MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA IPÎ Institutul de Ştiinţe Penale şi Criminologie Aplicată

Catedra Ştiinţe Juridice şi Securitate Criminologică

APROB rector interimar al

Institutului de Criminologie dr. Octavian Bejan

______ _______________ 2014

CURRICULUM UNIVERSITAR la disciplina

TEHNICA LEGISLATIVĂ

Autor: IACUB Irina, doctor în drept Anul de studii: 2014-2015 Evaluare: examen Puncte-credite: ___ Specialitatea: Drept COORDONAT la şedinţa Comisiei ştiinţifico-didactice a Catedrei de Ştiinţe juridice şi securitate criminologică _______ _______________________________ 2014 Preşedinte al Comisiei, _____________________________________________

COORDONAT la şedinţa Catedrei de Ştiinţe juridice şi securitate criminologică

proces-verbal nr._______ din ______ ___________________ 2014 Şef al catedrei

V. Guţuleac, dr., prof. univ. ___________________________________

Chişinău, 2014

~ 2 ~

I. PRELIMINARII

1. Sub aspect didactic:

a) Locul disciplinei în cadrul planului de învăţămînt

Tehnica legislativă şi întocmirea actelor normative este o disciplină facultativă în

învăţămîntul juridic superior, fiind citită doar în unele instituţii de profil. În pofida

acestui fapt, ea reprezintă o disciplină indispensabilă procesului de formare a unui

viitor jurist.

Recunoaşterea Tehnicii legislative ca disciplină ştiinţifică este cerută de realitatea

juridică din ţară, de actuala criză a dreptului şi a autorităţii instituţiilor publice. Ea este

chemată să propună soluţii pentru simplificarea, armonizarea şi sistematizarea

legislaţiei, pentru elaborarea unor norme juridice care să se impună cu uşurinţă în

mediul social, graţie calităţii lor marcate de claritate, necesitate socială, aplicabilitate şi

exigibilitate.

Problematica cursului a fost elaborată în baza legislaţiei în vigoare, a literaturii

juridice de specialitate autohtone şi străine şi a practicii în domeniu.

Scopul cursului constă în transmiterea studenţilor a unui volum de cunoştinţe

privind esenţa şi particularităţile legislaţiei ca sistem şi ansamblul regulilor după care se

desfăşoară procesul elaborării legilor şi a actelor normative subordonate legii, precum şi

a procedurii de adoptare, respectiv, aprobare a acestora, sistematizare şi actualizare a

legislaţiei.

b) semnificaţia formativă

Scopul elaborării prezentei programe rezidă în sistematizarea materiei, ordonarea

principalelor subiecte în vederea facilitării predării coerente şi clare a cursului

studenţilor facultăţii de drept şi tinerilor specialişti din domeniu încadraţi în cîmpul

muncii.

Elementele structurale ale programei sunt dedicate studierii noţiunilor de bază ale

Tehnicii legislative ca ramură de drept, ştiinţă şi disciplină didactică, a obiectului,

metodelor, izvoarelor şi conţinutului acesteia.

2. Sub aspect metodologico-aplicativ

Cursul este destinat să contribuie la dezvoltarea la studenţi a discursului juridic în

sensul exprimării corecte şi fluente, dezvoltării gîndirii critice şi capacităţilor de analiză

şi interpretare a actelor normativ-juridice.

Programa pune accentul pe acele noţiuni şi instituţii ale materiei, care au menirea

să stimuleze interesul studenţilor faţă de profesia de jurist şi procesul de formare

profesională. Respectiv, tematica este formulată astfel încît să stimuleze gîndirea

independentă a studenţilor, interesul pentru cunoaşterea problemelor din activitatea

practică, să dezvolte preocuparea pentru studiul individual sistematic.

Orele planificate pentru lucrul de sine stătător al studenţilor (elaborarea de

referate, eseuri, rezumate, articole) au menirea de a completa informaţia transmisă în

timpul prelegerilor, de a aprofunda cunoştinţele studenţilor şi a dezvolta deprinderi

practice de lucru individual în procesul de însuşire a disciplinelor juridice.

~ 3 ~

II. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

- conştientizarea de către studenţi a rolului prioritar al legii în sistemul actelor

normativ-juridice ale statului;

- însuşirea regulilor şi particularităţilor procesului de elaborare a legilor şi a

actelor normative, de sistematizare, unificare şi coordonare a legislaţiei, de modificare,

completare şi abrogare a actelor legislative şi normative.

La nivel de aplicare:

- dezvoltarea deprinderilor de întocmire a actelor legislative şi normative;

- formarea capacităţilor profesionale de interpretare şi apreciere a coerenţei

textelor de acte legislative şi normative.

La nivel de integrare:

- dezvoltarea capacităţilor de identificare a factorilor ce pot contribui la

simplificarea, armonizarea şi sistematizarea legislaţiei în vederea sporirii eficienţei ei

juridice şi sociale;

- dezvoltarea abilităţilor de utilizare a cunoştinţelor din materia Tehnicii legislative

în procesul de însuşire a altor disciplini juridice.

III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Codul

discipli-

nei

Anul de

studii

Semestrul Nr. de ore Evaluarea Responsabilul de

disciplină F/Zi F/R Nr. de credite

Forma de evaluare P S P S

IV I 32 28 20 8 Examen I. Iacub

PROGRAMA ANALITICĂ

MODULUL 1. Introducere în tehnica legislativă

Noţiuni generale despre tehnica juridică. Evoluţie. Tehnica legislativă ca ramură

de drept şi disciplină juridică. Conţinutul tehnicii legislative. Izvoarele tehnicii

legislative. Rolul tehnicii legislative şi a juristului în procesul de creare a dreptului.

MODULUL 2. Legislaţia: noţiune, structură şi exigenţe

Conceptul legislaţiei şi valoarea acesteia pentru relaţiile sociale. Structura

legislaţiei. Actul normativ. Criteriile calităţii legislaţiei. Lacunele şi erorile în drept.

MODULUL 3. Legiferarea. Norme de procedură

Conceptul şi esenţa legiferării (procesului legislativ). Principiile de bază ale

legiferării. Etapele procesului de elaborare a actelor legislative.

MODULUL 4. Conceptualizarea juridică

Conceptualizarea juridică. Procedeele tehnice de conceptualizare juridică.

Definiţiile. Clasificările. Construcţiile juridice. Prezumţiile. Ficţiunea.

~ 4 ~

MODULUL 5. Redactarea actelor normative

Cerinţele de conţinut ale actelor normative. Redactarea actelor normative.

Modalităţi şi procedee de formare a conţinutului actelor normative. Limbajul actelor

normative. Regulile lingvistice de întocmire a actelor normative. Logica actelor

normative.

MODULUL 6. Arhitectura actelor normative

Arhitectura actului normativ. Titlul actului normativ, formula introductivă şi preambulul. Partea dispozitivă a actului normative. Anexele şi formula de atestare a autenticităţii actului.

MODULUL 7. Sistematizarea actelor normative

Consideraţii generale cu privire la sistematizarea actelor normative. Principiile

sistematizării actelor normative. Formele de sistematizare a actelor normative. Regulile

de sistematizare a actelor normative. Evidenţa actelor normative.

MODULUL 8. Actualizarea legislaţiei (evenimentele legislative)

Modificarea şi completarea actelor legislative. Derogarea şi abrogarea actelor

legislative. Rectificarea şi republicarea actelor legislative. Armonizarea legislaţiei cu

Acquis-ul comunitar.

DISTRIBUIREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

DUPĂ TIPURILE DE ACTIVITATE

Frecvenţă la zi (total ore – 60; prelegeri – 32; seminare – 28)

Frecvenţă redusă (total ore – 28; prelegeri – 20; seminare – 8)

Nr. TEMA Prelegeri Seminare

F/zi F/r F/zi F/r

1. Introducere în tehnica legislativă 4 2 4

2. Legislaţia: noţiune, structură şi exigenţe 6 2 2 1

3. Legiferarea. Norme de procedură 4 2 4 1

4. Conceptualizarea juridică 2 2 2

Evaluare curentă nr. 1 2 1

5. Redactarea actelor normative 4 2 2 1

6. Arhitectura actelor normative 4 4 4 1

7. Sistematizarea actelor normative 4 2 2 1

8. Actualizarea legislaţiei (evenimentele legislative) 4 4 4 1

Evaluare curentă nr. 2 2 1

Total: 32 20 28 8

~ 5 ~

IV. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

Obiective de referinţă Conţinuturi

I. INTRODUCERE ÎN TEHNICA LEGISLATIVĂ

să cunoască noţiunea tehnicii juridice, istoria apariţiei şi evoluţiei acesteia; să cunoască noţiunea tehnicii legislative şi coraportul dintre tehnica juridică şi tehnica legislativă; să distingă tehnica legislativă ca ramură de drept şi disciplină juridică (obiect de studiu, metodologie); să explice regulile generale de tehnică legislativă; să identifice izvoarele tehnicii legislative; să argumenteze valoarea practică a tehnicii legislative şi rolul juristului în aplicarea şi respectarea normelor tehnicii legislative.

1. Noţiuni generale despre

tehnica juridică. Evoluţie.

2. Tehnica legislativă ca ramură

de drept şi disciplină juridică.

3. Conţinutul tehnicii legislative.

4. Izvoarele tehnicii legislative.

5. Rolul tehnicii legislative şi a

juristului în procesul de creare

a dreptului.

II. LEGISLAŢIA: NOŢIUNE, STRUCTURĂ ŞI EXIGENŢE să cunoască noţiunea de legislaţie; să înţeleagă particularităţile legislaţiei ca sistem; să explice rolul legislaţiei în reglementarea relaţiilor sociale; să distingă categoriile actelor normative; să explice ierarhia şi clasificarea actelor legislative; să înţeleagă criteriile calităţii legislaţiei; să pătrundă în esenţa lacunei şi a erorii în drept; să distingă cauzele apariţiei şi formele lacunelor; să cunoască căile eliminării lacunelor.

1. Conceptul legislaţiei şi

valoarea acesteia pentru

relaţiile sociale.

2. Structura legislaţiei.

3. Actul normativ.

4. Criteriile calităţii legislaţiei.

5. Lacunele şi erorile în drept.

III. LEGIFERAREA. NORME DE PROCEDURĂ

să cunoască conceptul legiferării; să distingă procesul legislativ de procedura

legislativă; să cunoască principiile legiferării şi rolul lor în

elaborarea legilor; să identifice etapele procesului legislativ; să cunoască particularităţile: planificării activităţii legislative; înaintării iniţiativei legislativei; elaborării proiectului de lege; expertizei, aprobării şi examinării proiectului de lege; promulgării legilor; publicării, înregistrării şi intrării în vigoare a legii.

1. Conceptul şi esenţa legiferării

(procesului legislativ)

2. Principiile de bază ale

legiferării

3. Etapele procesului de

elaborare a actelor legislative

IV. CONCEPTUALIZAREA JURIDICĂ

să înţeleagă esenţa conceptualizării juridice;

să cunoască esenţa şi semnificaţia definiţiilor

juridice;

să identifice construcţiile juridice;

să distingă prezumţiile şi ficţiunile;

să cunoască rolul axiomelor şi a excepţiilor.

1. Conceptualizarea juridică

2. Procedeele tehnice de

conceptualizare juridică

Definiţiile. Clasificările

Construcţiile juridice

Prezumţiile. Ficţiunea

~ 6 ~

V. REDACTAREA ACTELOR NORMATIVE

să cunoască cerinţele de conţinut ale actelor normative, precum: legalitatea, oportunitatea, temeinicia, eficienţa, actualitatea, stabilitatea, economicitatea;

să cunoască regulile de redactare a actelor normative;

să distingă stilul normativ; să caracterizeze terminologia juridică şi

vocabularul juridic; să caracterizeze limbajul juridic şi principiile

acestuia; să cunoască logica actului legislativ;

1. Cerinţele de conţinut ale

actelor normative

2. Redactarea actelor normative

3. Modalităţi şi procedee de

formare a conţinutului actelor

normative

4. Limbajul actelor normative

5. Regulile lingvistice de

întocmire a actelor normative

6. Logica actelor normative

VI. ARHITECTURA ACTELOR NORMATIVE

să cunoască arhitectura actului normativ; să identifice părţile constitutive ale legii; să distingă elementele de structură şi procedeele de

sistematizare a conţinutului actelor legislative.

1. Arhitectura actului normativ 2. Titlul actului normativ, formula

introductivă şi preambulul 3. Partea dispozitivă a actului

normative 4. Anexele şi formula de atestare

a autenticităţii actului

VII. SISTEMATIZAREA ACTELOR LEGISLATIVE să cunoască esenţa, cauzele şi semnificaţia

reexaminării şi sistematizării actelor legislative; să cunoască subiecţii şi etapele sistematizării; să identifice principiile sistematizării actelor

legislative; să cunoască formele de sistematizare: codificarea,

încorporarea şi consolidarea; să distingă procedura şi regulile tehnico-juridice ale

codificării, ale incorporării şi ale consolidării; să înţeleagă noţiunea şi semnificaţia evidenţei

actelor normative.

1. Consideraţii generale cu

privire la sistematizarea actelor

normative.

2. Principiile sistematizării

actelor normative.

3. Formele de sistematizare a

actelor normative.

4. Regulile de sistematizare a

actelor normative.

5. Evidenţa actelor normative.

VIII. ACTUALIZAREA LEGISLAŢIEI (EVENIMENTELE LEGISLATIVE) să cunoască conceptul şi esenţa modificării şi

completării actelor normative; să distingă formele modificării şi completării şi

regulile de operare a acestora; să pătrundă în esenţa şi să argumenteze semnificaţia

derogării şi efectul acesteia. să cunoască efectul, funcţiile şi formele abrogării; să identifice condiţiile de formă şi de fond ale

abrogării; să înţeleagă necesitatea şi particularităţile rectificării; să cunoască specificul şi efectele republicării. să analizeze noţiunea de acquis-ul comunitar şi de

armonizare.

1. Modificarea şi completarea

actelor legislative

2. Derogarea şi abrogarea actelor

legislative

3. Rectificarea şi republicarea

actelor legislative

4. Armonizarea legislaţiei cu

Acquis-ul comunitar.

~ 7 ~

V. SUGESTII PENTRU ACTIVITATEA INDIVIDUALĂ A STUDENŢILOR

Forme de realizare

Subiecte Modalităţi de

evaluare

Referate Eseuri Comunicări

Rolul tehnicii legislative în procesul de elaborare a dreptului

Principiile, subiecţii şi etapele procesului legislativ

Regulile lingvistice de întocmire a actelor legislative

Limbajul şi logica actelor legislative

Terminologia şi vocabularul juridic

Regulile de modificare şi completare a actelor normative

Redactarea actelor normative

Semnificaţia şi particularităţile sistematizării actelor normative

Armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară

Prezentarea la seminare, mese rotunde şi conferinţe ştiinţifice. Publicarea articolelor ştiinţifice

Studii de caz Analiza conţinutului actelor normative Elaborarea proiectelor de acte normative

Prezentarea la seminare

VI. PLANURILE SEMINARIILOR

Seminarul nr. 1

Introducere în tehnica legislativă

1. Noţiuni generale despre tehnica juridică. Evoluţie.

2. Tehnica legislativă ca ramură de drept şi disciplină juridică.

3. Conţinutul tehnicii legislative.

4. Izvoarele tehnicii legislative.

5. Rolul tehnicii legislative şi a juristului în procesul de creare a dreptului.

Subiecte de evaluare:

definiţi noţiunea tehnicii juridice, expuneţi istoria apariţiei şi evoluţiei acesteia;

definiţi noţiunea tehnicii legislative şi identificaţi coraportul dintre tehnica juridică şi tehnica

legislativă;

explicaţi esenţa tehnicii legislative ca ramură de drept şi disciplină juridică;

explicaţi regulile generale de tehnică legislativă;

identificaţi izvoarele tehnicii legislative;

argumentaţi valoarea practică a tehnicii legislative şi rolul juristului în aplicarea şi

respectarea normelor tehnicii legislative.

Seminarul nr. 2

Legislaţia: noţiune, structură şi exigenţe

1. Conceptul legislaţiei şi valoarea acesteia pentru relaţiile sociale. Structura legislaţiei.

2. Actul normativ.

3. Criteriile calităţii legislaţiei.

4. Lacunele şi erorile în drept.

~ 8 ~

Subiecte de evaluare:

definiţi noţiunea de legislaţie;

expuneţi particularităţile legislaţiei ca sistem;

explicaţi rolul legislaţiei în reglementarea relaţiilor sociale;

distingeţi categoriile actelor normative;

explicaţi ierarhia şi clasificarea actelor legislative;

precizaţi criteriile calităţii legislaţiei;

expuneţi esenţa lacunei şi a erorii în drept;

distingeţi cauzele apariţiei şi formele lacunelor;

identificaţi căile eliminării lacunelor.

Seminarul nr. 3

Legiferarea. Norme de procedură

1. Conceptul şi esenţa legiferării (procesului legislativ).

2. Principiile de bază ale legiferării.

3. Etapele procesului de elaborare a actelor legislative.

Subiecte de evaluare:

definiţi conceptul legiferării; precizaţi distincţia dintre procesul legislativ şi procedura legislativă; expuneţi principiile legiferării şi rolul lor în elaborarea legilor; identificaţi etapele procesului legislativ;

precizaţi particularităţile: planificării activităţii legislative; înaintării iniţiativei legislativei;

elaborării proiectului de lege; expertizei, aprobării şi examinării proiectului de lege;

promulgării legilor; publicării, înregistrării şi intrării în vigoare a legii.

Seminarul nr. 4

Conceptualizarea juridică

1. Conceptualizarea juridică.

2. Procedeele tehnice de conceptualizare juridică.

- Definiţiile.

- Clasificările.

- Construcţiile juridice.

- Prezumţiile.

- Ficţiunea.

Subiecte de evaluare:

precizaţi esenţa conceptualizării juridice;

expuneţi esenţa şi semnificaţia definiţiilor juridice;

identificaţi construcţiile juridice;

precizaţi distincţia dintre prezumţii şi ficţiuni;

identificaţi rolul axiomelor şi a excepţiilor.

~ 9 ~

Seminarul nr. 5

Redactarea actelor normative

1. Cerinţele de conţinut ale actelor normative.

2. Redactarea actelor normative.

3. Modalităţi şi procedee de formare a conţinutului actelor normative.

4. Limbajul actelor normative.

5. Regulile lingvistice de întocmire a actelor normative.

6. Logica actelor normative.

Subiecte de evaluare:

identificaţi cerinţele de conţinut ale actelor normative, precum: legalitatea, oportunitatea,

temeinicia, eficienţa, actualitatea, stabilitatea, economicitatea;

identificaţi regulile de redactare a actelor normative;

expuneţi esenţa stilului normativ;

caracterizaţi terminologia juridică şi vocabularul juridic;

caracterizaţi limbajul juridic şi principiile acestuia;

expuneţi logica actului legislativ.

Seminarul nr. 6

Arhitectura actelor normative

1. Arhitectura actului normativ. 2. Titlul actului normativ, formula introductivă şi preambulul. 3. Partea dispozitivă a actului normative. 4. Anexele şi formula de atestare a autenticităţii actului.

Subiecte de evaluare:

precizaţi arhitectura actului normativ; identificaţi părţile constitutive ale legii;

distingeţi elementele de structură şi procedeele de sistematizare a conţinutului actelor

legislative

Seminarul nr. 7

Sistematizarea actelor normative

1. Consideraţii generale cu privire la sistematizarea actelor normative.

2. Principiile sistematizării actelor normative.

3. Formele de sistematizare a actelor normative.

4. Regulile de sistematizare a actelor normative.

5. Evidenţa actelor normative.

Subiecte de evaluare:

precizaţi esenţa, cauzele şi semnificaţia reexaminării şi sistematizării actelor legislative;

identificaţi subiecţii şi etapele sistematizării;

identificaţi principiile sistematizării actelor legislative;

~ 10 ~

precizaţi formele de sistematizare: codificarea, încorporarea şi consolidarea;

distingeţi procedura şi regulile tehnico-juridice ale codificării, incorporării şi consolidării;

expuneţi noţiunea şi semnificaţia evidenţei actelor normative.

Seminarul nr. 8

Actualizarea legislaţiei (evenimentele legislative)

1. Modificarea şi completarea actelor legislative.

2. Derogarea şi abrogarea actelor legislative.

3. Rectificarea şi republicarea actelor legislative.

4. Armonizarea legislaţiei cu Acquis-ul comunitar.

Subiecte de evaluare:

definiţi conceptul şi precizaţi esenţa modificării şi completării actelor normative;

distingeţi formele modificării şi completării şi regulile de operare a acestora;

precizaţi esenţa şi argumentaţi semnificaţia derogării şi efectul acesteia.

expuneţi efectul, funcţiile şi formele abrogării;

identificaţi condiţiile de formă şi de fond ale abrogării;

argumentaţi necesitatea şi particularităţile rectificării;

precizaţi specificul şi efectele republicării.

analizaţi noţiunea de acquis-ul comunitar şi de armonizare

VII. EVALUAREA ÎNSUŞITEI LA DISCIPLINĂ

Realizarea cursului „Tehnica legislativă” presupune:

acumularea cunoştinţelor conform programei,

formarea deprinderilor și priceperilor de aplicare a cunoștințelor,

schimbarea comportamentului la studenţi.

Schimbări de comportament la studenţi:

concentrarea asupra elementelor esențiale ale fenomenelor;

formarea unei atitudini raționale și de căutare a soluțiilor la probleme;

formarea orientării spre obținerea de sine stătătoare a cunoștințelor;

cultivarea spiritului de argumentare a opiniilor și de discutare civilizată a

problemelor;

aspirație spre o reușită superioară și încredere în capacitatea de a reuși.

Forme de evaluare: evaluare formativă (permanentă); evaluare sumativă

(periodică și finală), folosite sub formă îmbinată.

Tehnici de evaluare: chestionare, lucrări scrise și teste.

Sistemul de evaluare a rezultatelor obţinute de studenţi prin studierea cursului

include participarea studenţilor la dezbateri, la elaborarea unor referate pe anumite

probleme ale conţinutului tematic.

Evaluări sumative periodice (testări curente):

Evaluarea nr. 1 – în temeiul temelor nr. 1-4;

Evaluarea nr. 2 – în temeiul temelor nr. 5-8.

~ 11 ~

Evaluarea sumativă finală se va desfăşura sub forma unui examen. Biletul de

examinare va cuprinde trei subiecte, care vor fi formulate reieşind din obiectivele

generale ale disciplinii şi, îndeosebi, din obiectivele de referinţă. Nota de la examen

constituie 40% din nota finală, iar 60% revin notei medii acumulate la seminarii și

evaluările curente.

Condiț ii de admitere la evaluarea finală:

- lipsurile de la prelegeri au fost prelucrate prin posesia conspectelor;

- lipsurile de la seminarii au fost prelucrate prin demonstrarea însușirii materiei

(scrisă sau verbală, prin expunerea materiei, întocmirea referatelor etc.);

- notele negative de la seminarii au fost corectate.

Studentul care a primit note la peste 50% din seminarii a căror medie este mai

mare de nota 9 (nouă) este eliberat de la examinarea finală cu nota medie, care

constituie media aritmetică a notelor obținute la seminarii și la evaluările curente. Nu se

iau în considerare notele obținute ca urmare a prelucrării lipsurilor de la seminarii.

Participarea la o reuniune științifică instituțională poate să echivaleze cu

prelucrarea lipsurilor de la unele seminarii. Posibilitatea este determinată în funcție de

toate circumstanțele (motivul lipsei, atitudinea studentului, nivelul de însușire a altor

teme etc.), inclusiv conduita studentului.

VIII. SUBIECTELE PENTRU EVALUAREA FINALĂ (EXAMEN)

1. Noţiunea şi evoluţia tehnicii juridice 2. Tehnica legislativă ca ramură de drept şi disciplină juridică 3. Coraportul dintre tehnica juridică şi tehnica legislativă 4. Conţinutul tehnicii legislative. Regulile generale de tehnică legislativă 5. Izvoarele tehnicii legislative 6. Valoarea practică a tehnicii legislative 7. Conceptul şi valoarea legislaţiei ca sistem 8. Structura şi conţinutul legislaţiei. Ierarhia şi clasificarea actelor legislative 9. Criteriile calităţii legislaţiei 10. Lacunele şi erorile în drept 11. Esenţa şi distincţia dintre categoriile de legiferare, proces legislativ şi procedură

legislativă 12. Principiile de bază ale legiferării 13. Etapele procesului legislativ 14. Elaborarea ştiinţifică şi elaborarea tehnică a proiectelor de acte legislative 15. Iniţiativa legislativă şi elaborarea proiectului de lege 16. Expertiza şi avizarea proiectului de lege 17. Promulgarea, publicarea, înregistrarea şi intrarea în vigoare a legii 18. Regulile de redactare a actelor legislative. Stilul normativ. 19. Limbajul actelor normative: terminologia juridică şi vocabularul juridic 20. Conceptualizarea juridică şi procedeele acesteia 21. Regulile logice de redactare a actelor legislative 22. Elementele de structură şi procedeele de sistematizare a conţinutului actelor

legislative 23. Rexaminarea şi sistematizarea actelor normative

~ 12 ~

24. Codificarea şi procedura desfăşurării acesteia 25. Evenimentele legislative 26. Modificarea şi completarea actelor legislative 27. Abrogarea, rectificarea şi republicarea actelor legislative

IX. BIBLIOGRAFIE

Surse normative:

Constituţia Republicii Moldova, din 29.07.1994. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 1 din 18.08.1994.

Legea privind actele legislative, nr. 780 din 27.12.2001. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 36-38 din 14.03.2002.

Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, nr. 317 din 18.07.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 208-210 din 03.10.2003

Legea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale, nr. 173 din

06.07.1994. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 1 din 12.08.1994.

Legea pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului, nr. 797 din 02.04.1996. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 50 din 07.04.2007.

Legea privind transparenţa în procesul decizional, nr. 239 din 13.11.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 215-217, din 05.12.2008.

Legea privind procedura publicării şi republicării actelor normative şi a rectificărilor operate în ele, Nr. 92 din 01.04.2004. În: Monitorul Oficial Nr. 64-66 din 23.04.2004.

Hotărîrea Guvernului cu privire la armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară, nr. 1345 din 21.11.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 189-192 din 15.12.2006.

Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Planului naţional de armonizare a legislaţiei pe anul 2012, nr. 962 din 19.12.2011. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 227-232 din 23.12.2011.

Hotărîrea Parlamentului pentru aprobarea Concepţiei privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă, nr. 373-XVI din 29.12.2005. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 13.01.2006, nr. 55

Surse doctrinare:

Avornic Gh. Teoria generală a dreptului. Chişinău: Cartier juridic, 2004.

Avornic Gh. Tratat de teoria generală a statului şi dreptului (în două volume). Vol. I. Chişinău, 2009.

Arseni Al. Drept constituţional şi instituţii politice. Tratat. Vol. II. Chişinău: CEP USM, 2014.

Baltag D. Teoria generală a dreptului şi statului (curs introductiv). Cimişlia: „Tipcim”, 1996.

Conseil d’État Principes de technique législative. Guide de redaction des textes législatifs et réglementaires. 2008.

Ciora C. Simplificarea legislaţiei în scopul accesibilităţii cetăţeanului la norma juridică. În: Drepturile omului, anul XXI, 2011, nr. 3.

Humă I. Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Neuron, 1995.

Negru B., Cojocaru V. Tehnica legislativă. Chişinău: Tipografia Centrală, 1997.

Grigore Mihai Tehnica normativă. București: C.H. Beck, 2009.

~ 13 ~

Hanga V. Dreptul şi tehnica juridică. Bucureşti: Lumina Lex, 2000.

Vida I. Manual de legistică formală. Introducere în tehnica şi procedura legislativă. Bucureşti: Lumina Lex, 2000.

Zlătescu V. D. Introducere în legistica formală. Tehnica legislativă. Bucureşti: Oscar Print, 1996.

Popescu S., Ciora C. Necesitatea realizării unei metodologii privind elaborarea unitară a actelor normative, ca fundament pentru un sistem legislativ de calitate şi stabil. În: Analele Universităţii “Constantin Brîncuşi” din Tîrgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, 2010, nr. 3.

Varga A. Constituţionalitatea procesului legislativ. Bucureşti: Hamangiu, 2007.

Кашанина Т. В. Юридическая техника: учебник. Москва: НОРМА, 2011.

Законодательная техника: научно-практическое пособие. Под ред. Ю.А. Тихомирова. Москва: Городец, 2000.

Москалькова Т.Н., Черников В.В. Нормотворчество. Москва: Проспект, 2011.

Чухвичев Д.В. Законодательная техника. Москва: Закон и право, 2006.

Кокотов А.Н. Законодательная деятельность и парламентский законодательный процесс в РФ. В: Российский Юридический Журнал, 2006, № 3.

Выстропова А. В. Парламентское право России. Учебное пособие. Волгоград, 2001.

Поленина С. В. Законотворчество в Российской Федерации. Москва, 1996.