8/19/2019 Mihaila Ro

1/3

S N TATE PUBLIC #I MANAGEMENT SANITAR

AMT, vol II, nr. 2, 2010, pag. 10

DEZVOLTAREA FIZIC – INDICATOR AL ST RII DES N TATE LA #COLARI

RODICA MIH IL 1, I. GH. TOTOIANU 2, ELENA RESIGA 3, R. MIH IL 4

1,3 Direc ia de S ! n! tate Public ! Sibiu, 2,4Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Cuvinte cheie: dezvoltareaorganismului,cre $terea, în ! l imea,

greutatea corporal !

Rezumat: Dezvoltarea organismului const ! în modific ! ri morfologice $i fiziologice cantitative $icalitative. Sunt enun ate principiile fundamentale pe care se bazeaz ! aceast ! dezvoltare. Sunt studiate

particularit ! ile fenomenului de accelera ie în ara noastr ! , componentele cre $terii $i se insist ! asupraconsecin elor nerespect ! rii ra iei alimentare zilnice, adecvate genului, vârstei, activit ! ii, sub raportcantitativ $i calitativ. Se subliniaz ! caracteristicile dezvolt ! rii în perioada de copil $colar $i la

pubertate.

Keywords: bodydevelopment, growth,height, body mass

Abstract: Body development consist in morphological and physiological quantitative and qualitativechanges. There are enunciate the fundamental principles on which is based this development. There are

studied the characteristic feature of the phenomenon of acceleration in our country, the components of growth and it insists about the consequences of the non-observance of daily alimentary ration,adequately to genus, age, activity, under quantitative and qualitative relation. It emphasis thecharacteristics of the development in schoolchild period and at puberty.

1Autor Corespondent: Rodica Mihil , Direc#ia de S n tate Public Sibiu, str. Gheorghe Bari#iu, 1-3, Sibiu, România; E-mail:mihaila_rodica@yahoo.com; tel +40-(269) 210071Articol intrat în redac#ie în 3.03.2010$i acceptat spre publicare în 10.03.2010ACTA MEDICA TRANSILVANICA Iunie2010; 2(2)10-12

ARTICOL #TIIN &IFIC PREDOMINANT TEORETICDezvoltarea organismului se realizeaz în perioada de

timp cuprins între concep#ie $i stadiul de adult, pe parcursul aaproximativ 20 de ani, fiind un proces continuu$i dinamic, cumodific ri morfologice$i fiziologice atât de natur cantitativ (cre$terea staturo-ponderal) cât $i calitativ (diferen#ierea#esuturilor $i organelor). Cre$terea, cu sensul de dezvoltare

fizic , reprezint totalitatea fenomenelor de sporire adimensiunilor$i greut #ii corpului uman, având ca rezultatmodificarea raporturilor de mrime dintre diferite segmentecorporale$i m rimea formelor corporale (1).

Principiile fundamentale ale dezvoltrii umane sunt: 1. Ritmul dezvolt ! rii organismului în ansamblu scade odat ! cuînaintarea în vârst ! , urmând profilul unei curbe parabolice .(Ritmul cel mai rapid de cre$tere este în perioada intrauterin.Postnatal, ritmul este maxim în primul an de via# . O accelerarea cre$terii mai are loc la prepubertate, urmat de reducereacre$terii postpubertal$i oprirea cre$terii în jurul vârstei de 25ani) (1). 2. Legea alternan ei: osul lung se lunge$te $i seîngroa$ alternativ. Pauza dintre procesele de cre$tere înlungime este folosit pentru cre$terea în grosime$i invers. 3.

Legea basculei : perioadele de activitate$i de repaus carealterneaz în dezvoltarea unui os lung sunt contrare pentru dou oase lungi consecutive ale aceluia$i membru. 4.

La nivelul esuturilor, organelor, aparatelor, sistemelor $i segmentelor corporale cre $terea are urm ! toarele particularit ! i: cre$terea este alometric, dezvoltarea mai rapid a unor organe fiind înso#it de dezvoltarea mai lent sau chiarregresia altor organe; sensul cre$terii este cefalo-caudal; dac unsegment al corpului are o cre$tere propor #ional superioar celeistaturale, segmentele imediat superioare sau inferioare celuiconsiderat vor avea o cre$tere propor #ional inferioar celeistaturale. 5.

Legile pubert ! ii: prepubertar talia cre$te în special pe

seama membrelor inferioare, iar postpubertar pe seamatrunchiului; la prepubertate cre$terea intereseaz mai alessistemul osos, în timp ce postpubertar cuprinde mai ales masamuscular ; prepubertar predomin procesul de alungire osoas,la pubertate$i postpubertar este prioritar procesul de îngro$areosoas . 6.

Dezvoltarea fizic ! în func ie de gen are urmtoarele

particularit#i: fetele au în toate etapele evolutive o dezvoltareosoas mai precoce; bie#ii prezint în toate etapele cre$terii –exceptând perioada prepuberal – talia, greutatea$i for #amuscular mai mare decât fetele (1, 2).

Mul#i speciali$ti au atras aten#ia asupra intensificrii progresive a proceselor de cre$tere $i dezvoltare fizic $i psihic a copilului pe care au denumit-o „fenomen de accelera#ie”.

Studii efectuate în#ara noastr arat c în mediulurban, în perioada 1950 – 1978 fenomenul de cre$tere a valorilormedii pentru parametrii somatici de baz a manifestat oaccelera#ie mare, mai ales la vârste pubertare, pentru ca în perioada 1978 – 1985 s se observe o faz de stagnare$i chiarde decelerare. În 1992 s-a notat o stabilizare a valorilor medii pentru copiii de vârst mic $i revenirea tendin#ei de accelerarela vârsta pubert#ii. În mediul rural, rezultatele din perioada1950 – 1992 indic cre$terea continu a nivelului staturo- ponderal pe parcursul celor 4 decenii investigate.

Etiologia fenomenului de accelera#ie se explic prin 3categorii de factori: economici, sociali (urbanizare), genetici.

Ritmul cre$terii poate fi paralel cu al dezvoltrii, înspecial la vârsta foarte tânr , sau r mas în urm la vârsta b trâne#ii, dar niciodat înaintea dezvoltrii.

Dac termenul decre $tere ar desemna o dezvoltarecantitativ – cre$terea în greutate, în înl#ime – cel dedezvoltareînseamn mult mai mult, definind acumulri calitativeimportante ale organismului uman$i ale func#iilor sale, înspecial în sensul diferen#ierii organelor$i func#iilor acestora, al

8/19/2019 Mihaila Ro

2/3

S N TATE PUBLIC #I MANAGEMENT SANITAR

AMT, vol II, nr. 2, 2010, pag. 11

matur rii lor, iar dup atingerea vârstei adulte$i procesul deregresiune biologic, fenomene fire$ti în ciclul evolutiv al vie#ii(3).

Cre$terea are dou componente: cre$terea cantitativ $icre$terea calitativ.

Cre$terea cantitativ se realizeaz prin procesul deînlocuire a masei organice lezate, pe tot parcursul vie#ii, cum rirea greut #ii $i lungimii organismului. Cre$terea serealizeaz prin: hiperplazie (proliferare celular ) $i hipertrofie(cre$terea de volum celular). Cre$terea calitativ presupunediferen#iere celular .

Cre$terea $i dezvoltarea reprezint doi indicatori aist rii de s n tate ai copilului, dar nu singurii; lor li se maial tur dezvoltarea psihointelectual, capacitatea de aprareimun $i de reproducere (4).

Cre$terea ponderal $i cea statural sunt condi#ionatede aportul substan#elor nutritive, odat cu alimenta#ia; dintreacestea, rolul de baz îl au în principal proteinele$i în mai mic m sur gr simile. Lipsa calitativ sau cantitativ a principiiloralimentare de baz se repercut în primul rând asupra cre$teriiîn greutate$i abia mai târziu$i asupra cre$terii în lungime. Nerespectarea ra#iei alimentare zilnice, adecvategenului, vârstei, activit#ii, sub raport cantitativ$i calitativ, poate duce la tulbur ri nutri#ionale grave, uneori destul de greude corectat. Deficien#ele nutri#ionale printr-o alimenta#iedefectuoas pot apare când ra#ia alimentar este insuficient, dar$i atunci când ea este dep$it .

Expresia cea mai evident a deficien#elor nutri#ionaleeste sc derea în greutate sau denutri#ia $i îngr $area excesiv sauobezitatea. Termenul de obezitate se aplic la persoanele caredep $esc cu 20% greutatea teoretic (5), iar denutri#ia define$te pierderea în greutate cu peste 10% fa# de standardelecorespunztoare genului, vârstei$i în l#imii respective.

În l#imea $i greutatea corporal sunt indicatori

importan#i ai st rii de s n tate a copiilor. Copiii din familiidezavantajate au înl#ime $i greutate mai mici fa# de copiii deaceea$i vârst din familii f r risc social. Aceste aspecte au fostinvestigate într-un studiu retrospectiv efectuat pe un lot de 509copii proveni#i din familii dezavantajate din Novi Sad, spitaliza#iîn Institutul pentru Sn tatea Copilului$i Adolescentului, de-alungul unei perioade de 5 ani$i într-un studiu prospectiv, care ainclus 90 de copii din familii dezavantajate (grup experimental)$i 132 copii din familii f r risc social (grup de control),spitaliza#i în institut într-o perioad de 6 luni. În studiulretrospectiv, care a inclus doar copii din familii dezavantajate,136 (26,7%) dintre ei au avut înl#imea situat sub percentila a10-a, 173 (34%) au avut greutatea$i 86 (16,9%) dintre eicircumferin#a capului situate sub percentila a 10-a. Întârzierea îndezvoltarea psihomotorie / intelectual a fost stabilit la 177(34,8%) dintre ei. Copiii din familiile cu risc social au avutsemnificativ mai des deficit statural, ponderal, al circumferin#eicapului$i de dezvoltare fa# de cele a$teptate teoretic. În studiul prospectiv, 40 (44,4%) dintre copiii din grupul experimental auavut în l#imea, 29 (32,2%) greutatea$i 20 (22,2%) circumferin#acapului sub percentila a 10-a; 17 (26,2%) dintre ei au avutîntârziere în dezvoltarea psihomotorie / intelectual. Copiii dinfamilii dezavantajate au prezentat semnificativ mai frecventîntârzieri în cre$tere $i dezvoltare, comparativ cu copiii dinfamilii f r risc social. De aceea, pediatrii trebuie s #in cont defactorii de risc social când trateaz copiii cu întârziere încre$tere sau dezvoltare. (6)

În Europa Occidental, ast zi un numr crescând decopii$i de tineri adopt o diet vegetarian, fie din cauz c suntcrescu#i în familii vegetariene, fie pentru c au decis singuri s devin vegetarieni. A fost exprimat grija privind riscuriledeficien#ei de nutrien#i ce ar putea afecta cre$terea$i dezvoltarea

copiilor$i adolescen#ilor vegetarieni, în special a celor baza#i pediete strict vegetariene$i diete macrobiotice. Adecvabilitateanutri#ional a dietei lacto-ovo-vegetariene a fost pe largdiscutat de c tre Jacobs$i Dwyer (1988)$i, mai recent, de ctreSanders $i Reddy (1994). Majoritatea studiilor consultate ausubliniat aspectele de sn tate ale copiilor pre$colari, dar foarte pu#ine au investigat cre$terea, compozi#ia organismului,maturizarea$i starea împlinirii fizice a copiilor de vârst $colar $i adolescen#ilor vegetarieni. De exemplu, în a$a-numitul Studiula Farm (o comun vegetarian în Tennessee), O'Connel$i col.au ar tat c în l#imea corporal a copiilor sub 10 ani, crescu#iîntr-o comunitate vegetarian s-a situat sim#itor sub valorile dereferin# din SUA. Dar studiul efectuat de Hebbelinck M, ClarysP $i De Malsche Ann în Belgia a ajuns la concluzia c o diet lacto-ovo-vegetarian sus#ine cre$terea $i dezvoltarea fizic adecvate. În compara#ie cu valorile de referin# , tineriivegetarieni sunt mai slabi, cumuleaz mai pu#in în testele defor # , dar mai mult în anduran#a cardio-respiratorie (7).

Dac la eventuala malnutri#ie prenatal se adaug dificult #i nutri#ionale postnatale, consecin#ele nocive seînsumeaz. Copilul denutrit este supus unor multiple agresiuni.El este mai susceptibil la infec#ii de tot felul, microbiene$i parazitare. (8)

Perioada de copil $colar (7 – 16 ani) reprezint etapasuperioar de cre$tere $i dezvoltare a copiilor, cea în care preocuparea intelectual - $colarizarea - constituie principaladominant. Spre deosebire de perioadele precedente, mai alesdup vârsta de 10 – 12 ani, în cre$terea $i dezvoltarea copiluluise produc mari modificri, atât de ordin cantitativ, cât$icalitativ.

Starea sn t #ii $colarilor este în majoritatea cazurilor bun . Dar, la aceast vârst , pot s apar îmboln viri acute saucu tendin# la cronicizare, precum gastrita, ulcerul, astmul bron$ic (9), boala celiac (10) sau unele îmbolnviri cu evolu#ie

sever , precum infec#ia reumatic (11) sau tuberculoas, cu posibile consecin#e ulterioare nedorite (nefrita cronic, hepatitacronic , localizarea cardiac a infec#iei reumatismale etc). Tot înaceast perioad apar$i primele forme ale unor tulbur ri neuro- psihice, în special sub forma unor nevroze de suprasolicitare saua unor distonii neurovegetative, u$or de tratat dac suntdiagnosticate la timp$i dac , pentru rezolvarea lor, suntantrena#i factorii medicali, familia$i copilul bolnav însu$i. Dareste incomparabil mai simplu de a preveni toate acesteîmboln viri decât de a le trata.

Cre$terea este lent, dar se accentueaz în perioada prepubertar , când se înregistreaz un salt de cre$tere. Cre$tereaîn greutate se face în medie cu 3,5 kg/an, iar în înl#ime cu 6cm/an.

Cre$terea perimetrului cranian este foarte lent. Între 6 – 12 ani perimetrul cre$te de la 51 la 53 – 54 cm. La sfâr $itulacestei perioade creierul atinge dimensiunile de adult.

Cre $terea $i dezvoltarea copilului la pubertate . Înaceast perioad au loc transformri de maturare fizic,cognitiv , psiho-social (12).

Etapa prepubertar ! începe la aproximativ 10 ani lafete $i 12 ani la bie#i, fiind dominat de secre#ia de hormonsomatotrop (STH), care stimuleaz cre$terea general aorganismului $i determin saltul statural pubertar. STHmoduleaz eliberarea de citokine, ca factorul de necroz tumoral alpha (TNF-alpha)$i interleukina-1, dar studiiefectuate recent nu au constatat existen#a vreunei corela#ii întrevalorile TNF-alpha$i concentra#iile serice de STH, de insulin-like growth factor-1 sau de insulin-like growth factor binding protein-3 (13). De asemenea, în etapa prepubertar debuteaz secre#ia de hormoni ovarieni$i testiculari.

8/19/2019 Mihaila Ro

3/3

S N TATE PUBLIC #I MANAGEMENT SANITAR

AMT, vol II, nr. 2, 2010, pag. 12

Etapa pubertar ! (pubertatea propriu-zis) estedominat de procesele de matura#ie sexual, ca urmare acre$terii secre#iei de hormoni gonadotropi$i sexuali.Declan$area pubert#ii se produce în raport cu nivelul dematurizare general a organismului. Reperul cel mai fidel alacestei maturizri este vârsta osoas. Vârsta osoas la care apare pubertatea este, în general, de 11 ani la fete$i spre 13 ani la b ie#i.

Etapa postpubertar ! (adolescen#a) dureaz de laapari#ia pubert #ii propriu-zise pân la închiderea cartilajelor decre$tere, ceea ce coincide$i cu erup#ia celui de-al 3-lea molar. Înaceast etap se des vâr $e$te matura#ia sexual $i îndeosebi se produce maturizarea neuro-psihic. Etapa postpubertar estedominat hormonal de secre#ia hormonilor tiroidieni, careintervin în procesele de cre$tere $i diferen#iere tisular aorganismului.

BIBLIOGRAFIE 1. Monica Popa. Elemente de Igiena copiilor$i tinerilor. În:

Ionu# Carmen, Popa M, Laza V, Sârbu D si col. Compendiude Igien . Ed. Medical Universitar „Iuliu Ha#ieganu”Cluj-Napoca, 2004: 553-573.

2. M nescu S, Tn sescu G, Dumitrache S, Cucu M. Igien.Ed Medical, Bucure$ti, 1991.

3. M nescu S. Tratat de Igien, Vol. III, Ed Medical,Bucure$ti, 1986.

4. Popescu O, Bucur E. Educa#ia pentru sn tate în $coal .Ed. Fiat Lux, Bucure$ti, 1999: 11-20.

5. Williams SM, Weight and height growth rate and thetiming of adiposity rebound. Obes Res, 2005, 13: 1123-1130.

6. Stojadinovic A. Characteristics of growth and developmentin children from family sat social risk. Med Pregl 2001, 54:517-521.

7.

Hebbelinck M, Clarys P and De Malsche Ann.Caracteristicile cre$terii, dezvoltrii $i împlinirii fizice acopiilor, adolescen#ilor $i tinerilor adul#i din Flandra. Al 3-lea Congres Interna#ional asupra Nutri#iei Vegetariene,California, 1997. În: Buletinul EVU, 1997, Nr.2.

8. Dumitrescu C. Alimenta#ia ra#ional a $colarului. Ed.Sport-Turism, Bucure$ti, 1980.

9. Baum WF, Schneyer U, Lantzsch AM, Kloditz E. Delay ofgrowth and development in children with bronchial asthma,atopic dermatitis and allergic rhinitis. Exp Clin EndocrinolDiabetes, 2002, 110: 53-59.

10. Salardi S, Cacciari E, Volta U, Santoni R et al. Growth andadult height in atypical coeliac patients, with or withoutgrowth hormone deficiency. J Pediatr Endocrinol Metab,2005, 18: 769-775.

11. Liem JJ, Rosenberg AM. Growth patterns in juvenilerheumatoid arthritis. Clin Exp Rheumatol, 2003, 21: 663-668.

12. Ciofu E, Ciofu C. Esen#ialul în pediatrie. Ed II. EdAlmatea, Bucure$ti, 2002: 13-19.

13. Michalacos S, Karachaliou F, Vlachopapadopoulou E,Fotinou A et al. Tumor necrosis factor-alpha levels in shortchildren. J Pediatr Endocrinol Metab, 2002, 15: 193-196.