1

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI,

COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT

Departamentul de Comerț Exterior

BPCE Ljubljana

ÎNDRUMAR DE AFACERI

Cuprins

1. Profil de ţară

Denumire oficială: Republica Slovenia

Poziţia geografică: Slovenia este situată în Europa Centrală (46.07- latitudine nordică şi 14.49

- longitudine estică; distanţa nord-sud: 163 km; distanţa est-vest: 248 km). Într-o oră şi

jumătate se poate ajunge, cu autoturismul, din Ljubljana la graniţa cu Croaţia şi Ungaria şi în

mai puţin de o oră, la graniţa cu Italia şi Austria.

Suprafaţa: 20.149 kmp.

Lungimea frontierelor pe uscat / 1.322 km: cu Austria 318 km, Italia cu 232 km, cu Ungaria

100 km, cu Croația 672 km

Lungimea liniei de coastă / 47 km.

Resurse naturale: Cărbune brun şi lignit, ţiţei, gaze naturale, zinc, mercur, argint.

Geografia fizică: Ţară cu relief alpin şi mediteranean, panonic şi dinaric (munţii alpi - 42,1%;

alpii dinarici - 28,1%; câmpie - 21,2%; spaţiul mediteranean - 8,6%.

Din total suprafaţă, 50% păduri).

Clima: Continentală în centrul ţării şi în nord-vest, submediteraneană de-a lungul coastei;

temperatura medie -2 grade C - în ianuarie, 21 grade C - in iulie.

Populaţia:

• 2.081.825 locuitori (mai 2019);

• densitatea: 103 locuitori/kmp. În mod similar cu alte societăți moderne, țara se

confruntă cu probleme demografice, cum ar fi îmbătrânirea și rata scăzută a natalității.

Familia, ca unitate de bază în societate, s-a schimbat, în timp ce numărul mediu al membrilor

familiei a scăzut.

• Vârsta medie în Slovenia este de 43,3 ani.

2

• Speranța de viață / 81,2 ani - 78.2 ani pentru bărbați și 84 ani pentru femei (2017).

• naționalități; 83%-sloveni; Italieni 0,1%; Maghiară 0,3%; Croată 1,8%; Sârbă 2,0%;

Republica Slovenia are două minorități naționale - comunitățile naționale italiene și maghiare

- și o comunitate specială a romilor. Toate cele trei comunități sunt protejate de Constituție

(articolele 64 și 65 din Constituția Republicii Slovenia).

Există minorități slovene autohtone în Italia, Austria și Ungaria. Între 250.000 și 400.000 de

sloveni (în funcție de numărul generațiilor secundare și ulterioare) trăiesc în afara țării, pe

alte continente și în țările UE.

• populaţia urbană: 49,9%

Religie:

Împreună cu dreptul garantat de păstrare a identității naționale, poporul din Slovenia are

dreptul la propriile convingeri religioase. Majoritatea slovenilor sunt romano-catolici, deși

există 43 de alte comunități religioase, grupuri spirituale, societăți și asociații înregistrate în

Slovenia. Printre cele mai vechi se numără Biserica evanghelică, cea mai răspândită în partea

de nord-est a Sloveniei: Romano-catolică (71,6%), ortodoxă (1,9%), protestantă (1,1%) alte

comunităţi creştine (1,0%), islamică (2,4%), alte comunităţi non-creştine (0,2%), fără

apartenenţă la o comunitate religioasă (17,8%).

Urbanizarea / Aproximativ o treime din populație trăiește în orașe cu mai mult de 10.000 de

locuitori, restul trăiește în aproape șase mii de orașe și sate mai mici.

Limba oficială: Slovena, în unele zone mixte la granița națională și italiana și maghiara.

Moneda naţională: euro (de la 1 ianuarie 2007)

Principalele oraşe: Capitala: Ljubljana (280,310 (2017), Maribor (94,876), Celje (38,079),

Kranj (37,553), Koper (25,319), Velenje (24,923), Novo Mesto (23,321).

Alte orașe mari: Jesenice, Trbovlje, Nova Gorica, Murska Sobota.

Municipalitățile:

212 (11 dintre acestea au statut de municipiu urban: Celje, Koper, Kranj, Ljubljana, Maribor,

Murska Sobota, Nova Gorica, Novo mesto, Ptuj, Slovenj Gradec, Velenje).

Diviziunea geografică a Sloveniei :

Alpii: 42,1% din teritoriu

Alpii dinarici: 28,1% din teritoriu

Câmpia Panonică: 21,2% din teritoriu

Marea Mediterană: 8,6% din teritoriu

Cel mai înalt vârf: Mt. Triglav: 2,864 de metri

Cea mai mare arie naturală protejată: Parcul Național Triglav, 83.807 ha

3

Cea mai mare peșteră carstică: Peștera Postojna: 19,5 km

Cel mai mare lac: Lacul Cerknica (intermitent): 26 km2

Cel mai lung râu: Sava - 221 km

Slovenia a fost primul nou stat membru care a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene

în prima jumătate a anului 2008 (președinția slovenă a UE în 2008 ).

La 1 ianuarie 2007, Slovenia a devenit al 13 - lea membru al zonei euro (primul din valul de

extindere din 2004).

La 21 decembrie 2007, Slovenia a intrat în zona de liberă circulație Schengen - frontiera cu

Croația devenind astfel frontiera externă a UE.

Începând cu 29 martie 2004, Slovenia a devenit membră a NATO .

Slovenia a devenit membru al Organizației Națiunilor Unite la 22 mai 1992. În octombrie 1997

a devenit membru nepermanent al Consiliului de Securitate pentru o perioadă de doi ani. În

această perioadă, de asemenea, a condus de două ori Consiliul de Securitate. La 17 mai 2007,

Republica Slovenia a fost aleasă la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului pentru perioada

iunie 2007 - iunie 2010.

Slovenia a devenit membru cu drepturi depline al Consiliului Europei la 14 mai 1993.

La 21 iulie 2010 Slovenia a devenit în mod oficial al 32-lea membru al Organizației pentru

Cooperare și Dezvoltare Economică . Slovenia cooperează cu vecinii săi în cadrul legăturilor

patrulare; funcționează, de asemenea, alături de alte state din Europa Centrală în cadrul

Inițiativei Central Europene (CEI) și al Parteneriatului regional și contribuie la stabilizarea

Europei de Sud-Est în cadrul Pactului de Stabilitate.

Ziua Naţională: 25 Iunie (proclamarea independenţei Republicii Slovenia pe 25 iunie 1991).

Însemnele naţionale: Drapel tricolor (alb, albastru, roşu) pus pe orizontală, stema stânga sus.

Forma de guvernământ: Republică semi-prezidenţială

Preşedinte: Borut Pahor - ales pe o perioadă de 5 ani, a preluat funcţia de Preşedinte al

Republicii în noiembrie 2017.

Autoritatea legislativă

Exercitată de către Adunarea Naţională a Republicii Slovenia, care are 90 deputaţi aleşi pe o

perioada de 4 ani.

Președintele Adunării Naționale este Dejan Židan.

Partidele politice reprezentate în Adunarea Națională, alese la 3 iunie 2018:

4

Partidul Democrat al Partidului Democrat (SDS), Marjan Šarec (LMŠ), Social Democrat (SD),

Partidul Centrului Modern (SMC), Stânga, Noua Creștină Democrată (NSi), Partidul Alenka

Bratušek din Slovenia (DeSUS), Partidul Național (SNS) și un reprezentant al fiecărei comunități

naționale maghiare și italiene.

Parlamentul:

Bicameral: Adunarea Naţională şi Consiliul Naţional.

Adunarea Naţională este camera aleasă prin vot direct şi cea care exercită puterea legislativă.

Consiliul Naţional este alcătuit din 40 de membri, reprezentanţi aleşi de către angajatori,

angajaţi, fermieri, comercianţi, precum şi de alte sectoare sociale non-profit. Nu are putere

legislativă, ci doar o funcţie consultativă. Datorită acestor prerogative minime pe care le are

Consiliul Naţional, parlamentul sloven este considerat a fi doar Adunarea Naţională.

Consiliul Național îndeplinește un rol consultativ. Membrii sunt aleși pentru un mandat de cinci

ani (40 de membri).

Președintele Consiliului Național este Alojz Kovšca .

Autoritatea executivă

Guvernul este alcătuit din prim-ministru și alți miniștri. Guvernul și miniștrii sunt independenți

în cadrul jurisdicției lor și sunt responsabili față de Adunarea Națională.

Guvernul este condus de prim-ministrul Marjan Šarec .

Actuala coaliție guvernamentală este formată din Lista Marian Šarec (LMŠ), Social Democrat

(SD), Partidul Centrului Modern (SMC), Partidul Alenka Bratušek (SAB) și Partidul Democrat al

Pensionarilor din Slovenia (DeSUS).

Şeful diplomaţiei: Ministrul afacerilor externe: Miro Cerar.

Judiciar

Puterea judiciară în Slovenia este pusă în aplicare de către instanțele cu responsabilități

generale și instanțele specializate care se ocupă de aspecte legate de anumite domenii

juridice.

Procuror de stat

Există 11 parchete regionale regionale, 4 parchete superioare și Oficiul Procurorului General

al Republicii Slovenia.

Avocatul Poporului pentru Drepturile Omului și Libertățile Fundamentale

Primul Ombudsman sloven a fost ales în septembrie 1994. Ombudsmanul raportează Adunării

Naționale cu privire la activitatea sa.

5

Curtea Constituțională

Curtea Constituțională decide cu privire la conformitatea legilor cu Constituția. Curtea

Constituțională este compusă din nouă judecători - experți juridici. Ei sunt aleși pentru un

mandat de nouă ani.

Administraţia locală: Slovenia nu are organe locale ale puterii de stat, nu există instituţia

"prefecturii".

2. Economia Sloveniei

Produsul Intern Brut 43.000 de milioane de euro (2018)

PIB-ul pe cap de locuitor: 22,182 euro

Deficitul public şi datoria publică

În 2018, Republica Slovenia a generat un excedent în valoare de 337 milioane euro sau

0,7% din PIB. Datoria publică a fost estimată la sfârșitul anului 2018 la 32 232 milioane

euro sau la 70,1% din PIB.

Inflaţie, luna mai 2019

lunară: 0,8 %

anuală: 1,7 %

Rata dobânzilor, februarie 2018

lunară: 0,2 %

anuală: 2,64 %%

Salariul mediu, ian. 2019:

brut: 1.752.34 euro

net: 1.128,15 euro

Salariul minim pe economie: 886,63 euro pe lună (ian. 2019)

Rata șomajului: 4,4% (luna mai 2019)

Persoane angajate: 984,000

Împrumuturi nete trimestriale (+) / împrumuturi nete (-) din economia totală: 583,5

milioane euro

Datoria publică ca pondere în PIB: 70,1%

Excedent guvernamental (+) / deficit (-) ca pondere în PIB: 0,7% din PIB

Creșterea volumului PIB (comparativ cu același trimestru al anului precedent): 4,1%

6

Creșterea anuală a volumului PIB: 4,5% (Ultimele date pentru anul 2018)

Ponderea producției interne în oferta totală de bunuri și servicii: 69,7 %

Ponderea importurilor în oferta totală de bunuri și servicii: 25,2 %

Contribuția produselor, adică a bunurilor, în valoarea totală a producției interne: 33,8

%

Contribuția serviciilor la valoarea totală a producției interne: 66,2 %

Ponderea impozitelor nete pe produsele realizate în tranzacții cu produse, respectiv

bunuri: 67,6 %

Ponderea impozitelor nete pe produsele realizate în tranzacții cu servicii: 32,4 %

Ponderea turismului PIB: 5,3 %

Situația economică:

Slovenia este cea de-a 64-a economie de export cea mai mare din lume și cea de-a 12-

a economie cea mai complexă, conform Indicelui Complexității Economice (ECI).

Slovenia are o forță de muncă foarte educată, o infrastructură bine dezvoltată și este

situată la o intersecție majoră de transport în centrul Europei. Pe de altă parte, nivelul

investițiilor străine directe este unul dintre cele mai mici, dar a crescut constant în

ultimii ani. Economia slovenă a fost grav afectată de criza economică europeană, care

a început la sfârșitul anilor 2000. După 2013, PIB-ul pe cap de locuitor şi-a reluat

creșterea. PIB-ul nominal în 2018 este de 42.534 milioane EUR, iar PIB-ul nominal pe

cap de locuitor de 21.267 EUR. Aproape două treimi din populația activă este angajată

în servicii.

Parte a zonei euro încă din 2007, economia slovenă s-a relansat în ultimii ani, depășind

criza economico-financiară care o afectase profund. Astfel, în 2016 a crescut numărul

investițiilor străine într-un mod semnificativ, s-a dezvoltat foarte mult turismul, în

timp ce rata șomajului a scăzut (6,8% în 2018), în special în rândul tinerilor. În mai

2016 Comisia Europeană a notificat ieșirea Sloveniei din procedura de deficit excesiv,

cu mențiunea că țara și-a redus deficitul bugetului de stat în conformitate cu regulile

Pactului de Stabilitate și Creștere, dar totodată că reformele trebuie continuate.

Principalele domenii care au contribuit la creșterea economiei slovene au fost exportul

și investițiile străine. Comerțul Sloveniei este orientat spre alte țări din UE, în special

Germania, Austria, Italia și Franța. Acesta este rezultatul unei reorientări a comerțului

7

către occident și al piețelor în creștere din Europa Centrală și de Est, în fața prăbușirii

piețelor fostelor state iugoslave. Economia Sloveniei depinde în mare măsură de

comerțul exterior. Comerțul este egal cu aproximativ 120% din PIB (exporturi și

importuri combinate). Aproximativ două treimi din comerțul Sloveniei este cu alte

state membre UE.

Situația din economia slovenă a continuat să se îmbunătățească spre sfârșitul anului

2018, deși mai lent decât în 2017. Creșterea redusă a exporturilor este o consecință a

unor factori interni unici și o creștere mai slabă a activității economice în principalii

cu partenerii comerciali. Activitatea în sectoare care depind mai mult de cererea

internă a continuat să crească rapid în ultimele luni ale anului 2018.

Comerțul exterior al Sloveniei cu bunuri în 2018

În 2018, Slovenia a înregistrat din nou o creștere a comerțului exterior al mărfurilor,

atât la export, cât și la import.

În perioada ianuarie-decembrie 2018 exporturile Sloveniei au crescut cu 9,2%, iar

importurile cu 11,0% în aceeași perioadă a anului 2017. În perioada menționată, a fost

înregistrat un surplus al comerțului cu mărfuri, însă într-o oarecare măsură mai scăzut

decât în 2017.

Ca și în anul 2017, creșterea generală a comerțului exterior cu bunuri a fost

înregistrată în 2018. Comparativ cu anul precedent, exporturile au crescut cu 9,2%,

iar importurile cu 11,0%. Valorile absolute anuale ale exporturilor și importurilor au

fost cele mai mari până acum. Exporturile s-au ridicat la 30,9 miliarde EUR în 2018, în

timp ce importurile s-au ridicat la 30,6 miliarde EUR.

În anul 2018, excedentul total al comerțului exterior al mărfurilor s-a ridicat la 0,2

miliarde EUR (cu raportul export / import de 100,8%), dar acest excedent a fost cel

mai scăzut înregistrat până acum. În anul menționat, Slovenia a generat un excedent

în comerțul cu mărfuri cu țările nemembre UE, ca și în mai mulți ani consecutivi, deși

a generat și un deficit cu statele membre ale UE, care a fost cel de-al doilea cel mai

scăzut din 2005 imediat după deficitul din 2014.

În comerțul exterior cu bunuri în 2018 Slovenia a generat mai mult de jumătate din

totalul exporturilor și importurilor sale cu Germania, Italia, Croația, Austria și Franța.

În 2018, aceste țări au fost, de asemenea, cei mai importanți parteneri comerciali ai

8

Sloveniei. În 2018 Slovenia a exportat majoritatea mărfurilor în Germania (20,3% din

totalul exporturilor de mărfuri), urmate de Italia (12,4%), Croația (8,1%), Austria

(7,6%) și Franța (5,6%). Slovenia a importat, de asemenea, majoritatea mărfurilor din

aceste țări, și anume 18,1% din Germania, 15,0% din Italia, 10,5% din Austria, 5,5% din

Croația și 4,2% din Franța. În 2018, Slovenia a generat 77,1% din totalul exporturilor și

78,3% din totalul importurilor în comerțul cu statele membre ale UE.

În anul 2018, cele mai importante grupuri de export de produse din totalul exporturilor

de bunuri au fost produse din grupul de vehicule rutiere, medicamente și produse

farmaceutice și produse din grupul de mașini, aparate și aparate electrice. De

asemenea, produsele din grupul de vehicule rutiere au contribuit cel mai mult la

importul total de bunuri, urmate de produsele din grupele de petrol, produse

petroliere și materiale conexe și mașini, aparate și echipamente electrice.

Schimburile comerciale de mărfuri, decembrie 2018, Slovenia

Dec. 2018 Ian-Dec. 2018 Dec.2018

Dec. 2017 Ian-Dec.2018

Ian-Dec.2017

Mii euro Indici %

Export 2,242,187 30,874,795 102.0 109.2

EU-28 1,627,669 23,804,620 100.3 109.8

State non EU 614,518 7,070,174 106.7 107.5

Import 2,382,400 30,633,849 106.0 111.0

EU-28 1,778,296 23,973,844 101.2 108.4

State non EU 604,104 6,660,006 123.1 121.3

Balanţă comercială -140,213 240,945 -1) -1)

Grad de acoperire % 94.1 100.8 -1) -1)

3. Constituirea societăţilor şi reprezentanţelor comerciale

Investitorii străini aleg Slovenia pentru o mare varietate de motive:

O structură bine dezvoltată a afacerilor, o forță de muncă competitivă și cunoaștere și un

acces favorabil pe piețele europene sunt motive excelente pentru a începe afaceri în Slovenia.

Cele mai importante sunt etica înaltă a afacerilor și angajamentul față de munca de calitate,

legăturile bune cu piețele din Europa de Vest și de Sud-Est, o poziție centrală în Europa și o

9

bună infrastructură și, nu în ultimul rând, calitatea vieții. Legislația în conformitate cu

standardele UE, înființarea simplă a unei afaceri, taxele reduse, transferul nerestricționat al

repatrierii de profit și de capital, poziția pro-investițională a Guvernului etc. au creat un

climat pro-business. Ajutând lucrătorii să concureze pe piața mondială, guvernul sloven

sprijină angajatorii, astfel încât aceștia să poată menține locuri de muncă și să crească

productivitatea. Prioritățile strategice naționale sunt concepute pentru a sprijini spiritul

antreprenorial, pentru a stimula internaționalizarea afacerilor și pentru a încuraja inovarea

IMM-urilor și antreprenoriatul pentru tineri.

Persoanele care doresc să înfiinţeze o companie sau să iniţieze o afacere în Slovenia, pot opta

între următoarele variante:

• Societatea în nume colectiv/Societatea cu răspundere nelimitată (Družba z

neomejeno odgovornostjo –d.n.o.)

• Societatea în comandită simplă (Komanditna družba – k.d.)

• Societatea în comandită pe acţiuni (Komanditna delniška družba - k.d.d.)

• Societatea pe acţiuni (Delniška družba – d.d.)

• Societatea cu răspundere limitată (Družba z omejeno– d.o.o.)

• Partneriat pasiv (Tiha družba)

• Compania Europeană – Societas Europaea (SE)

• Sucursala/Reprezentanţa

• Comerciant în nume propriu (întreprinzător individuali) - samostojni podjetnik, s.p.

Majoritatea companiilor din Slovenia sunt organizate ca societăţi cu răspundere limitată (SRL),

respectiv societăţi pe acţiuni (SA).

După mărime, companiile pot fi împărţite:

(Mărimea societăţilor comerciale este relevantă d.p.d.v. al contabilităţii, auditului şi

evidenţelor), fiind definită după cum urmează:

Micro-întreprindere (două din următoarele condiţii trebuie să fie îndeplinite):

- mai puţin de 10 angajaţi;

- un venit anual sub 2 milioane de euro;

- valoarea activelor mai mică de 2 milioane de euro.

Companie mică (două din următoarele condiţii trebuie să fie îndeplinite):

- mai puţin de 50 angajaţi;

- un venit anual sub 8,8 milioane de euro;

10

- valoarea activelor mai mică de 4,4 milioane de Euro.

Companie mijlocie (două din următoarele condiţii trebuie să fie îndeplinite):

- mai puţin de 250 de angajaţi;

- un venit anual sub 35 milioane de euro;

- valoarea activelor sale este mai mică de 17,5 mil. euro.

Companie mare (două din următoarele condiţii trebuie să fie îndeplinite):

- mai mult de 250 de angajaţi;

- un venit anual de peste 35 milioane de euro;

- valoarea activelor sale este mai mare de 17,5 mil. euro.

Băncile, companiile de asigurări şi asocierile de companii sunt considerate a fi companii mari.

ASPECTE GENERALE

Fondatorii

Toate formele de societăţi comerciale pot fi stabilite de către cetăţeni sloveni sau străini,

persoane fizice sau juridice.

Legea prescrie numărul minim sau maxim de fondatori pentru un anumit tip de companie.

Personalitate juridică

Toate tipurile de societăţi, cu excepţia parteneriatului pasiv, sunt persoane juridice, obţinând

acest statut prin intermediul instanţei de înregistrare.

Înregistrarea numelui

Denumirea înregistrată (firma) este numele sub care o compania funcţionează.

Elementele obligatorii ale numelui sunt: numele companiei, un reper privind activitatea

companiei economice şi forma de organizare.

Numele înregistrat trebuie să fie în limba slovenă, orice traducere trebuie să fie în conexiune

cu un text sloven.

Cuvintele într-o limbă străină pot fi utilizate numai dacă acestea reflectă numele companiei -

mamă, fondatorii sau mărci comerciale înregistrate.

Cuvântul "Slovenia" sau derivate ale acesteia pot fi utilizate numai cu aprobare

guvernamentală.

Denumirea înregistrată nu trebuie să fie în contradicţie cu legea, morala publică sau cu

proprietatea intelectuală.

Sediul social

11

Sediul social este cel înscris în registrul comertului, putând fi locul în care societatea îşi

desfăşoară activitatea principală sau se află conducerea companiei.

Activitatea economică

Compania îşi poate desfăşura activitatea numai în cadrul domeniului de activitate declarat şi

înregistrat ca atare.

Reprezentare

Compania are obligaţia de a declara şi înregistra cel puţin o persoană (director, împuternicit)

care este autorizat să reprezinte societatea şi să semneze documentele companiei.

Conducere

Cerinţa ca directorul şi majoritatea Consiliul de administraţie să fie cetăţeni sloveni a fost

abrogată în anul 1999.

• Societatea în nume colectiv / Societatea cu răspundere nelimitată (Družba z

neomejeno odgovornostjo –d.n.o.)

Este un parteneriat a două sau mai multe persoane, obligaţiile societăţii sunt garantate cu

patrimoniul social şi cu raspunderea nelimitată şi solidară a tuturor asociaţilor.

Această răspundere nu poate fi diminuată printr-un acord ulterior.

Numele societăţii trebuie să conţină numele a cel puţin unui partener, precum şi abrevierea

d.n.o.

Fondatorii

D.n.o. poate fi înfiinţată de două sau mai multe persoane autohtone sau străine, prin semnarea

unui acord de parteneriat - act de înfiinţare.

Contribuţii

Capitalul minim nu este precizat, contribuţiile nefiind necesare la înfiinţarea unui astfel de

parteneriat, capitalul fondator este înlocuit cu răspunderea nelimitată a partenerilor.

Dacă nu este prevăzut altfel actul de înfiinţare, fondatorii contribuie cu părţi egale.

Contribuţiile sociale pot fi în numerar, în natură, în drepturi şi servicii.

Valoarea contribuţiilor care nu au loc în bani se evaluează în comun de către toţi fondatorii.

12

Înfiinţarea unei societăţi în nume colectiv

Contractul original (acordul de constituire) sau o copie autentificată va fi anexată

cererii de înregistrare, completată cu semnăturile certificate ale persoanelor autorizate să

acţioneze în numele parteneriatului.

Nu este necesar nici un document cu privire la numirea conducerii, din moment ce afacerea

reprezintă responsabilitatea comună a tuturor partenerilor.

• Societatea în comandită simplă (Komanditna družba – k.d.)

Este un parteneriat a două sau mai multe persoane, din care cel puţin unul (un partener

principal) este pe deplin responsabil, inclusiv cu avutul privat, şi cel puţin unul (partener cu

răspundere limitată) care nu raspunde pentru obligaţiile parteneriatului.

Denumirea trebuie să conţină numele a cel puţin unui partener principal şi abrevierea k.d.

Fondatorii

K.d. poate fi înfiinţată de două sau mai multe persoane autohtone sau străine, prin semnarea

actului de înfiinţare.

Cel puţin un partener este pe deplin răspunzător (partenerul principal) şi cel puţin un partener

nu este de natură să răspundă pentru obligaţiile de parteneriat (partener cu răspundere

limitată).

Contribuţii

Capitalul minim nu este defint, dacă nu prevede altfel actul de înfiinţare, fondatorii contribuie

cu părţi egale.

Contribuţiile sociale pot fi în numerar, în natură, în drepturi sau servicii.

Valoarea contribuţiilor care nu sunt efectuate în bani este evaluată de către toţi fondatorii în

comun.

Partenerul cu răspundere limitată, care a plătit integral contribuţia în societate, nu are în

continuare nicio răspundere pentru datoriile acesteia.

Înfiinţarea unei societăţi în comandită simplă

- acordul de parteneriat (contract între parteneri),

- acordul partenerilor cu privire la evaluarea contribuţiei aduse de către un alt partener,

dacă aceasta este într-o altă formă decât numerar, şi

13

- semnăturile autentificate ale persoanelor autorizate să acţioneze în numele şi în contul

societăţii.

• Societatea în comandită pe acţiuni (Komanditna delniška družba - k.d.d.)

Reprezintă societatea care, în afara companiei în sine, are unul sau mai mulţi parteneri care

îşi asumă pe deplin responsabilitatea.

Ei se numesc parteneri/asociaţi principali şi au dreptul de a conduce compania, putând fi

privaţi de acest drept numai din motive bine întemeiate şi printr-o hotărâre judecătorească.

O societate în comandită pe acţiuni poate fi stabilită de către cinci persoane, autohtone sau

străine, prin semnarea unui act de înfiinţare, obţinându-se statutul de persoană juridică prin

înregistrarea în instanţă.

Numele societăţii trebuie să conţină abrevierea k.d.d.

Raporturile juridice dintre partenerii principali şi acţionari sunt reglementate de aceleaşi

dispoziţii ca în cazul societăţilor în comandită simplă, alte aspecte fiind reglementate de către

dispoziţii specifice societăţilor pe acţiuni.

Partenerii pricipali pot fi persoane fizice (care pot fi membrii consiliului de administraţie sau

director în cazul în care există doar un singur partener principal), în timp ce acţionari pot fi

şi persoane juridice.

Înfiinţarea unei societăţi în comandită simplă pe acţiuni

Procedura este similară ca şi în cazul societăţilor în comandită simplă

• Societatea pe acţiuni (Delniška družba – d.d.)

Societatea pe acţiuni este societatea în care capitalul social este divizat în acţiuni şi ale cărei

obligaţii sunt garantate cu patrimoniul social, acţionarii fiind obligaţi să răspundă numai în

marja capitalului social subscris.

Se constituie prin contract de societate şi statut, poate fi încheiat şi sub forma unui înscris

unic, denumit act constitutiv.

Numele trebuie să conţină abrevierea d.d.

Există două forme de constituire a societăţii pe actiuni: prin subscriere integrală şi simultană

a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv; sau prin subscripţie publică.

Fondatorii

Nu există restricţii legale privind numărul minim sau maxim de fondatori.

14

Capital

Capitalul minim este de 25.000 euro, contribuţiile sociale putând fi în numerar sau în natură,

cel puţin o treime din capitalul de înfiinţare trebuind să fie în numerar.

Minimum 25 % din valoarea nominală a acţiunilor în numerar trebuiesc plătite înainte de

înregistrare.

Contribuţiile în natură trebuie efectuate în totalitate înaintea înregistrării.

Acţiuni deţinute

Acţiunile sunt titluri de valoare, valoarea nominală minimă a unei acţiuni fiind de 1 euro, orice

valoare mai mare trebuind să fie exprimată în multiplii de 1 euro.

Acţiunile pot reprezenta şi procent din capitalul societăţii (în locul valorii nominale), acestea

putând fi acţiuni la purtător sau nominative.

În ceea ce priveşte drepturile asigurate, acţiunile pot fi simple (comune) sau acţiuni

preferenţiale.

Acţiunile simple asigură proprietarului dreptul de vot, dreptul la o parte din profit (dividende)

şi dreptul la o cotă-parte după lichidarea activelor societăţii sau faliment.

Acţiunile preferenţiale asigură în plus anumite drepturi suplimentare comparative cu cele

ordinare, precum dividende fixe sau plata preferenţială după lichidarea societăţii, etc.

Conducere

Societăţile pe acţiuni pot opta pentru două forme de conducere: pe un nivel, constând într-

un consiliu director; şi a doua, constând într-un consiliu de admistraţie şi un consiliu de

supraveghere.

Adunarea acţionarilor

Adunarea acţionarilor ia cele mai importante decizii, precum distribuirea profitului, numirea

consiliului de supraveghere / consiliului de administraţie, etc.

Adunarea acţionarilor poate fi convocată de către consiliul de administraţie, consiliul de

supraveghere sau de către acţionari (reprezentând cel puţin 5 % din capitalul de vot),

adoptându-se decizii cu majoritate simplă, cu excepţia cazurilor prevăzute în actul constitutiv

şi legislaţia în vigoare (modificări statutare, modificări de capital, etc.), în cazul în care este

necesară o majoritate de 75 la sută.

Dizolvarea societăţii

O societate pe acţiuni se poate dizolva în următoarele cazuri:

15

- expirarea duratei de funcţionare din statut;

- pe baza hotărârii acţionarilor, adoptată cu o majoritate de vot de 75 %;

- consiliul de administraţie nu a funcţionat o perioadă mai mare de 12 luni;

- hotararea instanţei de înmatriculare;

- falimentul societăţii;

- reducerea capitalului social sub valoarea minimă prevăzută, fuziuni sau alte

transformări.

Înfiinţare a unei societăţi pe acţiuni

Sunt necesare:

- o declaraţie emisă de banca la care compania are deschis contul, care să ateste că au fost

vărsate contribuţiile în numerar şi precizarea că societatea poate dispune de soldul de

numerar fără restricţii,

- declaraţia fondatorilor privind obligaţia notificării instanţei în cazul existenţei unor

impedimente privind conflictul cu prevederile articolului 246 din Legea Societăţilor (ZGD) în

ceea ce priveşte statutul de membru al consiliului de administraţie al societăţii cu răspundere

limitată publice (D.d.),

- o copie a documentului notarial cu articolele de asociere în baza cărora au fost elaborate

actul constitutiv şi de asociere, şi a documentului în baza căreia fondatorii au preluat acţiunile

(dacă este cazul),

- calculul cheltuielilor de înfiinţare (dacă acestea sunt debitate de către companie)

- documentele oficiale privind la numirea consiliului de administraţie şi de supraveghere

- raportul de înfiinţare şi raportul de audit privind membrii consiliului de administraţie şi

consiliului de supraveghere; raportul trebuie să fie însoţit de către documente oficiale

care susţin concluziile materialelor menţionate, şi

- semnăturile autentificate (specimenele) ale membrilor consiliului de administraţie

Cererea de înregistrare a societăţii pe acţiuni având un fondator unic trebuie însoţită de un

document care să ateste faptul că este asigurată o garanţie (în cazul în care cota contribuţiei

în numerar nu a fost plătită integral înaintea depunerii cererii de înscriere în registru).

• Societatea cu răspundere limitată (Družba z omejeno– d.o.o.)

Societatea cu răspundere limitată este societatea ale carei obligaţii sunt garantate cu

patrimoniul social, asociaţii răspunzând numai în limita capitalului social subscris, numele

companiei trebuind să cuprindă abrevierea d.o.o.

16

Fondatorii

O societate cu răspundere limitată poate fi stabilită de către una sau mai multe persoane

autohtone sau străine, fizice sau juridice, în urma semnării actului constitutiv.

O societate cu răspundere limitată poate avea maximum de 50 de asociaţi, peste acest număr

fiind necesară aprobarea ministrului sloven al economiei.

Din februarie 2008, procedurile de înregistrare a unei societăţi cu răspundere limitată au fost

simplificate.

Capitalul social

Capitalul social minim de înfiinţare este de 7.500 euro.

Contribuţia minimă a fiecărui asociat este de 50 euro, cota participării fiecărui asociat putând

fi diferită.

Înainte de înregistrare, trebuie plătită minimum 25 % din contribuţia în numerar a fiecarui

acţionar; suma totală a contribuţiilor trebuind să fie de cel puţin 7.500 de euro.

Cerinţa ca cel puţin 1/3 din capitalul fondator trebuie să fie achitat în numerar a fost abrogată

în anul 2006.

Capitalul social poate fi constituit integral din contribuţii non-numerar sau sub formă de

achiziţii.

Contribuţiile în natură trebuie realizate în totalitate înaintea înregistrării.

În cazul în care contribuţiile în natură depăşesc 100.000 de euro, valoarea acestora trebuie

evaluată de un evaluator contabil independent.

Acţiuni deţinute

În baza contribuţiilor, partenerii dobândesc acţiuni (părţi sociale) ce reprezintă o cotă-parte

din capitalul social al companiei, nefiind necesar ca pentru aceste acţiuni să se emită titluri

de valoare.

Acţiunile sunt transferabile, ceilalţi asociaţi având drept de preempţiune.

Conducere

O societate cu răspundere limitată poate avea unul sau mai mulţi directori (manageri), numiţi

de către adunarea asociaţilor (sau consiliul de supraveghere, dacă este cazul), pentru un

mandat de cel puţin doi ani.

Nu există restricţii cu privire la cetăţenia managerilor.

17

Consiliul de Supraveghere

Societatea cu răspundere limitată poate avea un consiliu de supraveghere, în cazul în care

actul constitutiv prevede astfel, dar nu este o cerinţă obligatorie.

Nu există restricţii în ceea ce priveşte naţionalitatea membrilor consiliului.

Adunarea acţionarilor (asociaţilor)

În mod normal, dacă actul constitutiv nu prevede altfel, fiecare contribuţie de 50 euro asigură

un vot.

Reuniunea acţionarilor poate fi convocată de către administratorul societăţii sau de către

acţionari - reprezentând cel puţin 10 % din dreptul de vot (capital).

Adunarea generală a acţionarilor decide cu privire la distribuirea profitului, numirea

directorilor, măsuri pentru supravegherea şi controlul managerilor, majorările sau reducerile

de capital şi alte aspecte prevăzute de lege sau actul constitutiv.

Adunarea generală a acţionarilor adoptă decizii prin vot cu majoritate simplă, cu excepţia

cazurilor prevăzute de actul constitutiv al societăţii şi legislaţie (modificări statutare,

modificări de capital, dizolvarea societăţii), unde este necesară o majoritate de 75 de

procente.

Înfiinţare a unei Societăţi cu Răspundere Limitată SRL

1. În anumite cazuri particulare (asociat unic, plata integrală în numerar a capitalului

social, etc.), apelarea la una dintre cele peste 200 de puncte de acces VEM (ghişee unice) din

Slovenia asigură un efort si costuri minime (fără plata procedurilor de înfiinţare a societăţii,

timpul alocat procedurilor de înfiinţare fiind de 2-5 zile).

Lista punctelor de acces VEM (ghişee unice) poate fi găsită pe situl http://evem.gov.si/.

În cazul asociatului unic şi plata integrală în numerar pentru capitalul social, există

posibilitatea înregistrării directe prin AJPES (Agenţia Slovenă pentru Evidenţele Juridice

Publice şi Servicii Conexe) – Registrul de Evidenţă a Afacerilor, prin intermediul portalului de

stat denumit e-VEM (http://evem.gov.si), care permite înscrierea în Registrul de Evidenţă a

Afacerilor şi transmiterea informaţiilor la administraţia fiscală, permiţând şi aplicarea pentru

asigurarea de sănătate obligatorie prin Institutul Sloven de Asigurări Sociale de Sănătate.

Timpul alocat procedurilor de înfiinţare este de 2-5 zile.

În restul cazurilor, se poate apela la serviciile unui notar public, care contra unei taxe situate

între 200-500 euro (în funcţie de capitalul social şi numărul de asociaţi), va asigura într-o

perioadă de 2-5 zile, derularea procedurilor de înfiinţare a societăţii.

18

În toate cazurile menţionate este necesară obţinerea codului de înregistrare de la autorităţile

fiscale.

2. Plata capitalului fondator la o bancă comercială sau on-line, durata maximă o zi, sau

mai puţin, în cazul plăţilor on-line

3. Traducerea documentaţiei în limba slovenă de către un traducător agreat (abilitat de

către instanţă), cu costuri de 20-50 euro/pagină

4. Elaborarea actelor de înfiinţare (la punctele de acces VEM (ghişee unice) / on-line pe

portalul e-VEM / la notar public).

5. Verificarea unicităţii denumirii societăţii în Registrul Comerţului (prin punctele de

acces VEM (ghişee unice) / on-line pe portalul e-VEM / la notarul public).

6. Legalizarea actului de înfiinţare (în cazul apelării la serviciile unui notar public)

7. Înregistrarea la Registrul Comertului (prin punctele de acces VEM (ghişee unice) / on-

line pe portalul e-VEM / la notarul public).

8. Publicarea datelor companiei pe situl AJPES (Agenţia Slovenă pentru Evidenţele

Juridice Publice şi Servicii de Conexe), are loc automat (de către AJPES)

9. Obţinerea codului de activitate AJPES (prin punctele de acces VEM (ghişee unice) sau

la notarul public), sau on-line pe portalul e-VEM în cazul asociatului unic.

10. Obţinerea codului fiscal de la autorităţile financiare (prin punctele de acces VEM sau

la notarul public), sau on-line pe portalul e-VEM în cazul asociatului unic.

11. Înregistrarea angajaţilor la Oficiul Forţelor de Muncă, la Casa de Pensii şi Casa de

Asigurări de Sănătate (prin punctele de acces VEM-ghişee unice sau la notarul public), sau on-

line pe portalul e-VEM în cazul asociatului unic.

Dizolvarea societăţii

O societate cu răspundere limitată se dizolvă în următoarele cazuri:

- expirarea duratei de funcţionare din în statut;

- pe baza hotărârii acţionarilor, adoptată cu o majoritate de vot de 75 de procente;

- hotararea instanţei de înmatriculare;

- falimentul societăţii;

- reducerea capitalului social sub valoarea minimă prevăzută, fuziuni sau alte transformări.

• Parteneriat pasiv (Tiha družba)

Este o formă de parteneriat în care partenerul pasiv investeşte într-o companie pe baza unui

contract, în vederea obţinerii unei cote-părti din profitul acelei companii.

19

Partneriatul pasiv nu este o persoană juridică şi nu are nume înregistrat, existând doar între

parteneri şi neavând nici un efect faţă de terţe părţi.

• Compania publică europeană (Societas Europaea - SE)

Reprezintă o societate pe acţiuni a cărei înfiinţare, conducere, mutare a sediului social şi

lichidare este reglementat prin Regulamentul CE 2157/2001/ES.

Societatea europeană poate fi înregistrată în Slovenia sau orice alt stat UE, putând fi ulterior

transferată într-o altă ţară membră UE.

• Sucursală/Reprezentanţă

Companiile străine şi întreprinzătorii străini pot să-şi desfăşoare activitatea în Slovenia prin

intermediul unei sucursale (podružnica) înregistrate în Slovenia.

Sucursala nu are personalitate juridică, dar poate efectua toate activităţile societăţii-mamă.

Numele şi adresa societăţii-mamă trebuie să fie utilizate în tranzacţii, societatea-mamă fiind

responsabilă pentru toate obligaţiile sucursalei.

Legislaţia societăţilor comerciale prevede că dispoziţiile privind înregistrarea, numele, sediul

social, activităţile economice, etc. se aplică, de asemenea, şi sucursalelor.

Numirea unui mandatar este obligatorie, dar acesta nu trebuie să aibă domiciliul permanent

în Slovenia.

Înfiinţare/Înregistrare

Sucursala trebuie înregistrată la instanţa competentă din Slovenia, prin intermediul unui notar

public.

Cererea de înregistrare în instanţa trebuie să menţioneze activitatea sucursalei, mandatarul

trebuind să pună la dispoziţie:

- o copie a certificatului de înregistrare a societăţii-mamă;

- decizia organului de conducere privind stabilirea sucursalei;

- o copie legalizată a documentaţiei de asociere şi un raport de afaceri în forma scurtă,

confirmate de către societatea-mamă.

• Comerciant în nume propriu (întreprinzător individual) - samostojni podjetnik, s.p.

Este persoana care desfăşoară o activitate de afaceri independentă.

Comercianţii străini pot desfăşura afaceri în Slovenia prin intermediul unei sucursale sau prin

înregistrarea activităţilor la AJPES (Agenţia Republicii Slovenia pentru Evidenţele Juridice

Publice şi Servicii de Conexe) – Registrul de Evidenţă a Afacerilor.

20

Înregistrarea întreprinzătorilor individuali se poate realiza prin intermediul portalului de stat

denumit e-VEM (http://evem.gov.si), care permite ca un potenţial întreprinzător individual

să se înscrie în Registrul de Evidenţă a Afacerilor (în limba slovenă) şi să transmită informaţiile

necesare administraţiei fiscale şi să aplice pentru asigurarea de sănătate obligatorie la

Institutul de Asigurări Sociale de Sănătate din Slovenia.

Toate aceste servicii pot fi accesate prin utilizarea certificatelor digitale furnizate de către

autoritatea slovenă de certificare sau la una dintre cele peste 200 de puncte de acces VEM

(ghişee unice) din Slovenia.

• Forța de muncă

Potrivit datelor publicate recent de Eurostat, în 2018 costul mediu orar al forței de muncă în

R. Slovenia a fost de 18,1 euro, situându-se sub mediile UE (27,4 euro) și a Zonei Euro (30,6

euro).

4. Sistemul de taxare şi de comerţ

Programe destinate mediului de afaceri

Investiții Străine Directe:

Ministerul Dezvoltării Economice și Tehnologiei (MGRT) din Slovenia este responsabil de

elaborarea politicilor de atragere a ISD, în timp ce agenția de implementare în acest domeniu

este SPIRIT Slovenia, - Public Agency for Entrepreneurship, Internationalization, Foreign

Investments and Technology, care are ca principal obiect de activitate promovarea

internaționalizării și a investițiilor străine directe și care oferă servicii de informare,

consultanță și alte servicii gratuite investitorilor străini, atât personal, cât și prin intermediul

agenției INVESTSLOVENIA:

http://www.spiritslovenia.si/resources/files/2016/Razpisi/Call_for_propsals_16-17.pdf

Măsurile de promovare a ISD sunt destinate investitorilor în toate etapele de intrare pe piața

slovenă, în perioada pre-investițională și post-investițională.

Activitățile de promovare a investițiilor includ:

- furnizarea de informații de calitate, consultanță și alte servicii către investitori;

- activități de comunicare în marketing;

- organizarea de evenimente care contribuie la recunoașterea Sloveniei ca loc de

investiții;

- o abordare bazată pe proiect pentru gestionarea proiectelor de investiții;

- cooperarea cu investitorii existenți în Republica Slovenia în vederea extinderii

activităților lor;

21

- analizând poziția competitivă a Sloveniei ca loc de investiții și propunând măsuri

sistemice de îmbunătățire a acesteia;

- definirea zonelor destinate investițiilor strategice prin documente strategice;

- promovarea măsurilor de politică funciară în vederea încurajării investițiilor;

- alte activități care contribuie la recunoașterea Sloveniei ca o oportunitate de

investiții.

ACTUL DE PROMOVARE A INVESTIȚIILOR

La 15 februarie 2018, Adunarea Națională a Republicii Slovenia a adoptat Legea privind

promovarea investițiilor, publicată la 28 februarie 2018 în Monitorul Oficial al Republicii

Slovenia nr. 13/18. Este o lege în domeniul promovării investițiilor, care echilibrează măsurile

de promovare a investițiilor pentru investitorii autohtoni și străini.

Stimulentele de investiții prevăzute de lege sunt:

- subvenții,

- stimulente sub formă de împrumuturi, garanții și subvenții la rata dobânzii;

- posibilitatea achiziționării de bunuri imobile deținute de municipalități la prețuri mai mici

decât prețurile de pe piață, pe baza unui contract direct.

Pe lângă formele de stimulente pentru investiții, legea definește condițiile, criteriile și

procedura de alocare a stimulentelor pentru investiții. De asemenea, legea definește o

investiție strategică și prevede un nou scop de expropriere pentru implementarea unei

investiții strategice.

În plus, legea stabilește activități generale de promovare a investițiilor și internaționalizării și

înființează un registru al firmelor cu valoare adăugată ridicată și un registru al companiilor

inovatoare de înființare pentru furnizarea unei serii de companii actualizate de importanță

deosebită în ceea ce privește interesul economic al țării.

Decret privind metoda de determinare a condițiilor și criteriilor de alocare a stimulentelor

pentru investiții și a condițiilor pentru o investiție strategică

Un decret privind metoda de determinare a condițiilor și criteriilor de alocare a stimulentelor

pentru investiții și a condițiilor pentru o investiție strategică, care a fost adoptat de Guvernul

Republicii Slovenia pe baza Legii privind promovarea investițiilor, a fost publicat în Monitorul

Oficial al României RS, nr. 47/18 din 6.7.2018.

Regulamentul stabilește modalitatea de determinare a îndeplinirii condițiilor de acordare a

stimulentelor pentru investiții, modalitatea de determinare a îndeplinirii condițiilor pentru o

investiție strategică, criteriile de evaluare a cererilor de alocare a stimulentelor pentru

22

investiții și criteriile de determinare a bunului public prezentat pentru o investiție strategică.

De asemenea, regulamentul servește drept bază pentru comunitățile locale, atunci când

doresc să vândă bunuri imobile la prețuri mai mici decât cele comercializabile. Regulamentul

a intrat în vigoare în ziua următoare publicării în Monitorul Oficial al Republicii Slovenia.

Promovarea investițiilor străine directe și internaționalizarea întreprinderilor;

Legea privind promovarea investițiilor străine directe și internaționalizarea întreprinderilor a

fost adoptată în 2004. Modificările propuse urmăresc să ofere un temei juridic adecvat pentru

acordarea de stimulente financiare investițiilor străine directe în cadrul unei proceduri

speciale prin încheierea de contracte directe.

Legea adoptată la 15 februarie 2018 prevede condiții esențiale și mai stricte care trebuie

îndeplinite pentru ca o investiție să fie eligibilă pentru un stimulent financiar în cadrul unei

proceduri speciale. Se acordă o importanță mai mare unei investiții care să contribuie la

dezvoltarea economiei slovene, iar numărul de locuri de muncă create de o investiție a

crescut, de asemenea, de la 50%, după cum se prevedea în decret, la 100% mai multe locuri

de muncă. Decretul prevede, de asemenea, că numărul minim de noi locuri de muncă create

este de 25 în industria prelucrătoare, 10 în industria serviciilor și 5 în cercetare și dezvoltare.

Locații pentru investitori

Locații si zone industriale - baza de date interactiva 3D:

https://www.investslovenia.org/locations/

Lista zonelor de afaceri și a entităților din mediul inovator pe teritoriul Sloveniei: În 2018,

MGRT a demarat proiectul CRP pentru Lista zonelor de afaceri și a entităților din mediul

inovativ din Slovenia, care permite o imagine de ansamblu a numărului de zone de afaceri și

a entităților din mediul inovator, precum și structura, dimensiunea, tipologia, potențialul și

adecvarea acestora pentru dezvoltarea lor ulterioară. La finalul proiectului, a fost pregătită o

aplicație web, care permite accesul rapid la toate zonele de afaceri și entități ale mediului

inovator din Slovenia.

Zone defavorizate

Există, de asemenea, un potențial de investiții în anumite zone defavorizate:

Autoritățile locale au pus la dispoziția potențialilor investitori un link către un site unde este

disponibil un registru al zonelor defavorizate și unde pot fi obținute mai multe date despre

locațiile individuale.

Slovenia distribuie fonduri întreprinzătorilor străini care decid să deschidă o companie în

Slovenia

23

Slovenia a decis să încurajeze investițiile străine directe și va distribui fonduri în anul 2019 în

valoare de 4,6 milioane de euro investitorilor străini care decid să deschidă o companie în

Slovenia și care sunt gata să investească în Slovenia și să deschidă noi locuri de muncă vacante.

Agenția Publică Spirit a emis o notificare pentru promovarea investițiilor străine directe în

Slovenia în 2017 și 2018 pentru o primă intrare de capital pentru investitorii străini în Slovenia.

O primă intrare în capital este considerată deschiderea unei prime companii în Slovenia cu

mai mult de 18 luni înainte de data depunerii cererii de obținere a stimulentelor financiare.

Stimulentele vor fi aprobate numai pentru investiția inițială în active fixe și/sau nemateriale

la deschiderea unei noi societăți și/sau la intrarea într-o companie existentă, dacă investiția

aduce o diversitate produselor companiei sau o distincție în procesul de producție al companiei

slovene pentru activitățile de producție, servicii și cercetare. Valoarea investiției trebuie să

fie de cel puțin un milion de euro în producție sau cel puțin o jumătate de milion de euro în

servicii sau activități de cercetare și dezvoltare. În orice caz, investitorii străini trebuie să

participe cu cel puțin un sfert din fonduri din resurse proprii.

Lege privind stimulentele investiționale

În cadrul celei de a 156-a sesiuni ordinare a Guvernului Republicii Slovenia a fost adoptat

proiectul Legii privind stimulentele investiționale, care va încerca să atragă investitorii pentru

a face investiții pe termen lung pe teritoriul Sloveniei. Proiectul de lege introduce stimulente

adecvate și alte activități pentru promovarea investițiilor. Proiectul de lege îi face pe

investitorii interni și străini egali, prevede tratamentul prioritar al investițiilor strategice

importante pentru stat și prevede sprijin pentru acele investiții care vor fi făcute pe termen

lung.

Datele pozitive privind tendințele economice actuale indică faptul că Slovenia oferă un

potențial de creștere continuă pentru intrarea noilor investitori și pentru extinderea afacerilor

atât pentru întreprinderile autohtone, cât și pentru întreprinderile străine.

Actul definește investițiile strategice ca fiind cele în valoare de 40 de milioane de euro și care

oferă 400 de noi locuri de muncă în industria prelucrătoare și servicii. În activitatea de

cercetare și dezvoltare, o investiție strategică este una care se ridică la 20 de milioane de

euro, ceea ce creează 200 de noi locuri de muncă.

Un grup de lucru condus de Ministerul Dezvoltării Economice și Tehnologiei, care operează cu

un calendar stabilit, va fi responsabil pentru fiecare investiție strategică. Grupul de lucru va

include și un reprezentant al Ministerului Mediului și Amenajării Teritoriului. Scopul principal

al acestui grup este să pună în aplicare o asigurare cât mai rapidă posibilă a obținerii

autorizațiilor, cum ar fi acordul de mediu, permisele de mediu și autorizațiile de construire.

24

Investițiile vor fi evaluate utilizând criterii care vor determina dacă investiția va beneficia de

orice stimulent și ce fel de stimulare va fi. În conformitate cu normele privind alocarea

ajutoarelor de stat regionale, stimulentele vor varia de la 10 la 25%.

Printre criterii, accentul va fi pus pe aspectele durabile și de mediu ale investiției. Fiecare

investiție are un impact propriu asupra mediului natural și social și este corect că, în

conformitate

cu poziția social responsabilă a companiilor, sustenabilității să-i fie atribuită un loc special în

actul de investiții.

Strategie guvernamentală de atragere a investițiilor străine în Slovenia

Guvernul a elaborat un plan de acțiune menit să stimuleze exporturile și investițiile străine

directe în anii 2019 și 2020. Proiectul intitulat International Challenges vizează identificarea

oportunităților pentru produsele și serviciile slovene de înaltă tehnologie cu scopul de a

extinde exporturile către țări care investesc în Slovenia.

Executivul consideră că internaționalizarea constituie principalul motor al dezvoltării

strategice a economiei țării. Prin urmare, măsurile planului vizează menținerea creșterii și

diversificarea exporturilor, precum și creșterea numărului de companii exportatoare, în

special a celor mici și mijlocii. Astfel, companiile slovene vor putea oferi produse și servicii

de nișă de înaltă calitate, precum instalații inteligente din domeniile e-mobilitate și

robotizare.

Conform planului de acțiune, Slovenia va profita de nivelul crescut al exporturilor în industria

serviciilor, punându-și în valoare poziția geostrategică și resursele naturale, precum apa și

lemnul.

În acest context, Ministerul Dezvoltării Economice și Tehnologiei (MDET) promovează prioritar

activitatea economică în sectoarele în care beneficiază de avantaj competitiv: autovehiculele,

dispozitivele electrice și electronice, turismul și transportul.

În ceea ce privește investițiile străine directe, MDET se concentrează pe producătorii europeni

(Germania, Austria, Elveția și Italia), dar și pe firme din SUA și Japonia.

Pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în proiect guvernul a alocat în acest an peste

13 milioane de euro din fonduri UE și din bugetul de stat.

Investițiile străine directe în Slovenia în 2017

Investițiile străine directe în Slovenia au totalizat 13,7 miliarde de euro la sfârșitul anului

2017, ceea ce reprezintă o creștere de 5,4% față de anul precedent. În ultimii trei ani,

investițiile străine directe au crescut cu 12-15%.

25

Ponderea investițiilor străine directe în PIB a fost de 31,85% în 2017, în comparație cu 32,1%

în 2016. Investițiile directe din Slovenia în străinătate au totalizat 5,9 miliarde de euro la

sfârșitul anului 2017, în creștere cu 2,9% într-un an. Creșterea medie în ultimii trei ani a fost

oarecum mai ridicată, la 3,5%.

Investițiile directe ale Sloveniei în străinătate s-au ridicat la 13,7% din PIB în 2017, cu jumătate

cu un punct procentual mai mic decât în 2016.

investițiile străine directe în 2018:

• SI a atras mai multe investiții străine în 2018 însumând 1,2 miliarde euro, față de 694

milioane euro înregistrate în 2017 (creșterea s-a datorat capitalizării prin profituri superioare,

reinvestite pentru finanțarea investițiilor, dar și reducerii poverii financiare și fiscale în 2018);

• datoria externă brută a SI a scăzut cu 1,2 miliarde euro, totalizând 42,6 miliarde;

• BCS și principalele bănci comerciale și-au redus gradul de îndatorare (leverage ratio);

• „Exportul” de investiții străine directe ale SI a crescut cu aproape 63 milioane euro

(270 milioane capital reinvestit și scădere de 208 milioane a finanțării nete pentru filialele din

străinătate).

BERD a adoptat o nouă strategie pentru SI referitoare la perioada 2019-2024, proiectele

prioritare vizând susținerea tranziției către o economie ecologică, consolidarea

competitivității și promovarea unor standarde de guvernanță corporativă.

Notă: BERD a aprobat primul proiect pentru Slovenia în 1993; în 25 de ani, a investit peste un

miliard de euro în 85 de proiecte. A participat de două ori la privatizarea băncii NLB (cea mai

mare bancă aflată în proprietatea statului), iar în 2016 a achiziționat, împreună cu fondul

american de investiții Apollo, NKBM, cea de-a doua mare bancă din țară. Banca europeană

este unul dintre potențialii finanțatori ai noii căi ferate care va lega localitatea Divača și portul

Koper.

Pe termen mediu, continuarea creșterii economice din ultimii ani depinde de reforme

structurale, inclusiv de creșterea productivității în sectorul privat din R. Slovenia.

Principalele sectoare ale industriei

Slovenia are o forță de muncă calificată și productivă de aproape 980.000 de persoane din

populația sa de 2,08 milioane de locuitori. Sectorul agricol este în scădere și atinge doar 1,7%

din PIB în 2018 (față de 3,6% în 1995). Aplică aproximativ 4,8% din populație. Suprafața agricolă

utilizată totală echivalează cu 24% din suprafața totală a țării, iar 8,6% este destinată

producției ecologice. Silvicultura este un factor economic esențial, 66% din suprafața

împădurită fiind împădurită și o valoare anuală de producție de 250 milioane EUR pentru

economie.

26

Sectorul industrial reprezintă 28,77% din PIB și ocuparea forței de muncă (31,79%). Din punct

de vedere istoric, industriile dominante din Slovenia au fost industria forestieră, textilă și

metalurgică. Începând cu anii 1980, industriile mecanice (automobile, mașini de scule) și

industriile cu valoare adăugată mare (electronică, farmacie și substanțe chimice) au fost

foarte dezvoltate.

Serviciile rămân cel mai semnificativ sector al economiei slovene. Acest sector, care

reprezintă 56,39% din PIB și a ocupat 63,41% din totalul forței de muncă, a înregistrat un model

puternic de creștere în ultimii zece ani, în special în domeniul tehnologiilor informației și

comunicațiilor (ITC), al serviciilor financiare și comerciale comerțul cu amănuntul. Sectorul

turistic este foarte dinamic și se află într-o perioadă de dezvoltare puternică (3,5 milioane de

turiști în 2017), ajutat de Strategia de dezvoltare durabilă a turismului sloven pentru perioada

2017-2021.

Cea mai mare parte a economiei Sloveniei provine din fabricarea produselor farmaceutice, a

pieselor auto, a aparatelor electrice și a procesării produselor alimentare.

La începutul 21 st secolului economia națională s-a bazat în principal pe servicii și comerț.

Tranziția spre o economie de piață deschisă a îmbunătățit în mod semnificativ standardele de

trai în zonele rurale și a produs "tajkuni", un mic grup de indivizi care au dobândit o imensă

bogăție. O parte semnificativă a economiei a fost privatizată. Sursele primare de venit din

țară provin din fabricarea produselor farmaceutice, a pieselor auto, a aparatelor electrice și

a procesării produselor alimentare

Sectorul alimentar și al băuturilor

Sectorul alimentar și al băuturilor este printre cele mai vitale din economie. Venitul generat

de acest sector a fost de peste 2,1 miliarde euro. Sectorul se numără printre al treilea cel mai

mare angajator în activitățile de prelucrare, alături de producția de aparate electrice și de

prelucrarea metalelor. Cele mai mari industrii din acest sector sunt prelucrarea cărnii,

măcinarea făinii, copt, producția de băuturi și prelucrarea laptelui. Companiile din cele patru

industrii oferă aproximativ 30% din locurile de muncă din sector. Industria de prelucrare a

cărnii a fost cea mai importantă în sectorul alimentar și al tehnologiei în 2009, reprezentând

30% din veniturile din vânzări, reprezentând 28% din locurile de muncă din sector și a contribuit

cu 22% din valoarea adăugată. Aproximativ o zecime din companiile înregistrate în acest sector

desfășoară activități de prelucrare a laptelui și angajează aproximativ 8% din forța de muncă

din sector. Industria băuturilor este formată din băuturi nealcoolice, producția de vin și de

27

bere și reprezintă aproximativ 16% din veniturile totale din vânzări, precum și aproximativ 12%

din locurile de muncă din sector.

Produse chimice și farmaceutice

Companiile din sectorul chimic și farmaceutic sunt printre cele mai de succes din țară. Sectorul

este format din aproximativ 700 de companii care angajează aproximativ 26.000 de persoane.

Aproximativ 72% din vânzările din sector sunt obținute de pe piața de export. Produsele

farmaceutice sunt coloana vertebrală a sectorului și sunt urmate de producția de anvelope și

tuburi interioare și de fabricarea materialelor plastice. Produsele chimice și farmaceutice din

țară sunt printre cele mai populare în Uniunea Europeană. Cererea din ce în ce mai mare

pentru un standard înalt al asistenței medicale este de așteptat să asigure creșterea continuă

a sectorului și să stimuleze națiunea ca destinație atractivă pentru companiile farmaceutice.

Grupul Sandoz și Krka sunt cei mai performanți din industria farmaceutică și sunt lideri

regionali în producția de medicamente generice. Unele dintre companiile notabile din

industria chimică includ Helios, Jub, Color, Henkel și Julon. Singurul producător de anvelope

din țară este Sava Tires, care este deținut de Goodyear Dunlop Tires Europe.

Industria auto

Industria automobilelor a reprezentat aproximativ o zecime din economia națiunii și a

reprezentat peste 20% din exporturile din țară în 2018.

Sectorul minerale nemetalice

Sectorul mineralelor nemetalice constă din industria sticlei, a cimentului, a ceramicii și a

produselor de var. Sectorul se ocupă în principal de prelucrarea mineralelor naturale, cum ar

fi silicele, calcarul și argila. Țara are două fabrici principale de producție a sticlei, Steklarna

Rogaska și Steklarna Hrastnik. Industria sticlei este în principal orientată spre export și oferă

un număr semnificativ de locuri de muncă în acest sector. Unele dintre produsele din industria

sticlei includ sticlă pentru recipiente, produse decorative și sticlă pentru lumini. Țara are două

fabrici de fabricare a ceramicii, Gorenje Keramika Smartno ob Paki și Martex Volcja Draga.

Națiunea are, de asemenea, două fabrici principale de producție a cimentului, care sunt

Lafrange Cement și Salonit Anhovo.

Sectorul Fier și Oțel

Cele mai importante companii din acest sector sunt Store Steel și Sij Steel Group. Companiile

sunt orientate în principal spre export și produc produse din oțel. Produsele principale sunt

28

plăci grele, cilindri, cuțite industriale, materiale de sudură, oțel aliat pentru utilaje și oțel

pentru unelte. Grupul Sij Steel ocupă aproximativ 3400 de persoane cu vânzări anuale de

produse evaluate la un preț estimat de 642 milioane de dolari. Compania Store Steel oferă

locuri de muncă pentru aproximativ 520 de persoane și are o valoare anuală de vânzări de

produse de 1140 milioane euro.

ITC

Sectorul ITC se numără printre cele mai rapide crescânde din țară. În prezent, are peste 22.000

de angajați și are peste 3.300 de companii. Creșterea sectorului se datorează dezvoltării

capitalului uman, angajamentului guvernului față de sector, care include dezvoltarea

infrastructurii TIC.

Perspective economice

Slovenia menține o tradiție de tranzacționare cu vecinii săi, făcând economia vulnerabilă față

de sănătatea economică a vecinilor săi. Creșterea economică a națiunii în 2018 a fost de 4,5%,

rata estimându-se la aproximativ 3,4% în 2019 și 2,8% în 2020. Țara a înregistrat un deficit de

creștere în 2018, care a atins 0,1%. Guvernul estimează un excedent bugetar de 0,4% în 2019,

în timp ce deficitul de 0,8% este așteptat de FMI în 2019. Datoria publică a scăzut de la 78,6%

din economie în 2016 la 69,7% în 2018 și se așteaptă să scadă la aproximativ 67,5% 2019. Rata

medie a inflației a fost de 2,1% în 2018 și este de așteptat să rămână stabilă în următorii ani

la o rată de aproximativ 2%. Rata șomajului a scăzut, țara înregistrând o scădere de 5. 8% în

2018, care a rezultat ca urmare a exporturilor puternice și a creșterii consumului, ceea ce a

sporit cererea de forță de muncă. Rata șomajului va continua să scadă, cu o scădere de 5,9%

așteptată în 2019 și cu o scădere de 5,4% prevăzută în 2020. În 2017, rata sărăciei în țară a

fost de 13,3%. Strategia 2020 pentru persoanele în vârstă în societate este pusă în aplicare

pentru a aborda rata ridicată a sărăciei în rândul populației în vârstă și al minorităților

marginalizate.

Cele mai importante companii slovene (după cifra de afaceri, 2018)

Grupul Petrol (comerţ cu petrol şi carburanţi)

GEN-I Group (energie solară, electricitate, gaze naturale)

Mercator

H.S.E. d.o.o. (energie electrică)

Krka d.d. (produse farmaceutice)

Revoz d.d. (Renault Group, producător de maşini)

29

Lek d.d.(grupul Novartis Sandoz, produse farmaceutice)

Gorenje d.d. (aparatură electrocasnică)

Telekom Slovenije (telecomunicații)

Impol (produse din aluminiu)

TAXE ŞI IMPOZITE

IMPOZITAREA

Impozitul pe profitul companiei

Impozitul pe profit se percepe profitului impozabil realizat, cu o rată anuală de impozitare de

20% (începând cu anul 2010), cu o rată redusă (dar nu sub 10%) aplicată societăţilor cu sediu

în zone economice speciale (defavorizate) sau cu o cotă specială de 0% pentru fondurile de

investiţii, fondurile de pensii şi societăţile de asigurare, în cazul îndeplinirii unor condiţii bine

stabilte.

Rata specială de 0% se aplică, de asemenea, societăţilor cu capital de risc înfiinţate în baza

Legii Societăţilor cu Capital de Risc.

Activitatea de cercetare-dezvoltare C & D beneficiază de o deducere de 20% din baza de

impozitare a sumei investite în cercetare şi achiziţionarea de servicii C & D, dar fără a depăşi

valoarea bazei de impozitare.

Se poate acorda, de asemenea, un stimulent fiscal reprezentând o deducere de 30% din baza

de impozitare a sumei investite în echipamente şi active necorporale, fără a depăşi suma de

30.000 euro şi numai în limitaa valorii bazei impozabile.

În anumite condiţii, se acordă stimulente fiscale pentru companiile care oferă un loc de muncă

stagiarilor sau persoanelor cu handicap.

Dividende

Compania trebuie să achite un impozit de 15% aferent dividendelor distribuite rezidenţilor şi

non-rezidenţilor din Slovenia.

În cazul în care acordurile internaţionale cu privire la evitarea dublei impuneri prevăd o rată

de impozitare diferită (alta decât 15%), se va aplica cota specificată în acord.

Nu se reţine impozit pentru dividendele distribuite persoanelor care beneficiază de sistemul

comun de impozitare aplicabil companiilor- mamă şi sucursalelor, care îndeplinesc anumite

condiţii (cel puţin 10% din capital, acţiuni deţinute de minimum 24 de luni,etc).

Nu se taxează dividendele plătite unui nerezident, care este rezident al UE sau SEE, (cu

excepţia Principatului Liechtenstein) în cazul în care destinatarul dividendului nu este în

măsură să compenseze impozitul reţinut în ţara lui de reşedinţă.

30

Slovenia are implementată directiva privind sistemul comun de impozitare aplicat societăţilor-

mamă şi sucursalelor acestora (în diferite state membre).

Taxa de tonaj

Companiile de navigaţie care îndeplinesc anumite condiţii (îşi desfăsoară activitatea în

domeniul transportului maritim internaţional, vasele sunt operate strategic şi comercial din

Slovenia, au o capacitate de peste 100 de tone, etc.), pot opta, ca alternativă la impozitul pe

profit, pentru taxa de tonaj (incepand cu 1 ianuarie 2008, pentru o perioadă de 10 ani).

Baza de impozitare pentru vasul în cauza se calculează prin multiplicarea taxei zilnice cu

numărul de zile operate în perioada de impunere.

Impozitul pe venitul personal

Impozitul pe venitul personal se aplică veniturilor persoanei.

În Slovenia, există şase categorii de venituri de acest tip: venituri realizate din ocuparea forţei

de muncă, venituri din afaceri, venituri din agricultură şi silvicultură, venituri din închirieri şi

redevenţe, venituri de capital (dobânzi, dividende şi câştiguri de capital) şi alte venituri.

Dividendele şi dobânzile sunt impozitate la o rată fixă, cota de impozitare fiind de 20%.

Rata de impozitare pentru câştigurile de capital depind de perioada de deţinere a acestora:

20% pentru perioada deţinută sub 5 ani, 15% pentru o perioadă situată între 5 şi 10 ani, 10%

pentru o perioadă de deţinere situată între 10 şi 15 ani, 5% pentru o perioadă de deţinere între

15 şi 20 ani şi de 0% pentru o perioadă ce depăşeşte 20 de ani.

Aceste impozite reprezintă un impozit final atât pentru rezidenţi, cât şi pentru nerezidenţi.

Impozitul pe venitul realizat din alte categorii de venituri (venituri din munca desfăşurată,

venituri din afaceri, venituri realizate din agricultură şi silvicultură, venituri din chirii,

redevenţe şi alte venituri; denumite venituri active, se plătesc în cursul anului fiscal sub forma

plăţilor în avans.

Obligaţia fiscală aferentă veniturilor active se calculează astfel: bazele impozabile din diferite

surse de venit obţinute în cursul anului calendaristic se calculează separat, urmand a fi

cumulate.

Baza anuală impozabilă se calculează după plata (deducerea) contribuţiilor sociale obligatorii,

precum şi a deducerii scutirilor eligibile, dacă este cazul.

Există trei cote fiscale în impunerea anuală a veniturilor active, ratele progresive de

impozitare fiind de 16%, 27% şi 41%.

Impozitul plătit în avans în cursul perioadei fiscale este deductibil din impozitul final,

diferenţa urmând a fi colectată de către autorităţile fiscale.

31

Dacă aloarea plăţilor în avans depăşeşte impozitul datorat, diferenţa se va restitui.

Impozitul pe câştigurile realizate din instrumente derivate

Impozitul pe câştigurile din instrumente derivate a fost introdus din iulie 2008.

Taxa, plătită de către persoanele fizice rezidente este percepută pentru diferenţa dintre

valoarea instrumentui derivat înstrăinat şi valoarea de achiziţie a acestuia, fiind perceput în

rate descrescătoare, în funcţie de perioada de deţinere a acestuia (de la cota maximă de 20%,

până la cota de 0% în cazul în care perioada de deţinere depăşeşte 20 de ani).

Câştigurile realizate din contracte pe termen scurt sunt impozitate cu 40%.

Taxa pentru contracte de muncă temporare

Aceast taxă se aplică veniturilor brute realizate de către persoanele fizice care desfăşoară

activităţi de muncă temporare (contractuale), aplicându-se o rată de 25%.

Pentru anumite tipuri de munci contractuale se pot acorda scutiri de impozitare.

Contribuţiile la asigurările sociale

În afara impozitului pe venitul personal, persoanele fizice trebuie să achite contribuţii

obligatorii la asigurările sociale.

Atât angajatorii, cât şi angajaţii trebuie să achite aceste contribuţii, acestea fiind reţinute şi

plătite de către angajator.

Persoanele care desfăşoară activităţi independente trebuie să contribuie la asigurările sociale

pe cont propriu.

Există patru tipuri de contribuţii, plătite către două sisteme de asigurări sociale şi două către

bugetul de stat, după cum urmează:

- Pensii şi asigurări de invaliditate, plătite la fondul de pensii;

- Îngrijiri medicale şi concedii de boală, plătite la fondul de sănătate;

- Asigurări de şomaj, plătite la bugetul de stat; şi

- Concedii de maternitate, plătite la bugetul de stat.

Impozitul pe proprietate

Există două tipuri de taxe pentru posesia de bunuri immobile, aferente terenurilor construibile

şi imobilelor (construcţiilor).

Taxa pe Valoarea Adăugată -TVA

32

Consumatorii suportă plata acestui impozit indirect, companiile sau persoanele autorizate

trebuid să achite TVA-ul administraţiilor fiscale.

Toatesocietăţile comerciale sunt plătitoare de TVA, cu excepţia celor care desfăşoară anumite

activităţi specificate în acest sens, întreprinderile micro şi agricultorii (cu o cifră de afaceri şi

venituri sub pragul minim stabilit); în cazul produselor destinate exportului şi a transportului

intracomunitar și internațional (exclusiv transportul rutier).

Există două cote pentru TVA:

- O cotă standard de 22%; şi

- O rată redusă de 9,5% (în general pentru: Produse alimentare; aprovizionarea cu apă; produse

farmaceutice; echipament medical pentru persoanele cu handicap; transportul intern de

călători; cărți (cu excepția cărților electronice); ziare și periodice; evenimente culturale și

parcuri tematice; scriitori și compozitori; locuințe sociale; renovarea și repararea locuințelor

private; curățarea locuințelor private; produse agricole; restaurante (pregătirea meselor

numai); cazare in hotel; admiterea la evenimente sportive; utilizarea facilităților sportive;

servicii de intermediere și incinerare; colectarea deșeurilor menajere; tratarea deșeurilor și

a apelor reziduale; reparații minore de biciclete, îmbrăcăminte și lenjerie de uz casnic,

pantofi și articole din piele; Servicii de îngrijire la domiciliu coafură; bauturi nealcoolice;

transportul rutier de călători în comunitate și internațional; unii iau mâncare; flori tăiate și

plante pentru uz decorativ și pentru producția de alimente; anumite livrări de clădiri noi;

anumite lucrări de construcție pentru clădiri noi.

Accize

Accizele sunt percepute pentru alcool şi băuturi alcoolice, petrol, gaze, energie şi produse din

tutun.

Obligaţia plăţii acestor accize o au producătorii, importatorii de produse, precum şi persoanele

cărora această răspundere poate fi transferată.

Produsele destinate exportului sunt scutite de la plata accizelor.

Taxele vamale

Taxele vamale sunt percepute pe bunuri în momentul importului pe teritoriul vamal al

Comunităţii din ţări terţe care nu aparţin acestui teritoriu.

Ratele aplicate sunt stabilite în Tariful Vamal Comun şi sunt aplicate în conformitate cu

legislaţia vamală comună.

33

5. Relaţiile economice româno-slovene

CADRUL JURIDIC

Raporturile comerciale ale României cu Republica Slovenia se derulează în principal în baza

Tratatului de Aderare, semnat la 25 aprilie 2005, cu respectarea principiilor instituite de

regulile pieţei interne comunitare şi cele ale politicii comerciale comune a Uniunii Europene.

Alte acorduri importante:

1. Acord de promovare şi protejare reciprocă a investiţiilor dintre România şi Republica

Slovenia (semnat la Bucureşti la 24 ianuarie 1996, aprobat prin Legea 64/03.07.1996, publicată

în MO 122/10.07.1996 şi intrat în vigoare la data de 24.11.1996);

2. Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia privind cooperarea

ştiinţifică şi tehnologică, semnat la Bled, la 12 mai 2000;

3. Convenţia dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia pentru evitarea

dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital,

semnată la Bucuresti, la 8 iulie 2002;

4. Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia privind asistenţa în

domeniul vamal, semnat la Bucureşti, la 25 mai 2004;

5. Memorandumul de cooperare economică între Ministerul Economiei şi Comerţului din

România şi Ministerul Economiei din Republica Slovenia, semnat la Ljubljana, la 21 octombrie

2005.

SCHIMBURILE COMERCIALE

Evoluţia schimburilor bilaterale:

- milioane euro

2011 2012 2013 2014 2015 2016

2017

2018

2019 ( 6 luni)

Total 574,71 498,04 523,22 652,64 744,79 773,06 933,89 1031,05 602,77

Export 203,63 171,73 189,84 255,62 320,25 311,27 427,12 382,61 243,52

Import 371,09 326,31 333,38 397,02 424,54 461,79 506,77 648,44 359,24

Sold -167,46 -154,58 -143,54 -141,40 -104,28 -150,52 -79,65 -265,84 -115,72

Potrivit datelor statistice din țara noastră, în 2018, valoarea schimburilor comerciale româno-

slovene a fost de 1031,05 milioane euro, din care export 382,61 milioane euro şi import 648,44

milioane euro, soldul balanţei comerciale fiind negativ, de -265,84 milioane euro.

34

Volumul schimburilor bilaterale a avut o evoluţie record - creștere cu 10,54 faţă de anul 2017

- bazată în special pe creşterea importurilor (cu 28,26%) și scăderea exporturilor (cu 10,43%).

Ponderea Sloveniei în total schimburi comerciale a fost de 0,68%, Slovenia fiind pe locul 31 în

rândul țărilor de destinație a exporturilor României (pondere 0,68%), locul 24 în rândul țărilor

de origine a importurilor (pondere 0,67 %) și locul 19 în rândul țărilor cu care se înregistrează

deficit al balanței comerciale (creștere cu 187,44 mil. euro față de anul 2017, de la -79,65

mil. euro la -265,84 mil. euro).

Este de remarcat faptul că ritmul de creștere al schimburilor comerciale bilaterale (+10,54 %)

este superior atât mediei evoluției schimburilor comerciale ale României în țările europene

(9,49%), cât și celei înregistrate cu statele membre UE (8,68%), ceea ce demonstrează

potențialul favorabil majorării schimburilor comerciale bilaterale precum și diversificării

exporturilor românești pe piața slovenă.

În primele 6 luni din 2019, volumul schimburilor comerciale româno-slovene a atins valoarea

de 602,77 milioane euro, din care 243,52 milioane euro export, în creștere cu 39,62% față de

aceeași perioadă a anului trecut şi import 359,24 milioane euro, creștere cu 11,58% față de

aceeași perioadă din 2018, soldul balanţei comerciale fiind negativ, de -115,72 milioane euro,

în scădere față de -147,55 milioane euro la 30 iunie 2018. Ponderea în total comerț este de

0,79%, Slovenia fiind pe locul 29 în rândul partenerilor comerciali ai României.

Conform datelor Camerei de Comerț și Industrie a Sloveniei, puse la dispoziția BPCE Ljubljana,

România se situează pe locul 17 în topul partenerilor comerciali ai Sloveniei, țara noastră fiind

a 13-a piață de desfacere a produselor slovene și pe locul 19 ca țară de origine a mărfurilor

străine intrate în Slovenia.

INVESTIŢII ŞI COOPERARE ECONOMICĂ

INVESTIŢII RECIPROCE

Conform celei mai recente situaţii disponibile a Registrului Comerţului, la 31 ianuarie 2019,

în România erau înregistrate 237 societăţi comerciale cu capital sloven, cu un volum al

capitalului social subscris de 25,481 milioane euro, aproximativ 0,06% din totalul investiţiilor

străine directe, poziţionând Slovenia pe locul 48 în clasamentul ţărilor de provenienţă a

investitorilor străini.

Investitori sloveni / reprezentanțe în România:

Alpina, ETI, Gorenje, Helios, Kovinoplastika, Kovintrade, Krka, Perutnina Ptuj, SoftNet, Studio

Moderna, Unior Viator & Vektor(ROM).

35

BSH HIŠNI APARATI D.O.O. NAZARJE, subsidiară a companiei multinaționale BSH Hausgerate

GmbH, intenționează să investească 110 milioane de euro într-o nouă fabrică de mașini de

spălat rufe în țara noastră.

În Republica Slovenia îşi desfăşoară activitatea, conform datelor oferite de Registrul sloven al

Comerţului, un număr de 43 companii cu participare românească la capitalul social (39

companii cu capital integral românesc şi 4 cu capital mixt), dintre care menţionăm: ALCATEL-

LUCENT ROMANIA SA - REPREZENTANŢA SLOVENIA din domeniul aparaturii şi serviciilor de

electronică-telecomunicaţii, B-GRAND 1 - în domeniul construcţiilor, AUDENTIA D.O.O. şi

ETHIC D.O.O. - consultanţă în afaceri, ECOLE - consiliere în afaceri şi administraţie,

MULTIINVEST D.O.O. - comerţ, MA-RI-DO - produse de băcănie şi SEECRAN - activităţi de

asistenţă socială.

Structura principalelor grupe de produse româneşti exportate în Republica Slovenă, la 31 maI

2019, a fost următoarea:

- motoare cu aprindere prin scânteie;

- piese si accesorii pentru vehicule;

- motoare pentru mașini;

- aluminiu sub formă brută;

- sârmă izolată, cabluri;

- alte articole pentru mobilier;

- lemn de foc;

- echipamente electrice de iluminat sau de semnalizare;

- pneuri noi, din cauciuc;

- aparate de recepție pentru radiotelefon.

Principalele grupe de produse importate din Republica Slovenă, la 31 martie 2019, a fost

următoarea:

- medicamente, pentru vânzarea cu amănuntul;

- uleiuri din petrol;

- pompe și compresoare;

- alte articole din piele;

- motoare ekectrice și generatoare;

- banane, smochine;

- aparate electrice pentru linii telefonice;

- pneuri noi, din cauciuc;

- sârmă izolată, cabluri.

36

Având în vedere evoluţia importurilor slovene, ca volum şi structură, evoluţia schimburilor

bilaterale şi alte aspecte reprezentative, enumerăm câteva produse/categorii de produse cu

potenţial de export pe piaţa slovenă:

- Autoturisme Dacia şi piese de schimb pt. acestea

- Seturi de cabluri electrice pentru autovehicule / conductori electrici

- Piese şi accesorii auto, pentru autoturisme şi vehicule de mare tonaj

- Anvelope din cauciuc pentru autoturisme şi autovehicule de mare tonaj

- Biciclete şi articole sportive

- Articole pentru decoraţiuni interioare

- Instrumente şi aparate de măsură şi control

- Aluminiu brut

- Produse petroliere şi alte hidrocarburi

- Miez de nucă, fructe şi legume congelate/uscate

- Ţigări/produse din tutun

DIALOGUL INSTITUŢIONAL

La data de 22 septembrie 2009, la Ljubljana, s-au desfăşurat lucrările celei de-a VIII-a sesiuni

a Comisiei Mixte româno - slovene de cooperare economică bilaterală, prezidată la nivel de

directori generali pentru afaceri europene din MECMA, respectiv Ministerul Economiei din

Slovenia.

În perioada de 20-21 iunie 2013 au avut loc la Ljubljana lucrările celei de-a X-a sesiuni a

comisiei mixte româno-slovene de cooperare economică bilaterală, la nivel de directori

generali pentru comerţ exterior şi relaţii economice internaţionale. Preşedinte al Părţii

române a fost domnul Radu Zaharia, director general al Departamentului de Comert Exterior

și Relații Internaționale. Cu această ocazie a fost organizată o misiune economică ce a însoțit

delegația oficială și a avut loc întâlniri cu mediul de afaceri sloven.

Pe parcursul anului 2018 a fost înfiinţată Asociația oamenilor de afaceri România-Slovenia

(septembrie 2018 - în Slovenia).

6. Târguri şi expoziţii internaţionale importante organizate în Slovenia

Calendarul manifestărilor expoziționale organizate în Slovenia:

37

https://www.gzs.si/Portals/SN-

cemp/CEMP/Dokumenti/Seznam%20sejmov%20v%20Sloveniji.pdf

https://www.ljubljanafair.com/for-visitors/previous-events/shows-and-exhibitions

https://www.eventseye.com/fairs/c1_trade-shows_slovenia.html

7. Instituţii şi organizaţii economice în Slovenia – date de contact

Ministry of Foreign Affairs

N: Ministrstvo za zunanje zadeve

A: Prešernova cesta 25. SI - 1000 Ljubljana

P:+3861 478 2000

F:+3861 400 2341

E: info.mzz@gov.si

W: http://www.mzz.gov.si

Ministry of the Economy

N: Ministrstvo za gospodarstvo

A: Kotnikova 5. SI - 1000 Ljubljana

P:+3861 400 3311

F:+3861 400 1031

E: gp.mg@gov.si

W: http://www.mg.gov.si

Ministry of Finance

N: Ministrstvo za finance

A: Županèièeva 3, SI - 1502 Ljubljana

P: +386 1 369 663

F: +386 1 369 6659

E: gp.mf@gov.si

W: http://www.gov.si/mf

38

Agency for Public Legal Records and Related Services

(AJPES

N: Agencija za javnopravne evidence in storitve

A: Tržaška cesta 16, Si - 1000 Ljubljana

P: +386 1 477 42 27

F: + 425 70 33

E: info@ajpes.si

W: http://www.ajpes.si

Employment Service of Slovenia

N: Zavod za zaposlovanje

A: Parmova ulica 32, SI - 1000 Ljubljana

P: +386 1 472 97 00

F: +386 1 436 32 05

E: info@ess.gov.si W: http://www.ess.gov.si

Bank of Slovenia

N: Banka Slovenije

A: Slovenska 35, SI - 1505 Ljubljana

P: +386 1 471 90 00

F: +386 1 251 55 16

E: gordana.pipan@bsi.si

W: http://www.bsi.si

Ljubljana Stock Exchange (LJSE)

N: Ljubljanska borza

A: Slovenska 56, SI - 1000 Ljubljana

P: +386 1 471 0211

F:+386 1471 0213

E: mailto:info@ljse.si

W: http://www.ljse.si

39

Asociaţia de cooperare sloveno-română

Društvo slovensko – romunskega sodelovanja

Sediu: Ljubljana, Sestova ulica 2

Preşedintele asociatiei: Ludvik Nazarij Glavina

Telefon: 00386 5 639-26-51

e-mail: predsednik@drustvo-slorom.si

Securities Market Agency

N: Agencija za trg vrednostnih papirjev

A: Poljanski nasip 6, SI - 1000 Ljubljana

P: +386 1 280 04 00

F: +386 1 280 04 30

webmaster@atvp.si

W: http://www.atvp.si

Competition Protection Office

N: Urad za varstvo konkurence

A: Kotnikova 28, SI - 1000 Ljubljana

P: +386 1 478 35 97

F: +386 1 478 36 08

E: uvk.mg@gov.si

W: http://www.uvk.gov.si

Customs Administration

N: Carinska uprava

A: Šmartinska 55, SI - 1523 Ljubljana

P:+386 1 478 3800

F:+386 1 478 3900

E: carina@gov.si

W: http://www.carina.gov.si/

SID Slovene Export and Development Bank (SID Bank)

40

N: SlD Banka

A: Ulica Josipine Turnograjske 6, SI - 1000 Ljubljana

P: + 386 1 200 75 00

F: + 386 1 200 75 75

E: info@sid.si

W: http://www.sid.si

Statistical Office

N: Statistièni urad

A: Vožarski pot 12, SI-1000 Ljubljana

P: +386 1 241 51 04

F: +386 1 241 53 44

E: info.stat@gov.si

W: http://www.stat.si/

8. Evenimente importante în Slovenia :

https://10times.com/top100/slovenia

https://www.visitljubljana.com/en/visitors/plan-your-visit/events/

9. Alte informaţii utile :

Factori importanţi

• Fus orar: UTC +1/ +2

• Limba oficială: Slovena

• Monedă: euro (de la 1 ianuarie 2007)

• Prefix telefonic: +386

• GPD: 18.196 euro/loc.

Introducere

Date generale

Denumire oficială: Republica Slovenia

Suprafaţa: 20.149 kmp

41

Populaţia: 2.081.825 locuitori (mai 2019);

Poziţia geografică: Slovenia este situată în Europa Centrală (46 07- latitudine nordică şi 14 49

- longitudine estică; distanţa nord-sud: 163 km; distanţa est-vest: 248 km).

Resurse naturale: Cărbune brun şi lignit, ţiţei, gaze naturale, zinc, mercur, argint

Indicatori macroeconomici (anul 2018):

- PIB/locuitor: 22,182 euro

- Inflaţie: 1,7 %

- Şomaj: 4,4%

- Salariul mediu brut: 1.752.34 euro

Comerţ exterior

Pe ţări, principalii parteneri comerciali ai Sloveniei sunt: Germania, Italia, Croaţia, Austria şi

Franţa.

Oportunităţi

Aderarea Sloveniei la UE, în luna mai 2004, creşterea economică şi puterea de cumparare

relativ ridicate reprezintă puncte de atractivitate pentru exportatorii români.

Dintre principalele categorii de produse importate de către Slovenia amintim: produse ale

industriei chimice, vehicole şi echipamente de transport, maşini, aparate şi echipamente

electrice, produse minerale, combustibili şi uleiuri, produse farmaceutice, etc.

În ultima perioadă se constată creşterea exporturilor româneşti de produse cu valoare

adăugată ridicată.

Domenii de activitate cu potenţial de export şi cooperare pentru companiile românesti

reprezintă: industria energetică, tehnologia informaţiei, industria chimică, industria auto,

construcţiile şi turismul.

Sfârșitul lunii iulie și luna august, precum și perioada Crăciunului și Anului Nou, sunt

perioadele de vacanță.

Sărbătorile naționale din Slovenia

1 și 2 ianuarie - Anul Nou

8 februarie - Ziua Preșeren, Sărbătoarea culturală a Sloveniei

27 aprilie - Ziua de revoltă împotriva ocupației

1 și 2 mai

25 iunie - Ziua Națională. Comemorează actul de independență din 1991

25 octombrie - Ziua suveranității

1 noiembrie - Ziua tuturor sfinților

42

Sărbătorile naționale în Republica Slovenia sunt zile libere de lucru

Alte zile libere în Slovenia

15 august - Ziua Adormirii Maicii Domnului

31 octombrie - Ziua Reformării

25, 26 decembrie - Crăciunul

În general, primavara și toamna sunt cele mai propice perioade pentru contactele de

afaceri.

Prefix telefonic internațional Slovenia: 00386

CONDIŢII DE CĂLĂTORIE

Condiţii de intrare şi regim de şedere

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, cetăţenii români pot

călători şi în Republica Slovenia doar în baza cărţii de identitate.

In cazul cazării pe teritoriul Sloveniei, dacă cetăţeanul român nu se cazează la hotel, trebuie

să informeze secţia de poliţie din zonă, în termen de 3 zile de la trecerea frontierei de stat,

respectiv de la schimbarea cazării.

Intrarea şi ieşirea în/din Slovenia se face numai pe la punctele de trecere a frontierei, la

intrarea în Slovenia, cetăţenii români trebuie să prezinte un document valabil de călătorie

(carte de identitate, paşaport).

Pentru verificarea condiţiilor particulare de intrare prevăzute de legislaţia naţională slovenă

recomandăm consultarea informaţiilor oficiale furnizate de autorităţile slovene:

• Ministerul Afacerilor Externe al Sloveniei ( www.mzz.gov.si)

Siguranţă şi criminalitate

Slovenia este o ţară sigură din punctul de vedere al criminalităţii.

Infracţiuni minore de tipul furtului din buzunare, înşelăciunilor sau furtului din maşini pot

apărea în zone aglomerate (gări, staţii, parcări, centre comerciale, benzinării sau zone de

servicii pe autostrăzi).

Este recomandabil ca documentele şi valorile personale, biletele de călătorie şi banii sau

cărţile de credit să fie păstrate în locuri sigure şi să nu fie expuse în mod vizibil asupra

persoanei sau în maşini. În cazul călătoriilor cu autobuze sau trenuri este indicat să se

păstreze atenţia asupra bagajelor pe întreaga durată a călătoriei. Pentru ieşirile în oraşe, în

special în zonele aglomerate, este recomandabil ca documentele personale să fie lăsate la

hotel şi să se păstreze numai o copie a actelor de identitate (paşaport, permis de şedere).

43

În cazul unor incidente care afectează siguranţa persoanei sau a bunurilor, se recomandă

contactarea celui mai apropiat birou al poliţiei. În cazul pierderii paşaportului românesc, se

recomandă sesizarea, în primul rând a biroului local de poliţie, cât şi a oficiului consular

român cel mai apropiat.

Pentru servicii consulare va puteţi adresa la:

Secția consulară a Ambasadei României în Slovenia

Smrekarjeva ulica 33a, 1107, Ljubljana

E-mail (informații consulare pentru cetățeni români): contact@informatiiconsulare.ro

Telefon: 00386 (1) 5058294

Exclusiv pentru cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu

caracter de urgenţă. La acest număr de telefon NU se furnizează informații consulare.

Site web call-center: https://informatiiconsulare.ro/mae/

Site web ambasada: https://ljubljana.mae.ro

Secția consulară efectuează servicii consulare și acordă asistență și protecție consulară

pentru cetățenii români aflați pe teritoriul Republicii Slovenia, în condițiile legii.

Program de lucru cu publicul:

Luni, miercuri, joi: 09:00 - 13:00; 15:00 - 17:00

Marţi, vineri: doar cu programare la adresa de E-mail: ljubljana.consul@mae.ro

Telefon de urgenţă: 00386 4080068 >>>>>> Folosiți numărul doar pentru situaţii deosebite:

ACCIDENTE CU VICTIME, DECESE, CALAMITĂȚI.

ATENŢIE! LA ACEST NUMĂR NU SE FURNIZEAZĂ INFORMAŢII CONSULARE REFERITOARE LA

PROCEDURI UZUALE: amenzi, documente reținute etc.

Condiţii privind traficul auto

În Slovenia, circulaţia auto se efectuează pe partea dreaptă a drumului. Pe tot parcursul

anului este obligatoriu ca farurile să fie aprinse în permanenţă (faza de întâlnire).

Starea generală a drumurilor şi infrastructurii este foarte bună. În oraş, parcarea este

permisă numai în locuri rezervate, contra cost, iar tichetele trebuie afişate la vedere, în

interiorul maşinii.

În Slovenia, centura de siguranţă este obligatorie. Funcţionează sistemul priorităţii de

dreapta, cu excepţia sensurilor giratorii.

Limitele de viteză admise: în localităţi - 50 km/oră; în afara localităţilor - 90 km/oră;

autostrăzi - 130 km/oră. Depăşirea limitelor de viteză poate atrage aplicarea unor amenzi

44

intre 300 si 1000 de euro şi suspendarea permisului de conducere în cazul în care şoferii au

depăşit cu 30 km/h limita de viteză.

Este interzisă oprirea autoturismului pe autostradă, pe banda de urgenţă.

În cazul în care primiţi o amendă la regimul circulaţiei rutiere şi nu dispuneţi de banii

necesari poliţia are dreptul să vă reţină actele până la plata amenzii.

În cazul în care, în urma unui control al poliţiei rutiere slovene, există suspiciuni privind

provenienţa legală a maşinii, aceştia au dreptul să reţină autovehiculul până la identificarea

acestuia, perioada care poate dura până la 6 luni, fără drept de despăgubire.

Pentru autovehiculele sub 3,5 t, începând cu 1 iulie 2008 s-a instituit obligativitatea

achiziţionării vignetei, aceasta trebuind aplicată pe parbriz.

În cazul în care autoturismele nu au aplicată vigneta pe parbriz, la controlul autorităţilor

slovene, se aplică o amendă de aprox. 300 euro. Dacă amenda este platită pe loc sau in

termen de 8 zile, aceasta este redusă la jumatate, respectiv 150 euro plus taxa de vigneta.

Cetăţenilor care nu plătesc amenda li se reţin actele maşinii, în conformitate cu legislaţia în

vigoare în Republica Slovenia.

Permisul de conducere

Permisul de conducere românesc este valabil în Slovenia. Cetăţenii români care îşi stabilesc

domiciliul în Slovenia pot să solicite preschimbarea permisului românesc şi obţinerea unui

permis sloven.

Informaţii pentru cazurile de accident de circulaţie

În caz de accident uşor, notaţi elementele de identificare ale celuilalt autovehicul implicat

în accident şi ale societăţii de asigurare a acestuia. Dacă în urma accidentului sunt răniţi,

apelaţi poliţia locală, după ce aţi acordat primul ajutor. Adresaţi-vă pentru sprijin

partenerului societăţii de asigurări din Slovenia.

Păstraţi documentele de plată până la înapoierea în ţară pentru a le prezenta societăţii de

asigurare.

În cazul producerii de accidente de circulaţie care cauzează decesul unui cetăţean român,

autorităţile locale procedează la întocmirea formalităţilor necesare, inclusiv eliberarea

certificatului de deces şi informează Ambasada României.

Pentru repatrierea corpului neînsufleţit, familia persoanei decedate trebuie să se apeleze la

o firmă specializată din Slovenia sau din România, firma în cauză se va ocupa de obţinerea

tuturor avizelor necesare transportului.

Reglementări vamale

45

Regulamentul vamal sloven conţine reglementări similare cu ale celorlalte ţări membre ale

Uniunii Europene. Este permisă introducerea, fără plata taxelor vamale, a bunurilor de

folosinţă personală, constatate de funcţionarul vamal că nu sunt destinate unor scopuri

comerciale.

Este interzisă scoaterea din Slovenia a obiectelor de artă şi cultură. Este ilegal să se

introducă pe teritoriul Sloveniei substanţe toxice şi psihotrope sau otrăvuri.

Utilizarea cărţilor de credit

În Slovenia există un sistem bine dezvoltat şi o reţea puternică de ATM-uri. Se acceptă plata

cu cărţi de credit/debit la cvasi-totalitatea magazinelor, restaurantelor, staţiilor de

benzină.

Regimul animalelor de companie

La intrarea pe teritoriul Sloveniei cu animale de companie trebuie prezentat "paşaportul"

animalului (document de însoţire) cu remarci privind regimul obligatoriu de vaccinare.

Ambasada României la Ljubljana:

Smrekarjeva 33a, 1107, Ljubljana

Telefon: (00386)(1) 505-8294; (00386)(1) 505-7335; Fax: (00386)(1) 505-5432.

E-mail: embassy.of.romania@siol.net

Internet: http://www.ljubljana.mae.ro

Ambasador: E.S. domnul Anton Niculescu

Biroul de Promovare Comercial-Economică al Ambasadei României în Slovenia – date de

contact :

Consilier economic: dl. Marius Cristian Cristea

Tel: (00386) (1) 5055855, fax: (00386) (1) 5055432

E-mail: marius.cristea@dce.gov.ro

Redactat: B.P.C.E. Ljubljana – Marius Cristian Cristea