi câ v-aţi f ic a t datoria fa ţi dc lumea aceasta? —
r Pînă la anii aceştia, mulţumesc lui Dumnezeu c i mi-i mintea la lo c , ca ţ i c înd am fost tînăr. Puterea de munci a je iz u t N-am însă 'nimic a-mi reproşa. Cred c i am lucrat cu folos pentru oeamnl m eu! '
Constantin MUSTAŢA
AQEVARUL OMUL Şl SOCIETATEA miercuri, 9 august 1995 '(6>
Creionări I n t e r s e r v is a nCe este acest unicat românesc? Uit mare aşezămînt medi
cali De unde “modelul” Din nemodele! Din nevoia de a face ceva pentru oameni Din speranţa şi visul strămoşesc de a lăsa urme bunepeunde trece. Acolo a răsărit “Interservisan”-ul, iar întemeietorul este o personalitate distinsă a lumii medicale: , doctorul Teofil Pop:
- Cînd l-aţi gîndit?- Din totdeauna am dorit sâ adun
în jurul meu elita Clujului medical, pentru a ne putea dovedi puterea intelectuală şi profesională şi pentru a dovedi lumii că noi, românii, nu sîntem aşa cum ne evaluează unii, cu dispreţul şi interesele lor... ,
- V-aţi asum at ţ i riscuri!- Desigurî.Dar dorinţa.mea de a
realiza ceva ieşit din comun a învins frica şi emoţiile. Sigur, am avut şi noroc: am investit la timpul potrivit, am cumpărat materialele la preţurile din anul 1990, am fost foarte rapid în mişcări, am reuşit să-mi aduc aparatură din vest, dar, înainte de
: toate, sâ înebeg un colectiv care â devenit foarte productiv,
- E stc ş tiu tă legenda a lege rii locului de în ă lţa re a M ănăstirii C u rtea de A rgeş. L egenda ‘*Interservisan”-ului care este?
în ’90, dorinţa mea a fost să contruiesc o clinică ORL cu profil
' chirurgical şi m axilofacial. D ar legislaţia nu-mi permitea! Primarul de atunci, Mihai Tălpeanu, m i-a sugerat că ar fi b ine să fac o Policlinică, oferindu-mi trei soluţii de amplasare: Am optat pentru actualul am plasam ent: zonă nepoluată, legături bune cu alte zone ale oraşului şi, nu îh ultimul rînd, ne-am propus să aducem medicul la pacient şi nu invers! v
Am a f irm a t câ “Intcrservisan”din C luj-Napoca ' este o Policlinică-unicat. Ce alte argum ente susţin afirm aţia?
- Este în totalitate privatizată, fiind proprietatea mea. Apoi, este o adevărată galerie de artă: aici, în expoziţii permanente îşi dau întîlnire . cei mai valoroşi pictori şi sculptori nu numai din Cluj-Napoca. C ît priveşte Policlinica “ Interservisan”/ nu-i lipseşte nici un cabinet de specialitate. Curînd vom deschide
'ş i im cabinet foarte modern de radiologie cu aparatură Philips. Vom avea, în scurt timp, şi propriul nostru serviciu de “Salvare” !
Se poate d iscu ta şi d e sp re "proiecte de dezvoltare” ? :
-. Da, sper să pot realiza tot ce am •yisat! Vom trece la înălţarea u n e i. noi clin ici, care să cuprindă un parter de stomatologie, un etaj de chirurgie ORL şi Oftalmologie,-un etaj de ginecologie şi ch irurg ie ’• generală şi, cii necesitate, un etaj pentru administraţie-finanţe...; - La ora aceasta , cîte d a to r ii aveţi? • , ,
- Nici o datorie! Este singura Policlinică din ţară care aparţine unei persoane şi singura care are potenţialul necesar - acestor.
.dezvoltări. < :' - Străinii au aflat despre ea?
Pinii din Mănăştur •în cartierul M ănăştur, în zona
Colina, au început,nu dc m ult, lucrările pentru construcţia Spitalului dc Urgenţă. Au început excavări masive care afectează flora din zonâ. O mîndric a accstui loc sînt pinii care au crcscut odată cu cartierul devenind iubiţi pentru câ formau un peisaj dc rară frumuseţe. Acum ci sînt decim aţi'de co lţii
, excavatoarelor şi lăsaţi în paragină. Oare nu s-ar fi putut g4si o soluţie pentru mutarea lor, maialcs câ astfel s-ar fi făcut şi un act dc protecţie ecologică? Dacă cineva s-a gîndit la asta,, iţu put,cm'dccîtsâ*Î!tran^fflii|eni' cele- bunei A şteptăm o ricu n r rezultatele unei idei carc se poate rea liza sim plu şi, fără m ultă cheltuială.
• --Da! Anul acesta am avut cel puţin trei sute de pacienţi din străinătate, din SUA, Canada, Australia şi din multe ţări din Europa de Vest. Oameni care au aflat că aici se fac lucruri deosebite, iar preţurile sînt mult mai mici faţă de ţările lor..., - A ţi tr ă it spaim a ipotecilor?- Sigur, dar am avut o anumită
bază: am adunat bani pe care am dorit să-i investesc în tr-o casă particulară. Casa a rămas doar vis, că banii nu mi-au ajuns, dar ei au stat la baza înălţării “Interservisan”- ului. Am avut apoi norocul celor 12 prieteni medici aflaţi în vest. Toţi m-au ajutat... ■ t
- ... Şi d a to r ii le c re ş teau ! O indiscreţie: soţia ce poziţie a avut fa ţă de “ aven tu ră” ?
_ - După o primă etapă în care am încercat sâ-i explic ce vreau sâ fac, am renunţat a mai da.exp licaţii. C înd a fo s t gata, am invitat-o la inaugurare...
- Aţi făcut ţi studii manageriale în acest răstim p?
- Pe viu, cu bunul.simţ pe care trebuie să-l aibă un om normal!
- C îţi ani aveţi?' •’*4?! ... :
- De unde a p o rn i t d ru m u l dum neavoastră?
- Am trecut prin multe în viaţă. Părinţii mei, oameni foarte’buni,' în s tă riţi, au suferit două şocuri. Primul: confiscarea, după război, ă aproape tot ce au avut; al doilea: demolarea casei părinteşti din Piaţa Mărăşti. Am avut norocul că ne-am reech ilib ra t, liu, din ’72, de la terminarea facultăţii, n-am avut nici o clipă de răgaz. Azi, de exemplu, am operat de la 6-10, apoi, pînă la ora 14,30 am consultat.; După o scurtă odihnă sînt aici, între colegii mei, la sărbătorirea împlinirii a doi ani de existenta a “Interservisan”- ului... _ \
- C ine va m oşten i z id ire a în ă lţa tă de’docto ru l T eofil Pop?
- Fetiţa mea! Acum trece în anul al II-lea, la Medicină. îm i seamănă foarte mult, sper să mă urmeze. Dar eu sper >să nu mă pensionez niciodată!... ~
Constantin MUSTATĂ
O b i c e i u r i v e c h i , n e g l i j e n t e n o i
m m m s m
Castraveţi şi rochii de mireasă... sau ce se mai găseşte prin pieţele - sau zonele amenajate ca "pieţe" -ale Clujului
Foto I. PETCU
Mulţi ani - chiar decenii - am trăit ■ sub sem nul loz incilo r şi . a l sloganelor. R epetate la nesfîrşit, aceste cuvinte întipărite nu numai în m intea om ului, dar- şi în subconştientul fiecăru ia au fost folosite şi cu scopul educării maselor largi de oam eni în. sp iritu l corectitudinii şi cinstei. Se încearcă astfel o g refă, dar a fost o grefă . nereuşită. Pur şi simplu, bunul simţ a refuzat să preia date false. încet am uitat de toate acestea, poate am uitat prea repede... ‘ . •
Cum am uitât şi de cei trei faimoşi “R” : recuperare, recondiţionare, refo losire. în ţă rile dezvoltate
• occidentale spre care privim cu atîta invidie, cei trei “R” există, şi:încă la loc de cinste. Sînt o adevărată industrie, la cel mai înalt nivel şi la ea participă mai mult sau inai puţin conştient întreaga populaţie. -
De ce am amintit toate astea? Pur şi simplu, pentru faptul că de a ic i ' începe primul pas spre ecologie şi -
civilizaţie. Recent, am urmărit în . cartie re le de locuinţe a le . m unicip iu lu i Dej cum decurge colectarea materialelor refolosibile. Concluzia: nicicum. în containere am găsit atît fier vechi, cît şi sticle
sau aluminiu. Nicăieri num v lo cu ri special amenajate ţ colectarea acestor materiale. Dţ în o raşu l de la conflt- Someşurilor nimeni nu şi-a e*. în că răspunderea pentru act acţiune, deloc de neglijat
Am uitat de sloganeleveci regim, dar am uitat şi de pan',. ' . îm bogăţire. Nu neapirr îm bogăţirea individuală imtij Este vorba de îmbogăţirea socs. şi in d irec t a individului. Ni societate nu este destul de W- în c ît să-şi permită sâ iroiti im ensa resursă de materii prit en e rg ie pe care o reprt: d eşeu rile . Nu mai avem piu colectare a deşeurilor ca pe d a r recircularea lor este i i necesar. . Ce am văzut în ci municipiului Dej este risipi S:. aruncate în container, cutii de pi ră sp în d ite pe alei sau table aluminiu lăsate la voia soartei boscheţi. Cineva ar trebui si ii mînă şi această problemă a col deşeurilor. Totul depinde d ec^Ţ j factori, de organizare, deefaa şi de recompensarea efortuliL
SZEKELY-Csab
O dată alunecat pe panta unor infracţiuni de anvergură, pentru care au trebuit luni de zile de cercetări, expertize pentru a fi dovedite, infractorul găseşte, totuşi, o aparentă scăpare. Pentru faptele menţionate m ai sus, inculpatul Terec Sorin M arius a fost cercetat în stare de arest preventiv, fiind emis împotriva sa mandatul de arestare preventivă al P archetu lu i, de pe lîngă Judecătoria C luj-N apoca.‘ Pe parcursul urmăririi penale, respectiv ,în data de 7.VI.1993 inculpatul a depus o cerere de probaţiune cu acte ' m edicale anexate, so licitînd efectuarea unei expertize medico- , legale psihiatrice," invocînd că suferă de afecţiuni psihice care îi afectează disccrnâmîntul. ' .
în baza.cererii sus-menţionate, inc. T erec Sorin M arius a fost suspus unei expertize medico-legale . psih iatrice . Prin raportu l de expertiză al Institutului de medicină legală “Prof. dr. Mina M inovici”
î n j u n g l a i n t e r l o p ă ( I I I )Bucureşti, s-a stabilit că sus-numitul suferă de “ stare psihopatoidă polimorfă, post traumatism cranio- cerebral, stare reactivă cu elemente funcţionale” avînd disccrnăm înt abolit în raport cu faptele pentru care a fost cercetat. .
'A v înd îndoieli în legătură cu tem einicia concluziilo r susmenţionate, în raport de modul în care â acţionat inculpatul în organizarea şi comiterea faptelor penale pentru care a fost cercetat, prin ordonanţa Parchetului de pe lîngă Tribunalul Cluj din 17 sept. 1993 s-a dispus efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice. Prin raportul noii expertize medico- > legale psihiatrice al Institutului de m edicină legală “Prof. dr. Mina Minovici” Bucureşti, s-a stabilit că inculpatul Terec Sorin Marius este bolnav psihic discordant, faptele pentru care este cercetat nefiind comise cu discernăm înt. Ambele expertize au recomandat măsuri de siguranţă, respectiv tratament med
ical ambulator obligatoriu!în bâza concluziilor medicale sus
m enţionate, referitoare la T erec Sorin‘Marius, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, fiind luată m ăsura de siguranţă pentru obligarea acestu ia la. tra tam en t m edicalam bulator obligatoriu. -
După ce Terec Sorin M arius ă fost pus în libertate, a conceput şi pus în practică un nou complex de infracţiuni în care i-a antrenat şi pe incu lpaţii B ourea Svetlana şi Tcekirlan A rtur M ihai.- A stfe l, inculpatul Tcekirlan Artur,- originar din Republica Moldova, se afla la studii în Cluj-Napoca, fiind student în anul II la facultatea de biologie şi prie ten cu inculpata B ourea Svetlana, de asemenea originară din R epublica M oldova, studentă în anul I la facultatea de drept din Cluj- Napoca. Inculpatul Tcekirlan Artur Mihai s-a cunoscut cu inculpatul Terec Sorin Marius în anul 1992 în Republica Moldova, iar apoi s-au revăzut şi întîlnit repetat în Cluj-
Napoca, după ce primul a inti facultate şi a fost cazat în Cic studenţesc din str. Haşdeu sr.;•'•• în cursul lunii decembrie 1?Tcekirlan Artur Mihai, fiind m de Bourea Svetlana, 1-au.înSbî zâna centrală a municipiuhiG N apoca pe Terec Sorin Mariia care, între alte discuţii, au alia şi problema unui împrumutdel
. d in p artea ultimului în faycî prim ilor doi inculpaţi. Dupâcîs zile ,. inc.'Terec Sorin Marii! deplasat la Căminul studenţesc;
- s tr. H aşdeu nr. 14 unde locr : T cek irlan Artur Mihai şi Bor
Svetlana, cărora le-a dat împris ' sum a de 150.000 lei, primiw ' g a ran ţie un aparat video, păi
rambursarea împrumutului. Ute respectiv în perioada februarie-j 1994, cei trei inculpaţi s-a im în t îln it , împrejurări în cari discutat modalităţile de realiK u n o r venituri suplimentare j desfăşurarea unor activităţi tacs ocazionale la vreo firmă partics fie 'realiz înd venituri ilicite, c cum vom vedea mai departe.
lonRU
PUNI DE SPERANŢE, CONTINUĂ LUPIA sociaţia pentru Protejarea C um părătorilor de
Autoturism e Bucureşti continuă'lupta pe m ultiple planuri. - în procesul cîştigat contra C.S. Comautosport S.A., Guvernul României şi Ministerul de Finanţe,’prin decizia nr. 611/14 martie 1995, Tribunalul Municipiului Bucureşti secţia a IV-a civilă a considerat banii depuşi pentru cumpărarea unui autoturism ca un contract de
-vînzare cum părare şi a recunoscut valab ilita tea contractelor'încheiate de depunătorii membri APCÂ.’ SC Comautosport SA Bucureşti a introdus recurs, iăr Curtea de Apel Bucureşti a stabilit ca termen de judecată data de 12 oct. 1995. Pînă atunci emoţiile depunătorilor, care au avut curajul să. nu-şi scoată banii.depuşi, vor ■ fi în continuă creştere,'paralel cu speranţa în “victoria > finală”. • . .' Banca Română pentru Dezvoltare a anunţat în scr,is pe toţi depunătorii (care şi-au mutat ba’riirdepuşi'&e lâ CEC la BRD, singurul carc la data respectivă acorda împrumuturi) câ, începînd cu data de 10.01.1995', nu ‘ mai acordă nici <> dobîndă, recpmandînd scoaterea
„■ţajţltlqfj $i^Uchidarea contuJuU S-4* intervenit,;la“’ conduce rea BRD liuciiresti.si s-arcuşrtrevcn ireatâ ' dispoziţia dată, astfel că şi în. prezent se dâ o dobîndă egală cu dobîndă acordată de bancă pentru sumele depuse “la vedere” (respectiv 18%).- -
Mai adăugăm la aceas ta şi întărirea unită creşterea prestigiului APCA.în sensul că lupta ii pentru putere s-a finalizat şi dl. preşedinte Cons Şarpe a fost reales în continuare de către Adtf Generală. '
Totodaţă, A dunarea Generală ce a avut loc îi de 9 iulie 1995 a ho tărît următoarele:
• a aprobat:’descărcarea de gestiune a fostului O de conducere, pro iectu l de buget şi planul de ^ pe anul 1995, p roiectu l de statut îm bunătăţit
• să nu se mai facă nici o înscriere-de noi nw< ;• să p e rm ită ,'a c e lo ra ta re încă nu şi-au a!1
cotizaţia restantă pe anul 1994 în valoare de 70tf o poată achita numai pînă la sfîrşitul lunii sept a.c. Privind cotizaţia pe antil 1995 în valoare di lei, aceasta sc.poate achita pînă în luna noiemW
• excluderea din rîndul membrilor APCA a âd Daniel Giuglan, V alerian Comânescu şi VasiU- câre'au comis grave abateri. ‘‘ • alegerea noului com itet de conducere,form^_ metnbri şi 2 supleanţi, a comisiei de cenzori f^dVn’3 ipemlîrî’ ş r 2 V i p i e a S f i ^ ‘% '~
La momentul potrivit vom reveni cu noi am^
Ing. Marius MĂl^
■~ţr-
S I miercuri, 9 august 1995 PUBLICITATE ad ev ăr u l.d e C l u j
Cel mai mare distribuitor en gros din ţară de ÎMBRĂCĂMINTE BALOTATĂ IMPORT VEST
O îmbrăcăminte sortată ' x
- ofertă bogată în sortimente de se zo n 'O baloţi mari nesortaţi cu greutatea între 350-400 kg
O îmbrăcăminte nesortată, colectare originală în pungi < ;; între 5-15 kg
cantitatea minimă de vînzare 100 kg0 îmbrăcăminte nouă din China: ,
’ — treninguri şi bhize din bumbac- bluze mătase
' IA PBiJUll ACCESIBILI
1 nl11 m mP re ţu r i foarte avan ta joase la can tită ţi m ari:
- peste 5 tone 3000 lei + TVA/kg l
Adresa birourilor: Cluj-Napoca, slr.Iuliu Maniu nn6, Telefon/Fax: 064-193493,194030 (luni-vineri: 8-16). Orar depozit: satul Vlaha, luni-sîmbătă între 8-16.
• (762801
■ C A S 1 N 0Organizează selecţie fete în vederea pregătirii
pentru funcţia de crup ier.Condiţii: vîrsta 18-25 ani ® aspect fizic plăcut
• cunoştinţe de limba engleză.Selecţia va avea loc joi, 10.08.1995 ora 15 la
sediul firmei Hotel Continental strada Napoca nr.l ■ ‘ (240181)
>
CASA DE EDUURA
S.R.L
independent
IU ATEIMTIA AGENŢILOR ECO MO Ml
Sectorul PUBLICITATE al ziarului nostru vă stă ZILNIC la djspoziţie cu anunţuri diverse: ;
■ RECLAME de prezentare a noilor produse, realizate sau achiziţionate din export
■ LICITAŢII■ CONCURSURI pentru ocuparea unor
posturi vacante■ INTERMEDIERI■ VÎNZĂRI - CUMPĂRĂRI■ EXECUŢIE LUCRĂRI DE SPECIALITATE■ OFERTE DIVERSE SERVICII
V ă a ş t e p t ă m Z I L N I C , î n c e p î n d d e L U N I f i p î n ă V I N E R I , î n t r e o r e l e 8 - U i , . I n
s e d i u l r e d a c ţ i e i , s t r . N a p o c a 1 6 . I n f o r m a ţ i i l a T E L E F O N U L 1 9 7 8 0 4 ,
. P R O M P T I T U D I N E , C A L I T A T E f i R A P I D I T A T E s î n t a t r i b u t e l e
s e r v i c i i l o r n o a s t r e .A Ş T E P T Ă M ! .
p p M P M P R R P M B p iR l i l i i l p p p H R i m p i ş p i i i
LIDERUL PRODUCĂTORILOR DE APARATURA
dezgheta 'relperm ânentâfisP
Visat’întotdea'una7îCu|18ipr'ograme:şi^(.cqpQcita|e
■M
* + * *
toată ţaracalitateiexcelentăjdpreţun'atractivec o n ş u m j ^ ' â i i ^ ^ p î C f l i âsileriţiozitâte g a r a n ţ i e ^ i a j n i i serviceasigura^
PR0DUCAND10 SPECTACUL0ASA.GAMA DE* *•$ s ...........
BUN URIE LECTROC ASNICE LA; U NJRETCOMPJTITţV
* ţ/ă e /d a n e a J ^
s e P E C o ,
C S u j - N a p o c a
- Calea D o ro b an ţilo r n r.3organizează licitaţie publică cu strigare, pentru
vînzarea unui număr de 218 bucăţi mijloace fixe. amo^izate integral sau'parţial.- Licitaţia vaavealoc Iasediul SC PECO SA Cluj, Calea
Dorobanţilor nr.3 în ziua de *21 august 1995 orele 1 0 .0 0 . ’ ‘ ,
Lista tuturor mijloacelor fixe puse în vînzare şi preţul de pornire ă licitaţiei este afişată la sediul central al SC PECO SA Cluj, Calea Dorobanţilor nr.3 şi lasediul depozitelor PECO din Dej, Turdaşi Huedin.
Redăm din această listă o parte din mijloacele fixe: ;
« Bascule romane de 500 kg 6 buc.• Cabine metalice - 3 buc.• Rezervoare capacităţi diferite 3 buc.© Autocisterne 3 buc.• Remorcă auto 1 buc.• Autocamion SR 113 1 buc.• Electropompă - ^buc.• Stingătoare carosabile *
; ' si necarosabile 27 buc.. • Butoaie de metal capacitate 2001 105 buc. V Doritorii de a participa la licitaţie vor depune în acest scop o scrisoare de intenţie şi 1 0 % din valoarea de pornire a licitaţiei. -
Neprezentarea la licitaţie a unui număr de cel puţin 2 persoane pentru fiecare mijloc fix în parte va determina organizarea celei de:a doua licitaţii în ziua de 4 sept 1995 la ora 10,00, cînd licitaţia va avea loc indiferent de numărul solicitanţilor.Conducerea SC PECO SA Cluj (240180)
S E C Ţ I A D E D R U IV IU R Il i Â Ţ i O N A L E C i u l
în atenţia conducătorilor auto!în data de 10.08.1995 între orele
6,00 r 22,00 se va efectua o anchetă de trafic, după cum urmează: : >; A - DN1 km 553 + 500 Ioc. Negreni
- DN*1C km 52 + 850 Ioc. Nima- DN 15 km 14 + 470 loc. Luna
în vederea desfăşurării în bunecondiţii a anchetei, rugăm conducătorii auto sâ respecte semnalizarea în zonele respective şi să
Relaţii suplimentare la SECŢIA DE DRUMURI NAŢIONALE telefon 142477 şi 145548. (241226)
SPITALUL CLINIC DE COPIICluj-Napoca, str.Moţilor nr. 6 8 ?
- " - cvinde din stoc disponibil, paturi de copii din
lemn, vopsite, pentru vîrsta de 07 ani, ja preţul de20.000 lei/tiucată. ~ .
Informaţii la sediul unitătii sau la telefon 196915.
COMPLEX COMERCIAL "MIHAI VITEAZUL", ET. I - DESCHIS ZILNIC: ORELE 10 - 18.
~ - K •. . t i.f. . L’ ■; i?
d o O lul
S . C . S O R E X S . R . L „
CA/A DE COMENZI Sortiment bogat de produse alimentare şi nealimentare precum şi întreaga gamă"FAST-FOOD" * gustări şi preparate....La orice ora din zi prin comenzi la telefon g4 3 o6 . 3 3 4 3 0 9 sau direct la magazin.'
N U s e p e r c e p e c o m is io n
c i d o a r t r a n s p o r t u l la
d o m ic i l iu l c l i e n t u l u i !!!
(242231}
G r i i | > u l Ş c o l a r de BndusIrieUşooroC lu j - N a p o c a > s t r .T a b e r e i n r .3 ; t e l .1 6 2 5 8 8
f a c e î n s c r i e r i l a u r m ă ţ o a r e l e f o r m e d e . : ş c o l a r i z a r e : -
L i c e u - c u r s d e z i- confecţii încălţăminte ;; 28 locuri"
- - tricoteuc 24 locuri- confecţii încălţăminte r .lb. maghiară
^ V V :' - ' • 2 6 locuri Ş c o a l ă p r o f e s i o n a l ă : d e 3 a r i i
- confecţii încălţăminte 73 locuri- confecţii îmbrăcăminte 28 locuri- tricoteur y 3Q locuri- marochiner .,• 30 locuri
* . t lăcătuş mecanic pentru reparaţii şiîntreţinere utilaje în ind. uşoară
■'' : v .. ■ : 27 locuri -■Ş c o a l ă p o s t l i c e a l ă - c u r s d e z i - 2 a n i
, - proiectant confecţii încălţăminte ^ 0 V ■■ 30 locuriŞ c o a l ă c o m p l e m e n t a r ă d e u c e n i c i ,
, v / ' - 2 a n i ■'/■) - mecanic vulcanizator , 30 locuri -
•> confecţioner lenjerie 30 locuri- confecţioner obiecte decorative
_ 60 locuri-broderie - -., 30 locuri
(241228) . .
_______!
ÎN ATENŢIA A GENŢILOR ECONOMICI!
Doriţi ca produsele unităţii d-voastrâ să fie prezentate în reclame executate computerizat?
Adresaţi-vă, cu încredere; sectorului PUBLICITATE al ziarului nostru şi veţi fi servit ireproşabil.
CALITATE, PROMPTITUDINE şi RAPIDITATE ţp Execuţia comenzilor sînt atributele serviciilor noastrel ;
Vă aşteptăm ZILNIC, începînd de LUNI şi pînă VINERI, între orele 8-16 la sediul redacţiei, str. Napoca nr. 16.
PUBLICITATE miercuri, 9 august 1995
:,99
Hitt> f i< W
pctttftcc toate yuatwtfle>l 7 {* c f h v t c ă u t a t
tocnusti ftentrutc t u c tM tr id e a u M O ,
e&tt de actoct cei “Dea.
SCAGROCOMSUIN SA Bonţidacu sediul în localitatea Bonţida nr.834,
judeţul Clujorganizează concurs pe data de 22
august .1995, pentru ocuparea următoarelor posturi: î - s e f b ir o u d e s fa c e re
condiţii: - studii superioare (de preferinţă studii economice)
- j u r i s t c o n su lt- m a is tru m e ze la r
Relaţii suplimentare la sediulsocietăţii, sau la telefon 194697,194691. . ' • ’ ■■■■ /■
(241229)
D IR E C Ţ IA D E
T E L E C O M U N I C A Ţ I I C L U Jstr.Dola 3 3
; organizează licitaţie publică deschisă cu strigare conform Legii nr.58/91, H.G. 634/91, H.G. 758/ 91 şi H.G. 545/92 pentru vînzarea deşeurilor de fler, plumb şi cupru.
Licitaţia va avea loc pe data de 21.08.1995 ora 1 0 , 0 0 la sediul unitătii.* '• X-
Participanţii vor depune la caseria unităţii în ziua de 14.08.1995 suma de 700.000 lei care reprezintă garanţie de 1 0 % din preţul materialului.
R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e s e p o to b ţ i n e l a t e l e f o n ' 1 9 1 8 2 9 - .
’ (762817)
f m m m m m m m m m m m m m m m m m m
\ SC TURISM l■ TRANSILVANIA SA CLUJ \5. cu sediul in Piaţa U n irii nr.10 I■ - - l iI anunţă licitaţia pentru închiriere de spatii I I în incinta Hotelului SPORT tn data de 15! I august 1995 orele 10 Ia sediul societăţii. S iL ■ ■ ■ ■ ■ m m m m m m m m m m 4018^
S C T R A N S I M S A H u e d i n
de manager programat la data de 24 august 1995, |care va avea loc la data de 19 septembrie 1995.
■■■ ■ ’________ - (240183)
vindem televizoare color puţin |« folosite (PHILIPS, GRUNDIG,
t e l e f u n k e n , etc.) bandă cablu, opţional telecomandă, garanţie şi postgarânţie. Reparăm TV color. • ,■SCDINRO-S€RVIC€Sftl B-dul 2 1 Decembrie 145
J a h j U j j g r ^ j ^ a j ^ jă ră g ţijjg r g j y ^ O j^ ^ iii^ j y ^
■J-
S.C. SERVICE AUTOC L U J
Str. SOBARILOR nr.2 » telefon 0 6 4 - 1 3 6 .3 4 1 ; 1 3 4 .4 7 9
R E P R E Z E N T A N T l . c . A R O 8 . a . C â m p n iM
P r i m e ş t e c o m e n z i p e n t r u Î n t r e a g a g a m a a u t o m o b i l e şl p i e s e d e s e n i n w ; :
a r oAatomobilele cttmpirate prin intermediul nostim beneficiază dei
- garanţie de 12 Ioni un 15.000 km- revizii obligatorii gratuite. In periosd»
garanţie- remedierea gratuita a defecţiunilor
apirute In perioada de garanţie- asigurarea preferenţială cn piese
de schimb In perioada post-gsrsnţiePiesele de schimb beneficlazi şl ele de garanţie
(241232)
I I N K O© I
, v » R 0 D U c r > c v n r 0 R ■■din Cluj-Napoca, str.lleana Cosînzeana nr.2
r— ~- W /5•cerneală pentru stilou - loate culorile• tu ş pentru ştampile - roşu, violet, carmin, negru•adeziv pentru lipit hîrtla .•agrafe de birou (mari şl mici/cutie I OO buc.) ,: •editare - cărţi, broşuri, pliante . ' '•tlpografiere - Imprimate, tipizate, acte administraţie •formular A4 - orice tip de imprimat 1150 lei / IOO buc. .•formular A 5 -950 lei/iOO buc. '•formular A 6 -550 lel/100 buc. ' ,•cărţi vizită (pe carton lucios) ( IOO; 1000 buc./tlp) •ghidurl. pliante pentru reclamă ’ > ••serigrafle pe materiale - textil, metal, hîrtie + carton •editare pe calculator•multiplicare prin mijloace modem e : > ;•proiecte pentru reclame promovare produse
P R E Ţ U L , S F I D E A Z Ă C O N C U R E N Ţ A ! jComenzi la sediul nostru zilnic orele 8-15, sau prin:
tel/fax: 190756 (nou 420008). (2412311
^ miercuri, 9 august 1995 PUBLICITATE A D EV Ă R U L, d e O iu J
^ ........ - ■ " ■ ■ ♦ !
s a ^ p y iM W iW P Wr-t^ sfc i â lfrtTtfflrtloiiiiiiiiiiiii'iirii
Tânără cu ţinută prezentabilă pe postul de
CONSILIER AL DIRECTORULUI GENERAL
Candidata trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: •studii superioare -■limbi străine: engleză şi eventual germană •operare PC•vârstă maximă 30 de ani disponibilitate pentru program flexibil
mrnmmsşmmmmm m m m iâ m rn m ---
SALESMAN ... -Condiţii: - studii superioare
- vârsta maximă 35 de ani -- permis de conducere categoria B- persoană dinamică
DISTRIBUITORICondiţii: - studii medii . ,
- bărbaţi- vârsta maximă 35 de ani
ŞOFERICondiţii: - bărbaţi T
- vârsta maximă 35 de ani- posesori permise de conducere cat B şi
<ui<oui2x
■ u ui tu .< ZE
■ h
Pentru toate posturile de mai sus, candidaţii vor depune un Curicuilum Vitae şi o cerere de angajare la sediul nostru din B-dui N. Titulescu Nr. 4 , Et. 2 . Informaţii suplimentare latei. 4 1 4 .6 0 8 , 4 1 4 .6 0 9 .
(762818).
DORIŢI SA DESCOPERIŢI AMERICA![ŞANSA DUMNEAVOASTRĂ A SOSIT ACUMI
Firma EMPLOYMENT POWER Braşov Vă oferă
Pentru: DIJCÂUCI, CCfETARI, PATISERI, OSPÂURI, EARM4 NI
iCDNDmi:vTpsta: 22-35 ani, limba engleză la fel de conversaţie, experienţă Tn domeniu. jjMLOYMENT POWER, str.M.Kogălniccanu 10^
C, ap.1, telefon 068 -151090. §PASUL NECESAR PENTRU UN VIITOR MAI SIGUR!! !§
SC Terci Exim SRL distribuitor al fabricii de bere SILVASAReghin vinde, en-gros bere SILVA şi REGUN. Magazinul Aurel Vlaicu
nr.2, tel.192544..
Societate C o m e rc ia lă
FINANCIARĂ PE ACŢIUNI.
oferă p osib ilita tea persoanelor fizice săy
O ştea scă p e b a z ă deCONTRACT ÎN AFACERI
SIGURE^ oferă 1 0 % dob îhdă p e toâla investiţiile în lei.
Investiţie m in im ă .5 m ilioane lei.
la te l. 146290 .
VINZARI CUMPĂRĂRI
• Vînd spaţiu comercial str. M ică nr. 13. Tel 19-89-00. (431056)
c~ VinzAi>«umpărări
«partarnontn, caao, .“«nuri.p™, PRIMORDIALI
j V Br»wfnr.44. tel. 1 4 7 8 9 7 .orele 10-17 [545061] 1
.Vînzări, schim buri,! •^Weri la cclo mal mici efort, Program 0-22.. J e T 1 8 0 3 0 9 .
• Vînd spaţiu comercial am enajat în A iud-construcţie1994 deosebit. Inform aţii Aiud te le fo n 058/ , 86-10-20, Complexul Boema. (427892)
• V înd a p a r ta m e n t 4 cam ere, garaj, telefon, etaj 7, Plopilor, 40 milioane. TeL 12- 37-64, dupâ ora 20.' (427997)
' • V înd a p a r ta m e n t 2 cam ere, boxă, telefon, etaj -4, G rigorescu, 20 milioane. TeL12-37-64, d u p ă o ra ;2 0 . (427999)
• Vînd chioşc alim entar 2 cam ere dotat cu dozator suc, apă caldă, curent trifazic, ladă frigorifică vad comercial bun. f e l 12-32-40. (431076)
• Vînd firmă mixtă scutită ite impozit. Relaţii Ia tel 19-50-91. (431085) ‘
< • V înd casă pentru spaţiu comercial 120 mp şi casă cu parter şi subsol, 7 camere, curte, 'grădină; garaj, bună şi pentru privatizare T el 13-63-81 orele 8-16. (432645)
• Vînd SRL aprilie 1993 fără activitate. TeL 11-16-91. (432883)
• Vînd gheretă 24 mp. Tel. 16-23-18 (427918)
• Vînd ladă fţigorifică. Str. Tăşnad nr. 5 ap. 21. (427978)
• V înd urgen t sau concresionez SNC 1992, neactivat Tel. 14-63-06. (428008)
• Vînd convenabil televizor color Sport, un SRL din 1993, autocamion Ifa 5 tone. Tel 14-61-
. 40. (431026) . .. ■ - / ': • V înd teren în zona
industrială. Tel 16-86-29 (431058)
• Vînd în T urda casă 3 cam ere , b u c ă tă r ie , ba ie , g răd ină , telefon, zonă bună. Inform aţii teL 15-13-05 ţ i 31- 65-91. (000100)
• C um păr apartam ent 3-4 camcre. Ţel 41-51-10 orele 8- 18 (427974)
• Vînd urgent 2 camere co n fo rt 2, e ta j 1 M ăn âş tu r •ocupabil im ediat Tel. 16-98-24. (428013)
• Vînd apartament 3 camere .confort, I bl. V4^sc. 2 et. 3 ap. 50 str. A. Vlaicu nr. 36; (432600). „•s-Vînd casă în Cluj str. Bariţiy
nr. 22..‘ Informaţii familia Simon. (432729)
%• .'V în d garsonieră str.. C iocîrliei nr. 40 etaj I ap. 29. (432736)
• Vînd urgent casă particulară în str: Treboniu Laurian nr. 6 C lu j.. Vizibil în orice zi şi oră. (432750), • Vînd în Răcătău 2 case anexe şi pămînt. Tel. 12-17-29. (432752)
- Vînd două garsoniere. Tel.12-84-06. (432765)
.• Cumpăr garsonieră în zona Mărăşti iau Piaţa Mihai Viteazu. Tel. 19-60-06 după o rele 22. (432772) ,7 ; ;
' ' • Vînd 4 camere et. I confort I- Mărăşti cu telefon. Tel. 14-59-51.
(432775)• *•- Vînd garsonieră. Tel. 15-23-*
44. (432787) ' ;• Vîndr urgent apartament 2
cam ere,pen tru pretenţioşi ultra'1 finisat et. X la Flora. Tel. 16-15-39 după ora 20. (432797)
•- Vînd apartament cu trei camere. Tel. 17-09-80. (432804}
•. Vînd apartament 3 camere Mărăşti 24 milioane negociabil str. Dîmboviţei nr. 45 sc, 1 et. 2 ap. 6 ; bl. V19 şi covor,, candelabru, calorifer," canapea. Tel. 14-30-84. (432828) • ;
? Vînd sau schimb 4 camere. modificate în Zorilor cu telefon. Preţ 32 milioane. T el.. 19-19-65. (432834) ;
• V înd-.garson ieră s tr .. Răsăritului nr.' 109 bl. M6 et. 1 ap. ] 16 Mărăşti! (432836)}. . ‘
- • Vînd apartament .4 camere Piaţa Mărăşti. Sunaţi acum tel. 11-07-71 (432853) v
• Vînd urgent apartament 3 camere G rigorescu-Fîntînele 28
■ milioane orele 17-21 tel. 18-16-42. (432858) . .
• Vînd apartament' 4 camcre ■ ultrafinisatstr. Donath nf.;,4 etaj 3..
T el 18-23-54 o re le 17-21.(432866)
• Vînd Apartament 3 camere p a rte r. M ărăşti. T e tv ,14-94-03.(432867) ‘ J :
• Vînd 3 camere confort I: - Telefon 16-74-13.(432871)- : • Vînd apartament în casă Moţilor. Tel. 14-61-37. (432873) >i, • Vînd apartament 3 camere în
Zorilor. T el.. 12-74-95. (432882)• - Vînd garsonieră în Zorilor
cu telefon, tv cablu. Relaţii la tel. '12-41-25. (432888)
• Vînd apartament trei camere Mănăştur.-Tel. 16-82-86. (432891)
• V înd casă o cam eră, bucătărie, baie.' Inform aţii Karl Marx 98 ap. 3 . z iln ic 11-18. (432892)
• Vînd 4 camere schimb cu 2- 3 sau casă. Tel. 17-01-64 oră 17-,21. (432893) ' .
• Vînd garsonieră în cartierul Mărăşti, TeL 16-47-67 . (432904)
• Cumpăr garsonieră, ofer 5 milioane. Tel. 13-69-13. (432908)
• -Vînd casă. Tel. 15-09-56.(432923)
■ • Vînd casă cu grădină.' Ştr. A rtelor nr.*x45 , tel. 15-11-17; (427400) l
• Vînd. urgent apartament 4 ; camere Str, Cîmpului nr. 42 bl. O sc. 3 et. 2 ap'. :26. Preţ avantajos. (427784) • ■ ■>,
• Vînd apartam ent'cu trei camere, cu m odificări, pe Pata. Inform aţii la tel. .: 15-31 -46^ (427788) ' : .
• Vindem grădină, str. Ceahlău nr. 61 'Informaţii, tel. 16-27-51.(427806)
• Vînd/scbimb cu apartament cu 4 camere în Andrei Mureşan, Grigorescu, Gruia, Plopilor, teren în C alea T u rz ii, cu . u tili tă ţile necesare, gard din plăci dc beton, fundaţie începută, m ateriale de construcţie, proiect, autorizaţie.’ •
Tel. 18-05-16 diijiă ora 16. > (427807) •
• Vînd apartament 4' camere • str. Unirii nr. 3 etaj 2 ap. 31cartier Gbeorgheniorele 8-22. (427808) ...
• Vînd apartament 2 camere în Zorilor pe str.'Observator. TeL 12- 20-39 sau 15-37-53. (427823)
• Cumpăr apartam ent 2-3 ; camere nefinisat Zorilor. Ofer 15- " 16 m ilioane. Tel. 11-26-43.' (427841)
• Vînd apartament 3 camere Central mobilă bucătărie. TeL 11- 05-44 in form aţii în tre 17-20. (427865)" : v ,
• V înd cabană din lemn demontabilă cu etaj, 34 mp, Dej, P-ţa Bobîlna 8-10. Tel. 21-46-50 după ora 20. (427866)- . Vînd casă cu etaj în roşu în Turda-Poiana. Informaţii: Decean D orel, Turda str. Poiana nr. 7. (427875) ' ^ '
, • Vînd garsonieră zona Pata. TeL 15-80-10. (427883).
• • Vînd garsonieră ultracentral Telefon 19-58-41. (427902) "
• Vînd teren intravilan Bună Ziua. Tel. 16-23-18. (427916)
• V înd, în Apahida, apartament trei camere, etaj I; TeL16-70-17. (427927) ■, • V înd gheretă din tablă
demontabilă, urgent. Informaţii str. T ulcea nr. 29 ap. 20, preţ convenabil, zilnic orele 12-20. ■ (427938) ~
1 • V înd’casă cu grădină în cartierul Gheorgheni. Informaţii telefon 17-03-56. (427942) /
• ; Vînd garsonieră confort I mărit sau schimb. Informaţii tel.14-21-65. (427945)
• Vînd casă. Tel. 13-88-22. (427946) .
. • Cumpăr garsonieră prefer' zona P ata , Z o rilo r,. Grădini Mănâştur. Tel, 16-09-9 L (427947).
Itllill PUBLICITATE miercuri, 9 august 199S
'•' -Vînd apartament 3 camere finisat zonaBig-Mănăştur. Tel. 17- 91-06 (427948). _ X V . V
V • Vînd urgent teren pe şoseaua naţională, la 12-km de Cluj, preţ; foarte .convenabil.' Ţel. .16-89-88. (427951). ' , ,'V
T el 42-64-36. orele 17-21. (431108)
V ■ ..• Vînd (schimb) apartament 4 camere etâj I M ărăşti' central cu apartament-2 camere. Tel 14-22-
. 08/ (431116) \ ,• • Vînd apartament 2 camere, ;
• Vînd apartament trei camere. preţ 'inform ativ .17 m ilioane, finisat, str. 21 Decembrie nr. .137 Informaţii suplimentare la tel 17- bl. M4 sc. 2 et. 4 .ap. 56; sau \ 68-53 între- orele 12-21; (431117) :schimb cu 2 camere Mărăşti +, diferenţă. (427952) - ' \
• Vînd urgent apartament 3 camere str. Mureşului nr. 56 ap. 16
. bl. 114 sc. 2. (427956) -' • .Vînd apartament 2 camere
„ decomodate, str. Gr, Alexandrescu.• Tel. 18-8.9-52 între orele 16-20.
. (427958) / ; "• .Vînd urgent apartament 4
- camere modificat pe 3 camere,lambriuri, faianţă, gresie, proaspăt vopsit şi zugrăvit, Seltron, zonă ireproşabilă. Convingeţi-vă sunînd la tel.': 17-19-42. (427962)
• Vînd casă, stupi, grădină 1200 mp Ia 60 km C'lilj. Tel .18-
■ 82-57: (427981)- / - ' ;• Cumpăr garsonieră. Tel. 14-
52-40 (427983) ; . ■ . / r Vînd casă nouă, tip vilă, în
comuna Gilău, str. Republicii nr. 838, preţ'avantajos: (427984) '
• Vînd apartament 2 camere Gheorgheni, 15 * 000 DM. Tel. 15-
- 30-41 (427985) '• . Vînd apartament confort I.
cartier. Mănăştur, cu posibilităţi de‘ privatizare. 'TeL 17-38-82 seara.' (428004) .
• •: Vînd apartament 3 camere'. confort I “zona Piaţa M ărăşti.Informaţii str. /Dorobanţilor nr. 96
-. ap. 20. (428010) -• Vînd grădină cu casă şi
i anexe, 18. ărî; în comuna CăpuşuMare, judeţ Cluj. Informaţii tel. Î31/A sau Căpuşu Mare nr. 232.
.-. (428011)^1 ' ;. s v Vînd sau închiriez casă
Ghcorgfieni.: Te! 15-20-18 orele- 17-20. (431009) ' ■ r ; -
• Vînd apartament 4 camere + garaj parlcf, pentru privatizare. Informaţii la tel 62-04-41 Zalău (431015) . . ' ' .
- • Vînd .sau. schimb apartament 4 camere cu :2 camere. Str. Dîmboviţei nr. .28, Bl. D4, et. I, ap. . 3, Mărăşti; tel 15-26-38. (431022)
• Vînd 2 camere, ultrafmisat parter, bun pentru privatizare. Str. Cehoslovaciei nr. 2, Bl. 18, ap. 1, (431028) .
- * Vînd sau schimb casă particulară în cartierul Gheorgheni cu apartam ent 3 cam ere + diferenţă, numai în cartie ru l Gheorgheni. Str. Alverna nr. 76, tel 14-02-69 zilnic orele 8-20. (431030) v ’ .
• ■ Vînd apartament 2 camere confort I. Str.’ Tăşnad nr. 18, Bl. P il , ap. 12. (431033)
- Vînd casă particulară. Str., Ciocîrliei nr. 41.-(431057)■■■/■■ • Vînd apartament 2 camere
cu telefon, TV cablu,^frigider şi. mobilă. Informaţii la tel 18-36-52 sau .14-60-28, (431059)
‘ • Vînd cabană Someşul Rece. Telefon 13-68-20. (431061)
• Vîdd sau schimb garsonieră , confort unu cu apartam ent 2 ' camere confort ^nu., Tel 16-07-15'
(431065) ■ ’ , .. . •. Vînd apartament 2 ;amere finisat 11 milioane-lei negociabil, pe str. Ciucaş nr. 7, Bl. J4, sc. I, e t
. I, ap. 5 . ziln ic orele 16-18. .(431074)
. *. Vînd apartament'4 camere confort 2, cu 21 milioane. Tel 16- 73-76. (431079) - ' •_
• Vînd urgent apartament 2 camere str. Bâişoara nr. 13, ap. 75. Telefon 17-79-87. (431083)
• Vînd apartament 2 camere. ’ Telefon 16-30-73 zilnic orele 16- 19. (431107)
• Vînd apartam ent cu 2 camere în Cluj, cartier Plopilor, etaj 2, preţ informativ 18. 000 DM. ;
Maramureşului nr. 144, (427839). . • Vînd motor Braşov Aro. Str.
T ulcea nr. 26 ap. 9 bl. L2 (427869) . ’
* Vînd talon Opel R ekori Tel. 16-62 .-08. (427904) * ■
• Cumpăr Dacia sub 7 ani. O fer 4, 8 milioane. Tel. 17-68-71 după .ora. 16. (427919) •• ; '- Cumpăr cutie viteză Renault’
Vînd apartament 2 camere ' 25; Tel. 17-45-52: (427969)
-Tel-’ 13-97-70. (427944) v ;.- Vînd calculator AT 286, 1MRAM, 41M HDD,'600. 000 lei. Tel. ’ 13-85-07 (428005) - ,T • Vînd calqulator 386. T el 13- 85-07 (428006) 1 ■ ' : : j
• Vînd avantajos congelator Arctic nou, mobilă. Sufragerie, magnetofon Tesla B l 15. Tel. 15- 64-55 după orele 20. (428007)^-
• 'Vînd PC\XT, 20M, 11MHZ,. confort II. Tel 15-88-82. (431119)’
; • Vînd piese ţi talon Fiat Tipo 1, 9 TD 1990. TeL 11-03- 60.(432818)
« C um păr D acia 1300. O fer 2, 5 milioane lei. Tel. 13- 51-64. (427857)
- • Vînd Dacia 1310 S nouă, g a ra n ţie ,. cu loare.1’ neagră^ pen tru pretenţioşi. Tel. 12-16- 75.(427897) 1
• Vînd Renault 21 GTL, 88, s ta re ex cep ţio n a lă , cu îm bunătă ţiri, adus în august. Ţel. 13-12-59 zilnic orele 10- 16. (42795*3)' •
; • . C u m p ăr D acia 1310 maxim 5 ani vechime.’Tel. 13-j 97-26. (427955) ‘
* • V înd R en au lt-E uego ncînm atricu lat. Tel’.16-37-69. (431047) '• " * / V
• Vînd urgent Renault 18 Cojnbi diesel,- avanta jos. Tel 14-24-63. (431118)
Vînd Dacia 1310 din; 1991, imprimantă IBM între 7-14 tel. 18- 22000km-T;ei 16-73-92 între orele 77-77V266 (428012)15-18 (427976)
• Vînd Skoda 1000 MB în stare de; funcţionare,>prşţ 350 mii lei. Str Bucegi nr. 11 bl,’Al et. 3 ap. 53 (427977) z' - V v ’-■ . Vînd camionetă TV pc benzină preţ 6 milioane şi Aro 24QD Ou 2 m otoare, preţ 4 milioane. T el 18-72-44. (427987)
Cumpăr carburator Mercedes
• Vînd telefon marcă germană “Apolon” fără cablu, cu 2 baterii, încărcare automat şi robot. Telefon 16-61-47. (431046)
• Vînd canapea, congelator,, covor persan 2x3. Tel 14-46-64 orele 18-19. (431070)
: » Vînd ieftin 'colecţie discuri, pick-up, calculator Commodore cu imprimantă şi programator Eprom.
17-91-06.(427949). -■’ • V înd convenabil dulap
com binat,- recam ier,. masă extensjbilă deosebită, 2 fotolii cu masă rotundă, preţ 4 8 0 -0 0 0 ’ lei. Tel. 16-04-43. (428009) - /
• ■ ‘Vînd canapea,^dulap, stare bună. Tel 19-99-01 orele 15-17. (431008)
. • Vînd 2 canapele'în şatre : 'bună. Tel 16-22-07. (431084) <
SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ
V * . Cant it |,rt apartam en t saa | ltIlt zona .'- Gridini P lop ilo r. Ttl l4,‘.(431048 )'
V ? Caut dc ;ltl ap a rtam en t . 2 n nem obilat, cu telef* C alea Mănăştur, tv Fortuna, Zorilor. Tel \ i orele 18-20 (431110)
' 200 (Bot de cal) şi yală uşă stînga Tel I8 t8I-09 după ora 17. , ■ faţă VW Golf I. Tel 13-26-54 orele—(431102) : : :,8-14 sau 15-80-68 orele* 18-19 • . Vînd televizor color Philips, (431020) v -V- - anvelope, geamuri cu ramă de
• Vînd Opel Omega avariat • aluminiu, butelie.' Tel 18-68-48. faţă. Tel 062/42-00-33 Baia Mare, (431103) :
• Schim b a p a r ta m e n t p a tru cam ere, ga'raj, telefon, e ta j 7, P lo p ilo r . şi - sau a p a r ta m e n t .două cam ere , boxă" te le fo n , e ta j 4, G rig o rescu , cu casă , te re n , Variante. Tel:' 12-37-64, după ora 20. (427993)
« Schimb o cameră centru IC R A L cu u n a sau două cam ere con fo rt IC R A L . Ţel 15-80-42. (431094) \ ,
' • Vînd Mercedes l90 D. Tel. 41-43-30 (432636)
. • Vînd Citroen 19 turbo diesel an 89 stare excepţională. ,Telefon 19-90-71 sau 19-88-95. (432657)
• Vînd Opel Ascona dfesel an . 1986 înm atricu la t 4400 - t)M
negociab il şi •VWŢ- G o lf d iese l înm atricu la t '4 uşi .2600 DM negociabil. Telefon 16-55-61. (432727) ; '
•• Vînd Dacia 1310 an. 89 '„•Bac.iu'302. (432771)
• Vînd la \p r e ţ foarte convenabil Honda Quintct. Tel: 12-46-88 orele 8-16 si 14-69-54 orele 18-21., (432815) .■ • V înd R enault 18 neînmatriculat din 1985< impecabil. •Tel. 12-33-01, (432823)
r Vînd Dacia din 1981. Tel. 12-33-01 (432825) ~ .
• Cumpăr Renault 18. Tel. 12- 33-01. (432826) ■
. • V înd D acia 1310 ari fabricaţie 93 Informaţii la tel. 17- 61-82. (432833) ,'V. >
• Vînd Dacia 1310 în stare foarte bună m otor" 1400 . cu 5 viteze. Tel. 17-97-52. (432835)
• Cumpăr Dacia 1310. Tel. 15-20-66. (432864) . . V
. • .Vînd radiocasetofon de maşină nou şi Mercedes Cobra die-" sel'Tel. 17-23-69. (432880) .
• ’ Vînd; Dacia an-fabricaţie 1987. Tel. 13-93-42Z (432881)
: • Vînd D acia 1310 ân fabricaţie 87 stare bună.. Tel. -13- 32-08. (432884)
» Vînd talon Volvo 340 diesel. Tel. 14-57-44. (432887)
• Vînd Citroen Visa 1985 decapotabil înm atriculat. Str. Traian 3. (432906)
• Vînd Dacia 1410 TLX 5 viteze 1991 stare excepţională 53000 km Tel. 15-69-81 între 15-’ 16. (432911) 1 '
■ * Vînd Ford Scorpio. 1989. Telefon 16-27-63. (432918)' -
• Cumpăr Dacia 1300 an 76- 8 4 .poate fi acciden ta tă 'sau cu defecţiuni Tel. 13-98-51 ora 10-22. (427785)
• Cumpăr chiuloasâ Fiat Iveco- sau Ducato de 2500 cmc diesel sau turbo diesel. Tel. 17-94-67. (427814) . •
• Cumpăr Dacia 93-94. Tel. 17-44-14. (427822)
.. • Vfnd Skoda-120 t . Str.
(431025) ' .■: • Cumpăr I'ord.Kscort, motor
s'.l , 1 1 ,3 neînmatriculabil. Tel 42- 06-07. (431045) '- -ţ. • Vînd Opel Kadett GSl 16V, 150 CP,- toate extrasele, model 1990, vama - plătită, * Soundsystem
■ Pioneer,'-13. OOff: DM. Tel 19-89- 36. (431073)» ' • Vînd bară protecţie faţă \ Renault 21 D-300. 000 lei şi spate:- Ford’Taunus-50. 000 lei. Tel 16- 62-96. (431077) V
. • Vind/scliimb VW Passat cu Audi 100, 2Q0, diferenţă. Tel 13- 45-59 (431080) - ' 7 -
• Cumpăr urgent talon Mercedes;" Audi, Renault, VW diesel. Telefon 18-77-48/ (431095) -
• Vînd Ford Escort americao,; fabricat^- 1986,, 1600 - cmc,
înmatriculat, consum - 6, 5‘ 1/100 , km,' stare ifoarte bună.;Tel 12-47-
88. (431096) .• Vînd automobil VW;Polo
din 1990, în stare perfectă. Tel 18- 81-09 (431101) , . ■
'• Vînd Opel Rekord din ’79,, neînmatriculat, .1200 DM. Tel 17-'
61-47.. (431106) '•. Vînd D acia 1310, an
fabricaţi^ 1984, neînmatriculâtă, stare foarte bună.-Tel 16-22-79.
.’ C431109) \ ■;”. ' :•• Vînd punte spate Oltcit
pentru remorcă. Tel 13-24-50 clupâ ora 16 (431121) :
; - « Vînd Peugeot 505 D pentru piese şi Mercedes 208D pentru piese. Tel 064/36-83-38. (4^1122)
• ,Vînd Dacia 1310 TLX 1990. Str. Partizanilor nr.'. 77, tel 13-68- 10.(431125) -
• Vînd;combină de secerat în stare foarte bună Ia preţ negociabil. Tel. 13-58-76 după masă. (432770) o -
, • • Vînd maşină de preparat sifon nouă. Informaţii Gherla tel. 24-12 -15 mire orele 18-24. (432877); ,. • . Vînd tnptoc trei fire. Tel. 43-75v.-74 zilnic 17-20.,(432915)
Cumpăr tractor U445. Tel 15-76-82 (431018)
•: Cumpăr trifoi producţia 1995. Tel . 12-36-09 zilnic 7-9; 20-22. (432733) ; -
• Vlnd mobilier folosit: canapea ; cu,. 2 . fo ţo lii din m uşam a, canapea m ica,. 2 vitrine, mobilă bucătărie , la preţ avantajos. Informaţii tel. 14-91-14 în tre o re le 14-22. (427797) '
; * • Vînd dorm itor Bonanza, maro. Tel.' 15-56-38 orele 16- 22. (427972)
.;,'• ' V înd pui c iobănesc german cu pedigree. Tel 14- 68-91. (431072) \
• • • V înd av an ta jo s sufragerie -living Tel 11-15-21 între .orele 18-20. (431097)'
■-.• - Vînd pui “Dobermann”, părinţi excepţionali.. Tel 19-88- 43. (431100) ; . v ;
Tel.
• ' V înd 'sau închiriez PC 486 R ăşinari n r. 5 ap. 21 orele 12-18 sau tel. 14-96-21 orele 19-21. (432896)
• Vînd com puter’ 286 şi 386 - SX : m o n ito r ' ECîA respectiv VGA color. TeL 15- 66-20 ; 15-14-40 o ra 15-19. (427890) v.......
• Vînd congelator Arctic 5 sertare Tel. 15-04-46. (432782) '
..••*■ Vînd cam eră video Panasonic M300 Informaţii tel. 24- 13-81, Familia Maxim. (427812)
• V în d 'm aş in ă de spălat automatică nemţească, Garanţie. Tel. 13-08-04 (427887)
: • Vînd calculator HC 91 cu monitor şi unitate de dischetă, în stare perfetă . Tei. 15-29-58. (427933) .
• Vînd - combină frigorifică 240 L, convenabil. TeL 43-70-64. (427939) .
• , Vînd divan extensibil, pat pliant radio, Iadă lenjerie. Ţel. 13- 97-70 (427943) , . . .
. • VTnd maşină spălat, aspirator râdlo-casetofon, -candelabre,
i -i i;.--: v
-' • Vînd dormitor Felicia.14-93 -05.. (432704) , T ; • Cumpăr, cadă baie 1, 20 din
fontă sau tablă. Tel. 14-75-39 după ora 16 sau 19-59-19 dimineaţa. (432779) , . - ■ - V
• Vînd mobilier pentru birou diferite piese, ielfin. TeL 14-26-55. (432845)
• V înd dulap cu vitrină, recamier cu două lăzi, dulap de bucătărie, fotoliu pat, toate la preţuri - deosebit de avantajoase. Inform aţii la tel. 19-88-68. (4328595
• Vînd schelă metalică. Tel. 16-83 -47. (432886)
• V înd avantajos rafturi bibliotecă Billy pentru cărţi,sau expunere marfă.. Tel. 14-08-61. (427615) ' .. ' •: :■
■ • Vînd pisic siamez. T e l.'14- 09-58. (427770) . ■ .
• ' Vînd: prelată nouă 26 mp, fier pătrat 20x20, ciocane, lăzi metalice , material plastic granule 10 kg. Tel. 18-36-90, (427811)
• Vînd mobilă de cameră şi bucătărie + aragaz. Informaţii str. Tarniţa nr. 2 ap. 4 bl. C l. (427830)
• Vînd 23 familii albine, 27 lăzi şi toate anexele cabană uscător polen colectare polen. Tel; 13-82- 35. (427863) . .
• V înd panouri beton prefabricat pentru casă, garaj. Tel.;
Ş • Schimb proprietate 4^camere cer 2 camere zona Bucium, Gr. Alexandrescu, Padin, Micuş, Flora. Telefon 16-22-53. (432757) .
; • Schimb apartament 2 camerc ICRAL cu garsonieră. Tel. 15-30- 41. (427986) - ' - y •
• Schimb garsonieră Mărăşti confort I cu garsonieră Zorilor. Informaţii str. Dejului nr. 2 ap. 5. (428003) .
• Schimb apartament 2 camere confort I .proprietate cu casa mică în Cluj’ sau Gherla. Tel 17-90-73.(431012)rit . ' '
‘ Schimb locuinţa ICRAL.zona centrală 3 camere + bucâţărie.Cer 2 sau 3 camere + baie, prefercentru sau Zorilor. Informaţii,zilnicstr, Traian nr. .10, ap. 17. (431024)
• Schimb apartament 3 camere ■ confort II cu 3 camere confort I.
Ofer 2-2;-5 milioane diferenţă. Str. Ciucaş nr. 7, Bl. J4, sc. IV, et II, ap. 71. (431032) ; ! ; : ^
Închirieri
• Dau chirie spaţiu. Tel. 12- •02-20. (432705) ; " V '*- • Dau în chirie spaţiu- privatizare 45 sau 62 mp. Tel. 19-; 28-77; 10-20 (432860) .
• Dau în chirie spaţiu comercial amenajat. Tel, 17-88-68; 17-21-66. (432922)
' - • Caut de închiriat apartament cu-trei carnete, mobilat, cu telefon, situat în zona rezidenţială. Tel. 018/62-37-16. (427835) ,
• Dau în chirie casă particulară • şi 9 hectare teren arabil în arendă sau pe procente. Telefon' 13-53-20. (432889) . .
. • Dau în chirie p ivn iţă respectiv curte. R elaţii V str. Kogălniceanu 21 între orele 9-13. (432899)
• închiriez teren posibilitate construcţii, in trare A lba-Iu lia , şoseaua naţională, Tel. 069/56-32- 89 în tre , orele 15, Î0 -1 7 , 30. (427453). . • ’ închiriez o cameră casă particulară cu curte pentru tineri că sătoriţi. TeL 15-36-09 ,ora 8-20. (427930) : - * :
• Dau în chirie o cameră student (ă). Tel. 15-62-36. (427932) ,
' • închiriez 2 camere central (72 mp). Tel, 19-24-47,zilnic 8-12.
. (427941) .-• Dau în chirie apartament 2
camere nemobilat, zona Mărăşti, plata anticipat, 6 luni. Ţel. 12-17- 06. (427996) ‘
• Dau înxhirie 1 cameră central; cu telefbn. Tel 13-60-51; 18- 75-09 (431034)
• Dau în chirie apartaipent cu 3 camere mobilat, pe termen lung. Vizibil duminică între orele 10-18 str. Dorobanţilor nr, 70, Bl. Y13,' ap. 18. (431055) ,
'• ' Caut garsojieij. închiriat TeL 16-65-731 17. (432829)
; ■ •* - Student caut 14 U. garsonieră. Tel. 16-97-Ji c- 16. (432885) - ,
'••••'•• Familie 2 persou;pentru închiriat, gaisotiraparta'ment de 2 caac Mărăşti. Tel. 42-02-14.. ; ’ Caut de închiriat apesau garsonieră în Grigotcsciim 60 dolari/lunâ. Tel JL orele 16-20. (427934)
; . *'.•’• Caut urgent de h. garsonieră. Tel. 062/43-' (427963)
Intelectuală, caut ci p la ta lunar. Tel. 13- (427975)
• Familie medici i locuinţă pentru închiriat T 36-83.-(427990)
,„• ■_ Absolvent drept c s ; înch iria t apartament 2 ca telefon. Plata lunar. Tel 15-1 (428002)
■' • C.aut garsonieră de fc. (m obilată, cu sau fără te'.: Relaţii la tel 17-09-15. (43!.
- • Caut garsonieră de îs: •Tel 12-77-61./(431104)
DIVERSE■ * Vînd clădire mare : |
destinaţie-magazin alimenta:.- depozitare, atelier auto. Tt J
< -4 1 -4 1 -62 sau 16-73-33. (43:
. , .•-’ Atelier tîof.si angajăm tîmplari. întorci s tr. Paris nr, 55 san teL 90; 12-40-95. (4.12897)
• RA Inspectoratul Ce:: a l a l RadiocomnniHt Bucureşti, filiala senicii contro l zonal Cluj, aip; pe o perioada de 9 hui, m iş t (contabil) în cir b iro u lu i contabili-^. In fo rm a ţii la tel. 19-41 (432912)
1 - Angajăm: zugrav i, faianţari mc* vînzători, barmane, osf*-1' T e l. 19-45-53 ora K 1 (427926)
• SC Sieta SA O Napoca b-dul Mtutdi «r. '• a n g a je a z ă prin su d o r i, instalatori, i i p au to m a tiză ri calcnUtf- ingineri instalaţii promep (427979)
• SC 4lipp*rin > angajează operator IBV- absolvent a unni cnn tjc calculator, cu ejperiefp 14-53-89 între orele W i V. Lupu nr. 85. (431054)
• Executăm deratiiiii 17-11-88 (431066)_____
• Angaj*® v îiiitf" In fo rm a ţii P-t* ' lto s t a ţ i a ’ de maşini nr. B rava SRL. Selecţia n Ioc în data de 1014. (431093)_________
• !! Jaluzele pbitK -’
16-39-34 (431120)• Şcoala de şoferi Aty '
Preţ- total 135000 în rate ?- n r., 1 £ . TeL .14-88-84. (4329C
Mmiercuri, 9 august 1995 PUBLICITATE
• Reparăm autoturisme: motor, jţticb igerie , vopsit. P regătim ^ to tu rism e pentru • vînzare.: rfectuăm lucrări şi cu plata în rate. -el. 13-98-51 ora 8-21. (427786)
• SC Iami SRI, încadrează ffieti profesionişti şi organizaează p data de 14 august 1995 concurs: fentiu ocuparea postu lu i de -ontabil şef. Inform aţii lâ 't e l .1337-64 sau la sediul- firmei din ;tr. Someşului nr. 19. (427872)
■ SC V ita ^angajează jiicătăreasă şi om de serviciu." Tel. [9-32-18. (427878)
. - • Transport 900 kg. Tel. 15- 11-97- (427917) :
' • Autoservice “Anca “ SRL, iUgajează 2 m ecanici auto. Condiţii: vîrstă 2-30 anii Informaţii ,tt. Anina nr. 35. (427965)
-■ .-• Angajez vînzătoare, Vînd jtibă Mercedes D207. Tel 42-05- }0. (431011)
Angajăm lăcătuşi-sudori. Telefon 19-52-04. (431040) .
Angajăm ingineri promoţia 1995. Tel 19-52-04. (431041) ...
• A ngajăm . cro ito r(easă) pentru a lucra pe maşină de cusut industrială. Tel 19-52-04. (431042)
• Angajăm barmani-ospătari. Tel .41-41-42. (431071) : ; ^
Atlassib transportă zilnic persoane şi colete în Germania şi de 3 ori pe săptămînă în Franţa. Informaţii şi înscrieri în P-ţa Mihai Viteazul nr. 30, telefon 19-42-10. (431081)
• Ofer împrumut. Tel.' 15-20-66. (432865) . ...
:• Ofer împrumut. Tel. 17-29-24. (427907)
‘ Solicit împrumut. Garanţii imobiliare. Tel. 41-41 r33 orele 10-13. (427950) ■’ ■■ ' , ’
• R epatriat scutit vamă îmi ofer serviciile.; Tel. 21-46- 43 între orele 18-20. (432920)
- ' Ţin evidenţă contabilă pe calculator. i f e l . 13-72-25.(427552) ;
Profesoară, m editez matematică la domiciliul elevului: Tel 17-73-55 (431098) " ,
• M editez engleză la domiciliul elevului. Tel 16-56-86. (431099) - s
. • Bozdog Ioan- cu ultimul domiciliu în Viişoara Urca este citat la Judecătoria Turda pentru
r ^ita de 6 septembirie 1995 în calitate de p îrît în proces cu Moldovan .. :. M arin, pentru succesiune. (432879)
PIERDERI• Cîmpian Viorel pierdut,
legitimaţie serviciu. O declar nulă. (432875)
• Botorea Ana pierdut legitimaţie de Clujana. O declar milă. (432902) - • ^
• S C “Blag & Szekely” SNC pierdut ştampilă firmă. Se declară
‘ milă. (431029) ,; • Pierdut carte identitate aj veliicolului MZ nr. 0301871 peî sumele Boroş Vasile. O declar; «ală. (431067) . vr • Pierdut, ştampilă rotundă SG3 P»al Impcx SRL. Se declară nulă.! (43109 ])
£ • Pierdut ştampilă rotundă SC| Patrick şi SC Patrick Filiala Cluj| je declară nule. (431092)' '
lf l 5
DECESE j COMEMORĂRI
• Cu adincâ -d u re re tianţim trecerea în eternitatedspă o grea su ferin ţă-«adragului meu soţ şi ta ta ILOVaN LIVIU născut în 19 •prilie 1956. înhum area va " •* ioc^fh;da{a de: 9 Wugust »r* 11 la C apela d in M»ni$tur. Soţia Elena şi fiuL Citălin- (432786)
• Cu ad în că d u re re a n u n ţă m în c e ta re afulgerătoare din viaţă Ia 72 de ani a celui care pentru noi a fost cel mai iubit ta tă şi bunic in g . C U C IU R EA N M IH A I. Înm orm întarea va avea Ioc joi10. 08. 1995 o re le 12 în C im it iru l c e n tra l c a p e la I. Familia îndurerată. (432903)
- • Cu reg re te în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iu b i tu lu i . n o s tru f r a te SA L O M IE - V IC T O R . D um nezeu să -l o d ih n ească . F ra ţii Susana, L enuţa, Vasile şi Silviu. (432909)
. - * Cu lacrim i în. ochi ne despărţim de scum pul nostru u n ch i SA LO M IE V IC T O R ; D um nezeu să -i od ih n ească sufletul. Nepoţii. (432910)
■ r C u ad în că d u re re anunţăm încetarea din viaţă ă scum pu lu i, n o s tru so ţ, ta tă , bunic, socru şi cumnat AI)AM LUDOVIC (LAJI) în vîrstă de 85 a n i. În m o rm îu ta re a va avea loc în data de 10 august orele 14 de la C im itirul Cent r a l . "F am ilia în d u r e ra tă . (432914) 7
• Familia îndoliată anunţă cu durere încetarea din viaţă a ce lu i c a re a fost m a io r în re z e rv ă ŢEN TEA R O M A N , om de aleasă; ţinu tă m orală , su f le t n o b il - şi d re p t . Înm orm întarea va; avea loc în data de 11 august, o ra 12, la C ap e la I C im itiru l c e n tra l C lu j. - Un g înd p ios la d esp ă rţire . Felicia' şi D ăuuţ.. (432926)
• Cu durere şi tristeţe în suflet îmi iau răm as bun de la b u n a m ea p r ie te n ă : -NUŢI CUCERZAN. Dumnezeu să o o d ih n ească . Sandu In d re i . (427988)
• * Ne luăm răm as bun de la prietena noastră de-fam ilie NUŢI CUCERZAN decedată p re m a tu r . D um nezeu , să o od ihnească. M ircea -ş i A nda Negrea (423989)
• Cu durere în suflet ne luăm ră mas bun de la draga no astră cuscră , CUCERZAN ANA, dispărută prea tim puriu d in t r e no i. D um nezeu s-o o d ih n ească în p a c e .-G h iţă , Ileana şi Ghiţuş. (427991) . .
Copleşiţi de durere ne luăm răm as bun de la scumpa n o a s tră s o r ă i m ă t u ş ă "şi cum nată , CUCERZAN ANA. F a m ilia C u ce rzan V asile , O d ih n ească -se în pace! (427992) -
• C u m are d u re re anunţăm rudele şi cunoscuţii că scu m p a n o a s tră m am ă, so a c ră şi b u n ică , BALTĂ MARIA, din Borşa, a,plecat la cele veşnice, după o lungă şi grea suferfn ţă , la 73 an i. O vom petrece pe ultim ul drum , joi, 10 august 1995, o ra 12, dc la casa părintească din Borşâ. Copiii Ioan, Vasile, A lexandru, C ornel şi Liviu cu fam iliile. (427995)
* A ceeaşi n em ărg in ită durere şi tristeţe o purtăm în suflet, la îm plinirea; unui an de cînd a plccat, (lintre noi . cel c a re a fost D ÎR JA N C O N ST A N T IN . în t r e a g a co m p as iu n e fam ilie i g reu încercate. Colegii de serviciu de la E lf Apahida.(A)
* Suntem , a lă tu r i dc N em eş M a ria în'. S d u re re a pricinuită dc dispariţia .tatălui. F am ilia B ichcr Ioan şi Zcic A lexandru. (432895)
• - Cu adîncă d u re re în su fle t a n u n ţ în c e ta re a d in v iaţă a scumpei mele mame, BRIA MARIA. Funerariile au loc jo i, o ra 11," în C im itiru l C e n tra l . F iu l, în veci nemîngîiat. (428001)
. • Cu d u re re anunţăm , în c e t a r e a ; d in v ia ţă a scum pulu i n o s tru so ţ, ta tă , b u n ic şi* so c ru , SA LO M IE VICTOR în vîrstă de 72 ani. Înm orm întarea va avea loc în9 august, ora 13, de la Capela N ouă ; M ă n ă ş tu r .; F am ilia îndurerată. (431014) ’
• Cu a d în că d u re re anunţăm încetarea «lin viaţă a ce lu i ce a fo s t CONDOR IOAN ONAICA, în vîrstă de 84 an i.. În m o rm în ta re a va avea loc în data de 9 august 1995, la» ora 12, 'în C im itirul d in s tr . C riş a n . F am ilia îndurerată . (431043) >
• Familia adînc îndurerată anunţă încetarea din viaţă, la data de 8 august 1995, a celei c a re - a fost o m u lt iu b ită m am ă, bunică, soră, m ă tu şă , cum nată , CUCERZAN ANA, l a : : v îr s tă de 56 . de an i. Înm orm întarea va avea loc în data de 10 august, ora 13, de la C a p e lă , C im itiru l M ănăştur.: (431086) ' .
t • , C u . ad în că d u re re anunţăm încetarea din viaţă, d u p ă - o . g re a su fe r in ţă , - a scumpei noastre soţie şi mamă, BRIA LU C R EŢIA , în v îrstă de 65 ani. Înm orm întarea va avea loc joi, 10 august, ora 15, de la .C apela Nouă M ănăştur. Familia îndurera tă . (431090)
• Cu inim a zdrobită de d u re re a n u n ţ în c e ta re a din v ia ţă , după o lungă şi grea su fe rin ţă , a scum pulu i meu soţ, TOM A DRAGOM IR, în cel de-al 71-lea an de viaţă. Slujba de comemorare va avea loc joi, 10 august 1995, orele12, la Capela Veche M ănăştur. S o ţia în d u r e r a tă , M aria . (431111) i
,**: - D ragă Iadviga sîntem a lă tu r i de tin e în . aceste momente grele şiţi transmitem sinceră no astră com pasiune. O ana şi Stela. (432711) ?
• Suntem alături de colega n o as tră M ario a ra Nemeş în m area d u re re p ric in u ită de s tingerea d in v ia ţă a tată lu i' d ra g . S in cere co n d o lean ţe fam ilie i în d o lia te . C olegii. (432795)
• Locatarii blocului din B uzău 13 d ep lîn g m o a rtea do am n ei v - M O NCEA N A STA SIA şi îm p ă rtă şe sc durerea familiei. (432869)
> • Sîntem alături de familia g reu încercată la trecerea în nefiin ţă , a celu i care a fost ŢEN T EA R OM AN . S incere c o n d o lea n ţe şi în tre a g ă noastră com pasiune. Fam ilia Seucan şi fam ilia Şemenescu. (432870) ; ' v ' ; V V
• Colectivul SC Dacia Serv ice C lu j 'F e le a c - SA este a lă tu ri dc d-nul Emil Mocanu în clipele grele pricinuite de m oartea ta tă lu i, transm iţînd sincere , condo lean ţe .fam ilie i îndoliate. (432872)
* Suntem alături de d-na D ragom ir în aceste clipe grele pricinuite dc m oartea dragului soţ., D um nezeu 'să-l odihnească în pace. Asociaţia de locatari d in s t r . P lo p ilo r , n r.,, 4. (432878) .
• Dragă Naia vă rugăm să p r im iţi în tre a g a n o as tră compasiune pen tru trecerea în veşn icie a iu b itu lu i d u m n eav o a s tră 1 so ţ PU IU (N AIU). P e t r ic ă , ; L id ia , Claudia şi Mihai. (432894)
• Un ultim şi pios omagiu celei care a fost colega noastră ANA CUCERZAN. Dumnezeu să o o d ih n ească în pace. Colectivul Băncii Transilvania Cluj. (432905)
• Colectivul Laboratorului, cen tra l este a lă tu r i de d-na econom ist p r in c ip a l Sanda A v ram , de la D irec ţia S a n ita ră , 'în m area d u re re pricinuită de pierderea mamei dragi. (432921)
Pios omagiu ,1a trecerea în' nefiinţă a celui care a ' fost Ţ E N T E A s R OM AN .D um nezeu: să -l o d ihnească . F ilim on A ugusta şi fam ilia prof. d r. T ătaru . (432925) ,
V * 'Ne exprimam întreaga compasiune şi transmitem sincere condolean ţe , la decesul fra te lu i şi unchiu lu i nostru , M O C A N I/ PA VEL! Sora A u re lia cu - so ţu l, 'n ep o ţii V alerica, Lucreţia şi Nelu cu fam iliile O d ihnească-se în pace! (427928) ! i
• Sîntem alături de colega n o a s tră O ltean M onica în m area d u re re p ric in u ită de pierderea ta tă lu i drag. Sincere^ co n do lean ţe -fam ilie i, - d in partea colegilor de la TIM SA. (427931)
:• . R egre tăm pe d rag u l n o s tru , p r ie te n SALVI şi suntem alături de tine, Lenuţa, în aceste clipe grele. Letiţia, M a r io a ra , M onica şi Nela.- (427935) i - v ' V r ,;
• Suntem a lă tu r i de fam ilia ing^; C ondor D an în m area d u re re p ric in u ită de moartea tatălui drag. Familia ing. Şerdan Florian. (427936)
• Un ultim şi pios omagiu ce lu i r c a re a fost - d o c to r NICOLAE OPREANU, om deo a lea să om enie şi nespusă bunătate. Transm item familiei în treaga n o astră compasiune şi sincere condoleanţe. Familia, d o c to r F ra n c isc Ţ ă ra n u . (427937)
• T ra n sm ite m sincere co n d o le a n ţe : d -re i R o ia na P o ian ă . C o leg ii d e la “N- Bălcescu” (427954)
S întem a lă tu r i dc prietenii noştri, familia Fodor O c tav ia n , în m area d u re re pricinuită ,de m oartea mamei lo r d ra g i. F am ilia A ştilean Simion. (427957)
• îm p ă rtă ş im d u re re a p r ie te n i lo r n o ş tr i , M onica, A lex an d ru şi R o x an a , în grelele momente pricinuite de p ie rd e re a ta tă lu i lo r , SÂNCRÂIAN ALEXANDRU. Ofelia şi Cristina. (427973) ,
• Suntem a lă tu r i de domnul Adam Laci, în mărea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Colegii de la A(î. JO . EL SRL. (427982) • '
• C u re g re t nespus aducem un ultim omagiu celui care a fost colocatarul nostru. SALOMIE VICTOR, omul de suflet şi aleasă omenie, pe care nu-1 vom şterge niciodată din. am intire. Transm item întregii fam ilii s in ce re condolean ţe .jDjumnezeu. sâ?i *'ca odihnă^.Asociaţia .de locatari, din str. G r. A lcxandrcscu, nr. 29, Bl. K1I. (431013)
S in ce re co n d o lea n ţe eolegei noastre Sanda Avram la trecerea îa nefiinţă a mamei dragi. Colectivul Serviciului de A prov iz ionare , S p ita l C lin ic Judeţan . (431019) '
• Sîntem a lă tu ri de colega n o a s tră E le n a I Iova n . în d u re r e a / p r ic in u i tă dc p ie rd e re a so ţu lu i d ra g ţ i tra n sm ite m s in c e rcco n d o lea n ţe ' fam ilie i îndurerate . Colegii de serviciu de Ia <C. T . C . -Electrosigm a SA. (431021)
/ • Cu p ro rund regret ne despărţim d c ' vecinul nostru , MAKO ANDREI, la treccrea p re m a tu ră la ce le veşn ice. A so c ia ţia d e lo c a ta r i s t r . Bucium n r. 1. (431031) ^
• Sîntem a lă tu ri dc colega n o a s tră S fn c râ ia n S ilv ia şi copiii ci, la treccrea-în nefiinţă a so ţu lu i SÎN C R Ă IA N A LEX A N D R U . ; C o le c tiv u l Clinicii Urologica. (431035)
• S in ce rc co n d o lca n ţc fam iliilor C cbotari şi Moncca în m arca du rere pricinuită de m o a r te a m am ei* ş i m ă tu ş ii noastre dragi. Fam iliile Dinu şi Dorin BudaL (431036) ' " ' ’
, • , S in cc re co n d o lean ţe fam ilie i C o n d o r d in p a r te a c u s c r ilo r - ţ i ; a fam ilie i Băgărcan DoreL (431044)
? C n tr is te ţe ş i reg re t exprimăm sinccrc condolcanţc prietenei noastre Uţa şi fiului C ă tă lin la dcccsu l so ţu lu i şi ta tă lu i d ra g . V asile , T u ţa ,ş i C arina. (431049) C
• E x p rim ă m în t re a g a co m p asiu n e do am n ei U ţa şi fiului C ătă lin acum , cînd cel mai sensibil şi gingaş suflet de soţ şi ta tă îi părăseşte . Foştii colegi din cad ru l O . R. S- A. Cluj. (431050) : :
\ • S in ce re , co n d o lea n ţe fam ilie i: C c b o ta r i. ' C olocatarii d in scara I («31051) , ;
• Ne a lă tu ră m d u re r ii d o am n ei S a n d a A vram ', ş e f R esurse um aneS p ita lu l C line Judeţcn , Ia dcccsul neaşteptat a l scu m p e i sa le m am e. D um nezeu s-o od ihnească în pace! S in d ic a tu l J u d e ţe a n “ Sanitas”. (431063) ; ; ‘
• O a d în c ă t r is t e ţe a c u p rin s su fle te le n o a s trc la d e sp ă r ţir e a ’ fu lg e ră to a re de cea ca rc a fo s t ANI ŞOARA NICOARA. O vom păstra cu re sp ec t în su fle te le noastre ; P ro fu n d e *' c o n d o le a n ţe d ra g e lo r ci f iice , M onica şi Sanda. L ocatarii blocului Y8, str. Năsăud nr. 10. (431068)
- • îm p ă r tă ş im d u re re a v o a s tră , Erzsikie ş i Jadw iga Blazsek, Ia pierderea suferită. K ati, L iza, C ornelia şi G eta. (431075)
• M IM I, nu te voi u ita niciodată, .vei fii., mereu alături de mine. D im itra. (431087) ....
* Cn sufletele zdrobite dc du rere ne luăm răm as bun dc Ia cca c a re ă fo s t cca m ai iubită m am ă, soacră şi bunică, CUCERZAN ANA. Dumnezeu să o ierte şi s-o aşeze în tre cei d re p ţ i . .C ip r ia n , M ihae la şi GabrieL (431088)
• .C om em orăm azi, 9 august 1995, şase săptăm îni de la trecerea în nefiinţă a naşului ntfstru:. d r a g ; < FK IIE R FRÂNCISC, p lecat p rem atu r d in tre noi. F inii,N elu, Iolanda şi copiii. (427929) . , ,
ADEVĂRULd e C l u i
* Z drobită de du rere şi m c rc u 'n e c o n so l^ tă ,' îm i iau răm as bun de Ia cea mai bună mamă din lume, CUCERZAN ANA. M am i, î ţ i s ă ru t cu d ra g o s te şi d o r m îna ta o c ro tito a re . F ie -ţi ţă r în a uşoară. Corina. (431089)
* Suntem alături de colega n o a s tră . F o d o r R odica în p ro fu n d a d u re re p r in ca re trece, la pierderea soacrei şi a m am ei d r a g i . ' C ondo lean ţe întregii familii. Colegii dc la Şcoala nr. 17. (431105)
• Cu nemărginită durere şi lacrimi în ochi ne despărţim d c ce l c a re a rost “ T a ta PU IU ”-u ach iu l no stru d rag . F ie-i ţă r în a u şoară . Sîntem a lă tu r i dc “ M am a P u iu ”. Nepoţii: 'Rodica, Tomiţă, Alina şi Maxim. (431112) - ,
• Cu durere îo suflete ne despărţim de scumpul nostru unch i, TOM A DRAGOM IR, “T ata Puiu”. Nu te vom uita n ic io d a tă . N epoţii:; D o re l V io re l, C h e ţa şi. V aly cu familia. (431113) 7
* S incere condo lean ţe fam ilie i A dam : în m area durere pricinuită de pierderea ta tă lu i, bunicului şi socrului d rag .. Colectivul L aborator C. T . C . C him ie-N apochim . '(431123)
.• S incere condolean ţe fam ilie i -, A dam ; p e n tru p ie rd e re a p ric in u ită - de m oartea ta tă lu i, bunicului şi so c ru lu i d rag . C o lec tivu l Secţie i C h im ie N apochim . (431124) ’’
• Asociaţia de locatari Aleea Detunata nr. 11 aduce un ultim bm agiu .. . - locatareiCONSTANTINESCU ROZALIA, de la apartamentul 90. (431038)
Cu.aceeaşi nemărginită tristeţe şi amarnice păre ri de rău , amintim câ au trecut cinci a n i d c Ia m o artea D r. CONSTANTIN MARIN, medic p r im a r ^oftalm olog. Comemorarea arc loc Ia data de 10 august o ra 18, 30 la B iserica dc pe s tr . B iserici O rtodoxe. M onica ş i : H oria . (432595) v
: • Au trecu t doi an i de idurere de c înd s-a s tin s scumpa m ea: mamă AURELIA PĂ LTIN EA N U . S u n e tu l ei gcnerosrşi chipul ei frumos nu-1 v om . u ita n ic io d a tă . F iica Codruţa (432854)
*. Cu aceeaşi d u re re în s u f le t / an u n ţăm că . se îm p lin esc ş a s e . să p tă m în i, re sp ec tiv opt. lu n i, de la despărţirea- de iub iţii noştriSI SI ş i DANA TÂPĂLAGĂ. Com em orarea-va avea Ioc, în10 august, ora* 8, la Biserica d in s t r . C rizan tem e lo r. Familia. (427961)
• Profund îndureraţi de d is p a r iţ ia m ult p re ţu itu lu i n o s tru D r. N IC O LA E O PR E A N , m ulţum im d in inim ă în a lt P reasfin ţiei Sale A rhiep iscopulu i B arto lom eu Anania şi tu tu ro r cclor care prin prezenţă telegrame şi un cuvînt dc alinare ne-au însoţit în -a c e a s tă cum plită du re re . Familia îndoliată.. (432708) .- -
• M ulţum im din suflet tu tu ro r ce lo r ca rc au. fost a lă tu r i de noi. şi ^niai ales cadrelor medicale de la,Clinica ORL D r. M ânu, care nu au p re c u p e ţit n im ic .p en tru ai alina suferinţele celui care afost AŞTELEAN DUMITRU. Familia. (432722)
ADEVARULd e C l u j SPORT miercuri, 9 august 1995 7 ^
Telecîip '6 paşi pentru legendă ! v
Deşi M ondialul de la Goteborg nu mai are de derulat probe în care se pot petrece minuni; cred câ ora astrală petrecută luni către apusul soarelui nu se mai repeta: Fiindcă-i greu,de închipuit ca cineva să mai poată scrie o pagină de rezistenta celei plăsm uite luni de cangurul Jonathan Edwards: două recprduri mondiale (18,16 şi18,29 m) într-o finală. Izbîndă de legendă căreia englezul de 29 de ani, deţinătorul de pînă .la ora; magnifică a recordului mondial, cu 17,98 ni., i-a adăugat mîndria de a fi primul om care străpunge graniţa celor 18 m etri, ce i-a refuzat pînă acum pe toţi temerarii. Implicit pe iregele probei, americanul MiEeKonley,“aurul
Mondialelor precedente (acum unul dinte marii îngenunchiaţi ai Goteborguluj, alături de Cristie Linford şi HeikeDrechsler).
C ît p riveşte frum useţea “momentelor Edwards”, ei bine, numai imaginea o poate Teda, cuvintele răm înîhd doar s-o , sugereze: tumultoase lansări pe pista de elan;.., bătăi sigure ale pragului..., 3 paşi către eternitate şi aterizări dincolo de borna ce aviza stadionul “Ullevi” şi pe cei 3 miliarde de telespectatori că. acolo se zămislise minunea. Şi asupra tuturor şi a toate, zîmbetul solar(Doamne, cîtă demnitate în victorie!) ăl făptaşului care urca treapta dinspre istorie către tegendă; '■
Nusa DEMIAN
In perioada 11 13 august, in premieră la Cluj - Napoca:
Etapă naţională în campionatul de volei plajă (III)
înainte de a intraţn problematica propriu-zisă a turneului clujean, mi se.pare firesc să fac d scurtă istorie.. A voleiului în general, a voleiului plajă în mod special, -,'y- . ■. v
Voleiul s-a născut în urmă cu o
septem brie 1928, cînd i-a fiinţă; Federaţia Română de Baschet,şi- Volei. în anul 1931 se desfăşoară, prim ul campionat de voleiul din- România. Este o dată de reţinut,;
________________ pentru că nu există încă un regu-<sută de ani în oraşul Holyike, statul lament oficial de joc, regulile' fiind, Massachusetts (Statele Unite), din mai mult convenţionale şi cu.desc iniţiativa profesorului W.G.Morgan.;. schimbări. Primul regulament oficial > Profesor care s-a gîndit să facă cît al jocului de volei a apărut în anul mai a tractive oreie de educaţie ; 1932. Saltul calitativ , decisiv în , fizică. Totul a pornit de la un fileu V dezvoltarea jocului şi transformarea de ţenis ridicat la doi metri de sbl şi lu i .într-un sport- atletic de m are ,o minge de baschet care era trimisă; spectaculozitate în ţara noastră;* j cu palmele peste plasă. De la aceste avut loc în anul 1954,- cînd cel de a l ;■ sim ple m işcări „cu m ingea, pe şaselea cam pionat de volei al! parcursul anilor, jocul de volei s-a!, României a fost organizat după for- extins, devenind un sport atractiv ş i \ mula divizionară. De la'volei la... la îndem îna tu turor iub ito rilo r A - V O L E I P L A J Ă educaţiei fizice. Avînd reguli sim-r \ A apărut anH >2 0 /în gfldll, ple, necesitînd puţine accesorii. , C alifo rn iei, inaf precis lâ Santa
3 In România> Pnma Monica, alungind la forma actualăpeste plasa ridicată la doi metal a fost îp circa zece ani la apariţie.în preajnaa anilor 1919-1920. Dar turneu de volei plajă a avutînceputul activităţii oficiale a acestui Jn anlU 1948>- iar primui C.M/în nou sport datează începînd cu 24 ; ip 76 staţ{un<ia b a r a r ă Pacific
r pivoţii organizării de astăzi; cunoscu ţii oam£ni de tenis Gheorghe Komoroczyşi Lucian Boldor dispu-
■ taii finala probei de dublu în com-■ pan ia tandemului Hârâdău -Sotiriu.' .La întreceri , declanşate luni şi sponsorizată de Pro Invest şi Pepsi.
Passadena. Începînd tu anul 1996, voleiul plajă devine d ^c ip lin a olimpică. Ca rezultat <il evrlul111 lui de sport profesionist, dc marv. impact asupra publicitâţiij/m odei, marketingului, premii, sponsori, concurînd cu marile turnee de tenis de cîmp. Sistemul de desfăşurare al campionatelor de volei plajă este tip turneu, la sfîrşitul fiecărui turneu acordîndu-se puncte care stabilesc0 ,ierarhie valorică.a echipelor şi jucătorilor, care stă la baza stabilirii
• tab lou rilo r; principale pentru următoarele turnee. Pe aceste
- principii se organizează şi Campionatul nostru naţional de volei plajă, ajuns la Cluj-Napoca, la etapa a şasea. , ... „ .. „■ ;.1 Terenul este amplasat în curtea bazinului Olimpic. Pentru vineri, 11 august, jocurile sînt programate să înceapă la ora 9. \; Demostene ŞOFRON
C t a m S p f t O Y t î fLa Timişoara, campionatele naţionale de juniori la lupu
libere i-au propulsat pe Mihai PERDE şi Adrian ROMANpt locurile I .
“ORA-TENISULUI
> Secvenţă din partida'Unirea Dej - "U” 1-3, disputată sîmbătă la Dej.: Un test util pentru ambele echipe înainte de start Fotografia: Ion PETCU
Pe terenu rile elegantei baze TENKO (din vecinătatea stadionului “Ion Moinea”) sînt în plină desfă- C ola, au răspuns prezent 28 de şurare Campionatele naţionale; de jucătoare şi 34 de jucători (fapt care seniori şi senioare, de tenis, revenite a reclam at 2 prelim inarii pentru la C luj după o absenţă de 23 de • configurarea tabloului de 32). Capii ani.Mai precis, din ’72, atunci cînd > de serie: D aniela Iyan (S teaua),
Mădălină Niculăiţă, Maria Popescu, R aluca G heorghe, M aria Proca (toate B.NIR.Bucureşti), Mirabela Teodorescu (Electrica Timişoara), Alina Bujor, Alexandrina Obretin (am bele BNR),res’pectiv George Cosac, R e m u sF ă rc a ş (anibii D inam o B raşov), Cosmin Reti •D unărea G alaţi) Răzvan llu (Steaua) Cipria'n Porumb (“U” Cluj,' Constantin Obretin, Mihai Uanţâî (ambii BNR), Bogdan Colibasanu(a .n .e .f .s ). ,:;ov = 7 ., i ■ y:
Cu cît competiţia avansează spre tururile superioare, atractivitatea meciurilor sporeşte. 'O invitaţie în plus pentru toţi admiratorii sportului
'alb de-a se afla în această săptămînă pe terenurile din.buza Someşului !
, (Nş.D.)
• PARMA a cîştigat “patrulaterul desfăşurat în SUA, la care au mai participat Benfica Lisabona, Boca Juniors şi reprezentativa SUA. Turneul a avut loc la East Rutherford. în prima zi a turneului, Parma a întrecut SUA cu 2-1 (goluri date dc Lalas - autogol- şi Brolin, respectiv Lapper) iar Boca juniors a întrecut pe Benfica cu scorul de 3-2 (după lovituri de departajare de la 11 metri). în disputa pentru locurile 3-4 SUA a întrecut cu 2-1 pe Benfica iar în finala pentru locurile 1-2, Parmâ a întrecut pe Boca Juniors cu 3-1 (două din golurile Faimei le-a semnat Hristo Stoicikov; unul din penalty, iar celălalt de Brolin, servit de...Stoicikov)., • Franţa 3. Cea de a treia etapă în “hexagon” a fost
marcată de victoria în deplasare reuşită de Paris St.Germairi în faţa echipei campioană Nantes cu 1- 2 ( din 1989 P.S.G nu mai reuşise să cîştige pe stadionul “Le Beaujoire”). O mare surpriză a furnizat Metz care, tot în deplasare, a cîştigat cu scorul de 2-1 în faţa formaţiei Cannes. Echipa la care joacă ^Francisc Dican, Gueugnon, a trebuit să se mulţu-, meascâ doar cu o “remiză”, acasă; 0-0 cu Martigues (formaţie în care activează craioveanul Samir Zamfir). De reţinut că după 270 de minute dc joc Gueugnon încă n-a reuşit să înscrie un gol. Tot “remiză” s-a înregistrat şi în partida dintre Guingamp (formaţia în care activează exdinamovistul Mihali) şi Nisa, scorul final fiind de 0-0. Iată şi celelalte rezultate ale etapei; Bastia - Bordeaux 2-0, St.Etienne - Lille 1-1, Monaco - Auxere 2-2; Montpcllier - Rennes 3-1, Lens- Strasbourg 0-0 şi Le Havre - Lyon 2-1 ( o altă mare surpriză). în clasament după trei etape conduce Bastia cu 7 puncte; tot cîte 7 puncte au acumulat Monacoşi Metz iar cîte 6 Nantes şi Bordeaux. Urmează cîte 5 puncte Strasbourg, Guingamp şi P.S.G.Gueugnon ocupă locul 18 cu.2.puncte iar
Martigues locul 20 cu un singur punct. . . •• BELGIA 1. A debutat campionatul primei &
belgiene. Iată rezultatele Înregistrate: Abst Anderlecht 3-1 (mare surpriză, echipa câmpiei; capotînd fără drept de apel), Standard Iiege - Lose1-0 (un succes mai greu al formaţiei Ini Mini Rednic), Molenbeek - Beveren 1-0, Saint Tron; Seraing 4-1, Cefele Bruges - Antwerp 3-2 (victor: cu mari emoţii pentru echipa în care activeiîj Selymeşi şi Ilie Stan oaspeţii conducînd la param2-0, gazdele reuşind să refacă terenul pierdntiS»Ţ'''J după pauză, Charleroi - Malines 4-2, Waregem-Li 1 Gantoise 2-2, Lierse - Harelbeke 0-1 (poatecom mare surpriză a primei etape, ţinînd cont ti învingătoarea victorioasă în deplasare este ic.
; promovată pe prima scenă fotbalistică a ţării ir învinsa este participantă în cupele europene)
• MECI TARE. Pe stadionul Olimpic di: Munchcn, luni seara în faţa a peste 70.000 i spectatori, mare meci, mare, între două renumite “cfc de vizită” ale continentului european Bayem MbucIe şi A.C.Milan. Meci tare şi la propriu şi la figurat,! reuşită demonstraţie de’joc în forţă presant a evidente “numere personale” de virtuozitate tehnici din nou ieşind la rampă genialitatea lui Savicevic Un test reuşit pentru am bele echipe înaintea stetsk
. în campionat. Mi-a plăcut mult Weah prin felurite- driblingurilor, Klinsmann prin incisivitatea în fazei „de finalizare.- Mi-au plăcut mulţi din cei caren
evoluat şi pe care îi prezint In continuare: Biyen- Kahn - Helmer, Kreuzer, Babbel, Hamman, Strici TLiege, Herzog, Sforza, Zickler, Klinsmann (respeti?
' Fray, Mehmet Shol, Jean-Pierre Papin şi NerKjg:- după pauză); A.C.MILAN: Ielpo - Panucci, Baresi, Maldini, Eranio, Dessaly, Albertisi. SaVîcevici, Weah, Simone (iar după pauză Roş Baggio, Donadoni, Lentini şi Sordo). Ratări nurii ambăle porţi şi un rezultat echitabil: 0-0. -
Romeo V.CÎRŢAN ^
!
Vă prezentăm programul turului ediţiei a IV-a a Diviziei B pentru simplul fapt că este seria ce ne interesează, trei dintre protagoniste fiind formaţiile noastre de suflet: C.F.R. Cluj-Napoca, Industria Sîrmei Cîmpia Turzii (proaspăt promovată în cel de al treilea eşaldn fotbalistic al ţării) şi Sticla Arieşul Turda(de-acuma cu o vechime de ...un ăn în acest eşalon). Iată în continuare celelalte 17 protagoniste care alcătuiesc seria: Armătura Zalău,. F.C.Arad, Furnirul Deta, Laminorul Zalău, Metalul Bocşa, Metalurgistul Cugir,'Minerul Anina, Minerul Baia Borşa, Minerul Cavnic, Minerul Ştei, Motorul IM A Arad, Olimpia Salonta, Phoenix Baia Mare, Sighetul Marmaţiei, U.M.Timişoara, Vulturii Lugoj şi West Petrom fecica.
E tin a 1 - 20 «u«n«tArmătura - CFR Cluj .Olimpia • Phoenix 5 West Petrom - Min. Anina U.M.Timişoara - Met.Cugir F.C.Arad - Vulturii Minerul B.Borşa - Motorul IMA Furnirul - M etB ocţa Ind.S.C.Turzii • Min.Gavnic St. Arieşul • Sighetu M. ' ' Minerul Ştei - Laminorul E t i n i a 2-a -2 7 august ‘Phoenix - Armătura Min. Anina • Olimpia’ ' : Met. Cugir - West Petrom Vulturii - U.M.Timişoara Motorul IMA - F.C.Arad Met.Bocşa - Min.B.Borşa Min Cavnic - Furnirul Sighetu M. - Ind.S.C.Turzii Laminorul - S t.A rieşul:v CFR Cluj - Min.Ştei Kt«p« « 3-a - 3 «entem briePhoenix - CFR Cluj
. Armătura - Min. Anina -Olimpia - Met.Cugir West Petrom - Vulturii • /
^U.M.Timişoara - Motorul IMA F.C.Arad - Met. Bocşa Min. B.Borşa - Min.Cavnic' Furnirul - Sighetul M. Ind.S.C.Turzii - Laminorul St. Arieşul - Min.Ştei E tapa 4 -a - 6 «entem brie .Min. Anina - Phoenix Met.Cu'gir - Armătura < _ • ‘ Vulturii • Olimpia ' ^ / Motorul IMA - W est Petrom Met. Bocşa - U.M.Timişoara Min.Cavnic - F.C.Arad Sighetu M. - Min.B.Borşa ’ ' \ Laminorul - Furnirul Min Ştei - Ind.S.C.Tuizii CFR Cluj *- St. Arieşul - - E tana a 3-a - 10 septem brie Min. Anina • CFR Cluj Phoenix «M et. Cugir Armătura • Vulturii
Olimpia - Motoriii IMA . W est Petrom - Met. Bocşa ~ U.M.Timişoara -:Min. Cavnic F.C.Arad - Sighetu M.M in.B.Borşa - Laminorul Furnirul - Min.Ştei Ind.S.C.Turzii - St. Arieşul ’ E tana a 6-a - 17 sentem hrle Met. Cugir - Min. Anina ’ . Vulturii - Phoenix Motorul IMA - Armătura
"M et B ocşa- Olimpia ’ Min.Cavnic - West Petrom • Sighetu M. - U.M.Timişoara L am in o ru lF .C .A rad Min.Ştei - Min. B.Borşa St. Arieşul - Furnirul CFR Cluj - Ind.S.C.Turzii E tana a 7 -a - 24 septem brie Met. Cugir - C.F.R.Cluj Min. A n in a -’Vulturii Phoenix - M otorul IMA Armătura - Met. Bocşa O lim pia - Min.Cavnic W est Petrom - Sighetu M. . U.M.Timişoara - Laminorul F.C. Arad : Min.Ştei Min.B.Borşa - St. Arieşul Furnirul -Ind.S .C .Turzii ,, E tana 8-a - 1 octom brie V ulturii - M e t Cugir M otorul IMA - Min. Anina M et.'B ocşa- Phoenix Min. Cavnic - Armătura Sighetu M. - Olimpia Laminorul - W eşt Petrom M in.Ştei - U.M.Timişoara ' St. Arieşul - F.C. Aradt Ind.S.C Turzii - Min. B.Borşa CFR C lu j.-F urn iru l - .
; E tapa a 9-a - 8 octom brie , CFR Cluj - Vulturii Met.Cugir - Motorul IMA Min. Anina - Met. Bocşa Phoenix - Min.Cavnic A rm ături - Sighetu M;Olimpia - Laminorul ^West Petrom - Min. Ştei U .M .T im işoaraS t.A rieşu l:
1 FC Arad - Ind.S.C.Turzii Min.B.Borşa - Furnirul E tapa a 10-a - 15 octom hric ,. Motorul IMA - Vulturii
- Met.Bocşa - Met.Cugir Min.Cavnic - Min.Anina Sighetu M. - Phoenix Laminorul - Armătura Min.Ştei - Olimpia St. Arieşul - West Petrom Ind.S.C.Turzii - U.M.Timişoara Furiajriil - F.C.Arad Min.B.Borşa - CFR Cluj E tana a 11-a -2 2 OftnmhHr CFR Cluj - Motorul IM A , Vulturii - Met.Bocşa t , Met.Cugir - Min Cavnic - Min. Anina • Sighetu M.
; Phoenix - Laminorul : 1 -A rm ătura- Min.Ştei :Olimpia - St. Arieşul W est Petrom - Ind.S.C.Turzii U.M.Timişoara - Furnirul F.C.Arad - Min.B.Borşa.E tana a 12-a - 29 octom hric Met.Bocşa - Motorul IM A' Min.Cavnic - Vulturii ■ Sighetu M. - Met.Cugir Laminorul • Min. Anina M in.Ştei • Phoenix ■■.- St. Arieşul - Armătura
Ind.S.C.Turzii - Olimpia Furn iru l- W est Petrom Min.B.Borşa - U.M.Timişoara F .C .A rad-C F R Cluj ’ E tapa a 13-a - 5 noiem brie- CFR Cluj - Met Bocşa Motorul IM A - - Min.Cavnic
■ .Vulturii - Sighetu M. * M etC ugir - Laminorul Min.Ânina - Min.Ştei Phoenix • St. Arieşul
; Armătura - Ind.S.C.Turzii1 Olimpia - Furnirul
West Petrom - Min.B.Borşa U.M.Timişoara - F.C.Arad E tana a 14-a - 12 noiem brie Min.Cavnic - M etB ocşa Sighetu M. - Motorul IMA
. Laminorul - Vulturii Min.Ştei - M etC ugir •St.Arieşul - Min.Ânina Ind.S.C.Turzii - Phoenix Furnirul - Armătura Min.B.Borşa - Olimpia F.C.Arad - West Petrom U.M.Timişoara - CFR Cluj
. E tana a lS -a - 19 noiem brie : CFR Cluj - M in.Cavnic,
Met.Bocşa - Sighetu M., Motorul IMA - Laminorul .. . ; Meţ. Cugir - St. Arieşul : V u ltu rii-M in . Ştei
Min.Ânina - Ind.S.C.Turzii Phoenix - Furnirul Armătura - Min.B.Borşa West Petrom - UM Tim işoara Olimpia - F.C.Arad E tana a 16-a - 26 noiem brie Sighetu M. - Min.Cavnic . Laminorul - Met.Bocşa
Min.Ştei - Motorul IMA St. Arieşul - Vulturii ■Ind.S C^Turzii - MetCugir F u rn iru l- Min. Anina M in.B.Borşa - Phoenix F.C.Arad - Armătura U.M .Timişoara - Olimpia W est Petrom - CFR Cluj E tan a a 17-a - 3 decembrie CFR Cluj - Sighetu M. M in.Cavnic - Laminorul M et.Bocşa - Min.Ştei M otorul IMA - St. Arieşul V ulturii - Ind.S.C.Turzii M et Cugir - Furnirul M in.Ânina - Min.B.Borşa Phoenix - F.C.Arad A rmătura - U.M.Timişoara O lim pia - W est Petrom E tan a a 18-a - 10 Hecembril
alPI■T,
I
Lam inorul - Sighetu M. M in.Ştei - Min.Cavnic S t Arieşul - Met.Bocşa ■ Ind.S.C.Turzii - Motorul IMA Furnirul - Vulturii M in^B.Borşa - MetCugir F.C .Arad - Min.Ânina U .M .Tim işoara-Phoenix W est Petrom -Armătura O lim pia - CFR Cluj EfaM.a.l?-* -17 flţţţntaiiCFR C luj-Lam inorul Sighetu M. - Min.Ştei M in.Cavnic - St. Arieşul Met. Bocşa - Ind.S.C.Turzii M otorul IM A - Furnirul . V ulturii - Min.B.Borşa M etC ugir-.F .C .A rad M in.Ânina - U.M.Timişoan Phoenix - W est Petrom A rm ătura - Olimpia
[13 miercuri, 9 august f 995 FEMEIA ADEVARUId e C l u j
0 bancheră predă “virusul monedei", , lectoruniv. Cecilia ILIESCU, vicepreşedintă a Băncii Transilvaniar, ' - ................. " ' ..................•Pentru mulţi laici(aidoma mie) “banca” reprezintă un sistem abscons, singur a transparenţă
fiind dobîndă, atît cep obţinută de deponent la depozitul său, cît şi cea percepută de instituţie ’ li creditul acordat Altfel spus, mană cerească şi bau-bau în acelaşi timp fiindcă banca nu iavedeţte clemenţă, executîndu-şi datornicul la termenul prescris. Sau, cum spunea mai tfloratpoetul american Robert Frost: “Banca este locul unde ţi se împrumută pe Ump frumos
d umbrelă ş i ţi se cere să o înapoiezi cînd începe să toarne cu găleata”. Dincolo însă de oportunismul neiniţiaţilor, banca rămîne un sistem complex şi solid pe care am încercat sil pătrundem prin intermediul; unei abUităţi feminine: cea . a vicepreşedintei Băncii transilvania, doamna Cecilia Iliescu. \ - .
•M ai .în t îi* .c u m sc naşte o luncă, d o a m n ă Iliescu?•De re g u lă , o bancă apare ca
rezultat al unei necesităţi. Concret, îi cazul nostru: un grup de oameni carc derulau afaceri au constatat la um o m en t d a t ; câ partea de ilmctură finânciară menită să facă faţă afacerilor, e ra prea strimtă şi itiici au considera t oportun să-şi «tone capitalul într-o bancâ-ce este o structură financiară operabilă şi prin asta un elem ent care ajută la o dezvoltare profitabilă, exponenţială,
-înţeleg că aţi fost. unul dintre . fondatorii B ă n c ii T ransilvan ia .
D esem narea ' du m n eav o astră ca v icep reşed in tă a im p lic a t, 'fă ră în d o ia lă , - şi a rg jim cn te p rofesionale . Le aflăm ? .
- Sînt de profesie economist şi am lucrat mai m ulţi ani la Banca de_ Investiţii, după care am trecut la catedră (n;r. actualmente lector univ. la “Ştiinţe Economice”) unde predau "M onedă şi C red it", iar teza de doctorat la cere lucrez. îsi are ca obiect “Inflaţia în România”.: - A ltfe l spus, sîn teţi cu to tu l - teorie şi p rac tică - în in tim itatea fenomenului. Cum s-a iscat însă “v iru su l m onedei” ?!
; - L-am moştenit de la dascălii mei şi ţin să-l transmit studenţilor care, se pare, sînt foarte receptiv i din moment ce pentru practica in bancă
^se dă o adevărată bătălie.’ . - C a ^ v iru su l m onedei” să prospere, de ce factori are nevoie?
Tcnacitatc, pasiunea muncii în ' xomun şi’foarte mult timp. Omul de
afaceri nu arc program .’ Fiind o afacere cu bani,'m unca bancară
; nu-ţi perm ite respiro. Cu atît mai m ult nouă, ce lo r . de ; . la
* “Transilvania” care; fiind numai în a l doilea an de existenţă, avem so lic itări în plus legate de fortificarea şi extinderea băncii.- •. - C are este struc tu ra actuală a
Băncii T ransilvan ia? '- Centrală bancară la Cluj-Napoca
- noi fiind a doua bancă, după “Dacia Felix”, cu centrală?bancară
; -la “sediu”,şi sase sucursale operative ce lucrează în toată ţara, ca si nuclee externe p e 'c a r e căutăm să le ex tindem .
- CU priyeşte stra teg ia b ă n c ii, dum neavoastră?
- Dorind să fim o bancă modernă, cu carac ter .un iversal, oferim
. clienţilor o largă paletă de produse' bancare, printre primele num ărîn-' du-se consu ltan ţa bancară, care,
.. urm ăreşte ev itarea y riscu rilo r clienţilor noştri şi instrumentarea
. rapidă a cred ite lo r cc ne sînt solicitate.' Ţinem. în acelaşi timp ca deponentul să fie protejat, respectând dobîndă contractată,«indiferent de
■convulsiile ce pot surveni pe durata .contractului.
- Pentru a ro tun ji informaţiile, c a re - i sum a m in im ă cu c a re se poate in tra la “ T ransilvan ia” ?
- 300.000 lei. Vreau să precizez încă câ “baremul este schimbător,
dar nu arbitrar,! el fiind rezultatul unor permanente analize strategice ce au în vedere puterea de cumpărare a cetăţenilor, nivelurile practicate de alte bănci şi cerinţele deponenţilor.
. r D eşi s în te ţ i o b an că fo a rte t în ă ră - (p r im e le o p e ra ţiu n i: fe b ru a rie >94) bănu im câ n -afi în tîrziat fenomenul sponsorizării, nu?! - r - " - ’
- într-adevăr, iar prima îndreptare a echipei m anageriale a fost spre cultură, sponsorizînd Teatru şi Opera din Cluj. Mai nou s-a hotărît extinderea fenomenului şi în sport, urm înd să susţinem echipele de handbal şi rugby ale “Universităţii” ; şi să ne organizăm propria noastră
"com petiţie :^ . “C rosul 'oB ăncir T ransilvan ia” , p rog ram at-la 1
- octom brie a.c:; şi deschis tuturor' " persoanelor în tre .10-75 de ani.V ,';- Va alerga ş i ... vicepreşedinta
^“T ransilvan ie i” ? ^ ; * V V ' ' , - Nu cred, eu am alte “crosuri” de
făcut.. .Vor alerga însă mulţi dintre colegii mei şi, o dorim, omonimi de
•'la'celelalte bănci din Cluj,'cărora ■ competiţia'le rămîne deschisă. ;;
- Cum este p r iv ită a p a r iţia femeii în tr-u n s ta ff bancar? ' ■ " - Cred că mai indicat ar fi să-i în trebaţi pe mai vccliii bancheri care. într-adevăr. erau obişnuiţi cu staffuri prin excelenţă masculine. Cum insă femeia* creat breşe în mai toate domeniile, situaţia în speţă nu cred că mai şochează. Cu atît mai
- puţin acum cînd fenom enul;s-a extins, Bankpost avînd în fruntea' sa
. o p reşedin tă ia r “D acia Felix prom ovînd, recent, ca “vice” pe doamna Emilia CiobanuT ■
- M ă r tu r is e a ţ i că om ul de afaceri nu a re p rogram . A tunci, de unde tim p p e n tru fam ilie ; i fem eia din dum neavoastră?! -, - Printre,picături. Am norocnlcă
soţul, comisar şef adjunct la Garda F inanciară , în ţe lege profilu l activităţii mele şi mă .sprijină) Mai dificil este cu cei doi copii a i noştri cărora nu le pot acorda atît timp cît mi-ăş dori şi c ît ar fi nevoiei C ît
, priveşte strictpersoana mea, ei bine eu am pierdut competiţia cu timpul; Apropo, nu ştiţi de unde aş putea cumpăra ov..'secvenţă? ‘ :<
* *' Nusa DEMIAN
Femeia în lumeConsiliul Naţional al Femeilor din usia va acţiona astfel încît structura
«L viitoarei cam ere superioare a paria-' _ Jentului de la Moscova să nu fie | alcătuită, dupăprincip iu l unui club I al bărbaţilor, inform ează ROM- I PRES care c itează agenţia ITAR-
TASS. într-un mesaj adresat foruri-
ii i Parlamentul să nu devină
un club al bărbaţilor
la b ili ta te , sâ analizeze această problemă (p reşed in te , guvern şi parlament), lidera Consiliului femei-. kr,Liudmila Bezlepkina, care este ţi ministru pentru protecţie socială, «Aliniază că procedura aplicată în prezent în formarea parlamentului constituie o discriminare la adresa Hnselor femeii de a influenţa politiz ă r i i . M otivîndu-şi afirmaţiile,, «toarea scrisorii aminteşte câ"din «i 450 deputaţi ai Dumei de Stat •"Bai 57 sînt femei, iar din cei 176 Beiabrl ai Consiliului Federaţiei doar 9 sînt reprezentante ale sexului frumos". . . '' ...
Benazir Bhutto despre statutul femeii în lumea musulmană► Premierul Pakistanului, Benazir Bhutto, a reuniune, printre carc şi Bosnia. în opinia premierulinaugurat marţea trecută, la Islamabad, prima pakistanez, înapoierea femeilor din majoritatea ţărilorconferinţă a femeilor parlamentare din lumea musulmane s-ar datora “culturii masculine tradiţio-musulmană, relatează ÂFP, citată de ROMPRES. nale, de natură tribală”, ca şi acţiunii “grupărilorîn alocuţiunea rostită la ceremonia inaugurală, d- obscure’’ce militează pentru “închiderea femeilorna Bhutto a afirmat că, departe dc a fi un instrument în casă”. “Aceste punctc de vedere obscurantiste -al discriminării femeilor, islamismul reprezintă un a continuat d-na Bhutto - sînt în contradiţie directăimportant factor de emancipare a lori “Faptul că'> cu mesajul de libertate al Islamului”. Acesta, afemeile sînt discriminate în lumea musulmană nu menţionat vorbitoarea, proclamă egalitatea femeilorse datorează religiei islamice” - a estimat ea, în faţa cu bărbaţii şi le-a acordat posibilitatea de divoiţ chiardelegaţiilor din 35 de state musulmane prezente la înaintea Occidentului. , ■ ; : r
Pentru biblioteca dumneavoastră• J . V alnet, T ra tam en tu l bolilor p rin legume, fructe şi cereale, Ed.
G aram ond , 5000.lei. : v -.;.O carte care se adresează în egala măsură publicului larg de cititori şi
specialiştilor, avînd în cuprins studiul vitaminelor, al fructelor, legumelor, cerealelor, din punct de vedere âl elementelor constituente'cunoscute, al proprietăţiior şi modului de folosire şi fiind astfel un ghid cuprinzătorşi foarte util. - ........................ : -l’k j ■'
_/ « L iana Pârjo l Săvulescu, Cofetăria casei,: Torturi,- creme şi glazuri, Ed. T ehnică, .7.500 Iei, cu 16 p lanşe ilu stra tive
Autoarea a grupat tipu rile de tcirturi după m aterialul de bază din alcătuirea lor, în torturi'din alune, migdale, nuci, cafea, cacao, ciocolată, sau torturi doboş, linzer(dupâ alcătuire). Găsim în bogata varietate de torturi expusă şi pe cele făcute din semipreparate‘(blat gata) sau din biscuiţi, cozonac, fructe. Reţetele sînt completate cu un sortiment tot atît de bogat de creme şi glazuri. ' > . , ', • Smaranda Sburdan, Reţete culinare pentru familia mea, Ed. Ceres, 2.700 lei.
Recunoscută pentru talentul său gospodăresc, autoarea se adresează tinerelor gospodine (mai ales) cărora le-pune la îndemînâ o selecţie de sfaturi utile pentru a găti bine, dar şi multe reţete, diverse şi accesibile, de Ia aperitive la deserturi, de la dulciuri la conserve. > • ■:
. « Nicolae M ihai, A driana M ihai, B ucătărie şi sănătate, voi. I , Ed. T ehnică, 6.000 Iei (ediţie a I l-a revăzu tă şi adăugită)..
Relaţia alimentaţie-sânătate, din punctul de vedere al medicului, sau . cum se poate construi o sănătate bună din fragedă copilărie pînă tîrziu, ne spun cei doi m edici - un in ternist şi un pediatru ♦ privind.această problemă din unghiul cerinţelor; alimentaţiei sănătoase. Autorii au ales reţetele alimentare, au alcătuit meniuri pentru1 familie sau oaspeţi pornind de la foarte multe şi diverke cunoştinţe acumulate despre alimente, compoziţia lor, reacţii lc din organism şi efectele lor. r ' ‘ « Victor D u ţă ,T ra ta t de medicină naturistă, Ed. Victor AUniversuI, 5.000 Ici. •- r ; -:c’. : , . '
Întorcîriiu-se la cele naturale, uneori tradiţionale, dar uitate, Victor Duţă ne oferă o carte de învăţătură, plină de sfaturi deosebit de interesante care vizează alimentaţia, efectele factorilor naturali, tratamente prin efectul, naturii asupra corpului omenesc. M aria ROŞCA •
ConferinţăA zi, 9 august, ora 18, la
Laboratorul Judeţean de Promovare a Sânatătu (strada Memorandumului nr. 6), în cadrul Şcolii fam iliei dl prof. univ. dr. Sandu B ologa va susţine conferin ţa cu tem a “Ce trebuie să ştim despre cancer”.
• Fumatul şi expunerea intensă
la soare favorizează cancerul pielii
■ E xpunerea -in tensă la. soare dublează riscul apariţiei cancerului pielii, iar fum atul măreşte'această probabilitate cu 50 la sută la femei, se arată,într-un studiu-publicat de- Institutul naţional (american) asupra’: canceru lu i, c ita t de ROM PRES. Pentru cânccrele benigne de tip carcinom “ contează m a iwm ult expunerea; l ă ; soare” ,’ a. decla ra t FranCine G rodstein , linul d in tre autorii studiului.
Pentru femeile născute şi crescute în California riscul de a contracta acest tip de cancer este de două ori
mai ridicat decît media. Cercetătoriiau interogat 107,900 de infirmieredin 11 state ale uniunii şi au analizatriscurile dezvoltării cârcinoamelorconform unor factori extrem dediverşi: ; > originea O geografică, .
j culoarea părului, utilizarea lămpilorcu raze ultrâ-violete etc. Expunereala lămpile cu raze iiltra-violcte nu
' influenţează dezvoltarea acestui tipde cancer. în schimb brunetele sîntde două ori mai puţin expuse lacarcinoam e v decît şatenele.Carcinomul, care se poate trata, esteo formă distinctă a melanomuluimalign, care esJe mortal.
t ■
' Ugandez de 100 de ani îşi ia soţie de 12 ani
• > Un ugandez în vîrstă de 100 de ani s-a căsătorit cu 6 fetiţa de l2 ani, după o “logodnă” dc patru luni, scrie ziarul “Monitor” din Uganda, citat de Reuter şi ROMPRES. S am ucl' B ukoro a luat-o. de nevastă, pe Nyamihand în cadrul unei ceremonii tradiţionale, oficiată în localitatea Rubazi la 1 iulie. în general legea ugandezâ interzice căsătoria şi relaţiile sexuale fetelor sub 18 ani, dar Bukoro, vraci-vrăjitor, a insistat să-şi m enţină soţioara în pofida opoziţie i .părin ţilo r fe tiţe i şi a consătenilor săi.'
Pagină realizata de Monica TRIPON
M aria Groz’eva, de p ro fesie . medic legist, a ’declarat recent că nu are îndoieli asupra faptului că ;
.răm ăşiţele păm înteşti ale u n e i . emigrante ruse,~exhumate într-un sat dc m unte, sîn t cele , ale i Anastasiei, fiica lui Nicolae al II-- lea , u ltim ul, ţar, al R usiei - in form eazâ'agenţiile-R euter şi : F rance • P resse, : c ita te , de ROMPRES. " :
încă de la asasinarea; familiei im periale de către bolşevici, în anul 1918, au c ircu la t zvonuri p o triv it cărora A nastaşia 'a r fi suprav ie ţu it m asacrului. E xpertizele recente asupra răm ăşiţe lo r păm în teşti a le ■ familiei, exhumate în 1991, nu au', putut identifica osemintele ei sau pe cele ale fratelui său; prinţul m oşten ito r A lexei.- E xpertu l bulgaria declarat agenţiei Reuter că ' rezu lta tu l analize lo r osem in te lo r em igran tei . ruse
Elconora Albertovq, exhumate la începutu l .lunii - iu lie * îh satul Gabarevo, aflat la aproximativ 200 km est de Sofia, ..vor pune capăt m isterului privind supravieţuirea A nastasiei. “Am .examinat toate datele d isponib ile p riv ind viaţa Eleonorei Albertova' şi sînt absolut sigură că ea şi Anastasia sînt una şi
com portam entul său distins, prin ■ cunoaşterea mai multor limbi străine ‘ şi prin m isterul ce o învăluia. Ca . refugiată avea motive să-şi ascundă
identitatea şi nu a pretins niciodată că are vreo legătură cu dinastia Romanov. Maria Grozevâ a afirmat că Albertova şi fratele ei au sosit în B ulgaria îm preună cu un m edic
răguşită. Ea ar fi m ărturisit-unei .localnice că coardele ei vocale au fost afectate de o rană provocată de un glonte. •
- - •" Potrivit Măriei Grozeva, citată de AFP şi Reuter, locul şi anul naşterii Albertovei, înregistrate în certficatul de naştere, coincid cu cele ale Marii Ducese Anastasia. “Chiar si semnă-
A n a s ta s ia R om anov, f i ic a ţa ru lu i R usie i, a tr ă i t în B u lg a riaaceeaşi persoană” , a'afirmat Maria Grozeva. , - ' ' '
Albertova şi fratele ei - cunoscut sub numele de Gbebrghi Zudin şi despre care localnicii credeau că este Alexei, moştenitorul legal al ţarului. - au ajuns în Bulgaria în 1922, la patru ani după ce au'supravieţuit. , călăilor comunişti - relevă Reuter şi AFP. G heorghi ,; m urit .de tuberculoză în 1930, dar Albertova, care a supravieţuit 24 de ani, i-a im presionat ■ pe .lo c a ln ic i. prin
cunoscut sub ,num ele de Piotr A lekseiev. E l i-a supravieţu it Albertove'i cîţiva anţ şi pe patul de. moarte i-a destăinuit unui prieten bu lgar că ţa ru l i-a încredinţat salvarea celor doi copii mai mici ai
; săi.. Alekseiey. a relatat cum ei trei, că mulţi alţi ruşi; au fugit pe Marea N eagră de la O dessa în Turcia, înainte de a ajunge în Bulgaria, pe atunci monarhie. Localnicii spun c i A lbertova purta în to tdeauna o.
; m antie şi avea o voce fira v i si
tura ei poartă aceleaşi iniţiale ca ale fiicei ţarului”, a mai precizat experta b u lg a râ / G rozeva şi Iordan Iordanov, un antropolog bulgar, au exhumat la Gabarevo şi osemintele presupuse ale lui Gheorghi Zudin., Ei in ten ţionează să .le tr im ită în M area B ritan ie pentru expertiza ADN pentru a putea certifica faptul
’ c i au aparţinut lui Alexei. Rămişiţe- ■ le pămînteşti ale ţarului- şi ale altor m em brii ai fam ilie i şa le au fost descoperite tn 1978 de un geolog,
într-o pădure aflată la 30 km de oraşul Ekaterinburg, din Urali, dar au fost lăsate în acel loc. în 1991 la ordinul preşedintelui rus' Borjs Elţîn, rămăşiţele exhumate ale .fam ilie i im periale au fost identificate prin -amprentele genetice, prin testul ADN, folosind sîngele donat de prinţul Philip, soţul reginei Elisabeta a Il-a a Marii Britanii. o rudă a familiei Romanov (mai exact nepot al ţarinei)) Teste similare au fost fo losite pentru â dovedi falsa pretenţie a Annei Anderson, considerată de mulţi cea mai credibilă din seria de persoane care au pretins câ sînt Anastasia. Anderson a murit în Virginia,îA 1984.
S-a afirmat câ şi Tatiana; o altă prinţesă din cele patru, ar fi fost salvată datorită serviciilor secrete britanice şi ar fi murit în secret în Irlanda '.a d a u g i AFP şi Reuter." . .
ADEVARULde Cluj
ECONOMIA miercuri, 9 august 1995 14
Strategia de dezvoltare a judeţului Cluj |
f î i l o r l ^ î c a r e a
e c o n o m i c a c t u a l" Potenţialul economic al Judeţului Cluj este pus în valoare de o industrie dezvoltată şi diversificată. Tranziţia Ia economia de piaţă a creat dificultăţi de adaptare majorităţii societăţilor comerciale din industrie, volumul fizic al producţiei scăzînd la 57% din volumul realizat în anul 1989. Odată cu stabilizarea macroeconomică realizată în anul 1994,
' industria judeţului a intrat într-un proces de redresare, societăţile comerciale stabilindu-şi strategii proprii de dezvoltare, strategn care se încadrează în strategia de ramură, elaborată la nivel macroeconomic.
Avînd în vedere faptul că producţia unui număr mare de societăţi
; comerciale este destinată exportului în ţările uniunii europene şi pe piaţa altor ţări puternic industrializate,1 •
•strategiile de dezvoltare a industriei judeţului urmăresc încadrarea în
. normele de calitate standard impuse . de cerinţele acestor pieţe.
.' Strategia de dezvoltare’a industriei judeţului vizează următoarele obiective: - retehnologizarea proceselor de producţie, avînd ca efect creşterea producţiei, îmbunătăţirea calităţii produselor, sporirea productivităţii muncii şi reducerea consumurilor specifice şi a costurilor de fabricaţie; restructurarea f i reprofilarea unor societăţi com erciale; creşterea exportului de produse, prin încadrarea în normele ic calitate şi şi standardele cerute de piaţa exter- -nă, penetrarea pe noi pieţe externe, e tc; realizarea producţiilor cu respectarea normelor de protecţie a mediului înconjurător.'
Dintre program ele cuprinse în strategiile de dezvoltare a societăţilo r com erciale din- industrie prezentăm cîteva:
1) SC ”Tcrapia” SA Cluj-Napoca (fabricarea de medicamente):
a) retehnologizarea secţiei "condiţionarea uscată a medicamentelor"; valoarea investiţiei: 30.000 milioane
.lei; , v ■ : -b) retehnologizarea secţie i de
"condiţionare umedă” ; valoarea investiţiei: 30.000 milioane lei;
c) creşterea capacită ţii de producţie prin realizarea unei secţii dc Pantotenat de calciu; valoarea investiţiei: 59.440 milioane lei. -
2) SC "Som vctra" SA G herla (articole de sticlărie): ’
a) modernizarea cuptoarelor de reîncălzire; valoarea investiţiei: 50 m ilioanele);'7 b) achiziţionarea unui cuptor de
coacere cu bandă şi încălz ire electrică; valoarea investiţiei: 250
- milioane lei;• c) achiziţionarea unui cuptor cu
topire m ixtă tip FLEX; valoarea investiţiei: 3.000 milioane lei; ■
r\ 3 ) SC "Industria S îrm ei” SA Cîmpia Turzii: ■ . .
a) re tehnolog izarea o ţe lărie i electrice; valoarea investiţiei: 36.000 milioane lei; '■ b) retehnologizarea laminorului de sîrmă; valoarea investiţiei: 61.290 milioane lei.
4 ) SC "Cim entul” SA Turda:a) deschiderea unei ca rie re de
bentonită la B uru -B orzeşti cu o capacita te de 16.000 ' tone/aii; valoarea investiţiei: 945 milioane lei;
b ) in troducerea cărbune lu i în p rocesele de ardere; va loarea investiţiei: 2.336 m ilioane lei;
c) realizarea de produse noi (ipsos şi produse d in ipsos); va loarea investiţiei: 27.184 m ilioane lei.- 5) SC.”Cominex nem etalifere”
SA Cluj-Napoca:a) punerea în va lo a re a unor
resurse naturale locale (m inerale nemetalifere); valoarea investiţiei: 3.100 milioane lei;. ' ,■
b ) retehnologizarea şi m odernizarea procesului de producţie la
• prepararea, spălarea, separarea şi remăcinarea nisipurilor; valoarea investiţiei: 5.010 m ilioane lei.
Nu interesează pe nimeni destinaţiile spatiilor din patrimoniul public?
Dl Ion Mureşan, vice-primarul municipiului Dej â insistat să meig la dumnealor, deoarece nu sînt nişte treburi în regulă privind anumite spaţii cu destinaţii mai mult sau mai puţin comerciale, care am înţeles că ar aparţine unor unităţi cu capital de stat. O anume vîlvă a provocat închiderea principalei librării din localitate, al cărei spaţiu aparţine de SC ALPA SC (fosta "Alimentara"), în baza unei hotărîri a guvernului referitoare la (ne)schimbarea destinaţiei anumitor ; spaţii comerciale, Primăria Dej a adus la cunoştinţa conducerii fostei "Alimentara” că spaţiul menţionat se va folosi, în continuare, ca librărie, în situaţia în care "Alpa" nu poate desfăşura activităţi de librărie,
papetărie etc. s-a recomandat organizarea unei licitaţii pentru a găsi un întreprinzător care şă poată să fecă acest lucru. Dar nu şi nu! Aşa s-a ajuns la evacuarea librăriei, acţiune pentru care pe nedrept este acuzată primăria. Asta e problema! Conducerea fostei întreprinderi "Alimentara" nu se lasă, deşi e greu de spus cît drept moral are asupra respectivului spaţiu. Acelaşi lucru îl putem spune şi despre patronii "de stat" ai cinematografului "Bobîlna" din localitate, cinematograf care de mult nu mai funcţionează, dar spaţiul său nu fste lăsat pentru amenajarea muzeului din localitate. Şi aici nu şi nu! Se intenţionează organizarea unor afaceri care nu aii nimic comun cu actul de cultură.
în fotografia realizată de Nicolae PETCU, localul fostei librării din Dej. •
I r i i i - i i r
, 5 -» ' *>. îî -• - ■»«v v * , *■ '■» .
y■
.1 5 -
Cu mai miilţiani în urmă, Cooperativa de producţie, achiziţie şi desfacere a mărfurilor din Huedin a realizat construcţia din fotografie, obiectiv contestat de conducerea judeţeană de profil. Povestea e lungă, nu ne-am propus să desfacem nodurile, ci să spunem că aici, unde trebuia să se fabrice mic mobilier şi alte produse din lemn nu se mai face nimic. Au fost încercări dedare în locaţie de gestiune unor întreprinzători, încercăripromiţătoare, dar... cam atît O investiţie care a costat mulţi bani şi sudoare, va ajunge să fie năpădită de buruieni...
sTicinnii GHcmcNi sînt iCONTiliUnftC ÎNGftIJOftfîTB
Chiar dacă au reluat lucrul după greva declanşată la mijlocul lunii iulie, cei 1.100 de angajaţi ai SC. ”Somvetra” SA (fosta întreprindere de sticlărie- menaj) din Gherla sînt în continuare îngrijoraţi/
Dintr-o discuţie purtată zilele trecute cu liderul sindicatului liber din unitate, domnul inginer Tiberiu Benţa, am aflat unele din nemulţumirile muncitorilor, îndeosebi cei de la secţia pictură au mari probleme. Cele 15 firme cu care în prezent colaborează societatea nu mai solicită sticla pictată, astfel că cei 120 de angajaţi din acest sector vor fi disponibilizaţi. Deocamdată se caută soluţii de rezolvare a greutăţilor ivite, personalul intrînd în concediu fără plată pe o durată de 10 zile. Se preconizează luarea unor măsuri de protecţie socială a muncitorilor disponibilizaţi, dar, aşa cum remarca şi liderul sindicatului liber - fără sprijinul Conducerii, foarte greu se vor rezolva
problemele. Şomajul a apărut şi în această unitate economică, unde acum doi ani se cîştiga foarte bine şi unde nimica nu prevestea situaţia actuală.
Acum cîteva săptămîni am asistat şi noi la întîlnirea membrilor sindicatului liber de la SC ”Somvetra” SĂ Gherla cu conducerea. Am fost puşi într-o situaţie neplăcută auzind greutăţile unităţii, puse pe ”tapet” în împrejurări nu prea favorabile. Adică, cînd nu există înţelegere şi colaborare, nu se pot rezolva problemele pe cale paşnică. Iar în cazul sticlarilor gherleni, credem că chiar aceste cerinţe esenţiale lipsesc în aplanarea conflictului de muncă. Oricum, voin fi pe recepţie şi ne vom informa cititorii asupra perspectivelor ce se întrevăd la această unitate, cîndva ”mîndria” orăşelului de pe Someş...
SZEKELY Csaba
I t a l i e n i i $
î n c a l ţ ă c t
p a n t o f i
p r o d u ş i
l a . . . G h e r l i
Prin momente grele trec în jtţ perioadă şi societăţile comerţ profil meşteşugăresc. Prestări servicii către populaţie o ducloit greu iar secţiile de mică industii au un v ii to r sigur. Procnij,. materiilor prime şi preţurile aş, de m ari a le acestora conjijţ. probleme care nu pot fi rezolvaţi pe o zi pe alta.
P rin tre 'puţinele meşteşugăreşti din judeţ caretaj acestor obstacole se află SOCC "m eseriaşu l” (fo s ta Coopertt m eşteşugărească), undeexpe- ocupă un ltfc important în activii productivă. După ce mai mulldc ani micii meseriaşi gherleni nţ-, în serie c o n fe c ţii pentru tij d es tin a ta ră f i in d firma gene ”Humelsheim’Y în ultima peria, cei de la 'secţia încălţăminte put feţe de pan to fi pentru... italic Lunar, ei trim it unei firme diili nrarfă în v a lo a re de peste 10: milioane lei. Astfel, cei pest angaja ţi a i sec ţie i miaraveri lucru. La preţurile actuale,!»; nu cumpără încălţăminte realizat atelierele meşteşugăreşti, iar catar fi puşi în tr-o situaţie alanun Ca un co lac de salvare au vt: italienii realizînd contracte fere to a tă d u ra ta anu lu i 1995; Şi prezent, micii meseriaşi gjerltii: de lucru, existînd chiar premia şi pe anu l v ii to r contractul» reînnoit. B enefic iarii italienii: mulţum iţi de calitatea proâstk iar conducerea societăţii SOCC "M ese ria şu l” de colaborsr rentabilă.
SZEKELY (Ml
T E L E F O N IA M O B ILĂ C E L U L A R Ă D IN RO M Â N IA> • • • • •
• • ' • •
O gamă largă de telefoane mobile
ORICÂND înseamnă DISPONIBILITATE ORIUNDE înseamnă MOBILITATE
NU ORICUM înseamnă CALITATEArie de acoperire
în continuă creştere
Conectare la reţea în 2 4 de ore
Acces direct la internaţional
BUCURESfT7A^CdNSJANJA~
MANGALIA
Agenţia Telemobil Clu) Napoca, P-ţa Ştefan cel Mare nr.3-5, Tel: (064) 19 78 05; Fax: (064) 19 78 05
”T
$ miercuri, 9 august 1995 EVENIMENT ADEVARUL d e C lu j
• r jjluinea secretă a căutătorilor ; ^jiori,informaţiile cu privire locurile n a u fra g iilo r sînt ^rizatecaaurul spaniol. Dar
jjVj Indiilor d e la Sevilla jpjs o comoară de informaţii
valoroase îngropate în „nentele ei îngălbenite, vechi ţeste 500 d e a n i, şi este joipe neatinsă. C ercetătorii
jjjfli câ este dificil de descifrat' ^,"ceeste m îzg ă lit pe hîrtia
in vechi limbi obscure, dar . ..(,cetare atentă poate înlătura t(Cle dintre m a r ile riscu ri şi
uri ale goanei după comori, pjcumentele din această .arhivă ^ dovedit a fi cheia pentru una jjjtre cele m ai frum oase j(Staperiri - o com oară de 400' jjlioane dolari recuperată de pe : jjjkia Nucstra senora de Atoch csutâtorul american de comori
\jtlFisher în 1985.‘Arhiva este p lină de date cu
pitire la galioane,: din tot felul jt'surse”, a d e c la ra t agenţiei jtiler specialistul în naufragii ;liidio B onifacio! “Poţi fi Higat sâ sapi fo a rte , fOarte jjîic, dar p o ţi econom isi jilioane de d o la r i folosind siifapeatru ă localiza o epavă”,' i«ai spus el. R ecen t, el a ghlicat puncte de reper pe care
descoperit în arhive cu !/mirela localizarea galionului spaniol San R o q u e , care s-a mfiindat în 1606 cu o
încărcătură de lingouri de aur şi arg in t estim ată la două m iliarde dolari în preţuri actuale. San Roque a fost sub iec tu l a nenum ărate şi co stis ito are cercetări , în afara ţărmului Serranilla dintre Honduras’ şi Jamaica, unde se credea c i s-a scufundat Dar Bonifacio a arătat c â ' dovezile sale o situează lîngă o insulă misteriosă aflată la circa patru zile de că lă to rie pe mare mai
insulele Canare şi a fost vrăjit de legendele pămîntului ei natal, care era un frecv en tp u n c t de oprire pentru piraţii spanioli şi negustorii de sclavi din Africa* După ce a stud iat paleografia sau scrierea veche la Universitatea din Sevilla, el a început să caute prin cele 43000' hîrtii, 86 milioane de pagini Scrise de mînă şi 8000 hărţi şi desene ale arhivei. “Cînd am văzut prima dată-
SECRETE CU PRIVIRE LA NAUFRAGII
aproape de Honduras. El a găsit o schiţă a insulei făcută în 1616 de nav igato ru l flam and .Sim one Z accaria, care a descoperit un, cadavru de pe San Roque, un steag regal spaniol şi o parte din comoară acolo.. H ondurasu l, strîm torat financiar, jub ilează la ideea că o comoară care are valoarea datoriei sale naţionale ar putea fi atît de la îndem înă ! şi a trim is vase, de patrulare să pazească zona.' -
Bonifacio, un italian energic, agită "astfel de povestiri. “Poţi localiza o epavă şi econom isi o mulţime de bani dacă faci o investigaţie istorică bună", a afirmat el. Dacă sînt precis localizate, navele scufundate în ape adînci pot da un profit de 1000 la sută. Bonifacio şi-a început cariera după ce s-a căsătorit cu o femeie din
enorm a bib lio tecă p lină cu /docum ente , mi-am dat seama că aceasta nu va fi o sarcină pentru o zi, ci munca unei vieţi”, a mărturisit el. \ \ ■ •;<? ;
Această arhivâ atît de masivă a fost strînsă de regele spaniol Carlos, al lll-lea deoarece era nemulţumit de rapoartele britanice şi franceze cti p riv ire 'lâ ceea ce se în tîm pla în Americi. El a hotărît să lase o istorie exactă, bazată pe documente-şi a ordonat ca toate docum entele guvernului în legătură cu Americă colonială să fie depozitate la Sevilla, care era capitala comercială în relaţii cu coloniile. Oficialităţile au jefuit diferite castele şi mănăstiri din sudul Spaniei pen tru a obţine ju rna le originale, scrisori şi înregistrări de plăţi. , T
' “Este o arhivă incredibil dc importantă, conţine istoria unui întreg continent’V a arătat direcr to ru l e i, Pedro G onzales. Gonzales a utilizat computere pentru ajface acea istorie mai accesibilă. Peste 10 milioane de pagini au fost examinate în sistemul de com putere a l arhivei,
-care furnizează im aginicurate, ia ră urme ale cernelii care s-a scurs pe originale. Paginile pot fi apoi transferate unor universităţi şi biblioteci unde căutătorii de comori încep să folosească- tot mai frecvent serviciile arhivelor. Eugene Lyon, istoricul care a descoperit localizarea exactă a epavei Atocha, a scris pe larg despre căutarea comorilo r şi consideră că cei care participă la lucrările de salvare trebuie să coopereze mai mult cu _ guvernele şi universităţile pentru ă descoperi epave istorice. ' • în pofida eforturilor de modernizare, cercetătorii apreciază - câ cei mai bunrryjloc de a extrage informaţii originale din Arhiva Indiilor este să parcurgi Iabo-' rios secole de documente. “Instituţii ca aceasta sînt simpli servitori ai investigaţiei într-o muncă, ce iiu este la îndem îna oricui, ietfim la lumină numai cînd este o descoperire mare si chfar a- tunci investigatorii sînt cei care au făcut m unca” , a arătat Gonzales.
ORAŞUL PALERMO A DECLARAT RĂZBOI MAFIEI (II)
'asă revenim la monumente. Fiecare “fracţiune” a cartierului din ria a “adoptat” un monument, o biserică, o mănăstire, o cazarmă,
■steaau fost adoptate pentru a Ie proteja; a le restaura, a le vizita. SleCosimo a început prin a deschide porţile bisericii San Francisco, sici, lâsînd cheile catedralei măi multor familii. Rezultatul: în acelaşi liiatnt loc şase furturi în trei ani. De la deschiderea bisericii nici ‘tywamai apărut, “A se adapta cartierului” - iată cuvîntul magic al taCosimo. A încercat să ofere locuitorilor o cultură care .să facă
-iţă Mafiei, bazată pe reguli nescrise, pe convergenţe de interese, ■sfori de favoruri şi sâ impună locuitorilor sentimentul de apartenenţă spoisabilitate colectivă. “Palermo adoptă Palermo. Ei se adaptează alţilor”... După parohii, şcolile au avut un ro l important. Şcoala ^Rapiserda, (750 elevi) de exemplu. Aceşti puşti care au demonstrat
comemorării asasinării judecătorului Falcone, voci stridente surprins prin fermitate: “Palermo este al nostru, nu al Cosei
•'fa - Apăraţi de poliţişti, însoţiţi de părinţii lor, sute de copii au ■ifestat pe bulevardulL ibertăţii sub privirile trecătorilor. Şcoala întda “a adoptat” teatrul Massimo - al doilea teatru liric din Europa 4isdc20 de ani datorită unor litigii obscure ale societăţii care trebuia " fe e muncile de întreţinere a teatrului. “Monumentele sînt salvate' “P'i i comentează, ştergîndu-şi o lacrimă, Rossanna Pes, profesoară -Vmpreună ou elevii şcolii primare Rapisarda, a organizat o expoziţie '^originea şi anii de glorie ai teatrului: “îi cunosc pe aceşti copii, '"or abandona acest proiect pînă nu vor obţine redeschiderea
• Cele 80 de şcoli primare din Palermo şi cej 8000 de elevi ai
acestora au aderat Ut aceste acţiuni. La sfîrşitul lunii iunie* a.c., ei au “adoptat’’ bisericile Sânta Cia, San Giorgio, de Genov.esi/Santa Maria .Valverde, şi Magione, piaţa Ziza, mănăstirea Santo Spirito, palatul Bonagia, cartierul Kklsa etc. Monumentele, cîteodată năruitef invadate de palmieri, de salcîmi sălbatici şi tot felul de arbuşti sălbatici. Mişcarea şcolarilor se numeşte “Palermo anul I”. Ei sînt ajutaţi de municipalitate care facilitează contractele de repunere în funcţiune a monumentelor. Palermo a devenit
• un vast şantier, unde se experimentează, într-o manieră pedagogică, lupta anti-M afia. Palermo nu mai este acel oraş “gri” despre care vorbea judecătorul Falcone: “acest oraş spectator, care aşteaptă de la balcon
* rezultatul meciului Mafia-anti Mafia”. în Palermo din ce în ce mai mulţi locuiori ai acestuia caută un proiect pentru oraşul,lor. Profesori care lucrează cîte trei ore în plus pentru a-i feri pe elevi de contactele cu strada.
- M edici care acordă servicii gratuite pentru cei care nu beneficiază de asistenţă sanitară. Studenţi care scot publicaţii de cartier. Arhitecţi care încearcă să salveze mofiumente. S-ar putea spune că este ciudat faptul câ acţiunea anti-Mafia s-a concentrat asupra' salvării vestigiilor trecutului. Dar apărarea monumentelor din Palermo - acest amestec între civilizaţia mediteraneană, arabă, greacă şi latină - este semnul cel mai im portant al caracterului culturii a luptei contra Cosa Nostra, contra violenţei.şi a dispreţului pentru interesul colectiv. “Faimoasa neutralitate a locuitorilor din Palermo a avut succes”, explică Achille Serra, 53 ani, prefectul din
-Palermo. Acest superpoliţist cu ochi albaştri s-a instalat în biroul în care a lucrat şi care a fost al generalului Carlo Alberto della Chiesa, asasinat în 1982. “Nu mai putem înfrunta Mafia doar prin represiune, chiar dacă forţele de ordine merg din suces în succes: ei l-au arestat lâ data de 24 iunie a.c. pe Leoluca Bagarella, (în fotografie), unul dintre principalii “naşi” ai Cosa Nostra, cel care după cum se spune a fost succesorul lui Toto Riin'a. Astăzi, nu este vorba doar de reprimarea Mafiei, ci de â crea o cultură alternativă mentalităţii mafiote”. Se pot spiine multe despre cele 120 de zile cu preoţi, elevi, profesori şi toată organizaţia anti-Mafia, foarte eficace prin discreţia-sa cotidiană. Achille Serra, prefectul de Palermo a devenit principalul răspunzător al mişcării “Palermo anul I”. Unul din colaboratorii săi povesteşte: “Am primit o scrisoare lâ prefectură din partea unor liceeni din Corleone (provincia Palermo). Ei cereau o şcoală tehnică mâi “decentă”. Şi ştiţi cine se afla printre semnatarii scrisorii? Fiica lui Toto Riina. lată un motiv de reflecţie”. ■
La Palermo, viaţa merge înainte şi nimic nu este complet pierdut.Traducere şi adaptare Monica MOLOVAN
. (revista "Observateur")
T r a f ic a n ţ i d e p ie iPoliţia provinciei chineze Gansu
(nordul Chinei) a arestat recent 12 , persoane acuzate câ au vîndut trei piei dc urs panda'uriaş, transmite France PresSe. Este vorba despre cel mai mare caz de vînzare ilegală de piei de panda descoperită în această provincie, implicînd în totaL37 de persoane, a adăugat agenţia care â precizat că traficanţii riscă pedeapsa cu închisoare pe viaţă. Panda uriaş, care trăieşte în China, este pe cale dc dispariţie. Aceştia sînt în număr
| Evenimentele se succed cu repexiciunela Tarnifa. Iată un motivpentru iu., fura o clipă de vacan(ăîn aceste locuri.
| Foto: NICOLAE PETCU
de aproximativ 1.000, în special în m unţii din provincia Sichuan (centrul Chinei).1 ,2 to n e d e h a ş iş , c 'a p tu r a t în S p a n ia
" , Vameşii spanioli au declarat că au oprit şi percheziţionat un iaht britanic lîngă Malaga, la bordul căruia au găsit 1,2 tone de haşiş, informează Reuter. Iahtul a devenit'suspect, în m om entul în care vam eşii au constatat că naviga fără ca farurile
, să fi fost aprinse. Cînd un elicopter âl pazei de coastă s-a apropiat, unul dintre cei trei oameni aflaţi la bord a sărit în mare, iar ceilalţi doi şi-au aruncat actele de identitate în valuri.
Cei trei - doi b ritan ic i şi un marocan - au fost re ţinu ţi dc autorităţile spaniole.
Reduceri de preţuri la automobilele noiUn iFord Scorpio cumpărat în Italia este cu:55,5 la sută mai ieftin
decît în A ustria,'în pofida existenţei unei pieţe europene unice constata luni un studiu al Comisiei Europene asupra diferenţelor - de preţuri la vînzarea automobilelor noi în Uniunea Europeană (UE), transmite France Presse, preluată de Rompres. 50 la sută din modele înregistrează diferenţe de preţ de peste 20 la sută într-o ţară aparţinînd UE faţă de numai 18 la sută în noiembrie 1994. Pentru 51 la.sută din cele 75 de modele analizate, Italia are preţuriW de vînzare cele mâi mici din UE, în timp ce Austria a devenit ţara din UE unde. preţurile autom obilelornoi sînt cele mai .ridicate. T^iindtfâ aceste dispariţii se află într-o continuă expansiune, consumatorii europeni sînt incitaţi să-şi achiţioneze automobilele din ţările membre unde preţurile sînţ cel mai scăzute ceea: ce îi genereză uneori dificultăţi şi dă naştere cîteodată la refuzuri de vînzare din partea constructorilor
'sau a concesionarilor. în acest context, Comisia Europeanâ i-a ameninţat pe constructorii de automobile europeni câ le va retrage .sistemul de distribuire selectiv dacă se va dovedi că aceştia i-au îm pied icaţ pe concesionari să v îndă m aşini noi persoanelor particulare din alte ţări membre ale UE.
AUTOMOBIL CLUBUL ROMAN- asociaţia automobiliştilor din România, membră a organizaţiilor
m ond ia le A LIA N ŢA IN TERN AŢIO NA LĂ DE TURISM ,ŞI. FEDERAŢIA INTERNAŢIONALĂ A AUTOMOBILULUI - a luat act cu interes de recentele declaraţii cu privire la respectarea legislaţiei ru tie re făcu tă de noul P reşed in te al F ranţei, Domnul Jacques CHIRAC. Respectarea legislaţiei rutiere este unul dintre principalele obiective statutare ale asociaţiei noastre şi ale organizaţiilor mondiale automobilistice. Deoarece situaţia pe arterele rutiere din România este similară cu cea din Franţa, în numele automobiliştilor români facem urm ătorul _ . ,
APEL:- 1. T oţi automobiliştii din România să acorde respectul cuvenit
legislaţiei rutiere; •■■■ - v: 2. Preşedinţia, Parlamentul şi Guvernul României să adopte măsuri
similare de respectare a legislaţiei rutiere; -3. Demnitarii de stat să acorde âcelaşi respect legislaţiei rutiere
ca şi celorlalte legi ale României; 1 ‘ ,4. Şoferii limuzinelor demnitarilor să respecte legislaţia rutieră
la fel ca toţi şoferii din România şi să se interzică existenţa în aceste limuzine a girofarurilor mobile de orice culoare;
5. Poliţia rutieră şâ manifeste aceeaşi exigenţă pentru respectarea leg is la ţie i ru tie re , fără să ţină; seam a de culoare , număr de înm atriculare sau alte semne distinctive ale .unor automobile sau limuzine de lux. i , •’ -
Ne exprimăm convingerea că, prin respectarea legislaţiei rutiere' de către to ţi partic ipan ţii la trafic , vom contribui la reducerea numeroaselor accidente de circulaţie soldate cu pierderi de vieţi ' omeneşti sau cu răniri de persoane. Sîntem convinşi că respectarea legislaţiei rutiere de către persoane cu sarcini de răspundere în stat va contribui la scoaterea în evidenţă â m ultiplelor neajunsuri în organizarea circulaţiei rutiere, eliminarea acestora fiind benefică pentru automobilismul din ţara noastră. în această situăţie, calea rutieră va fi folosită în'mod egal de către toţi cetăţenii, în conformitate cu drepturile lor constituţionale, individuale sau colective.Comitetul Executiv al Automobil Clubului Român
Rubrică realizată deCristian BARA si Radi*-'""’”
--------------------------- 1— M. TRIPON
mssJEMsmmm O B b J j
ULTIM ÂO RĂ miercuri, 9 august 1995
Expoziţia"WorId Press Photo" la BucureştiExpoziţia “World Press Photo” va
fi deschisă în perioada 10-30 august, la Institutul de A rhitectură “ Ion Mincu”. Această expoziţie, prezentată în aproape 70 de galerii din 40 de ţâri conţine 200 de fo tografii, selecţionate de un juriu internaţional dintre realizările anului 1994 (29.885
fotografii făcute de 2.997 fotoreporteri din 97 de ţări). Expoziţia a fost adusă la Bucurcşti cu sprijinul Ministerului dc Externe al Olandei ambasadei acestei ţări la Bucureşti, Ministerului rom ân a l C ulturii şi al O ficiului N aţiona l pentru docum entare şi expoziţii de artă. '
Precizare a lui Adrian NăstaseAdrian Năstase, precizează că nota in titu lată “Preşedintele Camerei
Deputaţilor este foarte supărat pe PUNR” , apărută marţi; 8 august, în “România Liberă” reprezintă rezultatul imaginaţiei extravagante a autorului său; dacă nu cumva un fragment dintr-o acţiune de diversiune mai amplă”. Precizarea a fost dată publicităţii de D irecţia pentru presă şi informaţii a Camerei Deputaţilor. . .
. într-un comunicat difuzat tun i' seara la DrobetarTurnu Severin prin postul de televiziune prin cablu “Terra-Sat”, purtătorul de cuvînt al PDSR M ehedinţi - (şi vicepreşedintele acestei organizaţii)- deputatul Eugen N ico licea - a precizat în numele D elegaţie i permanente a PDSR Mehedinţi că articolul “Ventuzele lui Văcăroiu”
'publicat de “România Liberă” din . 4 august cu referire la unele interese ce ar putea viza viitoarea zonă liberă din insula O strovul M are a fost analizat cu atenţie. Pe m arginea afirm aţiei că parlamentari PDSR . Mehedinţi ar susţine crearea zonei
'libere pe pămîntul arendat de Gheorghe B alica (m dnager al societăţii m ixte “Dunav Sev”) comunicatul neagă orice amestec al acestora. Se afirm ă câ”singu ru l membru PDSR sustinător al d-lui
B alica Gheorghe ca investitor în zona liberă este dl Mareşi Dumitru
’ (preşedintele Consiliului judeţean M ehedinţi n.n.); care va fi chemat în faţa Consiliului judeţean pentru a se explica.”, ; ' ■>
Com unicatul mai precizează că “PDSR Filiala Mehedinţi a acţionat prin reprezentanţii săi din legislativ şi executiv (...) pentru crearea zonei libere în insula Ostrovul Mare pe păm întul domeniului public, nu pe păm în tu l arendat sau deţinut de, persoane fizice sau juridice private”, ia r “în situaţia că (,..).în.regim ul ac tu a l a l terenului ar interveni sch im bări, ne retragem sprijinul pentru realizarea acestui obiectiv”.
D elegaţia j^ermamentă a PDSR M ehedin ţi dezavuează atingerile aduse prin acest articol im aginii partidu lu i şi celei a prem ierului N icolae Văcăroiui •'
Ruşine, ruşine, ruşine să vă fie!
Mi-am însuşit "lozinca” scandată ieri după-amiazâ de suporterii dinamovişti împotriva jucătorilor... favoriţi - ieri adevărate... cizme - dar ea este valabilă şi pentru prestaţia- jucăto rilo r .craiovepi. Ieri, ambele echipe care ne reprezintă în Cupa, UEFÂ au fost de. nerecunoscut. 'r ; ~
La^ Bucureşti, Dinamo - Levski Spartac Sofia 0-1, după cea mai haotică prestaţie pe care mi-a fost dat să o văd din partea m edaliatei cu • bronz a campionatului. Şi asta după ce în debutul partidei (min. 1) M. Ivan a ratat o ocazie rarisimă. Unicul gol .a fost marcat de Ivanov (min. 29).- La Craiova, Universitatea - r Dinamo Minsk 0-0, la capătul unei partide în care /pe lîngă bara lui P. Badea (min. 37), atacul debusolat;al celor din Bănie a ratat ocazii rarisime de gol. . . .. “ --..'v . . .
(v.m.)
-
EB
' *
" ’ K
' t j
• V # vi i . r - :
■“t e . m .V
"T™T"
?d
m j i f i i
P U B iP W * s'wWî'îu : ’ “ . * I ‘
I ~ i ‘ ' ’®?“ t "1’ î
3 . . : ■ - i+* * ........ ...
Bruxelles: două deosebită.
din străzile comerciale ale capitalei Belgiei, care cunosc, zilnic, ojr
>v.~- Fotografiile Victor MORD
TE2.E2Î * SaSe35 ® TELEÎÎ ® «SlSK ® TELEÎÎ «=■ fâEsx ® TEU
a
h te * /fc
♦î
f Et l Si
Va
Grupul gentru dialog interetnic, cît şi federaţia rom ilor zona - Transilvania, ia poziţie îmggtriva nepăsării primarului extrem ist Funar Gheorghe faţă de soarta familiei Rezmuves care se află în greva foamei în faţa Prim ăriei pentru nedreptatea ce i s-a adus.
Menţionăm că nu este pentru
prim a oară cînd s-au . făcut nedreptăţi familiilor de romi de la investirea în funcţie a ac tu a lu lu i primar. Cerem organelor în drept să ia măsurile corespunzătoare pentru repararea acestei situaţii.BOSZODI Lucian - preşedinte
Ioan BUŢU-vicepreşedinte
âcclden! tragic la SSSierlaLa • sfîrş it de săptăm înă,
discotecile din oraşul Gherla sînt deosebit de aglom erate. D upă term inarea d is tracţie i, tin e rii invadează străzile urbei, neţinînd cont nici de cele mai elem entare reguli de circulaţie. Aşa s-a întîmplat şi la sfîrşitul săptâmînii trecute, cînd după miezul nopţii grupuri mari de oameni voioşi "s-au plimbat" prin mijlocul drumului.' Unul d in tre ei, n-a mai a juns acasă. Este vorba dc tînără de 23 ani Sz: M. de pe strada Dejului, care',
/a p ro a p e de locuinţă, c irculînd neregulam entar la ora 0,20 a fost lov ită m ortal de q m aşină Cielo, nou-nouţă, cu doar 1500 kilometri la bord! Iată unde duce' neatenţia dar mai ales nerespectarea regulilor de circulaţie de către pietoni.
Şi cînd ne gîndim că pe strada Dejului, la1 ieşirea din Gherla, spre m u n ic ip iu l de la confluenţa Som eşurilor,' pe ambele părţi ale drumului există trotuarele. Aşa se întîm plă cînd omul nu alege calea cea bună...' (SZ. Cs.)
Franio Tudjman gata să vină la MoscovaŞeful statului croat Franio Tudjman este gata să se deplaseze la Moscova
pentru tratativele cil preşedintele Serbiei, Slobodan Miloşevici, şi este de acord cu toate propunerile avansate de liderul rus, Boris Elţin, informează agenţia ITAR-TASS, citînd surse ale ambasadei ruse la Zagreb. Potrivit acestora summitul din capitala rusă, ce s-ar desfăşura sub auspici ile pfeşedintclui Elţîn-, nu trebuie, neapărat să se termine cu adoptarea unei; decizii finale. Reuniunea poate însă iniţia o nouă etapă în soluţionarea acestei crize regionale, au apreciat aceleaşi surse, preluate de ITAR-TASS.
I r a k u l c e r e I r a n u l u i s ă - i r e s t i t u i e a v i o a n e l e
“Dacă Teheranul doreşte să restabilească relaţiile cu Irakul, va trebui, mai întîi, să restituie avioanele pe care Bagdadul le-a expediat către Iran din cauza războiului din Golf, în 1991” - a declarat preşedintele irakian Saddam Hussein, cu ocazia ceremoniei mareînd împlinirea a şapte ani de la sfîrşitul războiului irakiano-iranian (1980-1988). Autorităţile de la Bagdad afirmă că numărul total al avioanelor militare şi civile expediate de Irak în Iran în timpul conflictului din Golf s-ar ridica la 148. Iranul, la rîndul său, care afirmă că este vorba de numai 22 de aparate, şi-a manifestat disponibilitatea de a restitui Bagdadului aceste aparate de zbor, dacă ONU îi cere în mod expres acest lucru. Şeful statului irakian a replicat că ţara sa nu va face nici o concesie Iranului pe această temă, în pofida embargoului ce i-a fost impus de comunitatea internaţională, în august 1990, după invadarea Kuweitului.
Amînarea reuniunii guvernului IsraellanGuvernul israelian a amînat încă o dată reuniunea privind transferul unoţ
mteri civile Autorităţii palestiniene din Cisiordania, transmite France Presse, :are citează cabinetul israelian. Data noii reuniuni nu a fost precizată.
C o n s i l i u l d e S e c u r i t a t e e s t e d i v i x a tîntre membrii Consiliului de Securitate există divergenţe în legăţurV
cu atitudinea ce trebuie adoptată după succesul ofensivei croate contra sîrbilor din Kraina, care obligă ONU să redefinească urgent rolul “căştiloj albastre” în regiune - apreciază surse diplomatice, citate de France Presse. Rusia, aliata tradiţională a Belgradului, a cerut Consiliului să dea dovadă de fermitate, ameninţînd cu sancţiuni contra Croaţiei. în schimb, Statele Unite şi Germania, apropiate Zagrebului, doresc ca acţiunea ONU sâ se limiteze la aspecte strict umanitare. “Membrii Consiliului de Securitate apreciază ca este necesar să se acţioneze, dar modul de acţiune rămîne încă de discutat” - a declarat, oarecum jenat, preşedintele în exerciţiu al Consiliului de Securitate, Nugroho Wisnumurti (Indonezia), la sfîrşitul unei reuniuni de consultări ţinută Ia New York. în opinia sa, rolul celor circa 10.000 “căşti albastre” din cadrul Operaţiumi Naţiunilor Unite pentru Restabilirea încrederii în Croaţia (ONURC) va trebui reconsiderat curînd. Un înalt funcţionar ONU nu a exclus retragerea, pur şi simplu, a ONURC şi înlocuirea ei cu o misiune de observare. Oricare'ar fi mandatul încredinţat Naţiunilor Unite după ofensiva croată, se pare că efectivele lor din Croaţia vor fi reduse substanţial. D'elegaţia rusă a pus în circulaţie un proiect de rezoluţie, prin care se cere forţelor croate sâ revină pe poziţiile anterioare ofensivei contra sîrbilor secesionişti din Kraina. Moscova cere; de asemenea să se acorde Zagrebului un răgaz de 36 de qre pentru a-şi retrage forţele sub ameninţarea impunerii de sancţiuni în caz contrar. Şi totuşi în cursul reuniunii de Iflni a reprezentanţilor la ONU ai ţărilor membre ale grupului de contact (SUA, RUSIA, GERMANIA, FRANŢA, MAREA BRITANIE), Washingtonul şi Bonnul au respins proiectul de rezoluţie prezentat de Moscova, susţin diplomaţi europeni. Din cauza acestor divergenţe, Consiliul
dc Securitate ar putea să sc limiteze deci la a se pronunţa doai«ij, măsuri vizînd ameliorarea soartei miilor de refugiaţi sîrbi ce şi-a căminele conchide , în comentariul său, agenţia France Presst
Negocierile politice continuă Ia Grc:La sediul misiunii OSCE din Groznîi au continuat, maili.itr
ruso-cecene la nivel de experţi. Se analizează în detaliu aspectele: politic ale procesului de reglementare a crizei din mica republic din Caucaz, relatează ITAR-TASS. în altă ordine de idei, progrnt marţi, schimbul de prizonieri a fost din nou amînat. PofriTitm: bine informate, citate de ITAR-TASS, de această dată neîijfi s-au ivit întrucît părţile consideră incomplete listele cu nume’; deţinuţi, prezentate de beligeranţi.
Violentele din Panama, soldate cu miUn număr de 12 poliţişti şi 15 civili au fost răniţi,jar alte llff
au fost interpelate de forţele de ordine,, cu ocazia violentelor cai înregistrate luni, la Ciudad de Panama şi Colon, între poliţie şi muncitori din construcţii şi studenţi - au anunţat surse concordii! de AFP. Ciocnirile cele mai violente s-aikprodus în zona UmveE-- Ciudad de Panam a, unde studenţi şi m ilitanţi reprezentîiJ 1 Revoluţionar al Studenţilor au aruncat cu pietre şi sticle incendia poliţiştilor. Demonstraţiile de protest din Panama, iniţiate de:' fem inin de sprijin pentru grev işti, s-au soldat (potrivitul
^provizoriu) cu aproape30 de răniţi de ambele părţi, doi dintreste spitalizaţi. Pentru stingerea conflictului şi calmarea situaţiei, şeitli panamez, Ernesto Perez, i-a chemat pe grevişti la dialog.
3 y '
Inii]vech 107.1 ivioi de s] pute mijii (106 sînt pozi liicr fisc ei ai treci mag ii di avio moţ: Iaci
P<cele ii ade 1 ptoc Dai pin Des Se> ele iTrupele bosniace incendiază satele sârbeşti din^tr
Trupele guvernamentale bosniace, care s-au alăturat arini*' incendiază satele sîrbeşti din Kraina, iar militarii croaţi trag asupa au informat surse ONU, citate de Reuter. Potrivit maiorului Ri&- din forţele ONU, “căştile albastre”, ucrainiene, aflate laDvoi.f cel puţin şase sate arzînd , dupâ ce militarii celui de-al cincik*- armatei bosniace au ieşit din enclava Bihaci pentru a face joatr armata croată. Pe de altă parte, militarii ONU ucrainieni au «5 de arme uşoare şi ţipetele locuitorilor sîrbi. Sursa ONU a aprecuţs acţiuni ar putea constiţui, fie nişte represalii pentru atacurile $ Kraina la Bihaci, fie acte ale unor soldaţi indisciplinaţi.
Noul guvern Murayama, parţial ren^Premierul socialist Tomiichi Murayama a format marţi m •oi;
parţial remaniat; în care titularii principalelor ministere (Extent- şi Comerţ) rămîn neschimbaţi, a anunţat purtătorul de curt1' Nosaka, citat de France Presse. Pe de altă parte, primul ministn pe influentul economist Isamu M iyazaki, de la Institutul b* Daiwa, în fruntea Agenţiei de planificare economică din cadrul p*
. A ra fa t la AlexandriaLiderul OEP, Y asser A rafat, a părăsit Taba, după «otTC
ministrul israelian de" externe, Shimon Peres, şi a plecat «preA'tI1 unde va purta discuţii cu preşedintele egiptean Hosni Mubani’^ agenţia Reuter. După întrevederile cu Mubarak, Arafat ie v* Taba, unde va continua negocierile cu partea israeliană. întreM^ câ cele două părţi vor ajunge la un acord privind extindere* palestiniene, liderul OEP s-a declarat, optimist precizează agent'1
îeo:sflapacligiiletociUntoi(O!RoIar. 4intunpeiHccodeNjmiMUibi:
„ " r n a c rr. 1 2 8 /1 9 9 1 . judecătoria;'.c> ' imatricutată la Oficiul Registrului
Lomoru,;... jijdaţuhi cluj, 8ub nr. J / 1 2 /3 0 8 / 1991 *r 03.1991 cod fiscal 2 0 4 4 6 9
■ ILDE CĂLIAN (redactor şef);DAN REBREANU (redactor şef adjunct);
VALER CfflOREANU (redactor şef adjunct).Şearetar de redacţie; ficior ,MOREA
REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: ’tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 # Secrctariat-redactor şef, rcdactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 1 ' Secretariat de redacţie: 197.418; Rcdactori: 197.490,192.127 sil?7
TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu" " tel. 193642; 193097 ^
fO
^mi
la ţ1»
Nne‘Heri
