mijloacele de proba

8/9/2019 mijloacele de proba

1/28

PROBELE sI MIJLOACELE DE PROB NPROCESUL PENAL

Caracterizare generalaProbele reprezinta acea categorie juridica ce consta n

anumite mprejurari, realitati, ntmplari -denumite generic elemente defapt- care servesc la aflarea adevarului si realizarea scopului procesuluipenal, respectiv constatarea la timp si n mod complet a faptelor careconstituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savrsit oinfractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoananevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.

Categorie juridica distincta, mijloacele de proba pot fi definite ca fiindizvorul probei, adica acele mijloace care pun n evidenta proba prin carepot fi constatate elementele de fapt care pot servi ca proba n procesulpenal Acestea fiind mijloace legale prin care se administreaza probele,mijloacele de proba au, deci, menirea sa descopere elementele de faptcare constituie probe.

Asa cum remarca si literatura de specialitate, cele doua notiuni

trebuie delimitate ntotdeauna cu precizie. n nici un caz, o mprejurarede fapt care conduce la o concluzie de vinovatie ori de nevinovatie nupoate fi confundata cu mijlocul prin care o asemenea mprejurare estecunoscuta sau demonstrata.

A.MIJLOACELE DE PROB ORALE

Cadrul mijloacelor de proba este expres prevazut n legeaprocesual penala, iar la prima subcategorie, mijloacele de proba orale,sunt enumerate

!. declaratiile nvinuitului sau inculpatului"

#. declaratiile partii vatamate, partii civile si partiiresponsabile civilmente"

$. declaratiile martorilor"

%. confruntarea"

&. prezentarea pentru recunoastere.


2/28

1. Declaratiile n!in"it"l"i sa" inc"l#at"l"i

'ara ndoiala nvinuitul este figura centrala a procesului penal,deoarece ntreaga activitate procesuala se desfasoara n vederea

dovedirii activitatii infractionale a acestuia si tragerii acestuia laraspundere penala, dar acest aspect a fost mai bine detaliat n cadrulCapitolului (), *C+P+ +A / ( (( P+*A0+, acumnemaioprindu-ne pentru analizarea acestui mijloc de proba oralprevazut de legea procesual penala.

$. Declaratiile #artii !ata%ate& #artii ci!ile si #artiires#'nsa(ile ci!il%ente

1olutionarea cauzelor penale nu este posibila fara stabilirea cuexactitate a situatiei de fapt si a mprejurarilor legate de situatiafaptuitorului. Astfel, pe lnga declaratiile nvinuitului sau inculpatului, laaflarea adevarului n cauza, o contributie substantiala pot aduce sideclaratiile celorlalte parti n procesul penal, respectiv ale partiivatamate, partii civile si partii responsabile civilmente.

n ntelesul legii, partea vatamata este persoana care a suferit prininfractiune o vatamare fizica, materiala sau morala, daca participa laprocesul penal. Persoana vatamata care exercita actiunea civila n

cadrul procesului penal se numeste parte civila. 2upa cum estecunoscut, constituirea ca parte civila nu se poate face dect n vederearepararii pagubelor pricinuite prin infractiune. n conformitate cuprevederile legale, persoana vatamata se poate constitui ca parte civilaatt mpotriva nvinuitului sau inculpatului, ct ti mpotriva partiiresponsabile civilmente, care potrivit legii procesual penale estepersoana care este c3emata n procesul penal, sa raspunda potrivit legiicivile, pentru pagubele pricinuite prin fapta nvinuitului sau inculpatului.

Ascultarea partii vatamate, partii civile si partii responsabilecivilmente reprezinta o obligatie a organului de cercetare penala.

Ct priveste functia declaratiilor acestor parti din procesul penal,literatura de specialitate este unanima n a sublinia ca acestea sunt denatura sa reliefeze diversele elemente de fapt care pot servi la aflareaadevarului, ca proba, cu referire la fapta savrsita, modul de comitere,participantii la infractiune, urmarile produse s.a.m.d.

Ascultarea acestor parti poate fi facuta numai daca sunt ndeplinite

anumite conditii, astfel


3/28

organul de cercetare penala sesizat despresavrsirea infractiunii sa fi dispus nceperea urmaririipenale n cauza care face obiectul ascultarii"

daca, potrivit legii, nceperea urmaririi penale seface numai la plngerea prealabila a persoanei vatamate

ori la sesizarea sau autorizarea organului expres prevazut,organul de cercetare penala este obligat -nainte de atrece la ascultarea partilor- sa ndeplineasca conditiileprevazute de lege.

n ceea ce priveste valoarea probatorie, ca si n cazul celorlaltemijloace de proba, declaratiile partii vatamate, partii civile si ale partiiresponsabile civilmente -facute n cadrul procesului penal- pot servi laaflarea adevarului numai n masura n care sunt coroborate cu faptele si

mprejurarile ce rezulta din ansamblul probelor administrate n cauza.

egulile generale, statuate de tactica criminalistica, si generalizatede experienta pozitiva a organelor de cercetare penala constau n

regulile stabilite pentru ascultarea nvinuitului sauinculpatului se aplica n mod corespunzatori n cazulascultarii uneia din persoanele mentionate mai sus"

partea responsabila civilmente are, n ceea cepriveste actiunea civila, toate drepturile pe care legea leprevede pentru nvinuit sau inculpat.

2intre regulile speciale amintim

persoana care a suferit o vatamare prininfractiune are posibilitatea de a opta, n sensul ca

poate participa la proces fie n calitate de partevatamata, fie n calitate de parte civila, fie, renuntnd lacele doua posibilitati, n calitate de martor"

o persoana nu poate cumula mai multe calitatiprocesuale n una si aceeasi cauza penala"

spre deosebire de partea vatamata sau parteacivila, partea responsabile civilmente nu are

posibilitatea de optiune"


4/28

n cazul infractiunilor flagrante, urmarite si judecate conform procedurii speciale, declaratia deconstituire ca parte civila se face n cuprinsul procesuluiverbal de constatare.

Avnd n vedere ca regulile stabilite pentru ascultarea nvinuituluisau inculpatului se aplica n mod corespunzator si acestor parti dinprocesul penal, ascultarea parcurge urmatoarele etape

!. verificarea identitatii si ascultarea cuprivire la datele personale"

#. relatarea libera"

$. ascultarea dirijata sau adresarea de ntrebari si ascultarea raspunsurilor.

2eclaratiile partii vatamate, partii civile si partii responsabilecivilmente se consemneaza pe coala de 3rtie netipizata.

). Declaratiile %art'ril'r*

a. Pers'anele care #'t +i asc"ltate ca %art'ri,

Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo mprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului n procesulpenal poate fi ascultata de organele judiciare n calitate de martor 4art.56 C. proc. pen.7.

n principiu, orice persoana fizica fara deosebire de sex, vrsta,religie, cetatenie, situatie sociala etc. care are cunostinta despre vreofapta sau mprejurare ce poate servi la aflarea adevarului intr-o cauzapenala, poate avea calitatea de martor.

2e la aceasta regula exista si exceptii. Astfel, Codul de procedurapenala la art. 58 - 6# prevede anumite categorii de persoane care nu potfi ascultate ca martori dect dupa ndeplinirea unor conditii. Acestecategorii de persoane sunt urmatoarele

a. Persoana obligata a pastra secretul profesional, nu poate fiascultata ca martor cu privire la faptele sau mprejurarile de care a luatcunostinta n exercitiul profesiei, fara ncuviintarea persoanei sau aorganizatiei fata de care este obligata a pastra secretul 4art.58 alin.!C.proc.pen.7"


5/28

Calitatea de martor are ntietate fata de cea de aparator cu privirela faptele si mprejurarile pe care acesta le-a cunoscut nainte de adeveni aparator sau reprezentant al vreunei dintre parti 4art. 58 alin. #C.proc. pen.7.

b. 1otul sau rudele apropiate ale nvinuitului sau inculpatului nusunt obligate sa depuna marturie 4art. 69 alin.! C. proc. pen.7.

:rganul judiciar, dupa ce a stabilit ca persoana ce urmeaza sa fieascultata ca martor este sot sau ruda apropiata cu nvinuitul sauinculpatul, are obligatia sa-i aduca la cunostinta ca se poate abtine sadea declaratie 4art. 69 alin.# C. proc. pen.7. 2aca consimt sa deadeclaratie, li se aminteste ca se supun obligatiilor si drepturilor legale alemartorilor.

c. Persoana care are calitatea de parte n procesul penal.

*imeni nu poate fi martor n propria sa cauza si n propriu sauinteres.

;otusi, cnd o parte n procesul penal pierde sau renunta la aceastacalitate poate fi ascultata ca martor 4art. 6# C. proc. pen.7.

d. inorul pna la vrsta de !% ani.

inorul poate fi ascultat ca martor. Pna la vrsta de !% ani va fiascultat n prezenta unuia dintre parinti ori a tutorelui sau a persoaneicareia i este ncredintat spre crestere si educare 4art. 6! C. proc. pen.7.

(. Dre#t"rile si '(ligatiile #r'ces"ale ale%art'ril'r,

a. 2repturile procesuale ale martorilor sunt urmatoarele 4art. 65 C.

proc. pen.7 - de a lua cunostinta de obiectul cauzei si de a i se arata care sunt

faptele sau mprejurarile pentru dovedirea carora va fi ascultat"

- de a refuza sa raspunda la ntrebarile care nu au legatura cucauza"

- de a cere sa i se consemneze declaratia n modul cum oconsidera reala"


6/28


7/28

- ascultarea martorilor se face de regula la sediul organelor de cercetare penala"

- sunt exceptate de la obligatia de a depune ca martor persoanele ca martor persoanele acer suntobligate sa pastreze secretul profesional medicii, avocatii, preotii, notarii s.a."

- nu sunt obligate sa depuna ca martor sotul si rudele apropiate, ascendentii si descendentii, fratii sisurorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin nfiere astfel de rude"

- pentru minorii care nu au mplinit vrsta de !% ani, legea procesual penala prevede unele dispozitiispeciale, n sensul ca ascultarea se face n prezenta unuia dintre parinti ori a tutorelui sau a persoanei careia ieste ncredintat minorul spre crestere"

- n cazul n care, din diverse motive obiective, persoana nu se poate prezenta n fata organelor judiciare pentru a fi ascultate n calitate de martori, organul de cercetare penala va proceda la ascultareaacestuia n locul unde se afla"

- daca martorul nu cunoaste limba romna, ascultarea acestuia trebuie sa se faca n prezenta unuiinterpret"

- daca martorul se afla n imposibilitatea de a scrie sau de a semna declaratia data se va facementiunea despre aceasta n declaratia scrisa"

- n situatia n care infractiunea a fost constatata n flagrant, iar faptuitorului urmeaza sa i se apliceprocedura speciala de urmarire si judecata, declaratia martorului se consemneaza n cuprinsul procesului deconstatare a infractiunii flagrante"

- ascultarea martorilor se poate efectua si prin comisie rogatorie ori delegare.

-. Pregatirea n !e-erea asc"ltarii*

st"-ierea %aterialel'r e istente la -'sar,

n timpul studierii materialelor cauzei este necesar sa sestabileasca

- ce fapte sau mprejurari de fapte pot fi lamurite cu ajutorul fiecaruimartor, daca sunt mai multi"

- datele, probele si mijloacele de proba care confirma faptele si mprejurarile cunoscute de martori"

-succesiunea n care vor fi c3emati si ascultati pentru a nucomunica ntre ei etc.

n interesul documentarii sale, organul de cercetare penalafoloseste acte normative, manuale de specialitate corespunzatoare,consulta specialisti, se deplaseaza n teren la fata locului etc. n raportde fiecare caz n parte

str/ngerea -e -ate n legat"ra c" #ers'anelece "r%eaza a +i asc"ltate ca %art'ri,


8/28

Cadrele de politie cu atributiuni de cercetare penala trebuie sa aflect mai multe date referitoare la relatiile martorului cu nvinuitul sauinculpatul, cu celelalte parti din cauza" conditiile de loc si timp aleperceperii faptelor si mprejurarilor pe care urmeaza a le relata" starea

psi3ica a martorului" posibilitatile sale de nregistrare, memorarea siredarea a celor vazute sau auzite" daca este interesat n vreun fel nsolutionarea cauzei" starea sanatatii, profesia, antecedente penale etc.

;oate aceste date pot fi obtinute prin mijloacele de care dispun ceice fac cercetarea ascultarea altor martori, a nvinuitilor sau inculpatilor din cauza, a partii civile, prin munca speciala etc.

nt'c%irea #lan"l"i -e asc"ltare sa" ac0esti'nar"l"i,

1pre deosebire de planul sau c3estionarul ntocmit pentruascultarea nvinuitului sau inculpatului, n cazul martorului, planul sauc3estionarul se va axa pe evenimentele la care persoana respectiva aasistat sau despre care a luat cunostinta si care sunt necesare cercetariice se efectueaza.

n timpul ascultarii, unele ntrebari cuprinse n plan sau c3estionar vor putea fi modificate, altele completate, iar atunci cnd situatia impune

se vor formula noi ntrebari. sta(ilirea %'-"l"i -e citare& a ti%#"l"i si

l'c"l"i asc"ltarii,

(nvitarea martorului la organele de cercetare penala se face princitatie scrisa, nota telefonica sau telegrafica, ori prin alte asemeneamijloace.

:ricare ar fi modalitatea de c3emare a martorului, acestuia trebuiesa i se comunice locul, ora, ziua si anul cnd trebuie sa prezinte, cuaratarea consecintelor legale n caz de neprezentare.

n mod obisnuit, martorii se asculta la sediul organului de cercetarepenala.

n cazul n care este necesara ascultarea de urgenta a martoruluiacesta poate fi ascultat si la locul de munca, dar n conditiile n care sase excluda posibilitatea comunicarii lui cu alti martori ascultati n aceeasi

cauza.


9/28

2aca martorul este bolnav la domiciliu sau internat n spital, nprealabil, se obtine avizul medicului care l supraveg3eaza pentru aputea discuta cu martorul, n aceasta situatie putnd fi ascultat ladomiciliu sau spital.

+ste interzisa ascultarea martorului la domiciliul nvinuitului sau alaltor persoane care sunt interesate ca rezolvarea cauzei sa se faca nfavoarea lor.

alte acti!itati re+erit'are la #regatirea n!e-erea asc"ltarii %art'ril'r.

Acestea se refera la

- invitarea unui interpret, traducator, tutore, nvatator, parinte,profesor, medic etc. n raport de persoana ce trebuie ascultata"

- pregatirea materialelor necesare pentru ascultare 4eventualeprobe care se prezinta martorului, fotografii, sc3ite, formulare, celenecesare scrisului etc.7.

e. Asc"ltarea %art'ril'r*

ntre(ari si la%"riri #reala(ile,

Cu ocazia prezentarii martorului la organul de cercetare penala, mai nti i se pune ntrebarile prealabile, referitoare la nume, prenume, etate,adresa, ocupatie 4art. 6% alin. ! C. proc. pen.7, i se aduce la cunostintaobiectul cauzei aratndu-i-se care sunt faptele sau mprejurarile pentrudovedirea carora a fost propus si citat ca martor 4art. 6? alin. ! C. proc.pen.7, dupa care se ntreaba daca este sot sau ruda apropiata ainvinuitului sau inculpatului, n ce raporturi se afla cu celelalte parti sidaca a suferit vreo paguba de pe urma infractiunii 4art. 6% alin. ultim C.proc. pen.7.

n cazul n care martorul este sot sau ruda apropiata cu nvinuitulsau inculpatul, i se pune n vedere ca nu este obligat sa depuna camartor 4art. 69 alin. # C.proc. pen.7. 2aca a acceptat sa faca declaratii,acest lucru se va consemna n partea introductiva a declaratiei.

Potrivit prevederilor art. 6& C. proc. pen. nainte de a fi ascultatmartorul depune juramntul


10/28


11/28

observe daca este sau nu sincer, precum si de a afla date noi pe care nule cunostea anterior.

Pe timpul relatarii libere este indicat ca martorul sa nu fie ntrerupt.

Aceasta se va putea face totusi numai atunci cnd se constata camartorul se ndeparteaza de subiect.

Ascultarea martorului nu va ncepe niciodata cu citirea saureamintirea declaratiilor date anterior de acesta. 2e asemenea, martorulnu va putea prezenta ori citi o declaratie scrisa mai nainte, nsa se poateservi de nsemnari asupra amanuntelor greu de retinut. 'iecare martor se va asculta separat.

n timpul relatarii libere facuta de martor, organul de cercetarepenala poate sa-si noteze unele probleme necesare relatarii declaratieisi eventual spre a lamuri prin ntrebari unele relatari contradictorii,confuze, incomplete si neverosimile ale acestuia.

2upa terminarea relatarii libere, martorului i se pun ntrebari asupraaspectelor importante pe care acesta le-a omis, ori pe care nu le-aexplicat suficient.

nele ntrebari ce se pun martorului se pot referi la conditiile ncare acesta a luat cunostinta de cele relatate, daca faptele declarate le-acunoscut direct sau din relatarea altor persoane etc.

neori este important sa i se puna martorului ntrebari despreaspecte care pot fi verificate cu ajutorul altor probe.

:rganul de cercetare penala nu trebuie sa-si exteriorizeze diferiteatitudini de aprobare sau dezaprobare, sa puna ntrebari sugestive saucu intentia de intimidare a martorului.

Atunci cnd martorul se abate neintentionat de la ntrebarea ce i s-a adresat, el va fi oprit si discutia va fi reluata. 2aca aceasta abatereeste intentionata i se va atrage atentia sa declare numai adevarulreamintindu-i obligatiile sale legale si sanctiunile la care se expune nsituatia cnd nu spune adevarul.

c'nse%narea -eclaratiei%art'r"l"i.


12/28

2eclaratiile martorului se consemneaza n scris pe formular tipizatla persoana ( singular de catre organul de cercetare penala. Peformularul tipizat al declaratiei se vor consemna numai relatarile care aulegatura cu infractiunea savrsita si care rezulta elementele constitutive

ale acesteia. :rganul de cercetare penala, dupa ce a consemnat n scris cele

relatate de martor, i citeste declaratia sau la cererea acestuia i vapermite sa o citeasca. 'ormula de nc3eiere a declaratiei, n sensul cacele scrise corespund celor declarate de martor se va scrie de catreacesta la sfrsitul declaratiei dupa ce i s-a citit sau a citit-o.

2eclaratia va fi semnata pe fiecare pagina si la sfrsit, att demartor ct si de organul de cercetare penala. 2aca martorul solicita sa-siscrie personal declaratia i se permite dar i se pretinde sa completezepreambulul imprimatului.

2eclaratia martorului va fi consemnata conform dispozitiilor art. 6%- 6? C.proc. pen. n plus urmeaza a se face si aplicarea art. 5! - 5% C.proc. pen. Care se aplica corespunzator si la ascultarea martorului.

. C'n+r"ntarea*

Confruntarea poate fi definita ca o activitate de tactica criminalisticasi de urmarire penala ce consta n ascultarea simultana a douapersoane, care au fost ascultate anterior si ntre declaratiile carora existacontraziceri esentiale cu privire la aceeasi problema. 2e fapt,confruntarea este tot o ascultare. +a se constituie ntr-un procedeuprobatoriu complementar n care, prin derogare de la dispozitiile legiiprocesual penale, persoanele sunt ascultate una n prezenta celeilalte, nlegatura cu faptele, mprejurarile sau problemele n care au aparutcontraziceri esentiale.

Are ca scopuri eliminarea contrazicerilor esentiale existente

ntre declaratiile persoanelor ascultate n cauza, cu privire launa si aceeasi problema a cauzei"

obtinerea de noi probe n cauza ce face obiectuldosarului de urmarire penala"

ntarirea declaratiilor anterioare, n special ncazul persoanelor care o conduita oscilanta pe parcursul


13/28

cercetarilor ori atunci cnd exista date ca persoanele ncauza, invocnd diverse pretexte, vor ncerca sa retractezedeclaratiile date n fata organelor de urmarire penala.

egulile generale aplicabile confruntarii se pot sintetiza astfel confruntarea se efectueaza numai ntre

persoane care se cunosc"

confruntarea se efectueaza ntre doi martori, ntre un martor si un nvinuit sau inculpat ori ntre doi nvinuitisau inculpati" desi tactica criminalistica nu recomandaefectuarea confruntarii ntre partea vatamata 4ori parteacivila7 si nvinuit sau inculpat, aceasta recomandare nutrebuie privita ca o interdictie cu caracter absolut"

contrazicerile care determina organizarea siefectuarea confruntarii sa fie esentiale pentru cauza"

confruntarea se poate efectua numai dupa cepersoanele n cauza au fost ascultate anterior cu privire lafaptele, mprejurarile etc. n legatura cu care au aparutcontraziceri esentiale"

confruntarea se poate efectua numai dupa ce, nprealabil, s-a discutat cu persoana considerata sincera siaceasta a fost de acord cu aceasta activitate.

eferitor la regulile speciale ce trebuie avute n vedere cu ocaziaefectuarii confruntarii este de subliniat faptul ca ele deriva, prin analogie,din dispozitiile legii procesual penale referitoare la nvinuit, inculpat,martor, parte vatamata, parte civila s.a.m.d.

cnd una dintre persoanele ce urmeaza a ficonfruntate nu se poate prezenta n fata organului decercetare penala, confruntarea se va efectua la locul unde seafla persoana respectiva"

dispozitiile privitoare la prezenta aparatorului 4nconditiile expres prevazute de lege7, a interpretului ori areprezentantului legal, parinte, tutore etc. se aplica n mod

corespunzator"


14/28

cu ncuviintarea organului de cercetare penala,persoanele confruntate si pot adresa una alteia ntrebari"

daca vreuna din persoanele confruntate este n

imposibilitatea de a semna procesul verbal ori, din diversemotive, refuza sa faca acest lucru, situatia aparuta se vaconsemna att n procesul verbal de confruntare, ct si ntr-un proces verbal de constatare a refuzului sau imposibilitatii.

Confruntarea se face obligatoriu n prezenta a doi lucratori decercetare penala, urmarindu-se anumite aspecte sa reiasa din

ntrebarile adresate persoanelor confruntate daca acestea se cunosc sisa se elimine contrazicerile esentiale care au determinat aceastaactivitate. Att ntrebarile ct si raspunsurile vor fi consemnate nprocesul verbal nc3eiat cu ocazia desfasurarii acestei activitati.

2. Prezentarea #entr" rec"n'astere*

Potrivit literaturii de specialitate, prezentarea pentru recunoastereeste o activitate consacrata de tactica criminalistica, ea fiind efectuata nvederea identificarii persoanelor, cadavrelor, lucrurilor sau animalelor decatre persoanele care le-au perceput anterior si au retinutsemnalmentele, trasaturile exterioare ori caracteristicile acestora.

Prezentarea pentru recunoastere are un scop si o finalitate bineconturate, caracterizate n

identificarea unor persoane"

identificarea unor cadavre"

identificarea unor parti din cadavru"

identificarea unor bunuri"

identificarea unor animale.

Prin analogie cu ascultarea martorilor, nvinuitilor, inculpatilor, partiivatamate si partii civile, pentru a se recurge la prezentarea pentrurecunoastere trebuie ndeplinite urmatoarele conditii


15/28

sa existe un proces penal aflat n curs dedesfasurare n fata organelor de cercetare penala ori a altor organe judiciare"

sa existe o persoana care, prin declaratiile sale,face dovada ca a perceput semnalmentele participantilor la

savrsirea infractiunii ori caracteristicile lucrurilor ce facobiectul cauzei"

persoana ce urmeaza a fi prezentata pentrurecunoastere sa fi fost ascultata anterior de catre organelede cercetare penala.

2intre regulile generale amintim

de regula, prezentarea pentru recunoastere, fiea persoanelor si cadavrelor, fie a lucrurilor sau animalelor, seefectueaza n faza initiala a cercetarii"

prezentarea pentru recunoastere a persoanelor trebuie sa se faca dintr-un grup de cel putin trei persoaneavnd semnalmente asemanatoare cu cele ale persoanei ceurmeaza a fi prezentata pentru recunoastere, inclusiv subaspectul tinutei vestimentare, ncaltamintei etc."

daca e vorba despre o recunoastere dupafotografie, trebuie respectate aceleasi reguli"

recunoasterea din grup trebuie sa se faca ntotdeauna la sediul organului de cercetare penala"

prezentarea pentru recunoastere a unui cadavrunu se face din grup"

att lucrurile, ct si animalele se pot prezentapentru recunoastere si n alte locuri dect sediul organului decercetare penala"

n cazul lucrurilor, prezentarea pentrurecunoastere se face dintr-un grup de obiecte avndcaracteristici generale si individuale asemanatoare"


16/28

pentru asigurarea obiectivitatii prezentarii pentrurecunoastere este cu desavrsire interzis ca persoaneleparticipante sa paraseasca ncaperea pe timpul ct sedesfasoara activitatea" de asemenea, din aceleasi ratiuni se

interzice intrarea altor persoane n ncaperea respectiva.egulile speciale, aplicabile prezentarii pentru recunoastere, se

concretizeaza n

atunci cnd situatia impune, prezentarea pentrurecunoastere se poate face si dupa mers, voce sau vorbire"

n cazul n care nu pot fi procurate lucruri cucaracteristici asemanatoare, prezentarea pentrurecunoastere a obiectului n litigiu se va face individual"

n situatia n care cadavrul a fost descoperit ntr-o stare avansata de putrefactie este indicat sa se facaidentificarea acestuia prin prezentarea pentru recunoastere aobiectelor de mbracaminte ori a lucrurilor gasite asupraacestuia"

si cu ocazia prezentarii pentru recunoasteretrebuie respectate ntocmai dispozitiile privitoare la asistenta

juridica"

n cazul minorilor, a persoanelor cu 3andicap, nspecial a surdo-mutilor sau orbilor, precum si n cazul celor care nu cunosc limba romna, organul de cercetare penalaare obligatia sa asigure prezenta la efectuarea prezentariipentru recunoastere a reprezentantului legal -parinte, tutore,curator etc.- si a interpretului.

ezultatele prezentarii pentru recunoastere se consemneaza nscris printr-un proces verbal.

A. Mi3l'acele -e #r'(a scrise

Potrivit legii procesual penale , prin nscris se ntelege orice obiectce contine o exprimare scriptica de natura a contribui la realizareascopului procesului penal.


17/28

Ca si mijlocele de proba orale sau materiale, nscrisurilenecaracterizate sunt entitati extraprocesuale care, prin legatura directape care o au cu obiectul probatiunii, si mai ales prin folosirea lor nprocesul penal, devin categorii juridice procesuale.

Prin urmare, n raport cu specificul lor, nscrisurile sunt destinate saprocure organelor judiciare elementele necesare cunoasterii adevarului

n cauza. Altfel spus, nscrisurile necaracterizate ndeplinesc functia dmijloc de proba n raport cu obiectul cauzei.

1. Sc'#"l si c'n-itiile #e care tre("ie sa le n-e#lineasca %i3l'acele -e #r'(a scrise

'ara a intra n prea multe detalii, amintim, dintre scopurile folosiriiacestui mijloc de proba, urmatoarele

evidentierea unor stari de fapt, situatii oriraporturi preexistente care constituie situatia premisa ainfractiunii, componenta a continutului juridic al acesteia"

punerea n evidenta a elementelor de faptprivitoare la obiectul cauzei penale ori la persoanafaptuitorului"

individualizarea nscrisurilor ce servesc ca probaprin materialitatea lor, n aceasta categorie nscriindu-sede exemplu, nscrisurile ce poarta urme papilare, celeprovenite din distrugerea unor nscrisuri s.a."

evidentierea nscrisurilor ce constituie obiectulmaterial al unor infractiuni.

;rebuie retinut ca nscrisurile care poarta o urma a faptei savrsiteori cele care au fost folosite pentru comiterea acesteia sau constituieprodusul infractiunii nu fac parte din categoria mijloacelor de probascrise, ci din categoria mijloacelor de proba materiale.

Ct priveste conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca mijloacelede proba scrise, prin analogie cu alte mijloace de proba si derivnd dinfunctia si scopul lor, se concretizeaza n urmatoarele

sa ateste raporturi juridice anterioare savrsiriiinfractiunii, precum si stari de fapt, situatii ori mprejurari ceprivesc fapta si calificarea ei juridica"


18/28

sa conduca la constatarea existentei sauinexistentei infractiunii, la identificarea faptuitorului, precum sila cunoasterea mprejurarilor care au precedat, nsotit sausuccedat fapta investigata"

nscrisurile sa fie aduse n fata organului decercetare penala de catre persoana care le detine si areinteres sa se serveasca de ele n procesul penal.

Atunci cnd n fata organului de cercetare penala se prezinta un nscris, acestea sunt obligate sa procedeze la

verificarea autenticitatii nscrisului, fie de lapersoana de la care emana ori se pretinde ca emana

nscrisul respectiv, fie prin alte mijloace, cum ar fi piese decomparatie, constatari te3nico-stiintifice, expertize etc."

cercetarea continutului nscrisului si stabilireavalorii lui probatorii

daca nscrisurile se afla n posesia sau detentiaaltor persoane, organul de cercetare penala are obligatia dea dispune prezentarea si predarea acestora"

cnd nscrisurile sunt redactate n alta limba,organul de cercetare penala trebuie sa dispuna traducerealui de catre un interpret autorizat"

organul de cercetare penala poate recurge si laridicarea silita atunci cnd persoana care l detine refuza sa-lpredea sau tagaduieste existenta lui"

daca cineva contesta veracitatea nscrisului,organul de cercetare penala decide daca acesta ramne saunu n materialul probatoriu administrat, numai dupa primirearezultatului constatarii te3nico-stiintifice sau a expertizei"

nu pierd calitatea de mijloace de proba scriseacele nscrisuri care au servit la savrsirea unei infractiuni, nsituatia n care se are n vedere continutul lor scriptic si numaterialitatea lor.

$. Pr'cesele !er(ale ca %i3l'c -e #r'(a


19/28

Procesele verbale, denumite si nscrisuri caracterizate sunt nscrisuri n care sunt consemnate date si elemente de fapt constatate direct deorganul de cercetare penala n cursul desfasurarii procesului penal. 1untconsiderate mijloace materiale de proba toate procesele verbale

nc3eiate de organele de cercetare penala n cursul desfasurariiprocesului penal.

ntr-o forma sintetizata, printre scopurile proceselor verbale putemevidentia urmatoarele

dovedirea existentei unor mprejurari, situatii,stari de fapt care contribuie direct la conturarea obiectuluiinfractiunii si a celorlalte elemente constitutive ale acesteia"

asigurarea unei temeinice solutionari a cauzelor penale si realizarea scopului procesului penal"

garantarea respectarii principiului legalitatii,concretizat n respectarea stricta att a normelor cuprinse ndispozitiile legii procesual penale, ct si a regulilor consacrate de tactica criminalistica si metodologiainvestigarii diferitelor genuri de infractiuni"

0egea procesual penala nu face nici o distinctie ntre proceseleverbale de constatare a unor infractiuni si procesele verbale deconstatare a unor acte procedurale, considernd ambele categoriimijloace de proba.

ezulta de aici ca singura conditie ca procesele verbale sa poataconstitui mijloace de proba este ca acestea sa fie nc3eiate de organelecompetente.

Procesele verbale pe care trebuie sa le ntocmeasca organul decercetare penala din cadrul Politiei de 'rontiera omne acopera o arievasta, depinznd de specificul fiecarei infractiuni n parte. : enumerarecompleta a acestor procese verbale nu se poate face deoarece nivelul lacare se exemplifica este doar generic, n particular, la fiecare speta,politistul de frontiera putnd nc3eia multe alte procese verbale care nubeneficiaza de un model.

Astfel, trebuie amintite urmatoarele procese verbale


20/28

!. Procesul verbal de identificare este nc3eiat ncadrul efectuarii actelor premergatoare nceperii urmaririipenale si a fost detaliat n cadrul Capitolului ((("

#.

Procesul verbal de verificare la 1.+.(.P.Pasapoarte, privind starea pasaportului persoanei ncauza, daca a fost declarat pierdut, furat sau orice latedate care sunt considerate esentiale pentru cauza decatre organul de cercetare penala"

$. Procesul verbal de verificare urmaritilocal general, prin care se verifica persoana n cauza subaspectul mai sus amintit"

%. Procesul verbal de constatare, prin care organulde politie de frontiera constata savrsirea faptei de catre oanumita persoana, persoana care urmeaza a fi cercetatasub aspectul comiterii acelei fapte"

&. Procesul verbal de depistare, care se nc3eie nmomentul n care persoana n cauza este depistatacomitnd o anumita fapta"

?.

Procesul verbal prin care se constata capersoana nu si-a scris singura declaratia, motivul fiind unulobiectiv si nu unul ce depinde de vointa persoanei ncauza"

5. Procesul verbal de ncepere a urmaririi penale 4afost detaliat n cadrul Capitolului ()7"

6. Procesul verbal de aducere la cunostinta a nvinuirii si a dreptului la aparare 4detaliat n Capitolul ()7"

8. Procesul verbal de sesizare din oficiu, ce se nc3eie n momentul n care organul de cercetare penalase autosesizeaza cu privire la faptul ca o anumita faptaconstituie infractiune,

!9. Procesul verbal de predare-primire, ce se nc3eie n momentul n care organul de cercetare penala, fieprimeste o persoana, un bun etc., fie preda cele

enumerate mai sus,


21/28

!!. Procesul verbal de consemnare a plngerii orale,al carui titlu tine loc si de explicatii, vezi odelul nr. .........."

!#. Procesul verbal de predare-primire a actelor

premergatoare si a faptuitorului, prin care organul depolitie constatator, dupa efectuarea actelor premergatoare,le preda mpreuna cu persoana n cauza organelor abilitate sa continue cercetarile, vezi odelul nr. ......"

C. Mi3l'acele %ateriale -e #r'(a

Potrivit dispozitiilor legii procesual penale, mijloacele materiale deproba sunt att obiectele care contin sau poarta o urma a fapteisavrsite, ct si orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevarului. 2easemenea, sunt mijloace de proba obiectele care au fost folosite ori aufost destinate sa serveasca la savrsirea unei infractiuni, precum siobiectele care sunt produsul infractiunii.

ijloacele materiale de proba sunt entitati materialeextraprocesuale, avnd legatura directa cu obiectul probatiunii judiciare.

Aceste entitati extraprocesuale, folosite n cadrul procesului penal, devincategorii juridice procesuale.

0egea procesual penala nu prevede n mod expres ndeplinireavreunei conditii privind folosirea mijloacelor materiale de proba nprocesul penal. 2ar, prin analogie cu celelalte mijloace de proba,consideram ca si mijloacele materiale de proba trebuie sa fie utilizate nprocesul probatiunii judiciare n urmatoarele conditii

sa se constate de catre organul de cercetarepenala necesitatea utilizarii lor, att pentru clarificarea unor

mprejurari legate de locul savrsirii infractiunii, descoperirea,relevarea, fixarea si ridicarea unor urme pe care acestea lecontin sau le poarta, ct si pentru stabilirea starii si pozitieiacestora ori pentru elucidarea altor mprejurari legate defapta comisa"

folosirea mijloacelor materiale de proba sa sefaca numai n cadrul procesului penal, adica dupa ce s-adispus nceperea urmaririi penale.

eferitor la valoarea probatorie, aceste mijloace de proba, implicitprobele materiale, prezinta importanta deosebita tocmai datorita largilor posibilitati de aflare si strngere a lor. n acelasi timp, ele aduc un aport


22/28


23/28

organul de cercetare penala sa fi procedat laridicarea si asigurarea mijloacelor materiale de proba si sapoata pune la dispozitia specialistilor persoana respectiva"

n cazurile expres prevazute de lege sa existeplngerea prealabila, sesizarea sau autorizarea organelor

competente.

2ispunerea efectuarii unei constatari se face prin ntocmirea uneiezolutii otivate, 'ara a intra n prea multe detalii, subliniem faptul ca

att literatura de specialitate, ct si practica judiciara sunt de acord caexpertiza judiciara este o activitate de urmarire penala si de tacticacriminalistica, nrudita cu constatarea te3nico-stiintifica si medico-legala,dar procesual deosebita de acestea.

Ca mijloc de proba, expertiza este folosita de organele de cercetarepenala ori de catre celelalte organe judiciare n cazurile n care, pentruprecizarea unor fapte si a stabilirii legaturii cauzale ntre ele este nevoiede cunostinte speciale n domeniul stiintei, te3nicii, artei etc.

E. Mi3l'acele a" iliare -e #r'(a si #r'ce-ee -e #r'(ati"ne

n cadrul acestui capitol analizam alte mijloace de proba care nu

ndeplinesc conditiile pentru a face parte din una din categoriile mai susmentionate.

Astfel vom analiza cercetarea la fata locului, perc3ezitia,reconstituirea, ridicarea de obiecte si nscrisuri, luarea masurilor asiguratorii s.a.

1. Cercetarea la +ata l'c"l"i

Cercetarea la fata locului reprezinta activitatea procedurala si detactica criminalistica al carei obiect l constituie perceperea nemijlocita aloculu unde s-a savrsit o fapta de natura penala, cautarea,descoperirea, relevarea, fixarea, ridicarea si examinarea mijloacelor deproba, inclusiv precizarea pozitiei acestora.

Pentru a proceda la efectuarea cercetarii la fata locului, organele decercetare penala trebuie sa tina cont de conditiile de ordin substantial siformal prevazute de legea procesual penala, si anume

cercetarea la fata locului sa fie necesara si oportuna"


24/28

efectuarea activitatii sa fie impusa de necesitateaverificarii ori precizarii unor date sau mprejurari ale cauzei"

cercetarea la fata locului sa fie efectuata numai dupa

ce s-a dispus nceperea urmaririi penale, fie imediat, fie peparcursul desfasurarii investigarii criminalistice.

Consemnarea rezultatelor cercetarii la fata locului se face prin ntocmirea unu proces verbal, care trebuie sa contina anumite date n mod obligatoriu.

$. Perc0ezitia

Perc3ezitia este activitatea desfasurata de organele de cercetarepenala cu o pondere deosebita n investigarea oricarei infractiuni.Perc3ezitia a fost definita ca fiind actul procedural destinat cautarii siridicarii unor obiecte care contin sau poarta urme ale unei infractiuni, acorpurilor delicte, a nscrisurilor, fie cunoscute, fie necunoscute organului

judiciar si care pot servi la aflarea adevarului. Perc3ezitia face parte dinprocedeele de investigatie, din activitatea de strngere a mijloacelor deproba cunoscute si de descoperire a altor mijloace de proba.

Potrivit legii procesual penale, pentru a fi posibila efectuarea

perc3ezitiei trebuie ndeplinite urmatoarele conditii sa existe sau sa se presupuna, n mod ntemeiat, ca ar

exista un nscris sau obiect sau valoare ce poate servi camijloc de proba si ca s-ar afla n detentia unei persoane fizicesau juridice"

sa se impuna recurgerea la acest procedeu"

sa fie efectuata n baza autorizatiei date de catreprocurorul care supraveg3eaza cauza.

Consemnarea rezultatelor perc3ezitiei se consemneaza deasemenea ntr-un proces verbal.

). Ri-icarea -e '(iecte si nscris"ri

a. #re!e-erile legale care regle%enteaza aceasta instit"tie

idicarea de obiecte si nscrisuri este activitatea prin intermediulcareia organul de urmarire penala sau instanta de judecata asigura


25/28


26/28

:rganele de cercetare penala ale politiei, cu ocazia ridicarii deobiecte si nscrisuri, pot ntlni urmatoarele situatii

(. #re-area -e ("na !'ie a '(iectel'r si nscris"ril'r cer"te

n aceasta situatie, organul de cercetare penala procedeaza laridicarea obiectelor si nscrisurilor pe baza de dovada de predare -

primire ce se ntocmeste n doua exemplare, din care unul se lasapersoanei de la care s-au ridicat.

n dovada de predare-primire fiecare obiect sau nscris trebuie safie descris detaliat, evidentiindu-se caracteristicile de individualizare cumsunt denumirea, seria, numarul, anul de fabricatie, data eliberarii,numarul de exemplare, numarul de file, daca reprezinta originalul saucopia etc.

2aca organul de cercetare penala apreciaza ca si o copie de pe un nscris poate servi ca mijloc de proba, retine numai copia 4art. 85 alin. #C. proc. pen.7.

Cnd obiectul sau nscrisul are caracter secret, prezentarea saupredarea se face n conditii care sa asigure pastrarea secretului 4art. 85alin. $ C. proc. pen.7

c. ri-icarea -e '(iecte si nscris"ri -e la "nitatile #'stale sa"-e trans#'rt

1e poate efectua de catre organele de cercetare penala ale politiei n scopul descoperirii infractiunilor si infractorilor, dar numai curespectarea stricta a regulilor procedurale stabilite prin legeB.

Potrivit art. 86 alin. ! C. proc. pen. :rganul de cercetare penala aredreptul sa dispuna ca orice unitate postala sau de transport sa retina sisa predea corespondenta sau obiectele expediate de nvinuit sauinculpat ori adresate acestuia.

Aceasta situatie se refera la scrisori, telegrame sau obiecte trimisede nvinuit sau inculpat ori adresate acestuia, direct sau indirect, si careau legatura cu infractiunea ce se cerceteaza.

Pentru ridicarea unor astfel de obiecte sau nscrisuri organul decercetare penala trebuie sa solicite prin adresa unitatii postale sau detransport retinerea si predarea lor. Pe adresa este obligatoriu ca n


27/28

prealabil, procurorul sa mentioneze ncuviintarea masurii de ridicare acorespondentei sau obiectelor.

idicarea se face pe baza de proces-verbal nc3eiat n doua

exemplare, din care unul ramne la unitatea de posta sau de transport. Acest act de procedura, aducnd atingerea secretului

corespondentei trebuie efectuat numai n cazurile strict necesare. 2eaceea, C. proc. pen. prevede n art. 86 alin. # ca se restituiedetinatorului, corespondenta si obiectele ridicate, daca se constata ca nuau legatura cu cauza.

-. re+"z"l -e a #re-a -e ("na !'ie '(iectele si nscris"rilecer"te

n aceasta situatie, potrivit legii 4art. 88 alin. ! C. proc. pen.7 seprocedeaza la ridicarea silita.

- :rganul de cercetare penala cunoaste exact locul unde se aflaobiectul sau nscrisul ce urmeaza a fi ridicat, nsa detinatorul refuza sa-l

predea. n acest caz obiectele sau nscrisurile aflndu-se la vederese ridica silit, adica fara consimtamntul celui n cauza, procedndu-se sila desc3iderea ncaperilor ori descuierea ncuietorilor, daca aceasta seimpune.

- :rganul de cercetare penala stie ca obiectele sau nscrisurile ceurmeaza a fi ridicate se afla n locuinta detinatorului ori n dependinteleacesteia, nsa nu cunoaste exact locul unde sunt ascunse, iar cel ncauza neaga existenta lor. n acest caz se va proceda la efectuarea uneiperc3ezitii corporale, domiciliare sau la sediul persoanei juridice pentrugasirea nscrisurilor sau obiectelor. Perc3ezitia se va efectua curespectarea tuturor dispozitiilor legale care reglementeaza aceastaactivitate.

(ndiferent de aspectul ivit, ridicarea de obiecte si nscrisuri se vaface n prezenta martorilor asistenti si pe baza unui proces-verbal, ncare trebuie sa se consemneze si motivele ce au determinat ridicareasilita sau perc3ezitia.

:biectele sau nscrisurile ridicate de catre organul de cercetarepenala vor fi atasate la dosar, daca este posibil, sau pastrare la camera

de corpuri delicte. n cazul n care nu pot fi atasate la dosar, vor fifotografiate, iar plansa cu fotografii se anexeaza la dosar.


28/28

:biectele sau nscrisurile cu caracter secret ridicate n vedereaefectuarii urmaririi penale nu se vor atasa la dosar, dar n referatul cupropunerea de solutionare a cauzei, ntocmit de organul de cercetarepenala se va indica locul unde se afla obiectul sau nscrisul secret.

. Rec'nstit"irea

econstituirea poate fi definita ca o activitate procedurala si detactica criminalistica ce consta n reproducerea artificiala a mprejurarilor

n care a fost comisa o infractiune, precum si a oricarui fapt ce prezintaimportanta pentru cauza, pentru a se stabili daca fapta s-a comis oriputea fi comisa n mprejurarile date.

2. Mas"rile asig"rat'rii

Potrivit legii, masurile asiguratorii constau n indisponibilizarea prininstituirea unui sec3estru asigurator asupra bunurilor mobile si imobile nvederea repararii pagubei produse prin infractiune, precum si pentrugarantarea pedepsei amenzii.

Aceste masuri asiguratorii se realizeaza prin aplicarea pe bunurileindisponibilizate a unui sec3estru penal, care poate avea diferite formede realizare

sec3estrul penal propriu-zis"

luarea inscriptiei ipotecare

instituirea popririi"

restabilirea situatiei anterioare"

restituirea bunurilor.

mijloacele de proba

Documents

Transcript of mijloacele de proba