Mihai Eminescu

26
Mihai Eminescu LUCEAFĂRUL VIEŢII "LUCEAFĂRUL VIEŢII" este o poezie transmisă de Mihai Eminescu pe cale mediumică, între anii 1941- 1950, în următoarele condiţii: Primele 88 de strofe au fost transmise unui cetăţean din Bucureşti, căruia i-a venit ideea să le publice ca fiind el autorul; atunci s-a încetat transmisia. Restul strofelor ne-au fost transmise nouă, odată cu motivul pentru care nu ni se transmit şi primele 88 de strofe. Informaţiile obţinute de la entitatea spirituală care s-a dat drept Mihai Eminescu ne-au permis identificarea respectivului, care ne-a pus la dispoziţie şi primele 88 de strofe, cu regretul sincer pentru intenţia care l-a stăpînit pentru moment. Spiritul lui Eminescu ne dăruieşte această poezie ca semn de nemărginită afecţiune şi sprijin pentru noi, în continuarea misiunii ce a avut-o atunci cînd a trăit aici. Ea cuprinde un dialog între Om, al cărui Spirit se reîncarnează mereu în vederea evoluţiei, şi Ghidul său din planurile invizibile. Discuţiile purtate scot în evidenţă nedumerirea şi neînţelegerea omului pe parcursul vieţilor, pînă ce, prin suferinţă şi multiple reîncarnări, ajunge la cunoaşterea Scopului şi a înţelepciunii care a orînduit totul. Mircea Munteanu, 1 sept 1969, Braşov Luceafărul Vieţii

description

despre mihai eminescu

Transcript of Mihai Eminescu

Mihai EminescuLUCEAFRUL VIEII"LUCEAFRUL VIEII" este o poezietransmis de Mihai Eminescu pe cale mediumic, ntre anii 1941-1950, n urmtoarele condiii:Primele 88 de strofe au fost transmise unui cetean din Bucureti, cruia i-a venit ideea s le publice ca fiind el autorul; atunci s-a ncetat transmisia. Restul strofelor ne-au fost transmisenou, odat cu motivul pentru care nu ni se transmit i primele 88 de strofe. Informaiile obinute de la entitatea spiritual care s-a dat drept Mihai Eminescu ne-au permis identificarea respectivului, care ne-a pus la dispoziie i primele 88 de strofe, cu regretul sincer pentru intenia care l-a stpnit pentru moment.Spiritul lui Eminescu ne druiete aceast poezie casemn de nemrginit afeciune i sprijin pentru noi, n continuarea misiunii ce a avut-o atunci cnd a trit aici. Ea cuprinde un dialog ntre Om, al crui Spirit se rencarneaz mereu n vederea evoluiei, i Ghidul su din planurile invizibile. Discuiile purtate scot n eviden nedumerirea i nenelegerea omului pe parcursul vieilor, pn ce, prin suferin i multiple rencarnri, ajunge la cunoaterea Scopului i a nelepciunii care a ornduit totul.Mircea Munteanu, 1 sept 1969, Braov

Luceafrul Vieiide Mihai Eminescu1. n raza zilelor de miniVedem o via nouScldat-n sute de luminiNecunoscute nou.2. Privind luminile ceretin nopile senineZburm din grijile lumetin sferele divine.3. i admirm tcerea lorAdnc, trectoareCe-nal tot ce-i muritorSpre lumi nemuritoare.4. Dar ce putem cuprinde noiDin tot ce n-are marginiCnd mintea noastr de noroiE-o carte fr pagini.5. Ce poate s-neleag ea,Materia greoaie,Cnd fora din atom, din steaE suflet de vpaie.6. Dar toate nu-s nchipuiriIluzii dulci, dearte,Ce ne hrnesc cu amgiriPurtndu-ne spre moarte.7. Ne credem fa de ceilaliMai mari n trup, cuvinte,Nu ne vedem c nelaiSuntem de-a noastr minte.spiritul:8. Srmane om ce crezi c etiSau reprezini aice,Ai ncercat s te privetin Eul tu novice?9. Nu mlatinile ce te-au prinsSunt locurile tale,Dei n ele te-ai deprinsCa orice animale.10. i animal de-ai fi, la fel,N-ar fi prea mare gndul,Dar vezi, tu eti mai ru ca el,Cci prea iubeti pmntul.11.Prea eti robit de griji, nevoii toate cele false,inndu-i trupul n gunoii sufletul n fae.12.Apoi tu singur eti surprinsC soarta i-e amar.Te zbai i-apoi te dai nvinsStul de-a ei povar.13. Dar s te-ntrebi vreodat, tuDe cauza pieririi,Nici gnd. Ba chiar pretinzi c nuExist Tatl Firiiomul:14. Nu-i nimeni mai presus ca eun lumea asta mare.Nu-i soart i nici DumnezeuCi totu-i ntmplare.15.Minciuna-i cine m-a fcut,Ruinea mi-a dat corpuli mi-am fcut din prima scuti din secunda scopul.16.Nu cred dect ce simt i vdCu simurile mele.ncolo-i moarte i prpd,Pustii numite stele.17.Ce-mi pas mie ce-oi mai fiCnd voi intra-n rn.Cci tot ce m-nconjoar aciSpre dulci plceri m mn.18.Ce s pricep eu din ce eDivinitate, spirit,Cnd trupu-mi are tot ce vreaLa ce bun s-l mai irit.19.i ce folos s-l umilescCu rugciuni, iluzii,Cu care-adesea se hrnescSchilozii, orbii, surzii20.Eu, slava cerului-s ntregNu-mi pas ce fac alii.Eu tiu din via ce s-alegi fr inspiraii.prezentatorul:21.Cam astfel i cuvnt elMinindu-se pe sineSrmanul om fr de el,Pierdut printre ruine.22.Dar toate au i un sfritCu rostul lor integruCe vine-adesea negnditCu tot cortegiu-i negru.23.Din omul nostru-aa semeN-a mai rmas nimica,Din contr, nu-i nici ndrzneS-i stpneasc frica.24.Cderea-i brusc-l zdruncinn simuri aa tareC-ntia dat se-ntreb:Sunt viu, mai sunt eu oare?spiritul:25.Exiti epav, biet nebun,Ai fost tu viu vreodat ?Mai mult e de prisos s-i spunVestiri ce nu te-mbat.prezentatorul:26.El stete-o clip ncremenit.Parc-auzi o voce,Dar capul i pru trznitDe bulgri grei de roce.omul:27.Eu sufr? Deci exist? EU sunt?Cui s-ndrug rugmintea?Iertare cer! Lovete crunt,Dar nu-mi lua i mintea!28.Mai las-m, vreau s reparGreelile fcute.Acuma simt cerescul harCe poate s m-ajute.spiritul:29.Iertat eti, dar pcatu-l tragi,Cci altfel uii prea iute.Promisiuni grbite, vagi,Nu-i nimeni s le-asculte.omul:30.Ucide-m, doresc s mor,Trznete-m acuma,i cer un foc ucigtor,ndur-te, sunt huma.31.Nu pot s mai suport, n-auzi?Calvarul sta groaznic.Termin-l, ce m tot acuziC-s mndru i obraznic.32.Sau poate... -ntr-adevr nu eti...Vai, mintea mi se pierde.M-afund n goluri pmntetii nimeni nu m vede.spiritul:33.Hei omule, nu eti deprinsA suferi-n tcerei-n loc s scapi, nc te-ai prinsPe-un nou drum de durere.34.Dar Domnul viaa nu i-o iaCnd i-e mai tulburat,Ci-i cere s revii n eaCu mintea luminat.35.Tu nu eti, ai uitat, aa-i,Materia-i de vin,n ea te prinzi cu tot ce aiDin opera Divin.36.Dar iat-ascult tot ce-i spuni crede-adnc n elei voi vorbi de tot ce-i bun,De infinit, de stele.37.De viaa ta de pe Pmnt,De dor i de iubire,De-al sufletului tu avnt,De-a omului zidire.38.Cnd totu-ngrmdit eran sine, unitate,Cnd pacea venic domnean tainica cetate.39.Cnd timp i spaiu nu puteaS-nchege zi i noapte,Cnd frig i cald nu se simea,Nici natere, nici moarte.40.Cnd totul nu era nimicNimicul era totulCnd necuprinsu-att de micn el pstra pivotul41.Acesta singur se micaPornit de-un dor de duci-n juru-i totul se schimbaVibrnd ca o nluc.42.Atunci dintr-nsul s-au desprinsFrnturi nenumratemprtiindu-se-ntr-adinsS mite tot, departe.43.Vrtejul astfel se nscuCroindu-i drum n marei fora lui mereu crescuDin ce n ce mai mare.44.i se-ncuiba att de strnsn smburele-atomicC-l ridica la rang de insEternul Cosmogonic.45.Puteri imense deinnd,Pe sine se prefacei-n jur vecinii adunndImense blocuri face.46.i-n fierbineal de micriS-aprind i-alerg prin spaiu,n grupuri ce-i resorb din zriVia i nesaiu.47.i-apoi mereu s-au tot ivitPrefaceri complicate,Umplnd tot spaiul infinitCu lumi frumos grupate.48.Sunt universuri ce roiescn ritmuri minunateDe-armonioase legi ceretiConduse i-nzestrate.49.Fiine-organizate apoi,n ele nasc nvalnicDnd lumi de spirit i noroiCu trai mre i jalnic.50.Cugettoarele cnd vinGndirea ia fiinNscnd pe rnd sub scut divinIubire i credin.omul:51.N-am neles nc deajunsDin cele spuse, frate,Cam unde-o fi Cel neptrunsCe-n mn ine toate ?spiritul:52.Ateapt, ai rbdare-un pic,Nu-i treaba prea uoar.Cnd eu te-ntreb cte cevaRspunde-mi ntr-o doar.53.i-atunci tu nsui vei aflaRspunsul chiar n tine.Privind adnc, gndirea taTe va-ndruma spre bine.54.Cnd flori de ghea cad de susRe-mpodobind natura,Prinznd din zbor un fulg, ce-ai zisCnd i-ai vzut structura?omul:55.Ce for-n stea de prefcun fin balon de ap?Nu spui nimic, n-ai via tu,Sau vocea ta mi scap ?spiritul:56.Nimic, dei ar fi ceva,i trebuie-ndrumare.Te-oi ajuta, cci vrerea taE-o for foarte mare.57.M bucur c n-or fi-n-zadarA mele strduine,Voi mai aprinde nc-un farn calea biruinei58.Te voi urma oriunde-ai fiVoi sta cu tine alturii orice piedici s-or iviVei ti s le nlturi.59.Deci, iat calea, poi s pleciAi mult de mers, o via.Dar nu uita, prin orice treciS-asculi a mea pova.prezentatorul:60. i a plecat plin de curaji de ndejdi, de vlag,S vad ce fel de mirajFormeaz lumea-ntreag.61.Ajunge-n muni, privi uimitA codrilor destine,S urc, dei sunt obosit,Mi-e dor de nlime.62.Suind, de ploaie fu cuprins,Ce baie minunat!i oboseala am nvinsi aerul m-mbat.63.Ce fericit a fi aiciS duc o via-ntreagCu oi i cini, cu oameni miciCe tiu s m-neleag.64.S vd de sus ntinsul largCu rsrit de soareDup-a-nlimilor catargS-mi port gndirea-n zare.65.Spre lumi de aur i de vis,Spre stele sclipitoare,Rmn aici, e paradisi farmec i splendoare.66.Dar ce pcat c n-am aripiA trece peste creste,Peste pduri i peste rpiCa oimul din poveste.67.Dar dintr-odat-un vnt purtUn zumzet de motoare,Privirea-i trist se-ndreptSpre-un punct lucind n soare.68.Pru c e un animalCa toate celelalte,Dar nu, e-un monstru de metalPurtat de fore-nalte.69.Ce dor i min-att de sus?Sau fric li-e de munte?Srmanii, tiu ei ce-au ajunsDe zbor att de iute?70.Dar ce-i, au ameit, cobor?Vai, groaznic, cad n vril!O, Doamne, fii ndurtori ai de dnii mil.71.Ca un bolid, venind n josCu viaa-ntrnsul ncCu zgomot surd i fiorosGigantul intr-n stnc.72.Cutremur, groaz, totul prafO mas fr form,Oroare, flcri, sta-i jafi nicidecum o norm!omul:73.De ce Stpne i-ai rpusCnd se-nlau spre tine?De ce cu foc i-ai mai distrusi tocmai lng mine ?74.De ce nu mi-ai lsat prilejS-i vd mcar la fa?De ce opreti cu-aa vrtejCea mai superb via?75.O, sufletul mi e rnit!Eti crud, prea crud printe,De azi regret c te-am iubit,Mai mult ca nainte !76. M duc departe, nu mai vreauS mai aud de nimeniTe-am smuls din piept, nu te mai iau,Rmn doar eu cu mine.prezentatorul:77.i s-a tot dus, a cobort,i munii, i-al lui suflet,A mers i-a mers, c-a cobortDe foame i de umblet.78. I prinse noaptea-ntr-o vlcean mijloc de pdure,O toropeal-l npdeai somnul da s-l fure.79.Dar din tufiu-alturatDoi licurici sclipir,Privi la ei cam ncurcati-un gnd adnc l fur.80.Prea mari, rotunzi i prinprejurtiu bine c nu-s ape,Deci nu-s insecte, pot s jurAh, Domnul s m scape !81.O cruce-n grab i fcui-un pas-napoi se dete,O cioat-l sabot, czu.Se ridic, i-e sete.82. Sudoarea rece-l npdii-o terse de pe frunte,Se-ntoarse, nu putea-ndrzniPericolul s-nfrunte.83.D buzna, fuge obositLovindu-se de arbori,Un gol... de-acum s-a ispvit...E moarte fr martori84. Doi licurici, nu spui nimicFulg moale de zpad?M-afund, m pierd i-att de micNu-i nimeni s m vad ?85.Cam unde-o fi Cel neptrunsCe-n mn ine toate?Eu viu...? Iertare, ce-am ajuns?Sunt eu? Mai sunt eu poate?86. O, Doamne-ncep s te-neleg,Vd mna ta oriunde.De ochiul tu perfect, ntregNimic nu se ascunde!87.Aa de jos m-ai aruncati am rmas tot teafr,Ba prin cdere m-ai urcatMai sus, ca pe-un luceafr.88.Ce ru mi pare c-am greit,Nu-s vrednic de-a ta mil,Dar jur ca tot ce mi-e sortitS nu-mi mai cad sil.spiritul:89.Aa-i cum zici. M-ai neles,Te-ai deteptat din tin,De aceea-n lume-ai fost alesS rspndeti lumin.90. Ascult deci ce-i spun acumE-a vieii noastre baz,Tu s-o ari mereu pe drumLa cei ce vor s-o vaz.91.Exemplele ce i le-am datSunt dou mari extreme,Cristal i om evoluatA firii teoreme...92.Materia dintru-nceputAvu ntr-nsa spiritCci altfel n-ar fi conceputNimic din al ei merit.93.i-aceast for-n infinitS se re-ntoarc tinde,Cnd misiunea i-a-mplinit,Nimic n-o mai cuprinde.94.Se-nal lin pn la ElFormnd un tot cu DnsulAtotputernic n eteri peste-ntreg cuprinsul95.Fiina destinat darS duc-n cer fluidul,E supraomul legendarCe-nfrunt adesea vidul96.El nu-i ca voi, greoi i durCu forme grosolane,Ci e subtil, cu suflet puri simuri diafane.97.Ieind demult de printre voiDin planul suferinei,El soarbe-n lumea de apoiPaharul biruinei.98.Dar biruina contra luiL-aduse-n sfere line,Aici, n viaa unde nu-iNici jale, nici suspine.omul:99.i ce-a putea s fac s-ajungi eu n lumea-aceea?Ce-ar trebui din corp s-alungS aflu i eu cheia?spiritul:100. Mai ai a trece multe puniPrin vieile din cale,Cu gnduri grele multe fruniVei mai sclda-n sudoare.101.Dar dac vrei s-i mai scurteziCalvarul dinainte,Ridic-i sufletul i crezin taina celor sfinte.102. i cnd ca spirit vei fi iarn planuri mai nalte,Continu-i de-acolo chiarLucrrile lsate.omul:103. Cum Doamne, iar nu nelegFiind aa departe,Cum a putea s mai dezlegProblemele-ncarnate ?spiritul:104. Srmane lut, tot lut rmi,O trist nchisoare,Nu lai pe nimeni ntre viiDect atunci cnd moare.105.Srmane lut, srmane omCe vezi nu-i vine-a crede,Dei i-e dat s vezi i-n somnCe ochiul tu nu vede.106. N-ai observat tu de cnd etin viaa ta deartAttea supraomenetiPuteri ce-n ea le poart ?107.Nu, e zadarnic ce am spusDeoarece nu se poate.Te iau cu mine, vino susS vezi de-acolo toate.108. Aa, vezi trupu-i adormit,S n-ai grij de spaii,El va tri ca adormiti-l vor pzi savanii.109.Orict ne vom ndeprtaFluidu-i se va-ntindei corpul tu va imprimaCe-n tine va cuprinde.omul:110. Ah, am scpat ca din mormnti-acum plutesc n slav,Ce m reine de pmntE pulbere i pleav.111.Ct a mai vrea s nu m-ntorcn casa nelrii..Snt pur. Ce-a mai putea s torcLa faptele-ncarnrii?112. Aici e-atta adevri vraj i luminC n-ar ncape fir de prDin lumea cea strin.spiritul:113.Te-neli, fiind cu mine veziMai mult dect i-e firea.Dar tu de-acum evoluezii capei mntuirea.114. Eu te ridic spre DumnezeuS-i deie El lumin.Iar tu vei cobor mereuS lupi cu-a lumii vin.omul:115.Dar ce-am fcut eu, pentru ceAtta ispire ?spiritul: Privete-acolo, vezi ce eCu-acea ngrmdire ?omul:116. Da, vd brbai viteji luptndS-i apere pmntuli mai zresc copii plngndCum iarna plnge vntul.117.i n mizerie ei cresci-ajung la nchisoare.Strini cu rndul jefuiescO ar-ajuns-n floare.118. i prigoniri se tot succedBiserici, coli snt arse.Familii se corup, se pierdPrin fel de fel de farse.119.Iar sus pe tron un dictatorNu tie ce-i cu dnsul.Mnnc vieile celorCe n-au credin-ntr-nsul.spiritul:120. Ce soart crezi c i-a creatn alte existene?S fie venic sfrmatDe-a umbrei lor prezene.121.i-n urm cnd va ispiPedeapsa cuvenitEl nsui va re-nsufleiCredina urgisit.122. Se va regenera din nouPe culmi ameitoareDin al trecutului ecouA spiritului floare.123.Asemeni, tu ai ptimit,Dar azi e pe sfrite.De mii de ani te lupi cumplitCu doruri ne-mplinite.124. Mai totdeauna, n zadarTe zbuciumai n ele,Dei treceai ca un fugarPrin piedicile grele.125.Dar vezi, nu poi s preuietiA binelui plcereDe n-ai prilej s te lovetiCndva de vreo durere.126. Cci din durere eti nscuti-i pori n ea fiinaNici pentru suflet n-ai un scutMai sfnt ca suferina.omul:127.O, de copil le-am ncercat,Cnd asta, cnd cealalt,Dar niciodat deteptatN-am fost de-a lor rsplat.128. Degeaba prin vis de-am bnuitCe-nseamn a lor prezenAtunci cnd trupul adormitIeea din existen.spiritul:129.Da, visul. i-ai visat n visVreodat dorul sorii ?omul: Firete, din al lui abisVorbeam chiar i cu morii.130. M-nelegeam cu fraii mei,Cu sora, cu bunica,Dei din vocea lor de zeiNu se-auzea nimica.131.n schimb, cuvntul meu eraAtta de puternicC-n juru-i totul se trezean groaz i-ntuneric.132. Pream c strig: cine-a-ndrznitS spun c e moart?Fiina care am iubitNu moare niciodat!spiritul:133.Perfect, tiam c tu etiCel indicat de soartS duci lumina unde nuSe vede-a vieii poart.134. Tu tii? Nu tuturor li-e datS vad-n lumea noastr.Dei li se deschide largA visului fereastr.135.Asta e legtura lorCu-adevrata viaPrin ea, cu drag noi dm celorCe cer vreo grea pova.136. i cnd n lumea noastr, voiMurind, v pierdei corpul,V natei iari printre noiS v refacei corpul.137.Dar, dac grele ncercriV-apas, -un plan nemernicV cerei pentru ispiriUn nou calvar puternic.138. i dup gravitatea luiVoi niv alegeiS punei capt gnduluiCe nu vi-l nelegei.139.i dup ce v-ai re-ncarnat,Materia orbetei-n noul drum ce v-ai luatMai ru v rtcete.140. ncepei prin a v crtiAproapele i sfiniiApoi, nebuni, v nimicii,V sfiai prinii.141.Ce s mai spun de-attea miiGreale i ispiteCe v rpesc de printre viiCu simuri adormite...142. i cum spuneam, v-alegei voiO soart oarecarei dac-nvingei, ca eroiGsii evoluare.143.Aa vrei unii bogiiImense, nesfritePrin care s-ajutai copii,Fiini nenorocite.144. i vi se dau, dar voi uitaiC-avei o datoriei ori ajungei ruinai,Ori v trezii sub glie.145.Iar alii, vrei s fii sraciMizerii s v road,Unii smintii i alii vraciA lumii voastr coad.omul:146. Dar avionul? Vreau s tiuDe ce aa o soart...Distrus fulgertor de viuPe-a fericirii poart.spiritul:147.i-am mai vorbit de el curnd,n cazul cu bogaii.Pcatul i-a condus zburndS moar ca piraii.148. i totui au evoluatCci adorau naltulFebrili n el s-au ridicatS-i vad-aievea saltulomul:149.Stpne, fii n veci slvitTe vd acum oriundei-n firul ierbii nverzitIubirea Ta ptrunde.150. Un pai, o floare, -un munte, -o stea,Puterea i-o arati toat fericirea meaDe Tine e legat.151.Te vd i-n mine, -n snul meuCu ochii Ti albatrii peste tot te vd mereunconjurat de atri.152. O, Doamne, fii bun i m iaLa Tine-n cer, departe,Acolo e iubirea meaRed-mi-o de se poate.- SFRIT -