Mihai Viteazul

Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 in Târgul de Floci sau Drăgoesti si a

decedat la 9 august 1601, Turda. A fost ban de Mehedinti, stolnic

domnesc si ban al Craiovei, apoi domnitor al Tării Românesti si, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei tări care formează România de astăzi: Tara

Românească, Transilvania si Moldova.

Mihai Viteazul, portretul de la Praga, din anul 1601

În anul 1601, în timpul unei sederi la Praga, a fost portretizat de pictorul

Egidius Sadeler, care a mentionat pe marginea portretului aetatis XLIII,

adică "în al 43-lea an al vietii", ceea ce indică drept an al nasterii lui Mihai

anul 1558.

Mama lui Mihai a fost Teodora Cantacuzino, de neam grecesc. Cronica lui Radu Popescu,

foarte bine informată asupra carierei lui Mihai, mentionează că "mumă-sa au fost de la Oras dela Floci [sic], care fiind văduvă si frumoasă

si nemerind un gelep [comerciant], om mare si bogat. Poarta Împărătească si care în casa ei

zăbovindu-se câtăva vreme...“. Mama sa, Teodora Cantacuzino, a fost soră cu Iane

Cantacuzino, înalt dregător la Constantinopol si apoi ban al Craiovei, din familia Cantacuzino.Domnul Pătrascu cel Bun, considerat multă vreme ca fiind tatăl nelegitim al lui Mihai, a

murit în 1557.

Domnul Pătrascu cel Bun, considerat multă vreme ca fiind tatăl nelegitim al lui Mihai, a murit în

1557. Alte documente, aflate în custodia Academiei Române, precum si specificatiile din Condica

episcopiei Râmnicului, atesta că Mihai Viteazul s-ar fi născut la Drăgoesti, localitate aflată pe

partea stângă a Oltului, judetul Vâlcea. Aceleasi surse mai specifică faptul că la Proieni, pe Valea

Oltului, într-o veche biserică ortodoxă, s-ar fi cununat cu Doamna Stanca.

Victoriile împotriva Imperiului otoman

Aderarea Tării Românesti la "Liga Sfântă" a condus la izbucnirea (13 noiembrie 1594)

unei revolte antiotomane soldată cu suprimarea creditorilor levantini si a întregii garnizoane otomane stationată în Bucuresti. Pe acest fundal, Mihai porneste o ofensivă generală împotriva Înaltei Porti, atacând cetătile turcesti de pe ambele părti ale

Dunarii (Giurgiu, Hârsova, Silistra). Urmează o serie de victorii împotriva tătarilor si

turcilor (Putineiu, Stănesti si Serpătesti) culminată cu incendierea Rusciukului.

Datorită recunoasterii ca suzeran a lui Sigismund Bathory de către Aron Vodă si succesorul său,

Răzvan Stefan, Mihai trimite o delegatie de boieri la Alba Iulia pentru a reglementa

diplomatic relatiile munteano-transilvănene. Nerespectând porunca domnitorului, delegatia

de boieri condusă de mitropolitul Eftimie negociază si semnează la Alba Iulia la 20 mai

1595 un tratat cu Bathory prin care Mihai devenea de fapt loctiitorul acestuia pe propriul

său tron (din Tara Românească). Puterea revenea astfel Sfatului Domnesc alcătuit din 12

boieri de rang inalt.

Mihai Viteazul obtine contra turcilor victoria la Călugăreni - 13/23 august 1595 (evocată în mod strălucit în poemul "Pasa Hassan" al poetului George Cosbuc). Contraofensiva

otomană îl fortează să se retragă temporar în munti, asteptând sprijinul lui Sigismund Bathory. Mihai Viteazul începe, cu sprijin

transilvănean si moldovean eliberarea oraselor Târgoviste (5-8 octombrie 1595), Bucuresti (12 octombrie 1595) si Giurgiu (15-20 octombrie

1595).

Unirea tărilor române

Consolidarea Unirii• Stema lui Mihai Viteazul după Unirea tărilor

române• Pentru a consolida Unirea, Mihai ia o serie

de măsuri:• adoptă aceeasi stemă pentru toate

teritoriile (tările române)• construieste o biserică ortodoxă la Alba Iulia• acordă anumite înlesniri preotilor si

iobagilor români numeste ca mitropolit al Transilvaniei pe Ion de la Prislop.

Destramarea uniriiContextul international era complet nefavorabil

Unirii. Puterile vecine vedeau în noul stat o contradictie cu interesele proprii. Habsburgii îsi vedeau amenintate planurile de menținere a Transilvaniei în sfera de influentă, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei,

iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renunțării la Tara Românească. Mai mult

chiar, noul stat reprezenta o formulă puternică, capabilă să schimbe raportul de forte din regiune. Existau însă si conflicte

interne, cauzate de insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania care nu acceptau

măsurile impuse de noul Domn

Forțat să ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul împăratului Rudolf al II-lea, care, în contextul reînscăunarii lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, acceptă să-l susțină pe român. Împreună cu generalul Basta, Mihai pornește

campania de recucerire a teritoriilor românești. Prin victoria de la Guruslău (3

august 1601), voievodul valah îl îndepărtează pe Bathory din Transilvania.

Continuă prin a recupera Țara Românească gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron. În

aceste condiții, se întrezăreau perspectivele unei noi uniri românești, perspectivă ce nu convenea împăratului habsburgic, Rudolf al II-lea.. domn al Țării Românești și Ardealului

și Moldovei."

Din ordinul său se pune la cale înlăturarea fizică a domnitorului român, și la 9/10 august 1601, la 3 km sud de Turda, Mihai Viteazul este ucis de generalul Gheorghe Basta (vezi Mormântul lui

Mihai Viteazul). Capul său este luat de unul dintre căpitanii domnitorului și înmormântat de Radu Buzescu la

Mânăstirea Dealu, lângă Târgoviște. Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu stă scris: "Aici zace cinstitul și

răposatul capul creștinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Țării

Românești și Ardealului și Moldovei."

Întreaga crestinătate balcanică l-a privit ca pe un eliberator, iar după moartea sa, în hârtiile găsite sub pernă, s-a aflat o scrisoare în care

acesti crestini îl numeau „Steaua lor răsăriteană”.

Scoala “IOAN OPRIS” TurdaProiect realizat de:

-Irimie Diana Maria

-Chiorean Raul Flaviu

-Rus Alexandru Ioan

-Morar Rares