MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE … doctorat rezumate/2016... · 3.4.2.3.Securitatea platformelor...

NECLASIFICAT

Exemplar nr. ......

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE ,,Carol I”

Nr._______din___________

Număr contract finanţare: POSDRU/159/1.5/S/138822

Drd. MATACHE-ZAHARIA Silvia-Alexandra

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

TEMA: SECURITATEA INFRASTRUCTURII CRITICE DIN DELTA

DUNĂRII, REGIUNEA LAGUNARĂ ȘI DIN ZONA ECONOMICĂ

EXCLUSIVĂ A ROMÂNIEI

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

Contraamiral de flotilă (r) prof.univ.dr. HANGANU Marius

BUCUREȘTI 2015


Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii

bazate pe cunoaştere”

Domeniul major de intervenţie 1.5 „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”

Titlul proiectului: Reţea transnaţională de management integrat al cercetării doctorale şi

postdoctorale inteligente în domeniile “Ştiinţe militare”, “Securitate şi informaţii” şi “Ordine

publică şi siguranţă naţională” - Program de formare continuă a cercetătorilor de elită –

„SmartSPODAS”

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

2 din 27

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

Introducere

Capitolul 1: Clarificări conceptuale asupra noțiunii de infrastructură critică

1.1.Conceptul de infrastructură critică din punct de vedere economico-social

1.2. Conceptul de infrastructură critică din punctul de vedere al securității

1.3. Evoluții ale domeniului securității și protecției infrastructurilor critice în

context euro-atlantic

1.3.1.Evoluția conceptului în Statele Unite ale Americii

1.3.2. Securitatea infrastructurilor critice din perspectiva NATO

1.3.3. Evoluția conceptului în Uniunea Europeană

1.4. Securitatea infrastructurilor critice naționale și europene în contextul Strategiei

de Securitate Națională a României și al Strategiei Naționale de Apărare

1.4.1. Strategia de Securitate Națională a României și Strategia Națională

de Apărare în context euro-atlantic

1.4.1.1. Strategia de Securitate Națională a României

1.4.1.2. Strategia Națională de Apărare

1.4.2. Protecția infrastructurii critice naționale – cadrul legislativ și

instituțional existent și perspective de dezvoltare

1.4.2.1. Cadrul legislativ actual

1.4.2.2. Cadrul institutional existent

1.4.2.3. Perspective de dezvoltare. Parteneriatul public – privat

Capitolul 2: Securitatea infrastructurilor critice din Delta Dunării și regiunea

lagunară

2.1.Importanța geopolitică și geostrategică a Deltei Dunării în contextul securității

europene

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

3 din 27

2.1.1.Delta Dunării – caracteristici geomorfologice

2.1.2.Geopolitica Dunării în context actual – Strategia Uniunii Europene

pentru Regiunea Dunării

2.1.3. Importanța geostrategică a Dunării pentru România

2.1.4. Poziția geostrategică a Deltei Dunării – oportunăți și provocări de

securitate

2.2. Principalele infrastructuri critice din Delta Dunării

2.2.1. Infrastructuri critice ale localităților din Delta Dunării

2.2.2.Infrastructuri critice ale transportului fluvial

2.2.3. Alte infrastructuri critice din Delta Dunării

2.3. Factori de risc, vulnerabilități și amenințări la adresa securității

infrastructurilor critice din Delta Dunării

2.4. Securitatea infrastructurilor critice deltaice și lagunare

2.4.1.Studiu de caz: Asigurarea securității infrastructurilor critice din Delta

Dunării în caz de inundații

2.4.1.1.Riscul și hazardul de inundații al localităților din Delta

Dunării. Impactul asupra securității infrastructurilor critice

2.4.1.2.Apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor din Delta

Dunării

Capitolul 3:Securitatea infrastructurilor critice din zona economică exclusivă

a României

3.1.Importanța geostrategică a Mării Negre în actualul context de securitate

3.1.1.Principalii actori geopolitici la Marea Neagră

3.1.1.1.Uniunea Europeană

3.1.1.2.NATO

3.1.1.3.Federația Rusă

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

4 din 27

3.1.1.4.Turcia

3.1.2.Rolul României ca actor geopolitic și geostrategic în regiunea Mării

Negre

3.1.3.Marea teritorială, platoul continental și Zona Economică Exclusivă

– definiții și însemnătate pentru dezvoltarea economică și securitatea națională

3.2.Principalele infrastructuri critice de pe litoralul românesc și din zona

economică exclusivă a României

3.2.1.Infrastructuri critice din zona de coastă

3.2.2.Infrastructuri critice din Zona Economică exclusivă

3.3.Vulnerabilități, riscuri și amenințări la adresa securității infrastructurilor critice

de pe litoralul românesc și din zona economică exclusivă a României

3.4.Securitatea infrastructurilor critice de coastă și din zona economică exclusivă a

României

3.4.1.Securitatea infrastructurilor critice de pe litoralul românesc

3.4.2.Securitatea infrastructurilor critice din Zona Economică Exclusivă a

României

3.4.2.1.Strategia Maritimă a NATO și influența ei asupra

securității infrastructurilor critice din zona maritimă

3.4.2.2.Strategia UE pentru Securitate Maritimă și impactul

acesteia asupra securității infrastructurilor critice din ZEE a României

3.4.2.3.Securitatea platformelor de foraj marin românești-

reglementări legislative și instituții responsabile

3.4.2.4.Cerințe de securitate pentru platformele de foraj marin.

Sistemul integrat de securitate

3.4.2.5.Rolul Forțelor Navale Române în asigurarea securității

infrastructurilor critice din zona maritimă a României

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

5 din 27

3.5.Sisteme de supraveghere maritimă și de avertizare timpurie. Contribuția

acestora la securitatea infrastructurilor critice de pe litoralul românesc și din Zona

Economică Exclusivă

3.5.1.SCOMAR

3.5.2.Rețeaua GeoPontica

Concluzii

Glosar

Lexicon

Lista tabelelor

Lista figurilor

Bibliografie

Lista anexelor

Anexa nr. 1- Infrastructuri fizice

Anexa nr. 2- Infrastructuri cosmice

Anexa nr. 3- Infrastructuri virtuale

Anexa nr. 4 – Lista sectoarelor ICN/ICE

Anexa nr. 5 – Direcții de acțiune pentru protecția ICN

Anexa nr. 6- Harta fizică a Deltei Dunării

Anexa nr. 7- Infrastructuri critice alimentare cu apă Delta Dunării

Anexa nr. 8- Infrastructuri critice energie electrică Delta Dunării

Anexa nr. 9 –Rețeaua de transport fluvial Delta Dunării

Anexa nr.10- Harta intervențiilor umane în Delta Dunării

Anexa nr.11- Harta inundabilității Deltei Dunării

Anexa nr.12-Limitele zonelor inundabile din Delta Dunării

Anexa nr.13-Limita zonei inundabile Chilia

Anexa nr.14-Limita zonei inundabile Letea

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

6 din 27

Anexa nr.15-Limita zonei inundabile Caraorman

Anexa nr.16-Hazardul la inundații Delta Dunării

Anexa nr.17- Riscul la inundații Delta Dunării

Anexa nr.18- Coordonatele limitelor spațiilor maritime românești

Anexa nr. 19-Harta perimetrelor de exploatare din ZEE

Anexa nr. 20-Amplasare subsisteme radar ale SCOMAR.

Anexa nr. 21- Rețeaua GeoPontica

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

7 din 27

INTRODUCERE

Într-o lume în care asigurarea securității a devenit o problemă

transnațională, locul și rolul infrastructurilor critice în dinamica socială a cunoscut

o modificare substanțială, asigurarea securității componentelor vitale fiind

esențială pentru bunăstarea unei societăți. Integrarea actuală a rețelelor de

infrastructuri critice în sisteme interconectate de o complexitate sporită a relevat

nevoia elaborării unor strategii transnaționale sau chiar regionale pentru

dezvoltarea unor mecanisme adecvate de asigurare a securității acestora. De

asemenea, interdependența sistemelor de infrastructuri critice a necesitat o

abordare multidisciplinară pentru înțelegerea adecvată a conceptului și

identificarea unor noi componente cu caracter vital.

Evoluțiile actuale ale climatului de securitate internațional sunt

caracterizate de evenimente cu un nivel ridicat de imprevizibilitate, vulnerabilități

endemice ale sistemelor naționale de securitate și apărare, riscuri de securitate

emergente și amenințări asimetrice. Toate aceste elemente au un impact direct

asupra infrastructurilor critice, având capacitatea de a produce efecte adverse

asupra funcționabilității acestora sau de a provoca situații de insecuritate

prelungite, cu impact pe termen mediu și lung. Totodată, informatizarea accentuată

a sistemelor de management și control ale infrastructurilor critice a generat noi

pericole la adresa securității, prin multiplicarea amenințărilor legate de potențiale

atacuri cibernetice asupra componentelor informaționale ale infrastructurii critice

naționale sau transnaționale. Necesitatea asigurării protecției infrastructurilor

critice a determinat corelarea strategiilor naționale de securitate cu cele elaborate la

nivel transnațional sau regional, obiectivele majore fiind de a asigura un grad înalt

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

8 din 27

de siguranță, funcționarea viabilă a acestora și capacitatea de apărare/răspuns în

caz de amenințare sau agresiune.

Prin prezenta lucrare, ne propunem să analizăm principalele vulnerabilități,

riscuri și amenințări la adresa infrastructurilor critice din Delta Dunării, regiunea

lagunară și din Zona Economică Exclusivă (ZEE) a României. Aceste provocări de

securitate sunt determinate de specificitatea spațiului deltaic, lagunar și maritim, în

care elementele de infrastructură vitală vizate funcționează. Potențialele riscuri și

amenințări la adresa categoriilor de infrastructură critică din arealul analizat sunt

generate atât de unicitatea sistemelor critice din Delta Dunării și zona maritimă, cât

și de contextul global și regional de securitate, devenit, datorită recentelor evoluții

din peninsula Crimeea și din estul Ucrainei, extrem de volatil și imprevizibil. În

acest context, considerăm că lucrarea prezintă un pronunțat caracter de actualitate,

constituind o primă tentativă de sintetizare și analizare a eforturilor de protecție a

infrastructurilor critice la nivel național și regional.

Noutatea demersului de cercetare constă în concentrarea efortului

analitic la arealul Deltei Dunării și al Zonei Economice Exclusive a României

reprezentând, din cunoștințele noastre, prima lucrare de acest tip din literatura

română de specialitate. Obiectivul tezei de doctorat este acela de a plasa

infrastructurile critice din Delta Dunării și Zona Economică Exclusivă în rândul

infrastructurilor critice naționale și europene cu impact asupra securității și apărării

regionale. Totodată, lucrarea urmărește să impulsioneze aprofundarea studiilor

dedicate acestui areal, precum și să genereze potențiale noi direcții de acțiune

pentru proiecte de parteneriat public-privat privind protecția infrastructurilor critice

din arealul sus-menționat.

Cercetarea academică în domeniul securității infrastructurilor critice se

află, cel puțin în România, încă în stadiu incipient și se concentrează în special

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

9 din 27

asupra problemelor de definire a conceptului și de identificare/clasificare a

elementelor vitale de infrastructură. Lucrările de specialitate de referință în

domeniu au tratat, până în acest moment, aspecte teoretice legate de definirea

conceptului, identificarea componentelor critice și clasificarea diferitelor tipuri de

infrastructuri vitale, precum și de analiza principalelor tipuri de vulnerabilități

sistemice, riscuri sau amenințări extrasistemice la adresa acestor infrastructuri. Din

acest motiv, considerăm că lucrarea de față va aduce plusvaloare cercetărilor

existente prin suprapunerea noțiunilor teoretice la elementele practice conferite de

particularitățile arealelor deltaic și maritim, precum și un spor de aplicabilitate în

ceea ce privește posibile modalități de îmbunătățire a măsurilor și sistemelor de

protecție existente.

Dincolo de cercetarea resurselor bibliografice existente privind securitatea

infrastructurilor critice naționale și europene, am apelat la gândirea critică pentru a

analiza în mod obiectiv măsura în care considerațiile teoretice și reglementările

legislative corespund realității. Totodată, am folosit analiza comparativă și am

realizat un studiu de caz pentru a putea evidenția aspectele vulnerabile și

potențialele amenințări pe care aceste vulnerabilități de sistem le pot genera,

precum și măsura în care actualul cadru instituțional de protecție a infrastructurilor

critice poate genera un răspuns adecvat în eventualitatea unor situații de urgență.

Nu în ultimul rând, acolo unde a fost posibil, am recurs la cercetarea empirică, în

teren, pentru a putea observa nivelul de performanță al infrastructurilor critice din

arealul analizat, precum și gradul de eficiență al măsurilor de securitate și protecție

aplicate acestor infrastructuri. În demersul nostru de cercetare am păstrat principiul

interogației sceptice, atât față de ipotezele emise de terți cât și față de rezultatele

preliminarii ale propriului act științific.

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

10 din 27

CAPITOLUL 1: CLARIFICĂRI CONCEPTUALE ASUPRA

NOȚIUNII DE INFRASTRUCTURĂ CRITICĂ

Primul capitol al lucrării stabilește cadrul teoretic în interiorul căruia se

dorește abordarea problemei vulnerabilităților infrastructurii critice din arealul

deltaic și maritim și aduce în discuție, printre altele, câteva interpretări ale

conceptelor de infrastructură critică, vulnerabilitate, risc, pericol și amenințare.

În cadrul capitolului de debut al prezentei teze, am adus în discuție evoluțiile și

perspectivele conceptului de securitate a infrastructurilor critice în context euro –

atlantic, pornind de la premisa că securitatea regională este determinată, în mare

măsură, de funcționarea în parametri optimi a sistemelor de infrastructuri critice.

Punctul de plecare al demersului nostru de cercetare este constituit de

analiza comparativă a mai multor interpretări ale noțiunii de infrastructuri critice.

Ideea centrală în jurul căreia a fost construită fundamentarea teoretică a acestei

lucrări este aceea că, pentru a corespunde realităților climatului contemporan de

securitate, definirea conceptului de infrastructură critică necesită o abordare

multidisciplinară. Pentru a ilustra această premiză, am analizat atât dimensiunea

istorică, cât și pe cea socială, economică și militară a noțiunii.

Totodată, am considerat că definirea conceptului de infrastructură critică

necesită o analiză comparativă a locului și rolului securității infrastructurilor critice

în Statele Unite ale Americii, în cadrul NATO și în Uniunea Europeană (UE),

prezentând succint cadrul legislativ și soluțiile de implementare dezvoltate de

acestea pentru asigurarea funcționabilității și protecției infrastructurilor critice. De

asemenea, prin prezentarea evoluțiilor conceptului de infrastructură critică am

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

11 din 27

urmărit și identificarea unor potențiale perspective de dezvoltare a eficienței

soluțiilor de securitate în domeniul protecției infrastructurilor critice.

Ultimul subcapitol este dedicat problemei securității infrastructurilor critice

naționale și analizează cadrul legislativ și organizatoric existent în România, prin

prisma Strategiei Naționale de Securitate și a Strategiei Naționale de Apărare.

Ca stat membru UE, România a adoptat și integrat în legislația națională

directivele Uniunii privind protecția infrastructurilor naționale. Cu toate acestea,

eforturile legislative nu au fost întotdeauna urmate și de măsuri coerente la nivel

administrativ și instituțional, motiv pentru care, la momentul actual, la nivelul

autorităților locale și al unor operatori privați, persistă încă un anumit grad de

incertitudine și confuzie în ceea ce privește planurile și normele necesare pentru

asigurarea în mod adecvat și eficient a securității elementelor critice de

infrastructură.

Obiectivul urmărit a fost acela de a analiza modul în care legislația

europeană a fost transpusă în legislația națională, precum și modalitățile de

adaptare a legislației naționale privind securitatea infrastructurilor critice la

normele și reglementările sectoriale. De asemenea, am abordat principalele

modalități de cooperare intra și interinstituțională în domeniul securității

infrastructurilor critice, plasând un accent deosebit asupra eforturilor integratoare

întreprinse de către Centrul de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice

(CCPIC).

Nu în ultimul rând, am realizat o succintă expunere a perspectivelor

potențiale de evoluție a domeniului securității infrastructurilor critice în România,

în special în ceea ce privește parteneriatul public-privat.

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

12 din 27

CAPITOLUL 2: SECURITATEA INFRASTRUCTURILOR

CRITICE DIN DELTA DUNĂRII ȘI REGIUNEA LAGUNARĂ

Cel de-al doilea capitol al lucrării urmărește analizarea eficienței măsurilor

de securitate a infrastructurilor critice din Delta Dunării și identificarea unor

posibile soluții pentru contracarea unor potențiale amenințări la adresa acestora.

Înainte de a putea identifica infrastructurile critice din Delta Dunării,

vulnerabilitățile existente și potențialele amenințări cu care acest tip de

infrastructuri s-ar putea confrunta, am considerat important să aducem în discuție

rolul geopolitic și geostrategic al Dunării și, implicit al Deltei Dunării, în actualul

context european de securitate și dezvoltare durabilă. Astfel, am inclus o analiză

SWOT a arealului deltaic, prin care dorim să evidențiem oportunitățile și

provocările pentru România generate de poziția strategică a Deltei Dunării.

De asemenea, capitolul realizează o trecere în revistă a principalelor

infrastructuri critice din Delta Dunării și reliefează o serie de vulnerabilități

existente, ce ar putea genera sau ar putea contribui la conturarea unor potențiale

amenințări, riscuri și pericole de securitate. Securitatea infrastructurilor critice

deltaice trebuie să țină cont de tendințele actuale de dezvoltare sustenabilă a

regiunii cu respectarea limitelor impuse de regimul legislației de mediu existente.

Din acest punct de vedere, corectarea punctelor vulnerabile ale infrastructurilor

vitale trebuie să permită și să încurajeze o mai mare implicare a sectorului

operatorilor privați, dar și a societății civile, inclusiv prin dezbateri publice asupra

factorilor de risc și a amenințărilor potențiale. Pentru a ilustra acest aspect, am

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

13 din 27

inclus un scurt studiu de caz privind asigurarea securității și protecției

infrastructurilor critice ale localităților din Delta Dunării în caz de inundații.

CAPITOLUL 3: SECURITATEA INFRASTRUCTURILOR

CRITICE DIN ZONA ECONOMICĂ EXCLUSIVĂ A ROMÂNIEI

Ultimul capitol al prezentei lucrări tratează securitatea infrastructurilor

critice din zona maritimă și din Zona Economică Exclusivă a României, plasând un

accent deosebit asupra platformelor de foraj marin românești, ca element de

infrastructură critică energetică de interes vital pentru securitatea națională.

Importanța geostrategică a Mării Negre pentru România și pentru spațiul

euro-atlantic este sporită de perspectiva explorării și, mai ales, a exploatării

rezervelor de hidrocarburi din platoul continental românesc al Mării Negre,

dobândind noi valențe și semnificații în contexul economic internațional actual.

De asemenea, acțiunile Federației Ruse în Crimeea și estul Ucrainei au modificat

în mod substanțial climatul de securitate de la Marea Neagră, determinând

elaborarea și implementare unor noi strategii de apărare atât din partea NATO, cât

și din partea celorlalte state riverane.

Din acest punct de vedere, securitatea infrastructurilor critice aflate la

Marea Neagră din zona de coastă sau din apele teritoriale este o necesitate pentru

asigurarea securității naționale a României. Dintre aceste infrastructuri, considerăm

că platformele de foraj marin, o parte integrantă a infrastructurii critice naționale,

prezintă o importanță aparte datorită rolului jucat în asigurarea securității

energetice a României.

Capitolul urmărește să realizeze o scurtă prezentare a situației actuale a

infrastructurilor critice din zona de litoral și din zona economică exclusivă a

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

14 din 27

României, raportându-se simultan la rolul și locul acestora pentru îndeplinirea

obiectivelor din Strategia de Securitate Națională a României și abordează

importanța geostrategică a Mării Negre în context euro-atlantic, precum și rolul

României ca actor geopolitic regional. Totodată, capitolul aduce în discuție rolul

jucat de rezervele de hidrocarburi din zona economică exclusivă a României în

strategia de securitate energetică a României.

Nu în ultimul rând, capitolul realizează o clasificare a infrastructurilor

critice naționale din zona de litoral și din zona economică exclusivă a României,

plasând un accent deosebit asupra platformelor de foraj marin și a sistemelor care

asigură protecția lor. Dintre acestea, sistemele integrate de comandă și control,

precum și sistemele informatizate de securitate reprezintă o componentă esențială

pentru asigurarea protecției elementelor de infrastructură critică din zona

economică exclusivă a României şi, implicit, pentru îndeplinerea obiectivelor

strategiei de securitate energetică a ţării noastre. În final, lucrarea de față dorește să

aducă în discuție și situația actuală a implementării acestor sisteme, identificând

punctele slabe și propunând posibile soluții pentru minimalizarea efectelor unor

potențiale amenințări.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

O strategie eficientă pentru securitatea infrastructurilor critice necesită

comunicare intersectorială, o viziune asupra obiectivelor și implicare politică atât

la nivel statal, cât și la nivel regional sau comunitar. De asemenea, pentru ca

procesul de identificare, analiză și evaluare a riscului să fie relevant pentru toți

actorii implicați într-un sistem interdependent de infrastructuri critice, este necesar

ca criteriile după care se realizează analizele să fie standardizate, având la bază

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

15 din 27

noțiuni, concepte și definiții comune. În acest mod, s-ar evita confuziile sau

interpretările eronate ale unor termeni și s-ar diminua riscul includerii unor

elemente care nu prezintă caracteristicile necesare în categoria infrastructurilor

critice, precum și cel al adoptării unor măsuri inadecvate de protecție. Totodată,

pentru a fi în concordanță cu caracterul dinamic, evolutiv și imprevizibil al

conceptului de infrastructură critică, reglementările legislative în domeniu ar

trebuie să permită un anumit grad de flexibilitate și adaptabilitate, pentru a putea

răspunde provocărilor sau schimbărilor datorate unor cauze intrinseci sau

extrinseci sistemului.

Analiza infrastructurilor critice naționale conduce la concluzia că acestea se

confruntă, în primul rând, cu vulnerabilități intrasistemice, fiind afectate de uzură

și lipsa investițiilor pentru cercetare-inovare și dezvoltare. Protecția elementelor

vitale ale infrastructurii naționale se realizează în concordanță cu normele

europene în domeniu, legislația națională și deciziile organelor administrative

responsabile respectând, destul de fidel, reglementările comunitare. Cu toate

acestea, apreciem că normele în vigoare ar trebui revizuite și actualizate, astfel

încât să confere un mecanism de securitate ușor adaptabil la schimbări. Totodată,

considerăm că este necesară analiza periodică a elementelor de infrastructură

pentru a putea stabili gradul de „criticitate” al acestora în varii momente ale

ciclului lor de funcționare. De asemenea, măsurile de securitate ale acestor

infrastructuri trebuie să fie flexibile și inovative. Nu în ultimul rând, apreciem că

timpul de reacție al autorităților responsabile în domeniul securității

infrastructurilor critice ar putea fi îmbunătățit, fiind necesară o mai bună instruire a

persoanelor implicate direct în activitatea de gestionare a resurselor de apărare, de

intervenție și de reacție rapidă. De asemenea, se impune și o mai bună organizare a

fluxului decizional, cu implicarea și responsabilizarea operatorilor privați ai

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

16 din 27

elementelor de infrastructură critică care se confruntă cu vulnerabilități majore sau

asupra cărora planează riscuri și amenințări iminente.

În ceea ce privește cazul particular al infrastructurilor critice din Delta

Dunării, putem observa că, de regulă, în regiunile deltaice, infrastructurile critice

contribuie la valorificarea potențialului natural zonal, asigurând, în același timp,

condiții decente de trai pentru populațiile locale. Acestea sunt concentrate de-a

lungul cursurilor de apă, fiind adaptate condițiile de mediu specifice. De asemenea,

se confruntă cu riscuri și amenințări provocate de cauze naturale sau antropice.

Dintre acestea, poate cel mai frecvent este riscul de inundații.

Vulnerabilitățile, riscurile și amenințările la adresa infrastructurilor critice

din Delta Dunării sunt multiple, fiind provocate atât de intervențiile umane asupra

mediului, cât și de schimbările climaterice și de regim al apelor. În primul rând,

sporul demografic este în scădere, densitatea actuală a populației fiind de

aproximativ 5 locuitori/km2, ceea ce are un efect direct asupra dezvoltării

infrastructurilor de transport și ale localităților, prin invocarea argumentului

conform căruia costurile generate de proiectele de modernizare/reabilitare nu sunt

justificate de numărul potențialilor beneficiari. De asemenea, populația activă are

drept ocupații pescuitul, agricultura de subzistență, exploatarea stufului și agro-

turismul, slaba diversificare a tiparului ocupațional conducând la un adevărat eșec

al sectorului agricol și industrial, cu impact asupra infrastructurilor din mediul

socio – economic.

Pe altă parte, factori naturali precum schimbările climaterice, creșterea

nivelului mării, fenomenul de scufundare al litoralului (estimat, în prezent, la 1,5 –

1,8 mm/an pentru zona de litoral învecinată Deltei Dunării) au produs

vulnerabilități suplimentare infrastructurilor critice existente. Dintre factorii de risc

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

17 din 27

naturali, eroziunea zonelor de coastă constituie cea mai mare presiune asupra

infrastructurilor critice.

Datorită statutului de Rezervație a Biosferei intervențiile umane pentru

amenajarea cursurilor de apă și îndiguiri trebuie să respecte anumite norme, fiind,

în prezent, limitate, ceea ce contribuie la menținerea la un nivel ridicat al riscului

de inundații al localităților din Deltă. Teritoriul RBDD are rețele de infrastructură

slab dezvoltate, elementele de infrastructură critică existente fiind legate, în mare

parte, de necesitatea asigurării navigației fluviale și de pescuit. Majoritatea acestor

infrastructuri au un grad sporit de uzură, fiind lăsate să urmeze cursul „dezvoltării

naturale”, cu excepția canalului navigabil Sulina, unde intervenția umană este

necesară pentru asigurarea navigației de mărfuri. Suplimentar, sistemul învechit al

infrastructurilor de alimentare cu apă și alte utilități al localităților creează riscuri

de sănătate la adresa populației din arealul deltaic. Din punct de vedere al apărării,

demersul nostru de cercetare a relevat că infrastructurile critice din Delta Dunării

se află, împreună cu cele de pe litoralul românesc, în cel mai expus sector al

teritoriului natural în eventualitatea unei agresiuni armate străine.

Vulnerabilitățile și amenințările cu care se confruntă infrastructurile critice

din Delta Dunării reclamă investiții majore în domeniu pentru cercetare, dezvoltare

și inovație tehnologică. În prezent, inițiativele sectorului privat în domeniul

infrastructurii critice nu sunt bine dezvoltate, acestea fiind, în general, orientate

mai degrabă către protecția infrastructurii critice de mediu. Se resimte din ce în ce

mai acerb nevoia promovării și demarării unor proiecte în parteneriate public-

private în domeniul securității infrastructurii critice, în special a celor de navigație

fluviale și ale localităților, astfel de proiecte aflându-se încă în stadiu incipient la

nivel național și regional.

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

18 din 27

Totodată, apreciem că presiunea exercitată de o serie de factori de risc

naturali sau antropici asupra sistemelor de infrastructuri vitale ar putea fi diminuată

prin inițierea și dezvoltarea unor forme de cooperare transnațională. Obiectivul

strategic al acestor colaborări ar putea fi reprezentat de elaborarea unor măsuri

adecvate și eficiente de protecție a elementelor de infrastructură critică din

regiunea Deltei Dunării. În aprecierea noastră, o astfel de abordare ar putea

conduce, pe termen mediu și lung, la diversificarea oportunităților de dezvoltare

economico-socială și la creșterea gradului de coeziune și integrare al arealului. Nu

în ultimul rând, considerăm că activitatea de cercetare și dezvoltare în domeniul

protecției infrastructurilor critice ar putea fi impulsionată prin elaborarea unor

studii detaliate ale impactului eroziunii litoralului, intruziunii apei sărate de

suprafață și adâncime în zona Deltei și schimbărilor climaterice asupra elementelor

de infrastructură din arealul deltaic, a unor cercetări antropologice și sociale care

propun soluții pentru dezvoltarea durabilă a localităților din Delta Dunării, cu

respectarea normelor de mediu și păstrarea patrimoniului cultural existent,

identificarea unor soluții de inginerie „ecologică” pentru dezvoltarea

infrastructurilor energetice și de transport și, nu în ultimul rând, elaborarea și

implementarea unor planuri de management integrat pentru protecția

infrastructurilor vitale, care să țină cont de evoluțiile și vulnerabilitățile

macrosistemice (din regiunea Dunării și bazinul Mării Negre), cu impact negativ

asupra arealului deltaic.

În ceea ce privește infrastructurile critice de pe litoralul Mării Negre și din

ZEE, acestea sunt o parte importantă a infrastructurii critice naționale și europene,

având relevanță atât pentru dezvoltarea economică a țării, cât și pentru securitatea

națională. Infrastructurile critice din ZEE a României, reprezentate în primul rând

de platformele de foraj marin, contribuie la atingerea obiectivelor strategice de

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

19 din 27

securitate energetică ale statului român. Protecția acestor elemente vitale de

infrastructură trebuie înțeleasă în contextul mai larg al efortului de a asigura

protejarea elementelor esențiale pentru economie, populație, guvernământ și

securitatea națională. Atât la nivel european cât și la nivel național, problema

resurselor energetice este una de interes strategic, fiind o parte integrantă a

securității statale și regionale. Politica energetică este vitală pentru securitatea

statelor, sectorul energiei reprezentând un domeniu strategic pentru economia și

dezvoltarea durabilă a acestora. Din acest punct de vedere, asigurarea securității

energetice reprezintă un garant al securității naționale, fiind una dintre prioritățile

statelor. Disfuncționalitățile sau potențialele atacuri asupra infrastructurilor critice

naționale din domeniul energetic au potențialul de a aduce prejudicii grave

securității naționale, generând pierderi greu de recuperat.

O strategie eficientă pentru protecția infrastructurile critice din Marea

Neagră necesită comunicare intersectorială, obiective cuantificabile și

implementarea unor sisteme integrate de monitorizare, comandă și control. Mai

mult decât atât, pentru a putea face față provocărilor contemporane, cadrul

organizațional de protecție a infrastructurilor critice din zona maritimă necesită o

clarificare și o delimitare strictă a atribuțiilor și responsabilităților pentru fiecare

nivel administrativ implicat. Din acest punct de vedere, considerăm că clarificarea

prin acte normative a problemelor de jurisdicție ce persistă în cazul intervenției

contrateroriste în apele teritoriale, zona contiguă și ZEE ar trebui să constituie o

prioritate pentru autoritățile române. Asemenea infrastructurilor critice din arealul

deltaic, apreciem că elementele vitale de infrastructură din zona maritimă ar

benefia de pe urma impulsionării parteneriatelor public-private, în special în

domeniul cercetării și dezvoltării unor sisteme de securitate performante, capabile

să asigure o reacție în timp real la potențiale amenințări.

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

20 din 27

În concluzie, suntem de părere că o strategie coerentă de protecție a

infrastructurilor critice naționale ar trebui să presupună consolidarea cooperării în

parteneriate public – private, reconsiderarea responsabilităților și atribuțiilor unor

instituții guvernamentale, stabilirea unor proceduri de schimb informațional

privind riscurile și amenințările la adresa infrastructurilor vitale și elaborarea unor

mecanisme actualizate, inovative de alertă și intervenție rapidă, prin corelarea și

coagularea compentențelor existente la nivelul a diverse instituții centrale și locale.

Nu în ultimul rând, apreciem că existența unor infrastructuri critice fiabile

și sigure este esențială pentru dezvoltarea economică și socială a unei regiuni,

asigurând funcțiile vitale ale comunităților umane din arealul respectiv. În acest

context, considerăm că investițiile în infrastructurile critice din Delta Dunării, din

zona de coastă și din Zona Economică Exclusivă ar avea un impact semnificativ

asupra dezvoltării economice atât a localităților aflate în acest areal, cât și a întregii

țării, contribuind la asigurarea securității energetice, precum și la apărarea

națională.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. Legi, Ordonanțe și Hotărâri de Guvern

1.***, 162 CDS 07 E rev 1 – The Protection of Critical Infrastructures ,

NATO Parliamentary Assembly, Committee Report, 2007 Annual Session,

disponibil la adresa http://www.nato-pa.int/Default.asp?SHORTCUT=1165,

accesat la 20 mai 2015;

2.***, Black Sea Basin ENI CBC 2014-2020 ,DRAFT 5, November 2014,

disponibil la adresa http://www.blacksea-cbc.net/index.php/eng/content/

download/23158/61035/file/BSB%20ENI%20CBC%2020142020_second%20draf

t%20strategy_Nov%202014.pdf , accesat la 29 martie 2015;

http://www.nato-pa.int/Default.asp?SHORTCUT=1165

http://www.blacksea-cbc.net/index.php/eng/content/%20download/23158/61035/file/BSB%20ENI%20CBC%2020142020_second%20draft%20strategy_Nov%202014.pdf



NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

21 din 27

3.***, Black Sea Basin Joint Operational Programme 2007-2013, Black

Sea Cross Border Cooperation, Final Version, November 2007, disponibil la

adresa http://www.fonduri-

structurale.ro/Document_Files/transfrontaliera/00000041

/3fxy6_Summary%20of%20the%20programme.doc , accesat la 3 mai 2015;

4.***, Communication from the Commission to the Council and the

European Parliament. Black Sea Synergy – a New Regional Cooperation

Initiative, COM (2007) 160 final, Bruxelles, 11.04.2007, disponibil la adresa

http://eeas.europa.eu/enp/pdf/pdf/com07_160_en.pdf, accesat la 23 martie 2015;

5.***, Communication from the Commission on a European Programme

for Critical Infrastructure Protection (COM(2006) 786 final), disponibil la adresa

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2006/com2006_0786en01.pdf,

accesat la 24 iulie 2014;

6.***, Communication from the Commission to the Council and the

European Parliament. Critical Infrastructure Protection in the fight against

terrorism. (COM(2004) 702 final), disponibil la adresa http://eur-

lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do%3Furi%3DCOM:2004:0702:FIN:EN:P

DF&usg=ALkJrhhfyoMTRFu3grD3fiizn9PAbVDSeA accesat la 24 iulie 2014;

7.***, Defending America’s Cyberspace: National Plan for Information

Systems Protection. Version 1.0. An Invitation to a Dialogue. White House, 2000,

disponibil la adresa

http://www.dtic.mil/dtic/stresources/topicLinks/databases.html, accesat pe 13 iunie

2014;

8.***, European Union Maritime Security Strategy (EUMSS) - Action

Plan, Bruxelles, 16 decembrie 2014, disponibil la adresa

http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files/transfrontaliera/00000041%20/3fxy6_Summary%20of%20the%20programme.doc



http://eeas.europa.eu/enp/pdf/pdf/com07_160_en.pdf

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2006/com2006_0786en01.pdf

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do%3Furi%3DCOM:2004:0702:FIN:EN:PDF&usg=ALkJrhhfyoMTRFu3grD3fiizn9PAbVDSeA



http://www.dtic.mil/dtic/stresources/topicLinks/databases.html

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

22 din 27

http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/maritime-security/doc/20141216-action-

plan_en.pdf, accesat la 23 iulie 2015;

9.***, United States Joint Committee on Defense Production Hearings and

Reports , 1977, disponibil la adresa

http://books.google.ro/books/about/Hearings_reports_and_prints_of_the_Joint.htm

l?id=cSg4AAAAIAAJ&redir_esc=y , accesat la 3 iunie 2015;

II. Regulamente și instrucțiuni militare românești

10. ***, FN-1, Doctrina Forţelor Navale, București, 2010;

III. Regulamente și instrucțiuni militare străine

11.***, Allied Maritime Strategy, disponibil la adresa

http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_7515.htm, accesat la data de 13

ianuarie 2015;

IV. Lucrări de autori români

12. ALEXANDRESCU, Grigore, VĂDUVA, Gheorghe, Infrastructuri

critice. pericole, ameninţări la adresa acestora. sisteme de protecţie, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006;

13. ANDRICIUC, Radu, Considerații privind protecția infrastructurii

critice, editura MAI, București, 2009;

14. BĂHNĂREANU, Cristian, „Infrastructurile critice energetice –

element al realizării securității naționale” în Impact Strategic, nr 1(38)/2011,

Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2011;

http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/maritime-security/doc/20141216-action-plan_en.pdf

http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/maritime-security/doc/20141216-action-plan_en.pdf

http://books.google.ro/books/about/Hearings_reports_and_prints_of_the_Joint.html?id=cSg4AAAAIAAJ&redir_esc=y

http://books.google.ro/books/about/Hearings_reports_and_prints_of_the_Joint.html?id=cSg4AAAAIAAJ&redir_esc=y

http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_7515.htm

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

23 din 27

15. CALOPĂREANU, Gheorghe, „Implicații de securitate ale extinderii

NATO și UE la Marea Neagră” în Impact Strategic, nr 1(38)/2011, Editura

Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2011;

16. CERNĂIANU, Adrian, „Considerații privind infrastructura teritorială și

militară a României în contextul deplinei integrări a țării în NATO” în Buletinul

Universității Naționale de Apărare ”Carol I”, nr.2, Editura UNAP, București,

2006;

17. GHEORGHE, Adrian V., „Infrastructuri critice. Riscuri și

vulnerabilități în contextual european” în Impact Strategic, nr.1/2005, editura

UNAP, disponibil la adresa http://cssas.unap.ro/ro/pdf_publicatii/is14.pdf , accesat

la 14 iulie 2014;

18. HANGANU, Marius, „Riscuri și amenințări la adresa infrastructurilor

critice din zona litoralului românesc și din zona economică extinsă a României” în

Revista de Științe Militare, editată de Secția de Științe Militare a Academiei

Oamenilor de Știință din România, nr. 3(24), Anul XI, 2011;

19. HANGANU, Marius, „Securitatea infrastructurii critice din zona

maritimă și fluvială” în Impact Strategic, nr 1(38)/2011, Editura Universității

Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2011;

20. HANGANU, Marius, CHIORCEA, Ion, MARINESCU, Cornel, Studiu

privind perspectivele politicii navale a României în cadrul noilor valențe ale

puterii maritime, create prin integrarea in structurile europene și euro-atlantice,

Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2007;

21. HANGANU, Marius, MARINESCU, Cornel, CHIORCEA, Ion,

Interesele României la Dunăre şi Marea Neagră, Bucureşti, Editura Universităţii

de Apărare „Carol I”, 2007;

http://cssas.unap.ro/ro/pdf_publicatii/is14.pdf

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

24 din 27

22. HANGANU, Marius, SLĂMNOIU, Georgică, Platformele de foraj

marin românești și securitatea acestora, Editura Universității Naționale de

Apărare „Carol I”, București, 2010;

23. HANGANU, Marius, UCE, Gigi – Cristinel, Terorismul naval și

implicarea forțelor navale române în combaterea lui, Editura Universității

Naționale de Apărare „Carol I”, București;

24. PUICHILIȚĂ, Aurel, „Considerații privind necesitatea revitalizării

submarinului, ca gen de forță în cadrul Forțelor Navale” în Perspective ale

securității și apărării în Europa, Sesiunea anuală de comunicări științifice cu

participare internațională, 19-20 noiembrie 2009, București, vol.5, Editura

Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2009;

25. REPEZ, Filofteia, „Protecția infrastructurilor critice – necesitate a

prezentului. Studiu de caz: Impactul din 11 Martie 2011 al tsunami-ului Tohoku

asupra elementelor defensive din infrastructura critică a Japoniei” în Colocviu

Strategic, nr.3/2012, Universitatea Naţională de Apărare ”Carol I”, Centrul de

Studii Strategice de Apărare și Securitate, disponibil la adresa

http://cssas.unap.ro/ro/pdf_publicatii/cs03-12.pdf , accesat la data de 16 iulie 2014;

V. Lucrări de autori străini

26. ARON, Raymund, The Century of Total War, Doubleday, Garden City,

N.Y., 1954;

27. CAŞIN, Mesut Hakkı, Understanding NATO´s New Criticial

Infrastructure Protection – CIP Politics: Common Efforts and Solidarity, Hazar

Caspian Strategy Institute, 12 mai 2014, disponibil la adresa

http://www.hazar.org/blogdetail/blog/understanding_nato%E2%80%99s_new_criti

http://cssas.unap.ro/ro/pdf_publicatii/cs03-12.pdf

http://www.hazar.org/blogdetail/blog/understanding_nato%E2%80%99s_new_critical_infrastructure_protection_cip_politics_common_efforts_and_solidarity_830.aspx?currentCulture=en-US

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

25 din 27

cal_infrastructure_protection_cip_politics_common_efforts_and_solidarity_830.as

px?currentCulture=en-US , accesat la 4 iunie 2015;

28. HOUBEN, Marcus,The EU Maritime Security Strategy and Action

Plan, prezentare susținută în cadrul CSDP Orientation Seminar, organizat de

European Security and Defence College (ESDC) la Bruxelles în perioada 15 -21

martie 2015;

29. NUGENT, Bob, COHEN, Josh, „The Modernization of the Romanian

Army. Assets, Innovations and Systems” în Naval Forces, IV/2012, disponibil la

adresa http://www.amiinter.com/pdf/The%20Modernization0the%20Romainan

%20Navy.pdf, accesat la 29 ianuarie 2015;

30. WEAVER, Carol, The Politics of the Black Sea Region : EU

Neighbourhood, Conflict Zone or Future Security Community?, Ashgate

Publishing, UK, October 2013;

VI. Surse web

31. http://ccpic.mai.gov.ro;

32. http://cssas.unap.ro/ro/pdf_publicatii.html ;

33. http://eur-lex.europa.eu;

34. http://mmediu.ro ;

35. http://navy.ro/;

36. http://www.ceps.eu ;

37. http://www.crevis.ro ;

38. http://www.danube-floodrisk.eu ;

39. http://www.danube-region.eu ;



http://www.amiinter.com/pdf/The%20Modernization0the%20Romainan%20%20Navy.pdf

http://www.amiinter.com/pdf/The%20Modernization0the%20Romainan%20%20Navy.pdf

http://ccpic.mai.gov.ro/

http://cssas.unap.ro/ro/pdf_publicatii.html

http://eur-lex.europa.eu/

http://mmediu.ro/

http://navy.ro/

http://www.ceps.eu/

http://www.crevis.ro/

http://www.danube-floodrisk.eu/

http://www.danube-region.eu/

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

26 din 27

40. http://www.ddbra.ro ;

41. http://www.dhs.gov ;

VII. Reviste

42. Almanahul Forțelor Navale, Statul Major al Forțelor Navale, București,

2010;

43. International Journal of Critical Infrastructures, vol. 1, nr.1/2004,

disponibil la adresa http://www.inderscience.com/info/inarticle.php?artid=3793 ,

accesat la 23 mai 2015;

VIII. Documente de referință

44.***, A Reference Security Management Plan for Energy

Infrastructure, elaborat de către Grupul Harnser pentru Comisia Europeană, 2010,

disponibil la adresa http://ccpic.mai.gov.ro/docs/plan_2010_0203_en.pdf , accesat

la 3 decembrie 2014;

45.***, Action Plan -Accompanying document to the Communication

from the Commission to The European Parliament, The Council, The European

Economic and Social Committee and the Committee of the Regions. European

Union Strategy for the Danube Region, disponibil la adresa

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/communic/danube/act

ion_plan_danube.pdf, accesat la 21 ianuarie 2015;

46.***, Joint Consultation Paper – Towards a New European

Neighbourhood Policy, JOIN(2015) 6 final, Bruxelles, 04.03.2015, disponibil la

adresa http://ec.europa.eu/enlargement/neighbourhood/consultation/

consultation.pdf, accesat la 3 aprilie 2015;

http://www.ddbra.ro/

http://www.dhs.gov/

http://www.inderscience.com/info/inarticle.php?artid=3793

http://ccpic.mai.gov.ro/docs/plan_2010_0203_en.pdf

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/communic/danube/action_plan_danube.pdf

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/communic/danube/action_plan_danube.pdf

http://ec.europa.eu/enlargement/neighbourhood/consultation/%20consultation.pdf

http://ec.europa.eu/enlargement/neighbourhood/consultation/%20consultation.pdf

NECLASIFICAT



NECLASIFICAT

27 din 27

47.***, Towards an EU integrated approach to global maritime security,

Press Release, Bruxelles, 6 martie 2014, disponibil la adresa

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-224_en.htm, accesat la 23 iulie 2015;

48.***, Wales Summit Declaration – Issued by the Heads of State and

Government participating in the meeting of the North Atlantic Council in Wales,

disponibilă la adresa http://www.nato.int/cps/ic/natohq/official_texts_112964.htm,

accesat la 29 martie 2015.

Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul Operaţional

Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cofinanţat prin Fondul Social European, în

cadrul proiectului POSDRU/159/1.5/S/138822, cu titulul „Reţea Transnaţională de

Management Integrat al Cercetării Doctorale şi Postdoctorale Inteligente în Domeniile

“Ştiinţe Militare”, “Securitate şi Informaţii” şi “Ordine Publică şi Siguranţă Naţională” -

Program de Formare Continuă a Cercetătorilor de Elită –“ SmartSPODAS”.”

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-224_en.htm

http://www.nato.int/cps/ic/natohq/official_texts_112964.htm

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE … doctorat rezumate/2016... · 3.4.2.3.Securitatea platformelor...

Documents

Transcript of MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE … doctorat rezumate/2016... · 3.4.2.3.Securitatea platformelor...