Mihai Eminescu

5/26/2018 Mihai Eminescu

1/30

Mihai Eminescu1850 - 1889


2/30

Citeste! Citind mereu, creierul tauva deveni un laborator de idei si de

imagini, din care vei intocmi intelesul si

filosofia vietii.

Mihai Eminescu


3/30

Cuprins Data si locul nasterii

Familia Eminescu

Copilaria

Debutul in literatura

Prezentarea Operelor

Scrisoarea I

Sara pe deal

O, ramai Luceafarul

Singuratate

Dorinta

Galerie foto


4/30

Mihai Eminescu Mihail Eminovici (nscut pe 15 ianuarie 1850 la Botoanidecedat 15 iunie

1889 la Bucureti) a fost un poet, prozator si jurnalist romn, socotit decititorii romni ide critica literarpostumdrept cea mai importantvoce

poeticdin literatura romn. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII i XIX, i-a asimilat

viziunile poetice occidentale, creaia sa aparinnd unui romantism literarrelativ ntrziat. n momentul n care Mihai Eminescu a recuperat temeletradiionale ale Romantismului european, gustul pentru trecut i pasiunea

pentru istoria naional, creia a dorit chiar s-i construiasc un Pantheonde voievozi, nostalgia regresiv pentru copilrie, melancolia i cultivareastrilor depresive, ntoarcerea n natur poezia european descopereaparadigma modernismului.


5/30

Data si locul nasterii In ceea ce priveste data nasterii

lui Mihai Eminescu au existatdintotdeauna discutii deoarece elsi-a trecut data nasterii ca fiind 20

noiembrie 1849 insa in toateactele de la gimnaziul dinCernauti, unde poetul a studiat,apare ca s-a nascut pe 14decembrie 1849 . Data naterii

este confirmatde sora mai marea poetului, Aglae Drogli, caresusine c locul naterii trebuieconsiderat satul Ipoteti.


6/30

Rdcina ideologic principal a gndirii sale economice sau politice eraconservatoare; de altfel poetul a fost o figur marcant a acestui partid

politic, iar prin articolele sale publicate mai ales n perioada n care a lucratla Timpul a reuit s-i deranjeze pe civa lideri importani din acest marepartid care au lansat sloganul, celebru n epoc,Iamai oprii-l pe Eminescusta!

Eminescu a fost activ n societatea politico-literar Junimea, i a lucrat caredactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primulsu poem la vrsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat s studieze la Viena.Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000de file, au fost druiteAcademiei Romne de Titu Maiorescu, n edintadin25 ianuarie 1902.

n data de 15 iunie 1889, n jurul orei 4 dimineaa, poetul a murit nsanatoriul doctorului uu. n 17 iunie Eminescu a fost nmormntat laumbra unui tei din cimitirul Bellu din Bucureti. A fost ales post-mortem (28octombrie 1948) membru al Academiei Romne.


7/30

Familia Eminescu Mihai Eminescu este al aptelea dintre cei unsprezece copii ai cminarului Gheorghe

Eminovici, provenit dintr-o familie de rani romni din nordul Moldovei, i al RaluciEminovici, nscutJuracu,fiicde stolnic din Joldeti.

Bunicii si, Vasile i Ioana, triesc n Clinetii lui Cuparencu, nu departe de Suceava,comunantemeiatde emigraniitransilvneni.

erban(n. 1841), sembolnvetede tuberculozimoare n 1874.

Niculae (n. 1843), se va sinucide n Ipoteti,n 1884.

Iorgu, (n. 1844), dar moare din cauza unei rcelin 1873.

Ruxandra (n. 1845), dar moare n copilrie.

Ilie, (n. 1846) moare n 1863 n urma unei epidemii de tifos. Maria, (n. 1848), trietedoar apteani ijumtate.

Aglae (n. 1852), a suferit de boala Basedow-Graves, moare in 1906.

Harieta (n. 1854), sora mai mica poetului.

Matei (n. 1856), este singurul care a lsaturmaidirecicu numele Eminescu.

Vasile, a murit la un an ijumtate,data nateriisau a moriinefiind cunoscute


8/30

Copilaria Copilria a petrecut-o la Botoani i Ipoteti, n casa printeasc i prin

mprejurimi, ntr-o total libertate de micareide contact cu oamenii icunatura, stare evocat cu adnc nostalgie n poezia de mai trziu (Fiind

bietsau O, rmi). ntre 1858 i 1866, a urmat cu

intermitene coala primarNational Hauptschule (coalaprimar ortodox oriental) laCernui.

ntre 1860 i 1861 a fost nscris laOber-Gymnasium, liceu german dinCernui.

Cldirea National-Hauptschule din Cernui


9/30

n 16 aprilie 1863 a prsitdefinitiv cursurile, dei avea o situaie bun lanvtur.

n 1864 elevul Eminovici Mihai a solicitat Ministerul nvmntului dinBucuretio subveniepentru continuarea studiilor sau un loc de bursier. Afost refuzat, nefiindnici un loc vacant de bursier.

La 5 octombrie 1864, Eminovici aintrat ca practicant la Tribunaluldin Botoani, apoi, peste puintimp, a fost copist la comitetulpermanentjudeean.

La 5 martie 1865, Eminovici ademisionat, cu rugmintea casalariul cuvenit pe luna februariesfie nmnat fratelui suerban.

Cldirea Ober-Gymnasium din Cernui


10/30

Debutul in literatura 1866 este anul primelor manifestri literare ale lui Eminescu. n 12/24

ianuarie moare profesorul de limba romn Aron Pumnul. Elevii scot obrour, Lcrmioarele nvceilor gimnaziti(Lcrimioare... la mormntulprea-iubitului lor profesoriu), n care apare i poezia La mormntul lui AronPumnulsemnat M. Eminoviciu, privatist. La 25 februarie/9 martie (stil nou)debuteaz n revista Familia, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia De-aavea. Iosif Vulcan l convinge s-i schimbe numele n Eminescui mai trziuadoptat i de ali membri ai familiei sale. n acelai an i mai apar nFamilia alte cinci poezii.


11/30

Scrisoarea I Scrisoarea I este un poem fiziologic care apartine romantismului prin modul de tratare al

subiectului.

Tema poemului o reprezinta conditia geniului in raport cu timpul, cunoasterea si lumeacomuna.

Cele 2 ipostaze alea omului superior determina cele doua parti ale poemului. In ansamblul lortextul este alcatuit din 6 parti care se ordoneaza circular pana la intoarcerea in punctual initial.Primul tablou al poeziei (versurile 1-6) cuprinde motivul timpului divalent si anume timpulindividual, sugerat de ceasornic, desemnat de metafora.

Al doilea trablou (versurile 7-38) se deschide cu o invocatie catre luna, astrul care din inaltime,este martor al splendorilor lumii. Dintre oamenii, fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi,poetul individualizeaza figura batranului dascal, a carui precaritate este in contrast cu mintea

lui geniala,cea care a putut dezlega misterul genezei universal. Al treilea tablou (versurile 39-86)prezinta intr-o descriere antologica, facerea lumii si apoi

stingerea universului.Mintea geniala batranului dascal poate privisi in viitor.Cosmosul isi vapierde ordinea si armonia si va recadea in noaptea nefiintei,peste care se va lasa eternal pacede dinaintea facerii.Ciclul poate fi reluat,caci dupa apocalipsa este posibila o noua geneza.

Al patrulea tablou (versurile 87-96)reprezinta un interludiu.In timp ce oamenii sunt preocupatide cautarea unui sens al existentei,soarta oarba trece peste ei,peste muritori,ca vantul estevaluri.


12/30

Al cincelea tablou (vesurile 87-114)descrie soarta batranului dascal,cel care isi face iluzii canumele sau,dupa deisparitia fizica,va dainui secole de-a randul.Maretia si gloria batranului dascalstau nu numai sub semnul neintelegerii iremediabile din partea posteritatii,ci sub acela al mortiidepline.

Al saselea tablou (versurile 146-156) se revine la cadrul romantic initial,printr-o replica datainceputului.Luna este un martor al soartei lumii si al soartei noastre,toti oamenii,indiferent delocul pe care il ocupa fiecare intr-o ierarhie sociala,sunt egali in fata naturii si a mortii.

Teme si motive literare: tema timpului; nuna,noaptea amintirii,dureri,vis fiind motive lirice.

Visul este un motiv des intalnit in lirica romantica fiind preferat de scriitori deoarce constituie unspatiu compementar realitatii.Alaturi de trairea sentimentului erotic,intoarcerea intrecut,evadarea in natura,visul este spatial in care poetul romantic poate trai plenar.

In al doilea tablou apare invocatia catre luna,acest astru cu puteri supreme care da posibilitateafinite umane sa iasa din lumea reala si sa se cufunde intr-o lume a ideilor,a trairilor inalte.Sublumina dominatoare a lunii sta terestrul in toata complexitatea lui(pustiuri,mari,codrii,finiteumane).

Folosind antiteza:bogat-sarac,Eminescu exprima ideea egalitatii dintre oameni din fatamortiideopotriva-I stapaneste raza ta si geniul mortii.Continandu-si ideea egalitatii intre oameniin fata mortii,Eminescu enumera antitetic mai multe tipuriumane:ganditorul,cochetul,inteligentul,cel mai putin inzestrat mental,negutatorul si carturarul.

Al treilea tablou cuprinde portretul geniului care apare aici sub semnul dualitatii aparenta-esenta.Aceasta tema a conditiei geniului este specifica liricii romantice si lui Eminescu inspecial.Procedeul care sta la baza alcatuirii portretului batranului dascal este antiteza folosita aicipentru a scoate in evidenta adevarata valoare,inteligenta iesita din comun:uscativ asa cumeste,garbovit si de nimic.

Toate antitezele enumerate in tabloul al doilea au menirea de a sublinia importanta acestuipersonaj care prin inteligenta deosebita,printr-o capacitatea uimitoare de intelegere reuseste sapatrunda in tainele universului,sa inteleaga misterul nasterii lumii.


13/30

Sara pe deal Poemul Sara pe deal, comunica emotia puterinca a poetului, care asteapta cu infrigurareceasul inserarii pentru a-si intalni iubita , pe deal, sub salcam. n asteptarea clipelor defericire ce le va petrece in tovarasia iubitei, fiecare moment al amurgului, ce se lasa dinspredeal spre satul din vale, si fiecare amanunt al peisajului capata culori si proportii deosebite,care exprima, in esenta lor, triumful vietii, al bucuriei de a trai.

Mai intai,vazand aceeasi caracteristica si ampla sensibilitate a timpului si spatiului, care secontopesc adesea la Eminescu intr-un tot inefabil, poetul pleaca de la rasunetul buciumului,care suna cu jale,sara pe deal,sugerand un fel de sinteza a clipei cu vesnicia, pana intr-atatincat nu se mai poate sti daca glasul buciumului vine dintr-un trecut indepartat sau dinintinderile ce-l impresoara in prezent pe poet, absorbindu-le linistea in melancolicele luisonorizari. Apoi, intr-un cadru mai vast al decorului rustic, - in care eternitatea, vechimea siclipa se determina si se intrepatrund, - sub vraja lunii, poetul ne face sa vedem turmele, careurca dealul in lumina stelelor ce "le scapara-n cale", si sa auzim apele "clar izvorand in

fantane" ca intr-un murmur de plans, in timp ce iubita il asteapta sub un salcam, "catind"prin frunza lui rara. Cu inima plina de dor, cu fruntea plina de ganduri, in lumina stelelor si alunii, care trece pe cer "asa sfanta si clara": " Sara pe deal buciumul suna cu jale, Turmele-lurc, stele le scapara-n cale, Apele plang, clar izvorand in fantane; Sub un salcam, draga, m-astepti tu pe mine." Privelistea inserarii este vazuta mai departe, de la inaltime , intr-operspectiva larga. Linistea deplina a universului inconjurator, armonia lui perfecta se stabilescprin comuniunea poetului cu trecutul, cu vechimea, prin solidaritatea lui cu viata nesfarsituluisir de tarani traitori pe-aceste pamanturi, care au ridicat, veac dupa veac, vechile case si au

ascultat rand dupa rand, glasul vechiului clopot, care "imple cu glasul lui sara".


14/30

Urmasii lor se intorc acum de la camp, osteniti cu coasa-n spinare si, in timp ce nourii "curg",intretaiatide primele raze ale lunii,aparuta pe bolta cerului, se aude scirtiitul cumpenei de la fantana inadierea vantului, apoi murmurul de fluiere al ciobanilor de la stana si toaca de la biserica satului, carerasuna mai tare, in valea plina de fum: " Nourii curg, raze-a lor siruri despica, Stresine vechi casele-nluna ridica, Scartaie-n want cumpana de la fantana, Valea-i in fum, fluiere murmura-n stana. Si ostenitioameni cu coasa in spinare Vin de la camp; toaca rasuna mai tare, Cloputul vechi imple cu glasul luisara, Sufletul meu arde-n iubire ca piatra." Poet al amurgului si al noptii, ca oricare mare romantic, caunul dintre marii contemplativi ai lumii, Eminescu este, inacelasi timp, si un poet al luminii. Dacanocturnul eminescian se inscrie pe orbita romantismului european, cu particularitati insa nationale,care il sustrag pe poet influentelor negative, repudiind culorile intunecate, fantasticul lugubru, lumina,pe care o canta Eminescu, vine nu numai din afara, ci si din interiorul lui, ca expresie a unei dispozitiisufletesti, morale, ca o identificare a poetului cu lumea, cu viata atator nenumarate generatii

anterioare, puse in miscare de aceeasi dorinta de a trai si de aceeasi nazuinta spre fericire. Este tocmai ceea ce alcatuieste idealul acestei idile, justificandu-i interesul si farmecul deosebit.

Fenomenele si aspectele din natura se rasfrang adanc in sufletele indragostitilor. Daca ochii mari aiiubitei cauta melancolic luna prin frunzisul rar al salcamului, iar aparitia stelelor ii umple pieptul de dorsi fruntea de ganduri, tot astfel "sara pe deal", cu toate elementele ei rustice de viata, scaldate involuptuasa vapaie a lunii, aprinde mai tare focul iubirii in sufletul poetului, care se apropie deintalnirea in cateva clipe cu iubita lui "sub inaltul, vechiul sacam": " Ah! in curand satul in vale-amuteste; Ah! in curand pasu-mi spre tine grabeste: Langa salcam sta-vom noi noaptea intreaga, Oreintregi spune-ti-voi cat imi esti de draga! " Cugetul poetului, de-atatea ori asaltat de framantari siindoieli, se regaseste si-si regaseste, astfel, mangaierea suprema in plenitudinea unei asemea nopti deiubire inteleasa.

Astfel de noapte bogata, Cine pe ea n-ar da viata lui toata " n acest peisaj plin de farmec, indragostitiise simt, asadar, ca intr-o lume a lor, pe deplin fericiti. Finalul poeziei care asterne pe lacuri o linistesuprema, inseamna o invitatie puternica la optimism si incredere, inseamna o chemare la intoarcereacatre frumusetile lumii concrete, adecvate minunilor care asigura trainicia si bucuria vietii. Iubirea,

care implineste si purifica, este ridicata, si de asta data, la un nivel de principiu universal.


15/30

Stelele izvorasc umede si aurite pe jumaltul cel adanc si albastru al cerului,buciumul se aude pe dealuri, un fum de un miros adormitor imple satul, carile

vin cu boi osteniti, scartaind,din lanuri, oamenii vin cu coasele de-a umar,vorbind tare in tacerea sarii, talangele turmelor, apa fantanilor, cumpenele suna,scranciobul scartaie-n vant, cainii incep a latra si prin armonia amestecata s-aude, plin si languros, sunetul clopotului care imple inima cu pace". Chiar dacaacest text an proza anticipeaza sau nu poezia "Sara pe deal", viziunea vietiisatului, proiectata in amurg, este tesuta si aici intru totul din aceleasi elemente,

care potenteaza considerabil reveria si afectivitatea. Dar iubirea idilica a poetuluieste asistata in "Sara pe deal" nu numai de elementele naturii inconjuratoare,dar si de astri, de luna si de stele, care o invaluie cu nimbul lor cosmic, largindastfel pe scara imensitatii scena iubirii, care, in general, este limitata la un cadrupamantesc.

Caci marile sentimente omenesti, - si in primul rand cel al iubirii, - prin puritatea

si intensitatea, adeseori incendiara, ce le caracterizeaza, tind sa treca dincolo deorice limita, inaltandu-se spre astri cerului nemuritor, ca in vechile mituriplatoniene sau ca in credintele poporului. Unica, prin accentul ei sufletesc, prinarmonia ei interioara "Sara pe deal" este unica, deopotriva, si prin realizarea eiartistica, ca si prin forma ei metrica.


16/30

O, ramai Poezia O,ramai... de Mihai Eminescu pune in lumina comuniunea poetului cu natura pe

care aceasta a simtit-o profund inca din vremea copilariei . Padurea il cheama , stie sa ilinteleaga, il ocroteste si-l incanta cu universul ei tainic si plin de vraja.

Titlul concentreaza in doua cuvinte cu adanci ecuori emotionale chemarea arzatoare apadurii. Imperativul ramai,subliniat prin interjectie , insista pe ideea refuzului despartirii.

Chemarea ramane fara raspuns , fiindca poetul nu mai poate intelege soapta vrajita a padurii, asa cum se intampla in copilarie . Uimirea si fericirea din ochii copilului au disparut, facandloc amaraciunii si neputintei omului matur care nu mai poate intoarce timpul inapoi .Punctele de suspensie dau senzatia amplificarii acestor sentimente.

Poezia structurata sub forma unui dialog imaginar este alcatuit din doua parti . Partea Icuprinde primele 5 strofe exprimand chemarea tainica a padurii , iar ultima raspunsul

poetului. Strofa intai emotioneaza prin chemarea adresata de padure poetului de a ramane in lumea

de basm a copilariei . Padurea personificata i se adreseaza direct poetului ca un prieten drag .Invitatia este plina de afectiune si bazata pe intelegerea adanca a sufletului si aspiratilecopilului: O,ramai, ramai la mine,/ Te iubesc atat de mult!/ Ale tale doruri toate/ Numai eustiu sa le ascult. Repetitia imperativul intarita de interjectia si de superlativul expresiv atatde multsubliniaza intensitatea sentimentelor ce il leaga.


17/30

Strofa a doua exprima intelegerea si admiratia padurii izvorate din cunoasterea sufletuluicurat si visator al baiatului . Ea ii devine confidenta, dar ii ofera si ocrotire in acest univers

miraculos al copilariei . Ea il aseamana unui print al padurii , frumos si nobil , dornic sainteleaga tainele naturii si inzestrat cu o fire sensibila si visatoare: Teasaman unui print ,/Ce se uit-adanc in ape / Cu ochi negri si cuminti.

Strofa a treia dezvaluie misterele acestei lumi fermecate care il atrage atat de mult pecopil. El incepe sa inteleaga glasul naturii. Prin vuletul apei si prin miscareanaltei ierbielpoate auzi in taina mersul cardului de cerbi.

Strofa a patra descrie starea de incantare a baiatului in mijlocul padurii.Fermecat de acestunivers tainic, eliberat de orice griji , baiatul murmura cu glas do2mol , in timp ce cesimte racoarea apei ce straluceste in soare : Eu te vad rapit de farmec/ Cum ingani cuglas domol,/ In a apei stralucire/ Intinzand piciorul gol..

Strofa a cincea aduce tema trecerii timpului . Vrajit de acest univers tainic, de noptile culuna plina, de stralucirea de pe lacuri la vapaia de pe lacuri , poetul traieste intensfericirea. El nu si-a dat seama de trecerea timpului. Anii au zbura ca niste clipe , iar clipeleacestea fericite ale copilariei par foarte indepartate: Aniitai se par ca clipe, / Clipe dulci

se par ca veacuri. Ultima strofa aduce in prim plan sentimentele de regret si tristete pe care le incearca

poetul aflat in plina maturitate. Amintindu-si de minunata lume a copilariei, poetul esteconstient ca este imposibil sa se intoarca in aceasta lume fabuloasa, sa intoarca timpulinapoi pentru ca nu mai poate privi lumea cu ochi visatori si cuminti ai copilului deodinioara.


18/30

Luceafarul In basm era vorba despre o tanara fata de-mparat, inchisa de tatal ei intr-un castel. Un zmeu

se indragosteste de ea, dar fata il respinge speriata de nemurirea lui. in cele din urma fata de-mparat ii cere zmeului sa devina muritor. Zmeul se duce la demiurg si-i cere sa devinamuritor, dar este refuzat. in acest timp fata de-mparat se indragosteste de un fecior de-mparat cu care fuge-n lume. Zmeul se razbuna pravalind o stanca pe fata de-mparat. Tanarul

moare si el de durere. Mihai Eminescu nu s-a multumit sa versifice basmul ci a supus materialul folcloric unui

proces de abstractizare si de spiritualizare. A regandit si a modificat personajele sisemnificatiile creatiei populare.

Zmeul din forta raului a devenit prin imobilizari repetate Hyperion, simbol al genuilui; fata deimparat a trecut si ea printr-un proces de spiritualizare pentru a corespunde aspiratiilor luiHyperion. Fiul de imparat a devenit Catalin, simbolul omului obisnuit; demiurgul a devenit o

proiectie abstracta, Creatorul. Principala modificare se refera insa la suprimarea razbunarii.Hyperion nu se mai razbuna, ca zmeul din basm, pentru ca razbunarea nu se potriveste cuesenta sa superioara.

Alaturi de izvoarele folclorice si motivul Zburatorului, Fata din gradina de aur si Miran sifrumoasa fara carp Mihai Eminescu a mai folosit izvoare filozofice: conceptia despre geniu alui Schopenhauer, elemente din filozofia lui Kant si Hoegel, izvoare mitologice: mitologiagreaca, indiana si crestina, izvoare biografice: propria sa experienta de viata.


19/30

Chemarea erotica a luceafarului nu este numai expresia dorintei, a instinctului erotic, dinperspectiva dialecticii lui Hoegel, chemarea luceafarului exprima o sete de autocunoastere,dorinta lui Hyperion de a ajunge la sine insusi prin reflectarea intr-o alta fiinta. La chemarea

repetata a fetei de imparat, luceafarul se intrupeaza a doua oara. Aceasta intrupare estedemonica, raspandand in jur lumina si caldura (simbolizand umanizarea).

Trecerea de la prima intrupare angelica la a doua intrupare demonica sugereazaintensificarea iubirii, o umanizare prin iubire a lui Hyperion. Dorind sa comunice prin iubire,oamenii obisnuiti, Hyperion se indreapta spre Creator pentru a-i cere dezlegarea denemurire.

Intr-un alt plan este prezentat Catalin, simbol al omului obisnuit, comun. El este definit prinnote etice negative: Viclean copil de casa, Baiat din flori si de pripas,/ Dar indraznet cu ochii,Cu obrajei ca doi bujori/ De rumeni, bata-i vina. Prin aceste trasaturi (viclean, servil, originejoasa) Catalin este antiteza lui Hyperion, pentru el iubirea este numai o implinire ainstinctului erotic, dovada initierea erotica a fetei de imparat.

Partea urmatoare cuprinde zborul luceafarului spre Creator este un zbor simbolic, mental,

avand semnificatia ajungerii geniului la constiinta sa de nemuritor. Zborul inseamna deciconstientizarea de catre Hyperion a conditiei sale superioarem geniale.

Creatorul ii demonstreaza lui Hyperion ca el trebuie sa ramane ceea ce este, pentru ca faceparte dintr-un sistem al elementelor vesnice. Modificare unui singur element ar duce laprabusirea intregului sistem. Transformandu-l pe Hyperion in muritor, Creatorul s-ar nega peel insusi.


20/30

In fata adevarului dureros luceafarul nu se razbuna, ci isi gaseste consolarea(nu fericirea) in propria sa esenta nemuritoare.

Versurile exprima amaraciunea, dezamagirea omului superior, neanteles deoamenii obisnuiti. Conjunctia adversativa ci exprima opozitia fundamentaladintre geniu si oamenii obisnuiti. Nemuritor si rece sugereaza insingurareaorgolioasa (mandra) a geniului.

Luceafarul se dovedeste a fi o constructie complexa, bazata pe imbinarea

elementelor clasice si romantice, cu predominarea elementelor romantice.Clasica este perfectiunea formei, constructia simetrica, rafinamentul sisimplitatea exprimarii artistice. De clasicism tine si dilema lui Hyperion, caretrebuie sa aleaga intre iubirea pentru o fiinta pamanteana si datoria de aramane ceea ce este. Elemente romantice: tema geniului neanteles, ademonului indragostit, a titanului razvratit impotriva conditiei sale, legatura

stransa intre iubire si natura, cadrul nopturn, setea de absolut, elementulcosmic, inspiratia folclorica, intensitatea sentimentelor.

Ultimul argument al Creatorului este ceea ce se petrece pe pamant: Catalinaraspunde iubirii lui Catalin, gasandu-si implinirea in conditia terestra.


21/30

Singuratate Poezia incepe cu imaginea unui spatiu mediu al eului liric: perdele, masa, foc, soba, care

denota atmosfera de intimitate tensionanta. Antiteza focul pilpie in soba / iara eu peginduri...determina o stare emotionala brusca. In camera iluminata de pilpiitul flacarii dinsoba, se proiecteaza chipul prizonierului al amintirilor. Epitetul perdelelelasatesi verbelepilpie,cad,tiriiescreleva monotonia, stagnarea timpului in care este cuprins eul liric.

Repetitia si aliteratia stoluri, stoluri trec prin minte determina inundarea spatiului cuamintiri abundente de dulci fantasme, de dulci iluzii, generind o stare meditativa,somnolenta. Epitetul dublu negri, vechi zidirinuanteaza indepartarea in timp si spatiu aeului liric, al carui suflet este ca o zidire. Motivul amintirilor rezida din simbolul greieri,epitetul dublu grele,mingiioase amintirisi metafora sesfarma-n suflet,care creeaza unzbucium sufletesc, invaluit de o stare dezolanta, de o trista amintire persistenta.

In poezia Singuratatea,tema timpului este prezent, dar nu declarativ ori ca obiect demeditaie, ci difuz, bemolat, ca o emanaie muzical a textului. n Singurtate, ntrezugrvireainteriorului iapariiaei, este ontreagatmosfer: gndurile triste ale poetului,interiorul srac,revolta mpotriva poeziei i imposibilitatea de a se desface de ea. S-ar zicec toate elementele sunt adunate pentru a da pre iubirii. n atmosfera aceasta, apare ea,transfigurnd totul.


22/30

Motivul trecerii timpului este accentuat de actiunile simbolurilor zoomorfe: greieri, soareci, caretrezesc imediat melancolia si lupta impotriva scurgerii iremediabile a timpului. Lupta cognitiva seregaseste prin scris. Antiteza determina schimbarea radicala a atmosferei si invaluita anterior inpesimism in una activa la ivirea iubitei, care este comparata cu o icoana de lumina,denotindsacralitatea iubirii. Metafora privazulnegru al vietiisugereaza ideea unei vieti lipsite de bucurii,una solitara, care devine gratiei iubitei luminata, caci numai ea e in stare sa dea un alt sens vietiiintunecate a poetului. In final apare acelasi motiv de trecere a timpului - simi-i ciuda,eul liricfiind suparat ca timpul ii macina viata, stapindind-o necrutator , pe cind el doreste sa savurezeclipele alaturi de iubita.

Titlul poeziei denot starea afectiv de deprimare, de melancolie, datorat unei suferiniinterioare subjugate sgeilorsingurtii.Acest sentiment de nsingurare, lsatpe pmntca un

jug imperios al interiorului, dezrdcineazpnibaza cea mai fortificata sufletului uman, n

condiiilen care este presratcu meditaiiluntriceiraportate la realitatea exterioarafectului. Rentors n spaiul real, al camerei, spiritul contemplativ al eului observ realitatea insalubr a

odii,nct ochiul suinteteasupra esturiide pienjeni,asupra crilor n vravuri,ce suntcercetate de mersul ghidu al oriceilor.Diminutivul oricei contribuie la intensificareaatmosferei insalubre a odii,prin a creiunghere patruleazaceste roztoarede mici dimensiuni,semn cnu a trecut prea mult timp de cnd ochiul poetului nu a mai inspectat aceastcamerdelucru.

Deispaiulnu corespunde condiiilorde viasntoaseisalubre, afectul eului este nviorat deaceast dulce pace, nehuit de pai omeneti.Pronumele personal,form neaccentuat, lapersoana nti singular mi,ntregete gestul poetului de departajare a singurtii ntr-un altspaiual afectului, icerceteazcu privirea podul din care se aud freamtelecotoarelor de cri,pe care oriceiile rod cu zor n ntunecatul spaiual podului mi ridic privirea n pod.Ascultareamuncii oriceilor, avnd ca obiect de lucru, nveliul crilor lui, l introduce pe eul liric ntr-odecuplare de lumea anterioara gndurilor i astfel are loc mpmntenireaacestuia n mediulconcret al odii.


23/30

Tranzitat de sentimentul distrugerii crilor lui, eul simte nevoia titanic de a lemrturisi tuturor, prin intermediul interjeciei exclamative ah, i al adverbului

multiplicativ decte ori,dorinasa de a se lepdade patima scrisului.Exprimatn manier poetic, cu ajutorul comparaiei ca s spnzur lira-n cui, tendinapoetului de a se eschiva din mrejele lirei este dominatde nsitriainterioruluide a se refugia n mngierile lirei, al cntecului poetic, mai exact de cdere npropria groap.Frenezia lirei este att de apstoareasupra interiorul eului, nctsingura soluie pe care o accept ca fiind relevant este trasarea unui sfritsinuciga, adic renunarea la placerea nvlirii scrisului, ce i

ncremenete sufletul. elulla care rvneteeste acela de a pune captpoeziei ialpustiului, celor dou dureri care stagneaz de ceva vreme n sufletul lui.Neputina mplinirii acestei dorine, acestei anse de vindecare a traumei saleinterioare, este intensificat de veridicitatea mediului nconjurtor, al realitiistpnite de mersul greierilor, al oriceilor, fapt care reinstaleaz melancolia nsufletul poetului.Metafora readucmelancolia-mi, iarea se face vers,contureazumbrele melancolice aplanate n sufletul eului, nct pronumele personal,

neaccentuat miconcretizeaz durerea tritdoar de eul poetic.Foracreativaeului se propulsioneazn centralizarea redactriiversurilor cu caracter de liriarea se face vers.Aceastfrazconsecutivinteteasupra sferei intelectuale a eului,a crui propunere se precipit n picturile melancolice ale versurilor poeziei

Singurtate.


24/30

Dorinta Dragostea si natura sunt teme permanente ale creatiei eminesciene. Natura este mai in

totdeauna cadrul fizic pentru toate gesturile poetului, de la atitudinea meditativa pana la ceaerotica. Dragostea se afla in pozitia eminesciana intr-o permanenta consonanta cuelementele naturii, natura care este o stare de suflet.

Printre poeziile lirice in care dragostea apare ca un vis de feridire petrecut in cadrul unui

peisaj feeric, de basm este si poezia Dorinta,pubilcata in comvorbiri literare in 1876. Opera lirica este o creatie literara in versuri ,in care eul liric isi exprima direct sentimentela

prin intermediul unui limbaj figurat.

Tema acestei poezii este aspiratia spre o iubire implinita, care sa devina eterna asemeneavesniciei naturii.

Poezia este structurata in 5 tablouri, adevarate miniaturi peisagistice, dominate de voceaautorului, care exprima o stare de suflet, mai precis dorinta implinirii unei iubiri absolute.

Opera are o structura epistolara, sugerata de verbele la imperativ si pronumele si adjectivelepronominale de persoanele I si a II-a.

Prima strofa este o chemare, o adresare directa catre iubita, care este asteptata cu nerabdaresi emotie puternica in mijlocul unui cadru natural compus din elemente specifice naturiieminesciene (codrul si izvorul). Verbele la imperativ, adresarea directa exprima intensitatea

dorintei la care participa si natura umanizata (Vino-n codru la izvor\ Care tramura pe prund,).


25/30

Personificarea izvorului care tremura este in acelas timp si o sugestie aparticiparii naturii la emotia poetului. Imaginea vizuala a izvorului este intarita demetafora prispacea de brazde\crengi plecate o ascund,care sugereaza la randulei un loc tainic al iubirii si visarii.

Strofa a II-a constituie o imagine a asteptarii si a intalnirii. Sunt imaginate gesturiletandre ca un joc al iubirii. Berbele la conjunctiv: sa alergi, sa-mi cazi, sa-tidesprind, sa-l ridic, sugereaza dorinta puternica, posibila implinire a iubirii,gesturile poetului compun acum un adevarat ritual erotic continuat si in strofa aIII-a.

Repetitia adjectivului singur, singurei cu valoare de superlativ absolutaccentueaza ideea de loc tainic, misterios, ascuns, dorinta de intimitate a tinerilor.

Motivul florilor de tei care or sa cada infiorate in parul iubitei (personificare)amplifica intensitatea sentimentului de dragoste profunda sugerand in acelas timpideea permanenta din poezia eminesciana a comuniunii dintre om si natura.

In strofa urmatoare este alcatuit un concis portret al iubitei. Fruntea alba si parul

galben sunte structurile poetice care prin epitetele cromatice alcatuiesc un portretfizic ce sugereaza trasaturi morale, gingasie, puritate, delicatete, candoare.

Ultima secventa lirica este alcatuita din ultimele 2 strofe si continua descriereadorintei puternice pentru implinirea iubirii ideale. Visul de fericire se va petrece inmijlocul unei naturi feerice care va ocroti existenta lui.


26/30

Singuraticele izvoare vor fi alaturi ca si blanda batere de vant. Cele 2imagini vizuale si auditive realizate prin epitete in inversiune si metafore

accentueaza din nou armonia cuplului de indragostiti cu natura personificata. Strofa a VI-a comunica ideea ca visul de dragoste se poate prelungi in timp

doar prin depasirea realitatii prin starea de vis. Somnul, adormirea sugereazaposibilitatea prelungirii iubirii prin integrarea ei in circuitul cosmic.

Ideea fundamentala a poeziei este comunicata printr-un limbaj figurat demare expresivitate asa cun s-a aratat mai sus. Desi lexicul este simpluversurile au farmec si prin armonia deosebita. Aliteratiile blandabatere devant,asonantele adormindde armonieaca si masura de 7-8 silaba, ritmultrohaic si realizarea singurei rime in fiecare strofa comfera tulburatoaremuzicalitate.

Pentru ca in poezia Dorintade Mihai Eminescu eul liric isi exprima in moddirect sentimentele prin intermediul unui limbaj figurat putem afirmaapartenenta operei la genul liric.


27/30

Galerie foto

Mormntul lui Mihai Eminescu Bustul lui Mihai Eminescu

din Constana


28/30

Bustul lui Mihai Eminescu

in Vevey, Elveia

Timbru potal

romnesc din 1958

Mihai Eminescu n

prima jumtate a anilor1870

Statuia lui Mihai

Eminescu din Cernui

Plcua de pe casa din Vienan care a locuit Eminescu


29/30

Astazi, cnd poporul romnesc, dup o lung robire dinuntru i din

afar, a luat cunotin de sine, chipul lunar i amar al lui Eminescu iregseteputerea asupra sufletelor noastre iel ne apare drept cel mai nstare sdea expresie simirilormoderne romneti,icu fluierul supoeticsducnzuinelenoastre sociale pretutindeni,

Peste ape, peste puni

Peste codrii de pe muni.(George Clinescu)


30/30

Realizatori Ionita Laura Elena

Florea Steluta

Radulescu Alexandra Mariana

Ambroze Alexandra

Fratiloiu Adriana

Radoi Denisa

Mihai Eminescu

Documents

Transcript of Mihai Eminescu