Mihai Mihai EminescuEminescu

““Era o frumusete! O figura clasica incadrata Era o frumusete! O figura clasica incadrata de niste plete mari negre ; o frunte inalta si de niste plete mari negre ; o frunte inalta si

senina ; niste ochi mari ,la aceste ferestre ale senina ; niste ochi mari ,la aceste ferestre ale sufletului se vedea ca cineva este inauntru; sufletului se vedea ca cineva este inauntru; un zambet bland si adanc melancolic . Avea un zambet bland si adanc melancolic . Avea aerul unui sfant tanar coborat dintr-o veche aerul unui sfant tanar coborat dintr-o veche

incoana, un copil predestinat durerii, pe chipul incoana, un copil predestinat durerii, pe chipul caruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare.”caruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare.”

(I. L .Caragiale)(I. L .Caragiale)

Interviu cu poetul Mihai Interviu cu poetul Mihai Eminescu , realizat de Eminescu , realizat de Prof.Magda SchiopuProf.Magda Schiopu

Motto:Motto:Vreme trece, vreme vine, / Toate-s vechi Vreme trece, vreme vine, / Toate-s vechi

şi nouă toate; /şi nouă toate; /Ce e rău şi ce e bine / Tu te-ntreabă şi Ce e rău şi ce e bine / Tu te-ntreabă şi

socoate;socoate;Mihai Eminescu-GlossăMihai Eminescu-Glossă

Î: Î: Domnule Mihai Eminescu, sunteţi un poet de seamă al Domnule Mihai Eminescu, sunteţi un poet de seamă al literaturii române, poeziile d-voastră fiind adevărate bijuterii literaturii române, poeziile d-voastră fiind adevărate bijuterii literare. Aţi fost binecuvântat cu un talent deosebit. De ce literare. Aţi fost binecuvântat cu un talent deosebit. De ce

poet?poet?R: Pentru că:”R: Pentru că:”Numai poetul,Numai poetul,

Ca păsări ce zboarăCa păsări ce zboarăDeasupra valurilor,Deasupra valurilor,

Trece peste nemărginirea timpului:Trece peste nemărginirea timpului:În ramurile gândului,În ramurile gândului,

În sfintele lunci,În sfintele lunci,Unde păsări ca elUnde păsări ca el

Se-ntrec în cântări.Se-ntrec în cântări.””

Î: Sunteţi fiul Bucovinei, ţinut de Î: Sunteţi fiul Bucovinei, ţinut de care a trebuit să vă despărţiţi şi care a trebuit să vă despărţiţi şi

căruia îi duceţi dorul.căruia îi duceţi dorul.R:”R:”Mână doru-i tainic colo, înspre Mână doru-i tainic colo, înspre

tine,tine,Ochiul îmi sclipeşte, genele-mi sunt Ochiul îmi sclipeşte, genele-mi sunt

pline,pline,Inima mi-i grea;Inima mi-i grea;

Astfel totdeauna, când gândesc la Astfel totdeauna, când gândesc la tine,tine,

Sufletul mi-apasă nouri de suspine,Sufletul mi-apasă nouri de suspine,

Bucovina mea!”Bucovina mea!”

Î : Î : Copilăria v-aţi petrecut-o la Ipoteşti. Copilăria v-aţi petrecut-o la Ipoteşti. Cum îşi petrecea timpul băieţelul Cum îşi petrecea timpul băieţelul

Eminescu?Eminescu?R : “R : “Fiind băiet păduri cutreieramFiind băiet păduri cutreieramŞi mă culcam ades lângă isvor,Şi mă culcam ades lângă isvor,

Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneamIar braţul drept sub cap eu mi-l puneamS-aud cum apa sună-ncetişor:S-aud cum apa sună-ncetişor:

Un freamăt lin trecea din ram în ramUn freamăt lin trecea din ram în ramŞi un miros venea adormitor.Şi un miros venea adormitor.

Astfel ades eu nopţi întregi am mas,Astfel ades eu nopţi întregi am mas,

Blând îngânat de-al valurilor glasBlând îngânat de-al valurilor glas””

Î: Proveniţi dintr-o familie numeroasă. Relataţi-Î: Proveniţi dintr-o familie numeroasă. Relataţi-ne, vă rog o amintire din copilărie legată de fraţii ne, vă rog o amintire din copilărie legată de fraţii

d-voastră.d-voastră.R: ” R: ” Copii eram noi amândoi,Copii eram noi amândoi,

Frate-meu şi cu mine.Frate-meu şi cu mine.Din coji de nucă car cu boiDin coji de nucă car cu boiFăceam şi înhămam la elFăceam şi înhămam la el

Culbeci bătrâni cu coarne.Culbeci bătrâni cu coarne.Şi el citea pe Robinson,Şi el citea pe Robinson,

Mi-l povestea şi mie;Mi-l povestea şi mie;Eu zideam Turnul-VavilonEu zideam Turnul-Vavilon

Din cărţi de joc şi mai spuneamDin cărţi de joc şi mai spuneam

Şi eu câte-o prostieŞi eu câte-o prostie.”.”

Î: Î: Sunteţi un admirator al creaţiilor populare pe care le-aţi Sunteţi un admirator al creaţiilor populare pe care le-aţi considerat un material inspirator şi purtaţi un respect considerat un material inspirator şi purtaţi un respect

deosebit înaintaşilor, în special lui Vasile Alecsandri. Aşa deosebit înaintaşilor, în special lui Vasile Alecsandri. Aşa este?este?

R: R: Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice,Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice,Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice,Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice,Ce cu basmul povesteşte – veselul Alecsandri,Ce cu basmul povesteşte – veselul Alecsandri,Ce-nşirând mărgăritare pe a stelei blondă rază,Ce-nşirând mărgăritare pe a stelei blondă rază,

Acum secolii străbate, o minune luminoasă,Acum secolii străbate, o minune luminoasă,Acum râde printre lacrimi când o cântă pe Dridri.Acum râde printre lacrimi când o cântă pe Dridri.

Sau visând o umbră dulce cu de-argint aripe albe,Sau visând o umbră dulce cu de-argint aripe albe,Cu doi ochi ca două basme mistice, adânce, dalbe,Cu doi ochi ca două basme mistice, adânce, dalbe,Cu zâmbirea de vergină, cu glas blând, duios, încet,Cu zâmbirea de vergină, cu glas blând, duios, încet,

El îi pune pe-a ei frunte mândru diadem de stele,El îi pune pe-a ei frunte mândru diadem de stele,O aşează-n tron de aur, să domnească lumi rebele,O aşează-n tron de aur, să domnească lumi rebele,

Şi iubind-o fără margini, scrie: “visul de poet”.Şi iubind-o fără margini, scrie: “visul de poet”.

Î: Î: Tinerii de azi sunt influenţaţi de vedetele Tinerii de azi sunt influenţaţi de vedetele de televiziune, ducând lipsa unor modele de televiziune, ducând lipsa unor modele

de viaţă valoroase. Ce sfat le-aţi da?de viaţă valoroase. Ce sfat le-aţi da?R: R: Nu spera când vezi mişeiiNu spera când vezi mişeii

La izbândă făcând punte,La izbândă făcând punte,Te-or întrece nătărăii,Te-or întrece nătărăii,

De ai fi cu stea în frunte;De ai fi cu stea în frunte;Teamă n-ai, căta-vor iarăşiTeamă n-ai, căta-vor iarăşi

Între dânşii să se plece,Între dânşii să se plece,Nu te prinde lor tovarăş:Nu te prinde lor tovarăş:

Ce e val, ca valul trece.Ce e val, ca valul trece.

Î: Î: Aţi iubit şi aţi fost iubit. Nu vă întreb Aţi iubit şi aţi fost iubit. Nu vă întreb despre iubitele d-voastră, dar ce este despre iubitele d-voastră, dar ce este

iubirea pentru poetul Eminescu ?iubirea pentru poetul Eminescu ?R: “R: “Ce e amorul? E un lungCe e amorul? E un lung

Prilej pentru durere,Prilej pentru durere,Căci mii de lacrimi nu-i ajungCăci mii de lacrimi nu-i ajung

Şi tot mai multe cere.Şi tot mai multe cere.De-un semn în treacăt de la eaDe-un semn în treacăt de la ea

El sufletul ţi-l leagă,El sufletul ţi-l leagă,Încât să n-o mai poţi uitaÎncât să n-o mai poţi uita

Viaţa ta întreagă.”Viaţa ta întreagă.”

Î:Î: Creaţiile d-voastră au primit Creaţiile d-voastră au primit aprecieri pozitive, dar şi negative. aprecieri pozitive, dar şi negative.

Ce le-aţi transmite criticilor d-Ce le-aţi transmite criticilor d-voastră?voastră?

R: “R: “Critici voi, cu flori deşerte,Critici voi, cu flori deşerte,Care roade n-aţi adus -Care roade n-aţi adus -E uşor a scrie versuriE uşor a scrie versuri

Când nimic nu ai de spusCând nimic nu ai de spus””

Î: Tocmai s-a încheiat campania electorală. Ce părere aveţi despre politicieni?R: “Minciuni şi fraze-i totul ce statele susţine,

Nu-i ordinea firească ce ei a fi susţin;Averea să le aperi, mărirea ş-a lor bine,Ei braţul tău înarmă ca să loveşti în tine,

Şi pe voi contra voastră la luptă ei vă mân’.De ce să fiţi voi sclavii milioanelor nefaste,Voi, ce din munca voastră abia puteţi trăi?

Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncăNumai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,

Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?

Prea v-aţi atătat arama sfâşiind această ţară,Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,

Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi – nişte mişei!Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;

Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;

Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,

Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,

Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!”

Î: Î: În finalul interviului, ce-i doriţi În finalul interviului, ce-i doriţi României?României?

R: “R: “Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,Tânără mireasă, mamă cu amor!Tânără mireasă, mamă cu amor!

Fiii tăi trăiască numai în frăţieFiii tăi trăiască numai în frăţieCa a nopţii stele, ca a zilei zori,Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,Viaţa în vecie, glorii, bucurie,Viaţa în vecie, glorii, bucurie,

Arme cu tărie, suflet românesc,Arme cu tărie, suflet românesc,Vis de vitejie, fală şi mândrie,Vis de vitejie, fală şi mândrie,

Dulce Românie, asta ţi-o doresc!”Dulce Românie, asta ţi-o doresc!”