Nascut la 15 ianuarie 1850, Mihai EMINESCU face parte din romanticii europeni si este unul dintre cei mai mari clasici ai literaturii romane. Tine, prin vremea, spatiul si viziunea despre lume pe care le reprezinta, un loc proeminent, un loc aparte in sufletul si in mintea noastra.

Locul din care a venit este stravechea vatra romaneasca, dinspre Ipotestii Botosanilor din Tara de Sus, un loc plin de coline, paduri si ape,invaluit in luminile si umbrele blande ale romanestilor „guri de rai”. Acest loc s-a transformat in viziunea poetului, intr-un cadru ideal, sacru, omologat cu patria si exprimat ca spatiu romanesc.

“ Slujit de o enormă acumulare de cultură românească şi străină, de un gust fără greş, format la şcoala lui Homer, Shakespeare şi Goethe, precum şi la aceea a clasicului folclor românesc, Eminescu a realizat o operă de sinteză a tuturor tradiţiilor populare şi culte naţionale, depăşindu-le prin geniul şi munca sa neprecupeţită şi întrupându-le în făuriri de fond şi forme admirabile, lucrate în atelierul său de titan neobosit.”

Geniul lui Eminescu este văzut ca înalţându-se în lumina Luceafarului. Poezia a retinut cel mai mult atenţia iubitorilor de artă frumoasă.

De aceea Mihai EMINESCU este numit si “Luceafarul poeziei romanesti.”

Prima poezie a sa a fost „La mormantul lui Aron Pumnul” publicata in anul 1866 in brosura comemorativa editata de elevii acestui profesor. La 25 februarie in acelasi an , in revista Familia publica poezia “De-as avea”. Directorul acestei publicatii, Iosif Vulcan, cu aceasta ocazie, i-a schimbat numele din Eminovici in Eminescu, nume pe care poetul l-a adoptat pentru totdeauna.

Mihai Eminescu a creat o opera originala, cu tematica diferita, inspirata din folclorul romanesc”Calin file din poveste”, istoria nationala „Scrisoarea III”, „Decebal”, evocand, de astfel, si ipostaze ale naturii sau copilariei „Fiind baiet paduri cutreieram”, „La mijloc de codru”, „O ramai”, „Sara pe deal”, „Revedere”, „Floarea albastra” etc.

Dragostea de patrie, de frumusetile plaiurilor natale au fost redate si in poeziile: „Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie”, „La Bucovina”

A scris basme: „Fat-Frumos din lacrima”, „ Fata in gradina de aur”, „Borta vantului”, nuvele”Sarmanul Dionis”, schite „La aniversara”, un roman neterminat „Geniu pustiu” , capodopera poeziei romanesti fiind reprezentata de poemul „Luceafarul”

Opera lui Eminescu a fost influentata foarte mult de natura. In poezia “Floare Albastra” a fost inspirat de culoarea albastra a ochilor primei sale iubite Casandra.

In 1872, in timpul studiilor sale de la Viena, o cunoaste pe Veronica Micle (1850-1889), poeta din cercul revistei Convorbiri Literare, cu care va avea o relatie intensa si contorsionata.

In timpul vietii sale, Mihai Eminescu a cunoscut numeroase personalitati ale vremii, si anume: I. L. Caragiale, Ioan Slavici, Titu Maiorescu, critic literar, mentor al societatii Junimea si al revistei Convorbiri Literare si Ion Creanga, cel mai bun prieten al sau.

In revista Convorbiri Literare a fost publicata ultima poezie a lui Mihai Eminescu, Kamadeva.

Luceafarul poeziei romanesti s-a stins din viata in zorii zilei de 15 iunie 1889.Mihai EMINESCU a fost inmormantat la cimitirul Bellu din Bucuresti. In acelasi an a murit si marea sa iubire Veronica Micle.

Mihai EMINESCU isi aminteste cu bucurie de clipele fericite ale copilariei. Ii placea sa cutreiere singur codrul si sa paseasca in acel taram de liniste si de visare, dar acum totul s-a sfarsit… nu mai are cine sa scrie atat de frumos despre locul copilariei, despre pasari, codru, plopi… despre natura.