MINISTERUL ECONOMIEI, COMERMINISTERUL ECONOMIEI, COMERȚȚULUI ULUI șși TURISMULUIi TURISMULUIDepartamentul de ComerDepartamentul de Comerţţ

Exterior Exterior şşi Relai Relaţţii Internaii Internaţţionaleionale

2929

maimai

20152015

2

Transatlantic Trade and Transatlantic Trade and Investment Partnership Investment Partnership ––

TTIPTTIP

La data de 13 februarie 2013, UE şi SUA au decis să înceapă procedurile interne privind lansarea negocierilor pentru încheierea unui Parteneriat Transatlantic Comercial şi Investiţional UE-SUA (Transatlantic Trade and Investment Partnership –

TTIP).

Negocierile se desfășoară pe trei paliere distincte:

•

accesul pe piaţă,•

aspecte de reglementare şi bariere netarifare în calea comerţului,

•

reguli, principii şi noi modalităţi de cooperare care să se adreseze provocărilor şi oportunităţilor comerţului global.

Impactul unui acord de comerţ

liber UE-SUA:

•

se previzionează că viitorul acord comercial dintre UE şi SUA va fi cel mai mare şi important acord comercial bilateral negociat vreodată care va contribui la creşterea economică a UE cu aproximativ 0,5%.

•

multilateral

(negocierile din cadrul OMC –

Runda Doha),

•

la nivel de SM UE (pozitiv pentru creşterea economică şi reducerea şomajului), inclusiv pentru România (relansarea Parteneriatului Strategic cu SUA).

UE gestionează relaţiile comerciale cu ţările terţe prin intermediul

politicii comerciale.

Politica comercială este de competenţă exclusivă a UE, ceea ce înseamnă că numai UE, şi nu statele membre (SM) în mod individual, poate legifera în domeniul comerţului şi încheia acorduri comerciale internaţionale. (Conform art. 207 al TFUE).

Politica comercială comună a UE este elaborată de SM UE, împreună cu Comisia Europeană (COM).

Nicio decizie la nivel COM sau a Consiliului UE nu se poate adopta fără acordul SM.

3

4

ImportanImportanţţa elaborării pozia elaborării poziţţiei iei României pentru negocierea TTIPRomâniei pentru negocierea TTIP

Elaborarea poziţiei României în domeniul politicii comerciale comune este

foarte importantă și vizează următoarele aspecte :

•susţinerea intereselor de dezvoltare ale României, în diversitatea intereselor celorlalte SM,

•susţinerea eliminării barierelor tarifare şi netarifare din calea exporturilor româneşti

(interese ofensive, mai ales în condiţiile în care industria este esenţială

în economia românească),

•susţinerea producătorilor români

(interese defensive), afectaţi de importurile în condiţiile neloiale din ţări terţe (antidumping, anti-subvenţie, salvgardare).

5

Interesele României Interesele României îîn negocieri n negocieri (1)(1)

Asigurarea unei creşteri economice stabile şi a unei competitivităţi ridicate pe piaţa internaţională.

Deschiderea accesului pe piaţă pentru produsele industriale şi produsele agricole şi procesate, inclusiv eliminarea barierelor tehnice în calea comerţului;

Interesele României în negocierile TTIP pe fiecare din temele abordate de viitorul acord:

Servicii –

deschiderea accesului pe piaţa americană a furnizorilor de servicii europeni, cu îndreptarea atenţiei spre: servicii financiare, servicii privind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, servicii de transport;

Protejarea investiţiilor –

acord mai ambiţios decât cel bilateral existent;

6

Interesele României Interesele României îîn negocieri n negocieri (2)(2)

Proprietate intelectuală (IPR) -

cooperarea celor două părţi în promovarea şi

aplicarea protejării IPR în ţări terţe, dar şi promovarea unor principii care să reflecte standardele înalte

la nivel multilateral;

Achiziţii publice -

o abordare cât mai pragmatică a acestui subiect, pentru

eliminarea

obstacolelor

întâmpinate pe piaţa americană;

Facilitarea comerţului:

•

crearea unui mediu vamal comun transatlantic, bazat pe recunoaştere mutuală şi principii concrete care să ducă la un flux neîntrerupt de proceduri administrative,

•

alinierea şi recunoaşterea mutuală a măsurilor sanitare şi fitosanitare;

Reguli de origine:

•

subiect extrem de sensibil în contextul în care ambii parteneri au încheiate sau urmează să încheie acorduri de comerţ

liber (ACL) cu parteneri strategici;

•

cumulul originii numai cu parteneri cu care şi SUA şi UE au încheiate ACL-uri.

7

Exporturile IMMExporturile IMM--urilor urilor îîn SUAn SUA

Conform Comisiei Europene, IMM-urile din România au înregistrat în anul 2012, o valoare a exporturilor către SUA ,de 200 de milioane EURO, reprezentând 24% din totalul exporturilor companiilor românești către SUA.

În anul 2012, un număr de 600 de IMM-uri românești au exportat în SUA, aceasta reprezentând 61% din totalul companiilor românești care au efectuat exporturi către SUA.

Dificultăți întâmpinate la exportul pe piața SUA:

•

Conformarea produselor exportate la normele și reglementările americane;•

Conformarea la reglementările vamale;

•

Diferențele de reglementări și standarde între diferitele state americane ale SUA;•

Existența legilor americane care exclud de pe piața SUA, firmele europene;

•

Dificultăți privind accesul la informații referitoare la reglementările existente pentru produsele exportate.

8

Beneficii pentru IMMBeneficii pentru IMM--uri (1)uri (1)

Parteneriatul Transatlantic privind Comerţul şi Investiţiile (TTIP) va crea noi oportunităţi, atât în Statele Unite ale Americii, cât şi în UE.

Potenţialele beneficii ale TTIP pentru IMM-uri se referă la următoarele domenii:

•

Taxe vamale -

IMM-urile sunt vizate pentru a câştiga din eliminarea taxelor vamale, în sectoarele în care acestea sunt încă relativ ridicate, aşa cum TTIP îşi propune să realizeze.

•

Aspecte de reglementare şi bariere ne-tarifare -

Companiile mai mici de pe ambele maluri ale Atlanticului pot fi afectate în mod disproporţionat de barierele ne-tarifare, care pot lua forma unor cerinţe aplicate la frontieră sau bariere "în spatele frontierei", cum ar fi inutilele reglementări împovărătoare sau costisitoare, care pot restricţiona comerţul şi pot limita inovarea.

•

Servicii – furnizorii mai mici de servicii ar beneficia de securitatea juridică îmbunătăţită şi de accesul pe o nouă piaţă, pe care TTIP le-ar oferi.

•

Achiziţii publice -

În cadrul TTIP, îmbunătăţirea accesului pe piaţă pentru achiziţiile publice, ar putea însemna noi contracte şi sub-contracte guvernamentale pentru întreprinderile mici.

9

Beneficii pentru IMMBeneficii pentru IMM--uri (2)uri (2)

•

Vama şi facilitarea comerţului - Costuri mai mici, o mai mare transparenţă şi mai puţină birocraţie la frontiere ar putea fi beneficiile micilor exportatori și producători, precum și firmelor mici de vânzare cu amănuntul, en-gros, de transport și de logistică.

•

Drepturile de proprietate intelectuală -

IMM-urile au nevoie de o protecţie puternică a drepturilor lor de proprietate intelectuală, în special deoarece aceştia sunt de multe ori extrem de vulnerabili la încălcarea drepturilor lor de proprietate intelectuală.

•

Comerţul electronic - Internetul permite milioanelor de IMM-uri din SUA şi UE să- şi contacteze clienţii străini, sporindu-şi astfel veniturile şi susţinând locurile de

muncă în comunităţile locale. Dispoziţiile TTIP promovează tratamentul duty-free pentru produsele digitale, precum şi accesul consumatorilor la servicii şi aplicaţii pe internet.

10

Beneficii pentru IMMBeneficii pentru IMM--uri (3)uri (3)IMM-urile și cooperarea în materie de reglementare

UE dorește să se asigure că IMM-urile pot profita de aceste beneficii, prin includerea în TTIP a unui capitol dedicat IMM-urilor.

Capitolul privind IMM-urile ar putea include:

-

Acordarea de asistență IMM-urilor, cu ajutorul unui

site creat special pentru IMM- uri de către fiecare parte a acordului, în vederea identificării reglementărilor

aferente TTIP, pe care operatorii economici trebuie să le respecte;

-

cooperarea consolidată

UE-SUA și un schimb de bune practici privind politicile în favoarea IMM-urilor;

-un comitet dedicat IMM-urilor, în vederea

monitorizării implementării

TTIP;

11

O creştere semnificativă a economiilor celor doi parteneri;

O dinamizare a schimburilor comerciale, atât la nivel bilateral, cât şi în context internaţional, care include şi o scădere a preţurilor;

Reducerea barierelor netarifare:

•

s-a estimat că deşi media taxelor vamale aplicate de SUA la importuri este de 4%, barierele netarifare pot fi cuantificate într-o taxă vamală de aprox. 20%;

Scăderea taxelor vamale;

O creştere importantă a numărului de locuri de muncă;

Se vor înregistra creşteri ale exporturilor europene către alte destinaţii;

Previziuni privind impactul Previziuni privind impactul viitorului TTIPviitorului TTIP

12

ConcluziiConcluzii

Acordul comercial UE-SUA (TTIP) constituie o prioritate pentru Uniunea Europeană, iar România este un susținător al acestui acord;

România susține încheierea unui acord ambițios care să aducă beneficii ambilor parteneri, atât la nivelul mediului de afaceri, cât și al consumatorilor de pe ambele maluri ale oceanului;

Un aspect important al acestor negocieri este transparența și dialogul cu opinia publică și mediul de afaceri;

Comunicarea cu mediul de afaceri și cu societatea civilă este esențială pentru conturarea unui proces de negociere transparent care, în final, să conducă la un rezultat benefic tuturor părților implicate;

În ceea ce privește România, importanța majoră a acestui acord o reprezintă oportunitatea mediului de afaceri românesc de a accesa piața americană;

Pentru a putea promova cât mai bine interesele economice naționale în cadrul negocierilor în curs, considerăm ca fiind foarte utilă reacția mediului de afaceri și a celorlalte părți interesate.

13

VVăă mulmulţţumesc pentru atenumesc pentru atenţţieie

www.dce.gov.rowww.dce.gov.rowww.portaldecomert.rowww.portaldecomert.ro

httphttp://://ec.europa.euec.europa.eu/trade/trade